1

1 Viziunea lui Isaia , fiul lui Amoţ, pe care a avut-o cu privire la Iuda şi la Ierusalim ,în zilele lui Ozia, Iotam, Ahaz şi Ezechia, regii lui Iuda .

2 Ascultaţi, cerurilor,
pleacă-ţi urechea, pământule ,
Căci Domnul vorbeşte:
Amdatnaştere la fii şi i-am crescut,
iar ei s-au răzvrătit împotriva mea.

3 Boul îşi cunoaşte proprietarul
şi măgarul ieslea stăpânului său;
Israel, însă, nu cunoaşte, poporul meu nu înţelege”.

4 Vai, neam păcătos, popor încărcat de nelegiuire,
descendenţă de răufăcători, fii corupţi!
L-au părăsit pe Domnul,
l-au dispreţuit pe Sfântul lui Israel, i-au întors spatele.

5 De ce să mai fiţi loviţi, voi care continuaţi să vă revoltaţi?
Tot capul este bolnav şi toată inima slăbită.

6 Din tălpile picioarelor până-n creştet, nimic nu-i sănătos în el,
ci numai răni, vânătăi şi plăgi deschise,
necurăţate, nelegate şi neîngrijite cu untdelemn.

7 Ţara voastră este devastată ,
cetăţile voastre sunt arse în foc;
pământul vostru, străinii îl devorează
şi este devastat ca şi cum l-ar răvăşi străinii.

8 Fiica Sionului a rămas ca o colibă în vie,
ca un bordei într-un câmp de pepeni,
ca o cetate asediată.

9 Dacă Domnul Sabaot nu ar fi lăsat pentru noi un rest mic,
am fi fost ca Sodoma,
ne-am fi asemănat cu Gomora .

10 Ascultaţi cuvântul Domnului, căpetenii din Sodoma!
Pleacă-ţi urechea la legea Dumnezeului nostru, popor al Gomorei!

11 „Ce-mi trebuie mulţimea jertfelor voastre?”, zice Domnul.
„M-am săturat de arderile voastre de tot de berbeci
şi de grăsimea viţeilor; sângele taurilor,
al mieilor şi al ţapilor mă dezgustă!

12 Când veniţi să vă prezentaţi în faţa mea,
cine cere acestea din mâinile voastre
călcând în picioare curţile mele?

13 Nu mai aduceţi ofrande zadarnice!
Tămâia este abominabilă pentru mine,
luna nouă, sabatul şi chemarea la adunare!
Nu suport nedreptatea şi solemnitatea.

14 Sufletul meu urăşte lunile voastre noi şi sărbătorile voastre:
au devenit o povară pentru mine,
am obosit să le suport!

15 Când vă întindeţi mâinile, îmi voi întoarce ochii de la voi;
chiar dacă veţi înmulţi rugăciunile, nu vă voi asculta:
mâinile voastre sunt pline de sânge .

16 Spălaţi-vă, purificaţi-vă deci şi curăţaţi-vă!
ndepărtaţi răul faptelor voastre dinaintea ochilor mei!
Încetaţi să faceţi răul!

17 Învăţaţi să faceţi binele, căutaţi judecata, îndreptaţi-l pe opresor ,
faceţi dreptate orfanului şi apăraţi-o pe văduvă!

18 Veniţi să discutăm!”, zice Domnul.
„Dacă păcatele voastre vor fi [roşii] ca [pânza] stacojie,
ca zăpada le voi albi
şi, dacă vor fi roşii ca purpura, vor deveni [albe] ca lâna .

19 Dacă veţi binevoi şi veţi asculta,
veţi mânca bunătăţile pământului.

20 Dar dacă veţi refuza şi vă veţi răzvrăti, de sabie veţi fi devoraţi,
căci gura Domnului a vorbit”.

21 Cum a devenit o desfrânată cetatea credincioasă!
Era plină de judecată, dreptatea locuia în ea,
iar acum [locuiesc] ucigaşi!

22 Argintul tău a devenit zgură,
iar vinul e diluat cu apă.

23 Conducătorii tăi sunt răzvrătiţi şi tovarăşi ai hoţilor:
toţi iubesc mita şi urmăresc răsplata ;
nu-l judecă [cu dreptate] pe orfan,
iar cauza văduvei nu ajunge la ei.

24 De aceea, oracolul Domnului Dumnezeului Sabaot,
al Celui Puternic al lui Israel :
„Vai, voi cere cont de la adversarii mei
şi mă voi răzbuna pe duşmanii mei.

25 Îmi voi întoarce mâna împotriva ta,
voi curăţa zgura ta cum [curăţă] leşia,
voi îndepărta deşeurile tale.

26 Îi voi întoarce pe judecătorii tăi să fie ca odinioară
şi pe sfetnicii tăi, ca la început.
După aceea te vei numi «cetate a dreptăţii», «oraş credincios».

