1

1 Paul, Silvan şi Timotei către Biserica tesalonicenilor , [care este] în Dumnezeu Tatăl şi în Domnul Isus Cristos: har vouă şi pace .

2 Îi mulţumim mereu lui Dumnezeu pentru voi toţi, pomenindu-vă fără încetare în rugăciunile noastre,

3 aducându-ne aminte de lucra rea credinţei voastre, de strădania iubirii şi de perseverenţa speranţei voastre în Isus Cristos înaintea lui Dumnezeu Tatăl nostru.

4 Noi cunoaştem, fraţi iubiţi de Dumnezeu, că aţi fost aleşi

5 pentru că evanghelia noastră n-a ajuns la voi numai prin cuvânt, ci şi prin putere, prin Duhul Sfânt şi prin convingerea deplină, după cum ştiţi că astfel am fost între voi şi pentru binele vostru.

6 Iar voi aţi devenit imitatorii noştri şi ai Domnului, primind cuvântul în multe necazuri cu bucuria Duhului Sfânt,

7 aşa încât voi aţi devenit exemplu pentru toţi cei care cred în Macedonia şi Ahaia.

8 Într-adevăr, cuvântul Domnului a răsunat, pornind de la voi, nu numai în Macedonia şi Ahaia, ci credinţa voastră în Dumnezeu s-a răspândit în toate părţile, aşa încât noi nu trebuie să mai spunem nimic.

9 Ei înşişi povestesc ce fel de primire am avut la voi şi cum v-aţi întors la Dumnezeu de la idoli ca să slujiţi Dumnezeului celui viu şi adevărat

10 şi să-l aşteptaţi pe Fiul său din ceruri, pe care el l-a înviat din morţi, pe Isus, cel care ne mântuieşte de mânia ce va veni.

2

1 Voi înşivă, fraţilor, ştiţi că venirea noastră la voi nu a fost zadarnică,

2 ci, după cum ştiţi, după ce am fost maltrataţi şi insultaţi la Filipi, am aflat curaj în Dumnezeul nostru să vă vestim evanghelia lui Dumnezeu, ducând o luptă aprigă.

3 Căci îndemnul nostru nu provine dintr-o rătăcire, nici cu gând necinstit, nici cu înşelăciune,

4 ci aşa cum am fost găsiţi vrednici de Dumnezeu să ni se încredinţeze evanghelia, aşa vorbim, nu ca să le fim oamenilor pe plac, ci lui Dumnezeu, care pune la încercare inimile noastre.

5 Precum ştiţi, noi nu am folosit niciodată cuvinte de linguşire, nici nu am avut vreun gând ascuns de lăcomie, Dumnezeu este martor,

6 nici nu am căutat slavă de la oameni: nici de la voi şi nici de la alţii;

7 deşi, ca apostoli ai lui Cristos, am fi putut să vă fim povară . Dimpotrivă, ne-am făcut blânzi în mijlocul vostru ca o doică ce îşi dezmiardă copiii.

8 Atât de ataşaţi eram de voi încât eram gata să vă dăm nu numai evanghelia lui Dumnezeu, ci şi sufletele noastre pentru că ne deveniserăţi dragi.

9 De fapt, vă aduceţi aminte, fraţilor, de munca şi osteneala noastră: noaptea şi ziua lucram ca sa nu devenim o povara pentru nici unul dintre voi şi vă predicam evanghelia lui Dumnezeu.

10 Voi sunteţi martori, şi Dumnezeu de asemenea, că ne-am purtat cu sfinţenie, cu dreptate şi fără prihană faţă de voi cei care credeţi.

11 Voi ştiţi că [ne-am purtat] faţă de fiecare dintre voi ca un tată faţă de copiii săi:

12 v-am îndemnat, v-am îmbărbătat şi v-am implorat să vă purtaţi în chip vrednic de Dumnezeu, care vă cheamă la împărăţia sa şi la glorie.

13 Şi, de aceea, noi îi mulţumim lui Dumnezeu fără încetare pentru că, primind cuvântul lui Dumnezeu pe care l-aţi auzit de la noi, l-aţi primit nu ca pe un cuvânt al oamenilor, ci aşa cum este într-adevăr, ca pe cuvântul lui Dumnezeu, care acţionează cu putere în voi, cei care credeţi.

14 Căci voi, fraţilor, aţi devenit imitatorii Bisericilor lui Dumnezeu care se află în Iudeea în Cristos Isus, pentru că suferiţi şi voi aceleaşi lucruri din partea celor care sunt de acelaşi neam, după cum şi ele au suferit din partea iudeilor,

15 care l-au omorât şi pe Domnul Isus şi pe profeţi şi ne-au persecutat şi pe noi. Ei nu sunt plăcuţi lui Dumnezeu şi sunt împotriva tuturor oamenilor,

16 împiedicându-ne să predicăm păgânilor ca să se mântuiască spre a-şi împlini măsura păcatelor lor pretutindeni, dar i-a ajuns mânia care e spre sfârşit .

