1 Paul, slujitor al lui Dumnezeu şi apostol al lui Isus Cristos, spre credinţa celor aleşi de Dumnezeu şi spre cunoaşterea adevărului conform evlaviei,
2 în speranţa vieţii veşnice, pe care Dumnezeu, cel care nu minte, a promis-o înainte de începutul veacurilor,
3 dar care, la timpul stabilit, a făcut cunoscut cuvântul său prin predicarea ce mi-a fost încredinţată mie, după porunca lui Dumnezeu, mântuitorul nostru,
4 către Tit, adevărat fiu după credinţa comună: har şi pace de la Dumnezeu Tatăl şi de la Cristos Isus, mântuitorul nostru.
5 Pentru aceasta te-am lăsat în Creta, ca să duci la îndeplinire ce a mai rămas şi să stabileşti prezbiteri în fiecare cetate, după cum ţi-am poruncit:
6 dacă cineva este fără cusur, bărbatul unei singure soţii , dacă are copii credincioşi, care să nu fie acuzaţi de purtare uşuratică şi să nu fie rebeli.
7 Căci episcopul, ca administrator al lui Dumnezeu, trebuie să fie fără cusur: să nu fie arogant, nici mânios, nici beţiv, nici violent, nici doritor de câştig necinstit,
8 ci ospitalier, iubitor de bine, înţelept, drept, evlavios, stăpân pe sine,
9 ţinând la cuvântul adevărat conform doctrinei pentru ca să fie puternic şi să îndrume la învăţătură sănătoasă şi să-i convingă pe potrivnici.
10 De fapt, sunt mulţi rebeli, flecari, înşelători, în special dintre cei circumcişi,
11 cărora trebuie să li se închidă gura. Aceştia răvăşesc case întregi învăţând ceea ce nu trebuie de dragul unui câştig necinstit.
12 Unul dintre ei, chiar un profet de-al lor, a spus:
„Cretanii sunt întotdeauna mincinoşi,
bestii răutăcioase, burţi trândave” .
13 Această mărturie este adevărată. Pentru acest motiv mustră-i cu severitate ca să fie sănătoşi în credinţă,
14 fără ca să se ia după basmele iudaice şi după poruncile oamenilor care se îndepărtează de adevăr.
15 Toate sunt curate pentru cei curaţi, însă pentru cei întinaţi şi necredincioşi nimic nu este curat, din contra, le sunt întinate mintea şi conştiinţa.
16 Ei declară că îl cunosc pe Dumnezeu, dar prin fapte îl reneagă, atât de dezgustători sunt şi neascultători şi incapabili de vreo faptă bună.
1 Dar tu spune ceea ce este conform cu învăţătura sănătoasă.
2 Bătrânii să fie sobri, demni, înţelepţi, sănătoşi în credinţă, în iubire şi în răbdare.
3 Tot aşa şi bătrânele să se poarte aşa cum le stă bine unor femei sfinte, să nu fie clevetitoare, nici dedate la beţie, ci să înveţe la bine,
4 să le educe pe cele tinere să-şi iubească soţii şi copiii,
5 să fie înţelepte, curate, având grijă de casă, să fie binevoitoare, supuse soţilor lor, ca să nu fie defăimat cuvântul lui Dumnezeu.
6 La fel, îndeamnă-i pe cei mai tineri să fie înţelepţi,
7 prezentându-te pe tine însuţi, în toate, exemplu de fapte bune, în învăţătură nealterată, demnitate,
8 cuvânt sănătos, convingător, pentru ca cel care se opune să fie ruşinat, neavând de spus nimic rău despre noi.
9 Sclavii să fie supuşi stăpânilor lor în toate, căutând să-i mulţumească şi să nu-i contrazică.
10 Să nu sustragă nimic, ci să arate o fidelitate desăvârşită pentru ca ei să onoreze în toate învăţătura lui Dumnezeu, mântuitorul nostru.
11 De fapt, harul lui Dumnezeu s-a arătat ca mântuitor pentru toţi oamenii,
12 învăţându-ne să respingem nelegiuirea şi poftele lumeşti, ca să trăim în veacul de acum cu înţelepciune, cu dreptate şi cu evlavie,
13 aşteptând speranţa fericită şi arătarea gloriei marelui Dumnezeu şi a Mântuitorului nostru, Isus Cristos.
14 El s-a dat pe sine însuşi pentru noi ca să ne răscumpere de orice nelegiuire şi să cureţe pentru sine un popor numai al său , plin de zel pentru fapte bune.
15 Acestea să le spui, să îndemni şi să mustri cu toată autoritatea. Nimeni să nu te dispreţuiască!
1 Aminteşte-le să fie supuşi conducătorilor şi autorităţilor, să-i asculte şi să fie gata pentru orice faptă bună.
2 Să nu defăimeze pe nimeni, să nu fie certăreţi, ci binevoitori, arătând blândeţe desăvârşită faţă de toţi oamenii.
3 Căci şi noi eram odinioară nişte nechibzuiţi, neascultători, rătăciţi, subjugaţi de pofte şi plăceri de multe feluri, petrecându-ne viaţa în răutate şi invidie, urâţi şi urându-ne unii pe alţii.
4 Dar când s-a arătat bunătatea şi iubirea de oameni a lui Dumnezeu mântuitorul nostru –
5 nu prin faptele pe care le-am fi făcut noi în dreptate, ci după îndurare – el ne-a mântuit prin baia renaşterii şi reînnoirii Duhului Sfânt,
6 pe care l-a revărsat din belşug asupra noastră prin Isus Cristos, mântuitorul nostru,
7 pentru ca, justificaţi prin harul lui, să devenim în speranţă moştenitori ai vieţii veşnice.
8 Vrednic de crezare este cuvântul şi vreau ca tu să confirmi acestea pentru ca cei care şi-au pus încrederea în Dumnezeu să se străduiască să fie primii în fapte bune. Acestea sunt bune şi de folos oamenilor.
9 Însă fereşte-te de cercetările fără rost şi de genealogii, de certuri şi polemici cu privire la Lege, căci sunt nefolositoare şi zadarnice.
10 Evită-l pe omul eretic după prima şi a doua mustrare
11 ştiind că unul ca acesta este un pervertit şi păcătuieşte, fiind osândit de la sine.
12 Când îl voi fi trimis la tine pe Artemas sau pe Tihic, grăbeşte-te să vii la mine la Nicopole , pentru că m-am hotărât să iernez acolo.
13 Pregăteşte-i cu grijă pentru drum pe Zemas, juristul, şi pe Apolo, aşa încât să nu le lipsească nimic.
14 Şi ai noştri să înveţe să fie primii în fapte bune, în necesităţile imediate, ca să nu fie lipsiţi de roade.
15 Te salută toţi cei care sunt cu mine. Salută-i pe cei care ne iubesc în credinţă. Harul să fie cu voi toţi .