27 Sionul va fi răscumpărat prin judecată
şi cei care se întorc ai săi, prin dreptate.

28 Dar răzvrătiţii şi păcătoşii vor fi zdrobiţi împreună,
iar cei care-l părăsesc pe Domnul vor pieri.

29 Ei se vor ruşina de stejarii care v-au plăcut
şi veţi roşi de grădinile pe care le-aţi ales.

30 Căci veţi fi ca un stejar cu frunze veştejite,
ca o grădină care nu are apă.

31 Cel puternic va deveni precum câlţii
şi lucrarea lui, ca o scânteie;
amândoi vor arde împreună şi nimeni nu-i va stinge”

2

1 Ceea ce a văzut Isaia, fiul lui Amoţ, cu privire la Iuda şi la Ierusalim.

2 În zilelede pe urmă ,
muntele casei Domnului va fi stabilit pe vârful munţilor
şi va fi mai înalt decât colinele
şi se vor îndrepta spre el toate neamurile.

3 Popoare multe vor veni şi vor zice:
„Veniţi, să urcăm la muntele Domnului,
la casa Dumnezeului lui Iacob!
El ne va învăţa căile sale şi noi vom umbla pe cărările lui.
Căci din Sion va ieşi legea şi din Ierusalim, cuvântul Domnului

4 Va judeca între neamuri
şi va decide între multe popoare.
Vor schimba săbiile lor în fiare de plug şi suliţele lor în seceri .
[Niciun] neam nu va mai ridica sabia împotriva [altui]neam
şi nu vor mai învăţa războiul.

5 Casă a lui Iacob,
veniţi să umblăm în lumina Domnului!

6 Căci l-ai părăsit pe poporul tău, casa lui Iacob,
deoarece s-a umplut cu [magi] din răsărit
şi ghicitori ca ai filistenilor
şi au făcut înţelegeri cu fiii străinilor

7 Ţara lor este plină de argint şi de aur
şi comorile lor n-au sfârşit;
ţara este plină de cai şi carele lor sunt fără număr .

8 Ţara lor este plină de idoli:
se prosternă la lucrarea mâinilor lor, la ceea ce fac degetele lor.

9 Omul va fi umilit şi bărbatul va fi înjosit.
Nu-i vei ierta.

10 Intră în stâncă şi ascunde-te în ţărână dinaintea groazei Domnului
şi dinaintea splendorii maiestăţii sale!”.

11 Ochii semeţi ai omului vor fi umiliţi
şi mândria bărbaţilor va fi înjosită;
numai Domnul va fi înălţat în ziua aceea.

12 Căci este o zi a Domnului Sabaot împotriva a tot ce este semeţ
şi înălţat ; căci orice se ridică va fi umilit:

13 toţi cedrii înalţi şi falnici ai Libanului, toţi stejarii Basanului,

14 toţi munţii semeţi şi colinele înalte,

15 orice turn înalt şi orice zid întărit,

16 toate corăbiile din Tarşiş şi toate navele luxoase.

17 Semeţia omului va fi smerită
şi trufia bărbaţilor va fi înjosită;
numai Domnul va fi glorificat în ziua aceea.

18 Toţi idolii vor fi zdrobiţi.

19 Vor intra în peşterile stâncilor
şi în crăpăturile pământului dinaintea groazei Domnului
şi dinaintea splendorii maiestăţii sale,
când se va ridica să clatine pământul

20 În ziua aceea, oamenii îşi vor arunca la cârtiţe
şi la lilieci idolii lor de argint şi idolii lor de aur pe care şi-i făcuseră
ca să se prosterne înaintea lor;

21 vor intra în despicăturile stâncilor şi în crăpăturile pietrelor,
dinaintea groazei Domnului şi dinaintea splendorii maiestăţii lui
când se varidica să clatine pământul.

22 Lăsaţi-l deoparte pe om, în nările căruia nu e decât o suflare!
căci prince poate fi apreciat el?

3

1 Domnul Dumnezeul Sabaot va îndepărta din Ierusalim
din Iuda orice fel de susţinere: orice rezervă de pâine
orice rezervă de apă;

2 pe viteaz, pe omul de război, pe judecător şi pe profet,
pe ghicitor şi pe bătrân,

3 pe căpetenia peste cincizeci, pe omul de vază , pe sfetnic,
pecel iscusitîntre meşteşugari şi pe cel priceput la descântat.

4 Voi pune tineri drept conducători ai lor
şi copiii vor stăpâni peste ei”.

5 În popor, un om va fi dispreţuit de altul
şi fiecare, de aproapele lui;
cel tânăr va fi obraznic faţă de cel bătrân
şi cel de nimic, faţă de cel de seamă.

6 Ua om îl va lua pe fratele său în casa tatălui său:
„Ai o mantie, fii conducătorul nostru
şi dărâmătura asta să fie sub stăpânirea ta !”.