17 Noi, fraţilor, după ce am fost despărţiţi de voi pentru câtva timp, [despărţiţi] la faţă, nu la inimă, am căutat şi mai mult, cu mare dor, să revedem faţa voastră,

18 pentru că am voit să venim la voi – cel puţin eu, Paul, de mai multe ori – dar Satana ne-a împiedicat.

19 Căci care este speranţa noastră, sau bucuria, sau coroana noastră de laudă în faţa Domnului nostru Isus, la venirea lui, dacă nu voi?

20 Căci voi sunteţi mărirea şi bucuria noastră.

3

1 De aceea, nemaiavând răbdare, ne-am hotărât să rămânem singuri în Atena

2 şi l-am trimis pe Timotei, fratele nostru şi colaboratorul lui Dumnezeu la evanghelia lui Cristos, ca să vă întărească şi să vă îmbărbăteze cu privire la credinţa voastră,

3 pentru ca nimeni să nu se clatine în aceste necazuri. De fapt, ştiţi voi înşivă că la aceasta am fost destinaţi.

4 Şi când eram la voi, v-am spus de mai înainte că vom avea de suferit, după cum s-a şi întâmplat, şi voi o ştiţi.

5 De aceea, nemaiavând răbdare, am trimis ca să aflu despre credinţa voastră pentru ca nu cumva să vă fi ispitit ispititorul, iar osteneala noastră să fi fost zadarnică.

6 Dar acum Timotei s-a întors la noi de la voi şi ne-a adus vestea cea bună a credinţei şi iubirii voastre şi că aveţi o bună amintire despre noi întotdeauna, dorind să ne vedeţi aşa cum şi noi [dorim să vă vedem].

7 De aceea, fraţilor, suntem mângâiaţi prin voi în orice strâmtorare şi necaz, datorită credinţei voastre,

8 căci acum mai prindem viaţă, dacă voi staţi neclintiţi în Domnul.

9 De fapt, ce mulţumire i-am putea aduce lui Dumnezeu în privinţa voastră pentru toată bucuria cu care ne bucurăm datorită vouă înaintea Dumnezeului nostru?

10 Noaptea şi ziua îl rugăm cu stăruinţă să vă vedem faţa şi să completăm ceea ce mai lipseşte credinţei voastre.

11 Însuşi Dumnezeu şi Tatăl nostru şi Domnul nostru Isus să îndrepte calea noastră spre voi,

12 iar pe voi să vă facă Domnul să creşteţi şi să prisosiţi în iubire unii faţă de alţii şi faţă de toţi, aşa cum suntem noi faţă de voi,

13 ca să întărească inimile voastre, aşa încât să fiţi fără prihană înaintea lui Dumnezeu şi Tatăl nostru la venirea Domnului nostru Isus împreună cu toţi sfinţii săi. Amin .

4

1 În rest, fraţilor, vă rugăm şi vă îndemnăm în Domnul Isus ca, aşa cum aţi învăţat de la noi cum trebuie să vă comportaţi şi să fiţi plăcuţi lui Dumnezeu, aşa să vă şi comportaţi ca să prisosiţi tot mai mult.

2 Căci voi ştiţi ce învăţături v-am dat în numele Domnului Isus.

3 De fapt, aceasta este voinţa lui Dumnezeu: sfinţirea voastră. Să vă feriţi de desfrânare !

4 Fiecare să ştie să-şi stăpânească propriul trup în sfinţenie şi cinste,

5 nu în patima poftei ca păgânii, care nu-l cunosc pe Dumnezeu.

6 Nimeni să nu-l asuprească sau să-l înşele în această privinţă pe fratele său, pentru că Domnul răzbună toate acestea, după cum v-am spus şi v-am arătat mai înainte.

7 Căci Dumnezeu nu ne-a chemat la necurăţie, ci la sfinţenie.

8 De aceea, cine dispreţuieşte acestea nu dispreţuieşte un om, ci pe Dumnezeu, care vi-l dă pe Duhul său Sfânt.

9 Cât despre iubirea frăţească, nu e nevoie să vă mai scriem, căci voi înşivă aţi fost învăţaţi de Dumnezeu să vă iubiţi unii pe alţii.

