1

1 Cântarea Cântărilor,
care este a lui Solomon.

2 Să mă sărute cu sărutările gurii lui!
Căci dezmierdările tale sunt mai bune decât vinul,

3 miresmele tale sunt plăcute pentru miros,
mireasmă revărsată, numele tău :
de aceea te iubesc tinerele .

4 Trage-mă după tine şi să fugim!
Să mă ducă regele în camerele sale!
Ne vom bucura şi ne vom veseli cu tine,
ne vom aminti de dezmierdările tale mai mult decât de vin!
Pe bună dreptate ele te iubesc!

5 Sunt neagră şi frumoasă, fiice ale Ierusalimului ,
precum corturile din Chedar şi precum perdelele lui Solomon.

6 Nu vă uitaţi că sunt neagră, căci m-a bronzat soarele!
Fiii mamei mele s-au mâniat pe mine,
m-au pus să păzesc viile,
dar via mea nu am păzit-o .

7 Fă-mi cunoscut, tu, cel pe care sufletul meu îl iubeşte,
unde paşti [turma] şi unde o faci să se odihnească!
De ce să rătăcesc pe lângă turmele tovarăşilor tăi?

8 Dacă nu ştii, o, tu, cea mai frumoasă dintre femei,
ieşi pe urmele turmei şi paşte-ţi iezii lângă locuinţele păstorilor!

9 Cu iapa de la carele Faraonului te asemăn, prietenă a mea!

10 Cât sunt de frumoşi obrajii tăi între lănţişoare
şi gâtul tău, între şiraguri de perle!

11 Lănţişoare de aur vom face pentru tine,
cu bobiţe de argint.

12 Cât timp regele este la masă ,
nardul meu îşi răspândeşte mirosul.

13 Iubitul meu este ca un săculeţ de mir,
între sânii mei se odihneşte.

14 Iubitul meu este pentru mine
ca un ciorchine de hena din viile din En-Ghedi .

15 Iată-te, eşti frumoasă, prietenă a mea;
iată-te, eşti frumoasă, cu ochii de porumbiţă!

16 Iată-te, eşti frumos, iubitul meu, ba chiar încântător,
iar patul nostru este verdeaţa!

17 Cedrii sunt grinzile casei noastre
şi chiparoşii , tavanul nostru.

2

1 Eu sunt un trandafir din Şaron , un crin din văi ,

2 ca un crin între spini,
aşa este prietena mea între fete.

3 Ca un măr printre copacii pădurii,
aşa este iubitul meu între băieţi.

4 El mă face să intru în casa vinului
şi steagul lui deasupra mea este iubirea.

5 Întăriţi-mă cu turte de stafide
aşterneţi-mi patul printre meri,
căci eu sunt bolnavă de iubire!

6 Stânga lui este sub capul meu
şi dreapta lui mă îmbrăţişează.

7 Vă conjur, fiice ale Ierusalimului,
pe gazelele şi pe cerboaicele câmpului
n-o deşteptaţi, nu treziţi iubirea până când îi place ei.

8 Glasul iubitului meu:
iată, vine săltând pe munţi şi sărind pe coline!

9 Iubitul meu se aseamănă cu o gazelă sau cu puiul de cerb.
Iată, el stă în spatele zidului,
se uită pe fereastră şi priveşte printre zăbrele!

10 Iubitul meu ia cuvântul şi-mi zice:
„Ridică-te, prietena mea,
frumoasa mea, vino!

11 Căci, iată, iarna a trecut,
ploaia a încetat, s-a dus.

12 Flori se văd pe pământ,
timpul cântării s-a apropiat
şi glasul turturelei se aude în ţinuturile noastre.

13 Smochinul şi-a îndulcit primele roade ,
iar viţa-de-vie în floare răspândeşte miros.
Ridică-te, prietena mea, frumoasa mea, vino!

14 Porumbiţa mea din crăpăturile stâncii,
fă-mă să văd înfăţişarea ta din ascunzişurile potecilor,
fă-mă să aud glasul tău!
Căci glasul tău este dulce şi înfăţişarea ta, plăcută.

15 Prindeţi pentru noi vulpile, vulpile cele mici
care distrug viile, căci viile noastre sunt în floare!

16 Iubitul meu este al meu, iar eu sunt a lui ;
el paşte [turma sa] printre crini.

17 Până să sufle [vântul] zilei şi să se ducă umbrele,
întoarce-te, iubitul meu,
tu, care te asemeni cu o gazelă sau cu un pui de cerb,
care sunt pe munţii din Beter !