7 iar el, în ziua aceea, se va ridica, spunând:
„Eu nu sunt vindecător, în casa mea nu este pâine
şi nicinu am o manta;
nu mă puneţi pe mine conducător peste popor!”.

8 Ierusalimul se va clătina şi Iuda se va prăbuşi,
pentru că limba lor şi faptelelor sunt împotriva Domnului,
ofensând prezenţa gloriei sale.

9 Privirea feţei lor dă mărturie împotriva lor
şi păcatele lor o relatează ca Sodoma, nu o ascund.
Vai de sufletele lor, căci ei înşişi aduc asupra lor răul!

10 Spuneţi celui drept: „Este bine”,
pentru că vor mânca roadele faptelor lor.

11 Vai, pentru cel răzvrătit va fi rău,
căci i se va da răsplata mâinilor sale!

12 Poporul meu este asuprit de un copil
şi femeile îl stăpânesc.
Poporul meu, cârmuitorii tăi te duc în eroare
şi încurcă drumurile tale!”

13 Domnul se prezintă ca să facă judecată,
stă în picioare ca să judece popoarele.

14 Domnul vine la judecată împotriva bătrânilor poporului său
şi a conducătorilor săi:

„Voi aţi devastat via
şi ce aţi luat de la sărac se află în casele voastre!

15 De ce vreţi să-l asupriţi pe poporul Meu
şi zdrobiţi faţa săracilor?”
oracolul Domnului Dumnezeului Sabaot.

16 Domnul zice: „Pentru că fiicele Sionului sunt mândre,
şi umblă cu gâtul întins şi cu ochi provocator,
merg cu paşi mărunţi
şi fac să zăngăne[podoabele] de pe picioarele lor,

17 Domnul va pleşuvi creştetul capului fiicelor Sionului,
Domnul le va dezgolifruntea.

18 În ziua aceea, Domnul va îndepărta podoabelelor,
Inelele, belciugele, luniţele,

19 cerceii, brăţările şi vălurile,

20 broboadele, lănţişoarele, cingătoarele,
flacoanele de parfum şi amuletele;

21 inelele şi verigile de la nas;

22 hainele de sărbătoare, şalurile, mantiile şi trăistuţele ;

23 veşmintele preţioase, tunicile, coroniţele şi voalurile.

24 Şi atunci, în loc de miros plăcut, va fi duhoare
şi în loc de cingătoare, o funie;
în loc de păr încreţit, chelie;
în loc de haină preţioasă, cingătoare de sac;
[ruşine] în loc de frumuseţe .

25 Bărbaţii tăi vor cădea de sabie şi vitejii tăi, în luptă.

26 Porţile [cetăţii] vor plânge şi vor jeli
Iar ea va zace despuiată la pământ”.

4

1 Şapte femei vor apuca în ziua aceea un singur bărbat şi vor zice:
Vom mânca pâinea noastră înşine
şi ne vom îmbrăca în hainele noastre;
numai fă-nesă-ţi purtăm numele şi înlătură ruşinea de la noi!”.

2 În ziua aceea, odrasla Domnului va fi spre frumuseţe şi glorie,
iar rodul pământului,
spre măreţie şi splendoare pentru cei eliberaţi ai lui Israel.

3 Cel care va rămâne în Sion
şi cel care va fi lăsat în Ierusalim se vor numi sfinţi,
oricine va fi scris spre viaţă în Ierusalim .

4 Când Domnul va spăla murdăria fiicelor Sionului
şi va curăţi sângele Ierusalimului din mijlocul lui
printr-un duh de judecată şi printr-unduh de foc,

5 Domnul va crea, peste toata întinderea muntelui Sionului
şi peste locurile lui de adunare, un nor de fum ziua
şi strălucirea unei flăcări de foc noaptea:
căci un acoperământ este deasupra oricărei glorii ,

6 a fi un cort pentru umbră împotriva dogoarei în timpul zilei,
şi refugiu şi adăpost împotriva vijeliei şi a ploii.

5

1 „Vreau să cânt o cântare de dragoste pentru iubitul meu.
Iubitul meu avea o vie pe un deal mănos.

2 A săpat-o, a curăţat-o de pietre şi a plantat viţă aleasă ,
a construit un turn în mijlocul ei şi a pus un teasc în ea,
a aşteptat să facă struguri, dar a făcut aguridă.

3 Acum, locuitori ai Ierusalimului şi oameni ai lui Iuda:
faceţi judecată între mine şi via mea!

4 Ce ar mai fi trebuit să fac pentru via mea şi nu am făcut?
De ce, aşteptându-mă să facă struguri, a făcut aguridă?

5 Acum, vă voi face cunoscut ce-i voi face viei mele:
îi voi îndepărta gardul şi va fi devastată ;
îi voi distruge zidul şi va fi călcată în picioare.

6 O voi preface în pustiu;
nu va mai fi tăiată şi nici săpată
şi vor creşte mărăcini şi spini.
Voi porunci norilor să nu mai verse ploaie asupra ei.