10 De fapt, o şi faceţi faţă de toţi fraţii care sunt în întreaga Macedonie. Totuşi, vă îndemnăm, fraţilor, să prisosiţi şi mai mult,

11 căutând să trăiţi în linişte, să vă vedeţi de treburile voastre şi să munciţi cu propriile voastre mâini, după cum v-am poruncit,

12 să vă comportaţi cu demnitate faţă de cei din afară şi să nu aveţi nevoie de nimeni .

13 Nu vreau, fraţilor, ca voi să rămâneţi în neştiinţă cu privire la cei morţi , ca să nu vă întristaţi ca ceilalţi, care nu au speranţă.

14 Căci dacă noi credem că Isus a murit şi a înviat, la fel, prin Isus, Dumnezeu îi va aduce pe cei adormiţi împreună cu el.

15 De fapt, vă spunem aceasta după cuvântul Domnului: noi, cei vii, care vom rămâne până la venirea Domnului, nu vom trece înaintea celor morţi,

16 pentru că însuşi Domnul, la porunca [divină], la strigătul arhanghelului şi în sunetul trâmbiţei lui Dumnezeu , va coborî din ceruri şi cei morţi în Cristos vor învia mai întâi,

17 apoi noi, cei vii, care vom fi rămas atunci, şi vom fi răpiţi împreună cu ei în nori ca să-l întâmpinăm pe Domnul în văzduh şi astfel vom fi cu Domnul pentru totdeauna.

18 Aşadar, îmbărbătaţi-vă unii pe alţi cu aceste cuvinte.

5

1 Cât despre timpul şi momentul acela, fraţilor, nu aveţi nevoie ca să vi se scrie

2 căci voi înşivă ştiţi prea bine că ziua Domnului vine ca un hoţ în timpul nopţii.

3 Când vor zice unii: „Pace şi linişte!”, atunci, pe neaşteptate, va cădea peste ei pieirea, precum durerile naşterii peste cea însărcinată, şi nu vor putea să scape.

4 Însă voi, fraţilor, nu sunteţi în întuneric pentru ca ziua aceea să vă surprindă ca un hoţ.

5 Voi toţi sunteţi fii ai luminii şi fii ai zilei. Noi nu suntem ai nopţii, nici ai întunericului.

6 Aşadar, să nu dormim ca ceilalţi, ci să veghem şi să nu ne pierdem cumpătul.

7 Căci cei care dorm, noaptea dorm, iar cei care se îmbată, noaptea se îmbată.

8 Însă noi, fiind fii ai zilei, să nu ne pierdem cumpătul, să ne îmbrăcăm cu platoşa credinţei şi a iubirii, având drept coif speranţa mântuirii,

9 pentru că Dumnezeu nu ne-a rânduit pentru mânie, ci pentru dobândirea mântuirii prin Domnul nostru Isus Cristos,

10 care a murit pentru noi pentru ca, fie că veghem, fie că dormim, să trăim împreună cu el.

11 De aceea, îmbărbătaţi-vă unii pe alţii şi edificaţi-vă unul pe altul, aşa cum de altfel şi faceţi.

12 Vă rugăm, fraţilor, să-i respectaţi pe cei care ostenesc între voi, pe cei care y£ conduc în Domnul şi vă îndeamnă.

13 Să-i cinstiţi mult cu dragoste pentru lucrarea lor. Trăiţi în pace unii cu alţii.

14 Vă îndemnăm, fraţilor, să-i mustraţi pe cei care sunt în dezordine, să-i încurajaţi pe cei timizi, să-i sprijiniţi pe cei slabi, să aveţi răbdare faţă de toţi.

15 Aveţi grijă ca nu cumva să întoarcă cineva răul înapoi, ci întotdeauna căutaţi să faceţi binele unii faţă de alţii şi faţă de toţi.

16 Bucuraţi-vă întotdeauna!

17 Rugaţi-vă fără încetare!

18 Mulţumiţi pentru toate, căci aceasta este voinţa lui Dumnezeu în Cristos Isus cu privire la voi!

19 Nu stingeţi Duhul!

20 Nu dispreţuiţi profeţiile,

21 dar cercetaţi toate: păstraţi tot ceea ce este bun!

22 Feriţi-vă de orice fel de rău!

23 Însuşi Dumnezeul păcii să vă sfinţească în mod desăvârşit, şi fiinţa voastră întreagă: duhul, sufletul şi trupul să se păstreze fără prihană pentru venirea Domnului nostru Isus Cristos.

24 Credincios este cel care vă cheamă. El va şi înfăptui.

25 Fraţilor, rugaţi-vă şi pentru noi.

26 Salutaţi-i pe toţi fraţii cu o sărutare sfântă.

27 Vă rog stăruitor, pentru Domnul, ca această scrisoare să fie citită tuturor fraţilor.

28 Harul Domnului nostru Isus Cristos să fie cu voi .