3

1 În pat, în [timpul] nopţilor,
l-am căutat pe cel pe care-l iubeşte sufletul meu:
l-am căutat, dar nu l-am găsit.

2 M-am ridicat şi am înconjurat cetatea,
pe străzi şi în pieţe l-am căutat pe cel pe care-l iubeşte sufletul meu
l-am căutat, dar nu l-am găsit.

3 M-au găsit străjerii care înconjoară cetatea [şi i-am întrebat]:
„L-aţi văzut pe cel pe care-l iubeşte sufletul meu?”.

4 Abia trecusem de ei şi l-am găsit pe cel pe care-l iubeşte sufletul meu;
l-am apucat şi nu l-am lăsat
până când nu l-am făcut să intre în casa mamei mele,
în camera celei care m-a zămislit.

5 Vă conjur, fiice ale Ierusalimului,
pe gazelele şi pe cerboaicele câmpului:
n-o deşteptaţi, nu treziţi iubirea până când îi place ei!

6 Cine este aceasta care urcă din pustiu ca nişte coloane de fum ,
parfumată cu mir şi tămâie şi cu toate pomezile negustorilor?

7 Iată lectica lui Solomon :
Şaizeci de viteji sunt în jurul ei, dintre cei mai viteji din Israel.

8 Toţi apucă sabia şi sunt învăţaţi pentru luptă;
fiecare are sabia lui la coapsă,
ca să nu se teamă [în timpul] nopţilor.

9 Regele Solomon şi-a făcut un baldachin de lemn din Liban.

10 Coloanele le-a făcut din argint, suportul, din aur;
scaunul său, din purpură,
iar interiorul, ornat cu iubirea fiicelor Ierusalimului.

11 Ieşiţi şi priviţi, fiice ale Sionului, la regele Solomon!
El are coroana cu care l-a încoronat mama lui
în ziua căsătoriei lui şi în ziua bucuriei inimii sale.

4

1 Iată-te, eşti frumoasă, prietenă a mea! Iată-te, eşti frumoasă!
Ochii tăi de după văl sunt ca porumbeii,
părul, tău este ca o turmă de capre care coboară de pe munţii din Galaad.

2 Dinţii tăi sunt ca o turmă [de oi] tunse care se ridică de la spălat;
toate au gemeni şi stearpă nu este între ele.

3 Buzele tale sunt ca un fir de purpură , iar vorbă ta este plăcută;
ca o bucată de rodie sunt obrajii tău de după văl.

4 Gâtul tău este ca turnul lui David , construit pe trofee :
o mie de scuturi atârnă de el, toate paveze ale celor viteji.

5 Amândoi sânii tăi sunt ca doi pui gemeni de gazelă
care pasc între crini.

6 Până să sufle [vântul] zilei şi să se ducă umbrele,
voi veni la muntele mirului şi la colina tămâii .

7 Toată frumoasă eşti prietena mea
şi prihană nu este în tine.

8 Vino cu mine din Liban, mireaso,
[vino] cu mine din Liban!
Priveşte de pe Vârful Amana, de pe vârful Senir şi de pe Hermon ,
din vizuinile leilor şi de pe munţii cu leoparzi!

9 Mi-ai răpit inima, soră a mea , mireaso ,
mi-ai răpit inima cu o singură privire,
cu o singură verigă din lănţişorul de la gâtul tău!

10 Cât de plăcute sunt dezmierdările tale, sora mea, mireaso!
Cu cât sunt dezmierdările tale mai bune decât vinul,
decât mirosul miresmelor tale, al tuturor balsamurilor!

11 Nectar picură pe buzele tale, miere şi lapte sunt sub limba ta.
Mirosul mantiei tale este ca mirosul de tămâie.

12 Grădină închisă eşti, soră a mea, mireaso,
grădină închisă şi izvor sigilat!

13 Mlădiţele tale sunt ca un paradis de rodii,
cu fructe alese, henă şi nard;

14 nard şi şofran, trestie mirositoare şi scorţişoară,
cu toţi copacii de tămâie, mir şi aloe,
cu toate balsamurile cele mai alese .

15 Izvor din grădini, fântână de ape vii care curg din Liban!

16 Trezeşte-te, vânt din nord!
Vino, vânt din sud !
Suflaţi peste grădina mea şi să curgă balsamurile sale!
Să vină iubitul meu în grădina lui
şi să mănânce roadele sale alese!