7 Căci via Domnului Sabaot este casa lui Israel,
şi cei din Iuda, plantaţia lui preferată .
Se aştepta judecată, şi, iată, vărsare de sânge;
dreptate, şi, iată, strigăte!”.

8 Vai de cei care adaugă casă la casă,.
de cei care alătura câmp lângă câmp până la capătul ţinutului!
Voi veţi locui singuri în mijlocul ţării .

9 Domnul Sabaot mi-a zis :
„Deşi sunt case multe, vor fi spre ruină
şideşi sunt mari şi frumoase, vor fi fără locuitori”.

10 Căci zece pogoane de vie vor produce un singur bat
şi un omer de sămânţă va produce o efă .

11 Vai de cei care se scoală dis-de-dimineaţă
şi aleargă după băutură tare,
de cei care întârzie până după căderea serii,
înfierbântaţi de vin!

12 Harpă, alăută, tamburină, flaut şi vin sunt la ospeţele lor;
la lucrarea Domnului nu se uită
şi faptele mâinilor sale nu le văd .

13 De aceea poporul meu este dus în captivitate,
din lipsă de cunoaştere;
cei de seamă ai lui mor de foame
şi mulţimea lui se stinge de sete.

14 De aceea, Şeolul şi-a lărgit gâtlejul
şi şi-a deschis larg gura.
A coborât frumuseţea [poporului],
mulţimea, zgomotul şi veselia din el.

15 Omul va fi umilit şi bărbatul înjosit,
iar ochii celor mândri se vor pleca.

16 Dar Domnul Sabaot va fi înălţat prin judecată
şi Dumnezeul cel Sfânt va fi sfinţit prin dreptate.

17 Mieii vor paşte ca pe păşunea lor
şi caprele grase vor devora [până şi] ruinele.

18 Vai de cei care-şi atrag nelegiuirea cu funia deşertăciunii
şi păcatul cu frânghii de la car.

19 Ei zic: „Să se grăbească
şi să-şi împlinească repede lucrarea, ca să vedem!
Să se apropie şi să ajungă planul Sfântului lui Israel,
ca să-l cunoaştem!” .

20 Vai de cei care spun că răul este bine şibinele rău,
care stabilesc întunericul drept lumină
şi lumina drept întuneric,
care stabilesc amarul dulce şi dulcele amar .

21 Vai de cei înţelepţi în ochii lor
şi de cei care sunt pricepuţi înaintea lor!

22 Vai de cei viteji în a bea vin
şi de oamenii iscusiţi în a amesteca băuturi tari,

23 de cei care pentru mită îl îndreptăţesc pe cel nelegiuit,
iar de la cei drepţi îndepărtează dreptatea.

24 De aceea, aşa cum pleava este devorată de flacăra de foc
şi fânul se consumă în vâlvătaie,
rădăcina lor va putrezi şi ramurile lor se vor înălţa ca praful,
pentru că au nesocotit legea Domnului Sabaot
şi cuvântul Celui Sfânt al lui Israel l-au dispreţuit.

25 De aceea, mânia Domnului s-a aprins împotriva poporului său,
şi-a întins mâna împotriva lor şi i-a lovit;
munţii s-au cutremurat
şi cadavrele [poporului] sunt ca un gunoi în mijlocul drumurilor.
Cu toate acestea, mânia lui nu s-a potolit
şi mâna lui este încă întinsă.

26 A înălţat un steag pentru popoarele din depărtare
şi a fluierat după ele de la marginea pământului
şi, iată, ele, sprintene, vin degrabă.

27 Nimeni dintre ei nu este obosit, nimeni nu se poticneşte;
niciunul nu moţăie şi nimeni nu doarme;
niciunul nu are deschisă cingătoarea coapselor sale
şi nimeni nu şi-a desfăcut cureaua sandalelor.

28 Săgeţile lor sunt ascuţite şi toate arcurile lor, întinse;
copitele cailor lor sunt ca de cremene,
iar roţile [carelor] lor par ca o vijelie.

29 Răcnetul lor este ca al leoaicei şi rag ca puii de leu : freamătă, apucă prada şi o iau
şi nu este salvator.

30 Vor fremăta împotriva lui în ziua aceea ca freamătul mării;
vor privi către ţară, şi, iată, întuneric, strâmtorare,
iar lumina se va întuneca din cauza norilor săi.

6

1 În anul morţii regelui Ozia , l-am văzut pe Domnul şezând pe un tron înalt şi zidit, iar poalele mantiei lui umpleau templul .

2 Serafimi stăteau deasupra lui; fiecare avea câte şase aripi: cu două îşi acopereau faţa , cu două îşi acopereau picioarele şi cu două zburau.

3 Strigau unul către altul şi ziceau:
Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul Sabaot!
Plin este tot pământul de mărirea lui!”.

4 Se zguduiau uşorii uşii de glasul care răsuna, iar casa s-a umplut de fum .

5 Şi am zis:

Vai de mine! Sunt pierdut,
căci sunt un om cu buze necurate
şi locuiesc în mijlocul unui popor cu buze necurate,
ar ochii mei l-au văzut pe rege, pe Domnul Sabaot!”.

6 Dar unui dintre serafimi a zburat spre mine cu un cărbune aprins în mână, pe care-l luase cu cleştele de pe altar.

7 Mi-a atins gura şi a zis: „Iată, atingându-se acesta de buzele tale , vinovăţia şi păcatul tău sunt acoperite !”.

8 Am auzit glasul Domnului, zicând:
,.Pe cine voitrimite
şi cine va mergepentru noi ?”.

Iar eu am răspuns:
„Iată-mă, trimite-măpemine!

9 El a zis:
„Mergi şi spune-iacestui popor:
«De ascultat, voiascultaţi, dar nu înţelegeţi,
De văzut voivedeţi, dar nu pricepeţi».

10 Împietreşte inima acestui popor ,
îngreunează-i urechile şi leagă-i ochii,
ca să nu vadă cu ochii, să nu audă cu urechile
şi inima lui să nu înţeleagă
ca să nu se întoarcă şi să-l vindec!”.

11 Dar eu am spus: „Până când, Doamne?” . El a răspuns: „Până când vor ficetăţilepustiite, fără locuitori, casele fără oameni şi pământul va fi devastat de pustiire”.

12 Domnul îiva îndepărta pe oameni şi ţara vaajunge o mare pustiire.

13 Şi dacă va mai rămâne în ea ozecime, se va întoarce şi va fi consumată ca stejarul şi ca terebintulacăror rădăcină, când sunt tăiaţi, rămâne: sămânţă sfântăeste rădăcina ei .

7

1 Înzilele lui Ahaz, fiul lui Iotam, fiul lui Ozia, regele lui Iuda, au urcat Rezin, regele din Aram, şi Pecah, fiullui Remalia, regele lui Israel, la Ierusalim ca săfacă război cu el, dar nu au putut să lupte împotriva lui .

2 I s-a spus casei lui David : „Aram s-a aliat cu Efraim. A tremurat inima lui şi inima poporului său cumtremură copacii pădurii înaintea vântului”.

3 Dar Domnul i-a zis lui Isaia: „Ieşiţi în întâmpinarea lui Ahaz tu şi fiul tău, Şear-Iaşub , la capătul canalului cisternei de sus , pe drumul spre Câmpul Înălbitorului ,

4 şi spune-i: „Ai grijă să fii liniştit! Nu-ţi fie frică şiinima ta să nu se teamă de aceste două rămăşiţe de tăciuni care fumegă : de furia lui Rezin şi a lui Aram şi de cea a fiului lui Remalia,

5 chiar dacă au plănuit răul împotriva ta Aram, Efraim şi fiul lui Remalia, zicând:

6 „Să urcăm împotriva lui Iuda, să-l hărţuim şi să-l împărţim între noi! Să-l punem ca rege în ea fiul lui Tabeel ! »”.

7 Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu:
Nu se va împlini şi nu va fi!

8 Căci capitala din Aram este Damasc
şi Rezin, căpetenia Damascului.
Încă şaizeci şi cinci de ani
şi Efraim va înceta să fie popor .

9 Samaria este capitala lui Efraim
şi căpetenia Samariei este fiul lui Remalia.
Dacă nu credeţi, nu veţi rezista! ”.

10 Domnul i-a vorbit din nou lui Ahaz, zicându-i:

11 „Cere un semn de la Domnul Dumnezeul tău: fie din adâncul Şeolului, fie deasupra, din înălţimi! ”.

12 Ahaz a răspuns. „Nu voi cere şi mi-l voi ispiti pe Domnul”,

13 [Isaia] a zis:
„Ascultaţi, casă a lui David!
Este puţin lucru că îi obosiţi pe oameni,
că vreţi să îl obosiţi şi pe Dumnezeul meu?

14 De aceea, însuşi Domnul vă va da un semn :
iată, fecioara va zămisli şi va naşte un fiu,
căruia îi va pune numele „Emanuel”.

15 Unt şi miere va mânca,
ştiind să îndepărteze răul şi să aleagă binele .

16 Căci înainte să ştie să îndepărteze răul şi să aleagă binele,
pământul, din cauza căruia tu tremuri înaintea celor doi regi ai săi ,
va fi părăsit”.

17 Domnul va aduce peste tine,
peste poporul tău şi peste casa tatălui tău
zile cum nu au mai fost
din ziua în care Efraim s-a despărţit de Iuda,
e regele Asiriei .

18 În ziua aceea, Domnul va şuiera muştelor
care sunt la capătul râurilor Egiptului
şi albinelor care sunt în ţara Asiriei;

19 ele vor veni şi se vor aşeza
în toate văile abrupte,
în crăpăturile stâncilor,
pe toţi mărăcinii
şi pe toate pajiştile.