5

1 Am intrat în grădina mea, soră a mea, mireaso,
am cules mirul meu cu balsam,
am mâncat fagurele meu cu miere,
am băut vinul meu cu lapte .
Mâncaţi, prieteni, beţi şi îmbătaţi-vă de iubire!

2 Eu am adormit, dar inima-mi era trează.
Glasul iubitului meu, care bate:
„Deschide-mi, soră a mea, prietena mea, porumbiţa mea, desăvârşita mea!
Căci capul meu este plin de rouă,
cârlionţii mei, de picurii nopţii”.

3 „Mi-am dezbrăcat tunica ; cum s-o mai îmbrac?
Mi-am spălat picioarele; cum să le mai murdăresc?”.

4 Dar iubitul şi-a întins mâna prin încuietoare
şi măruntaiele mele s-au mişcat datorită lui.

5 Eu m-am ridicat să-i deschid iubitului meu
şi mâna mea picura mir,
degetele mele făceau să treacă mir pe mânerul zăvorului.

6 Eu i-am deschis iubitului meu, dar iubitul meu se întorsese, plecase.
Mi-a ieşit sufletul după cuvântul lui:
l-am căutat, dar nu l-am găsit,
l-am strigat, dar nu mi-a răspuns.

7 M-au găsit străjerii care înconjură cetatea,
m-au lovit, m-au rănit
şi au luat vălul de pe mine străjerii zidurilor.

8 Vă conjur, fiice ale Ierusalimului,
dacă îl veţi găsi pe iubitul meu, ce-i veţi face cunoscut:
că eu sunt bolnavă de iubire?”.

9 „Ce are [deosebit] iubitul tău faţă de [orice alt] iubit,
tu, cea frumoasă între femei? Ce are [deosebit] iubitul tău faţă de [orice alt] iubit
că ne conjuri astfel?”.

10 „Iubitul meu este alb şi îmbujorat ,
deosebit între zeci de mii.

11 Capul lui este ca aurul pur,
cârlionţii săi atârnă negri ca [pana de] corb.

12 Ochii lui sunt ca nişte porumbei pe marginea apelor,
scăldaţi în lapte şi aşezaţi în orbite .

13 Obrajii lui sunt ca nişte straturi de balsam,
alei de plante aromatice.
Buzele sale sunt ca nişte crini care picură şi răspândesc mir.

14 Mâinile lui sunt ca nişte cilindri de aur, umplute cu crisoliţi;
bustul său este ca o placă de fildeş, acoperit cu safir.

15 Picioarele lui sunt ca nişte coloane de alabastru, stabilite pe postamente de aur pur,
înfăţişarea lui este ca Libanul , ales între cedri,

16 Cerul gurii sale este dulceaţă
şi tot ce este el e o plăcere.
Acesta este iubitul meu, acesta este prietenul meu,
fiice ale Ierusalimului!”.

6

1 Unde a plecat iubitul tău, tu, cea frumoasă între femei?
Unde s-a îndreptat iubitul, tău, ca să-l căutăm cu tine?”.

2 „Iubitul meu a coborât în grădina sa, la stratul cu balsam,
ca să pască [turma] în grădină şi să culeagă crini.

3 Eu sunt a iubitului meu şi iubitul meu este al meu:
el îşi paşte [turma] între crini”.

4 Frumoasă eşti tu, prietena mea, ca Tirţa ,
plăcută ca Ierusalimul
dar cumplită ca [trupele] cu steaguri [în vânt].

5 Întoarce-ţi ochii dinaintea mea, căci ei mă tulbură!
Părul tău este ca o turmă de capre care coboară din Galaad.

6 Dinţii tăi sunt ca o turmă de oi care se ridică de la spălat;
toate au gemeni şi stearpă nu este între ele.

7 Ca o bucată de rodie sunt obrajii tăi de după văl.

8 Sunt şaizeci de regine, optzeci de concubine,
iar tinerele sunt fără număr ,

9 dar numai una este ea, porumbiţa mea, perfecta mea;
una este ea la mama ei, desăvârşita celei care a născut-o.
Fetele o văd şi o numesc fericită,
reginele şi concubinele o laudă.

10 Cine este aceasta care se arată ca zorile,
dar cumplită ca [trupele] cu steaguri [în vânt]?
frumoasă ca luna, strălucitoare ca soarele,

11 Am coborât în grădina cu nuci ca să văd verdeaţa de pe vale,
să văd lăstarii viei şi dacă au înflorit rodiii.

12 Nu ştiu, dar sufletul meu m-a pus pe carele lui Aminadib .

7

1 „Întoarce-te, întoarce-te, Şulamit !
Întoarce-te, întoarce-te, vrem să te vedem!”.