20 În ziua aceea, Domnul va rade
cu un brici închiriat de dincolo de Râu,
cu regele Asiriei,
capul şi părul de pe picioare.
Chiar şi barba o va rade

21 În ziua aceea, fiecare va creşte o viţică şi două oi;

22 din mulţimea laptelui obţinut va mânca unt:
unt şi miere vor mânca
toţi cei rămaşi în ţară.

23 În ziua aceea, orice loc
unde erau o mie de butuci de vie,
în valoare de o mie de arginţi,
va deveni mărăcini şi spini.

24 Se va veni acolo cu săgeţi şi arc,
pentru că mărăcini şi spini va fi toată ţara.

25 Dar pe toţi munţii
care sunt lucraţi cu săpăliga,
nu se va merge acolo
de teama mărăcinilor şi a spinilor,
ci vor deveni păşune pentru boi
şi vor fi călcaţi în picioare de oi”.

8

1 Domnul mi-a zis: „Ia o tablă mare şi scrie pe ea cu caractere normale : «Maher-Şalal-Haş-Baz»”.

2 Mi-am luat martori credibili, pe Uria, preotul, şi pe Zaharia, fiul lui Ieberechia .

3 M-am apropiat de profetesă , iar ea a zămislit şi a născut un fiu. Domnul mi-a zis: „Pune-i numele «Maher-Şalal-Haş-Baz»,

4 căci înainte ca să ştie copilul să spună – «tată» şi «mamă» , vor fi luate bogăţiile Damascului şi prada Samariei înaintea regelui Asiriei”.

5 Domnul mi-a vorbit din nou, zicându-mi:

6 „Pentru că poporul acesta
a dispreţuit apele din Siloe , care curg liniştit,
şi s-a pierdut înaintea lui Rezin şi a fiului lui Remalia,

7 iată, Domnul va face să se ridice împotriva lor
apele năvalnice şi mari ale Râului ,
pe regele Asiriei şi toată măreţia lui,
va face să treacă peste toate canalele lui
şi să meargă peste malurile sale!

8 Va pătrunde în Iuda,
va inunda, se va revărsa şi va ajunge până la gât,
iar deschiderea aripilor sale
va cuprinde toată întinderea ţării tale, o, Emanuel !

9 Aliaţi-vă, popoare; oricum veţi fi zdrobite!
Plecaţi-vă urechea, toţi de la marginile pământului!
încingeţi-vă , şi veţi fi zdrobiţi!
încingeţi-vă, şi veţi fi zdrobiţi!

10 Faceţi un plan, şi va fi dejucat!
Spuneţi ceva, şi nu se va împlini,
căci cu noi este Dumnezeu! ”.

11 Aşa mi-a vorbit Domnul când m-a luat de mână şi m-a atenţionat să nu merg pe calea acestui popor :

12 „Nu numiţi uneltire tot ceea ce
poporul acesta numeşte uneltire;
nu vă temeţi de ce se teme el
şi nu vă fie frică!

13 Ci pe Domnul Sabaot,
pe el să-l sfinţiţi,
de el să vă temeţi!

14 El va fi un sanctuar ,
o piatră de poticnire şi o stâncă de cădere
pentru amândouă casele lui Israel,
cursă şi laţ pentru locuitorii Ierusalimului.

15 Mulţi dintre ei se vor poticni şi vor cădea,
vor fi zdrobiţi,
vor cădea în cursă şi vor fi prinşi.

16 Încheie mărturia, pecetluieşte legea între discipolii mei!”.

17 Îl aştept pe Domnul, care îşi ascunde faţa de la casa lui Iacob,
în el îmi pun speranţa .

18 Iată, eu şi copiii pe care mi i-a dat Domnul suntem semne şi minuni în Israel
din partea Domnului Sabaot, cel care locuieşte pe muntele Sion!

19 Când vă vor spune: „Căutaţi-i pe necromanţii şi pe vrăjitorii
care murmură şi bombănesc:
«Oare un popor nu trebuie să-şi consulte zeii?
Pentru cei vii, pe cei morţi?»”,

20 [apelaţi] la lege şi la mărturie!
Dacă nu vor spune conform cu acest cuvânt,
nu va fi pentru ei aurora.

21 Atunci el va străbate [ţara] apăsat şi flămând
şi, când îi vafi foame, se va mânia şi-i va blestema pe rege şi pe Dumnezeul său ,
fie că se va îndrepta spre înălţimi,

22 fie că va privi spre pământ, iată, strâmtorare, întuneric şi beznă apăsătoare; dar întunericul va fi risipit, căci nu va mai fi beznă acolo unde era nelinişte.

După cum odinioară el a adus ocară peste ţara lui Zabulon şi ţara lui Neftali, tot aşa, în
cele din urmă, va aduce glorie pe drumul mării, dincolo de Iordan, Galileea neamurilor .

9

1 Poporul care umbla în întuneric a văzut o lumină mare,
peste cei care locuiau în ţinutul umbrei morţii a strălucit o lumină .

2 Ai înmulţit poporul lui, le-ai mărit bucuria:
se bucură înaintea ta cum se veselesc la seceriş
şi se înveselesc ca la împărţirea prăzii.

3 Căci tu ai sfărâmat jugul care-l apăsa,
toiagul de pe umerii săi şi nuiaua celui care-l oprima
ca în ziua de la Madian .

4 Căci orice încălţăminte zgomotoasă
şi orice manta învăluită în sânge vor fi arse,
hrană pentru foc .

5 Pentru că un copil ni s-a născut, un fiu ni s-a dat nouă.
Stăpânirea va fi pe umerii lui şi va fi numit sfetnic minunat,
Dumnezeu puternic, părinte veşnic, principe al păcii ,

6 ca întinderea stăpânirii lui şi a păcii să nu aibă sfârşit
pe tronul lui David şi, în regatul lui,
să-l întărească şi să-l facă stabil prin judecată şi prin dreptate
de acum şi pentru totdeauna .
Zelul Domnului Sabaot va face aceasta.

7 Domnul a trimis un cuvânt împotriva lui Iacob şi a căzut în Israel .

8 Tot poporul – Efraim şi locuitorii Samariei –
a cunoscut şi ziceau în mândria şi trufia inimii:

9 „Au căzut cărămizi, dar vom construi cu pietre cioplite;
sicomori au fost tăiaţi, dar îi vom înlocui cu cedri”.

10 Domnul îi va ridica pe adversarii lui Rezin împotriva lui
şi pe duşmanii lui îi va întărâta.

11 Aram, din faţă, şi filistenii, din spate ,
îl vor devora pe Israel cu toată gura.
Cu toate acestea, mânia lui nu se va potoli
şi mâna lui rămâne încă întinsă.

12 Poporul nu se întoarce la cel care-l loveşte
şi nu-l caută pe Domnul Sabaot.

13 Domnul va nimici din Israel capul şi coada ,
ramura de palmier şi trestia, într-o singură zi;

14 bătrânul şi omul de vază sunt capul,
iar profetul care învaţă minciuni este coada.

15 Cei care călăuzesc poporul acesta l-au dus în eroare
şi cei care sunt călăuziţi au rătăcit.

16 De aceea, Domnul nu se bucură de tinerii săi
şi nu are milă de orfanii şi de văduvele sale ,
căci toţi sunt făţarnici şi răufăcători, orice gură vorbeşte nebunii;
cu toate acestea, mânia lui nu s-a potolit
şi braţul său este încă întins.

17 Căci răutatea arde ca focul care consumă mărăcini şi spini,
aprinde tufişurile pădurii
şi se înalţă ca un rotocol de fum.

18 Căci, de mânia Domnului Sabaot, pământul se pârjoleşte,
poporul devine hrană pentru foc
şi nimeni nu-l cruţă pe fratele său.

19 Sfâşie în dreapta şi tot mai este foame,
devorează la stânga şi nu se satură:
fiecare consumă carnea mâinii sale,

20 Manase pe Efraim, Efraim pe Manase
şi amândoi sunt împotriva lui Iuda.

21 Cu toate acestea, mânia Domnului nu se potoleşte
şi braţul lui este încă întins.

10

1 Vai de cei ce promulgă hotărâri nelegiuite
şi de cei care pun în scris oprimarea

2 ca să devieze judecarea săracilor
şi să îndepărteze judecata săracilor poporului meu,
ca văduvele să devină prada lor şi să-i jefuiască pe orfani.

3 „Ce veţi face în ziua vizitării,
când devastarea va veni de departe?
La cine veţi alerga după ajutor
şi unde veţi lăsa măreţia voastră?

4 Vor îngenunchia printre prizonieri
şi vor cădea printre cei ucişi.
Cu toate acestea, mânia Domnului nu se potoleşte
şi braţul lui este încă întins.

5 Vai de Asiria, toiagul mâniei mele!
Nuiaua din mâna lor este indignarea mea.

6 Am trimis-o la un neam făţarnic
şi-i voi ordona împotriva poporului mâniei mele
ca să-i prădeze, să-i jefuiască
şi să-i facă un loc de călcat cu picioarele
ca noroiul de pe drumuri.

7 Dar el nu gândeşte aşa
şi în inima lui nu plănuieşte astfel,
ci în inima sa este să nimicească
şi să distrugă nu puţine popoare.

8 Căci el zice:
«Nu sunt oare toate căpeteniile mele regi?

9 Oare nu este Carchemiş ca şi Calno ?
Nu este Arpad ca Hamat ?
Nu este Damascul ca Samaria?

10 După cum mâna mea a ajuns în regatele idolilor ,
unde chipurile lor cioplite erau mai multe
decât la Ierusalim şila Samaria,

11 oare după cum am făcut cu Samaria şi cu idolii ei,
nu voi face şicu Ierusalimul şi cu idolii lui?»”.