„Ce să vedeţi la Şulamit în timpul dansului din Mahanaim ?” .

2 Cât de frumoase sunt picioarele tale în sandale, fiică de nobil !
Formele coapselor tale sunt ca podoabele,
lucrare de mâini de artist.

3 Buricul tău este ca o cupă rotunjită
din care nu lipseşte [vinul] amestecat,
pântecele tău, ca un snop de grâu înconjurat de crini.

4 Amândoi sânii tăi sunt ca doi pui gemeni de gazelă.

5 Gâtul tău este ca un turn de fildeş,
ochii tăi precum cisternele din Heşbon , de lângă poarta Bat-Rabim ;
nasul tău este ca turnul din Liban , care dă spre Damasc.

6 Capul tău este deasupra ta precum Carmelul ,
pletele capului tău sunt ca purpura:
un rege este înlănţuit de buclele [tale].

7 Cât eşti de frumoasă şi cât de plăcută,
iubire, în desfătări!

8 Această statură a ta se asemănă cu palmierul
şi sânii tăi, cu ciorchinii.

9 Mi-am zis: „Mă voi urca în palmier şi voi lua din ramurile sale”.
Atunci, sânii tăi vor fi precum ciorchinii de viţă-de-vie
şi mirosul nărilor tale, ca merii.

10 Cerul gurii tale este ca vinul cel bun
care curge drept pentru iubitul meu,
care se prelinge pe buzele celor care dorm .

11 „Eu sunt a iubitului meu
şi atracţia lui este după mine.

12 Haide, iubitule, să ieşim prin câmpie
şi să petrecem [noaptea] în sate!

13 Ne vom trezi de dimineaţă şi vom vedea viile,
daca a înmugurit viţa-de-vie, dacă s-a deschis floarea
şi dacă au înflorit rodiii.
Acolo îţi voi da dezmierdările mele.

14 Mandragorele îşi răspândesc mirosul
şi deasupra intrărilor noastre sunt fructe proaspete şi uscate :
le-am păstrat pentru tine, iubitul meu”.

8

1 De mi te-ar fi dat cineva ca un frate care a supt la sânul mamei mele!
Te-aş găsi afară, te-aş săruta şi nimeni nu m-ar dispreţui.

2 Te-aş conduce şi te-aş face să intri în casa mamei mele;
ea m-ar învăţa să te fac să bei vin parfumat şi suc de rodii.

3 Stânga lui este sub capul meu
şi dreapta lui mă îmbrăţişează.

4 Vă conjur, fiice ale Ierusalimului:
de ce deşteptaţi, de ce treziţi iubirea înainte să-i placă ei?

5 Cine este aceasta care urcă din pustiu sprijinită de iubitul ei?
Te-am făcut să te trezeşti sub măr,
acolo te-a conceput mama ta,
acolo te-a conceput şi te-a născut.

6 Pune-mă ca o pecete pe inima ta, ca o pecete pe braţul tău!
Căci tare ca moartea este iubirea
şi gelozia, teribilă ca locuinţa morţilor.
Văpaia ei este ca văpaia focului şi ca flăcările Domnului .

7 Apele mari nu pot să stingă iubirea nici râurile s-o spele.
Dacă un om şi-ar da toată averea casei sale pentru iubire,
ar fi dispreţuit .

8 Aveam o soră mică, ce nu avea încă sâni.
Ce să facem cu sora noastră în ziua în care se va vorbi de ea?

9 Dacă ea este un zid, vom construi peste ea un turnuleţ de argint;
dacă este o uşă, o vom închide cu o scândură de cedru.

10 Eu sunt un zid şi sânii mei sunt nişte turnuri,
iar acum sunt în ochii lui ca una care a găsit pacea .

11 Solomon avea o vie la Baal-Hamon .
A dat via unor paznici ca, atunci când ea va rodi,
să aducă fiecare o mie de arginţi.

12 Via mea, care este a mea, este înaintea mea.
Cei o mie [de arginţi] să fie ai tăi, Solomon ,
şi două sute, pentru cei care păzesc rodul ei!

13 Tu, cea care locuieşti în grădini,
tovarăşii ascultă glasul tău:
fă-mă să-l aud!

14 Aleargă, iubite al meu!
Fii asemenea unei căprioare sau unui pui de cerb.