12 Dar, când Domnul va împlini toată lucrarea sa pe muntele Sion şi în Ierusalim,voi pedepsi rodul îngâmfării inimii regelui Asiriei şi splendoarea trufiei ochilor săi,

13 căci el a zis:
„Prin puterea mâinii mele am făcut-o
şi prin înţelepciunea mea – pentru că sunt priceput –
am mutat hotarele popoarelor ,
le-am prădat depozitele
şi, ca un viteaz, i-am dat jos
pe cei care şedeau [pe tronuri];

14 ca la un cuib a ajuns mâna mea la bogăţiile popoarelor
şi cum strânge cineva ouăle părăsite,
aşa am strâns eu tot pământul
şi nu a fost nimeni care să bată din aripi
sau să-şi deschidă gura şi să ciripească .,

15 Se laudă oare securea
împotriva celui care o foloseşte?
Se făleşte fierăstrăul
împotriva celui care-l mânuieşte?
Ca şi cum nuiaua l-ar mişca
pe cel care o ridică!
Ca şi cum toiagul s-ar ridica
de parcă nu ar fi lemn!”.

16 De aceea, Domnul Dumnezeul Sabaot
va trimite slăbiciune între cei puternici ai lui
şi, sub măreţia lui, va aprinde o ardere ca arderea focului.

17 Lumina lui Israel va deveni foc
şi Sfântul lui, o flacără care va arde
şi va mistui spinii şi mărăcinii lui într-o singură zi.

18 Va arde strălucirea pădurii
şi a grădinii – suflet şi trup –
şi va fi ca un bolnav care leşină.

19 Ceilalţi copaci din pădurea lui vor fi în număr mic
şi un copil va putea să-i scrie.

20 În ziua aceea, restul lui Israel
şi cei scăpaţi din casa lui Iacob
nu se vor mai sprijini pe cel care îi lovea,
ci se vor sprijini pe Domnul, Sfântul lui Israel, în adevăr.

21 Un rest se va întoarce, restul lui Iacob,
la Dumnezeul cel Puternic.

22 Căci chiar dacă poporul tău, Israele, ar fi ca nisipul mării,
numai un rest din el se va întoarce,
căci nimicirea hotărâtă se va revărsa în dreptate.

23 Şi [nimicirea] hotărâtă,
Domnul Dumnezeul Sabaot o va împlini în mijlocul ţării.

24 De aceea, aşa spune Domnul Dumnezeul Sabaot:
„Nu te teme, poporul meu, locuitori ai Sionului, de Asiria!
Aceasta te va lovi cu toiagul şi va ridica împotriva ta nuiaua
în acelaşi fel ca Egiptul.

25 Căci peste puţin, peste puţin timp,
indignarea şi mânia mea se vor împlini spre nimicirea lor”.

26 Domnul Sabaot va ridica biciul împotriva lui,
cum l-a lovit pe Madian la stânca Horeb,
şi toiagul lui va fi deasupra mării şi se va înălţa
în acelaşi fel ca în Egipt.

27 În ziua aceea, va fi îndepărtată povoara de pe umerii tăi, va fi sfărâmat jugul de pe grumazul tău,
jugul va fi distrus înaintea abundenţei .

28 A venit la Aiat ,
a traversat prin Migron ,
şi-a lăsat lucrurile la Micmaş .

29 A străbătut trecătoarea,
a poposit la Gheba .
Rama s-a înspăimântat
şi Ghibeea lui Saul a luat-o la fugă.

30 „Înalţă-ţi glasul, Bat-Galim !
Ascultă, Laiş !
Sărmane Anatot !

31 Madmena fuge,
locuitorii din Ghebim caută refugiu.

32 Încă o zi se opreşte la Nob ,
ameninţă cu mâna muntele Fiicei Sionului,
colina Ierusalimului”.

33 Iată, Domnul Dumnezeul Sabaot taie cu putere ramurile:
cele înalte vor fi tăiate
şi cele semeţe vor fi date jos!

34 Taie tufişurile pădurii cu securea
şi Libanul va cădea sub cel Puternic.

11

1 Va ieşi o mlădiţă din trunchiul lui Iese
şi un vlăstar se va ridica din rădăcinile lui.

2 Se va odihni peste el Duhul Domnului :
duhul înţelepciunii şi al înţelegerii,
duhul sfatului şi al tăriei,
duhul ştiinţei şi al fricii de Domnul.

3 Îşi va găsi bucuria în teama de Domnul;
nu va judeca după aparenţa ochilor
şi nu va lua hotărâri după cele auzite cu urechea.

4 îi va judeca pe cei săraci cu dreptate
şi va lua hotărâri cu nepărtinire pentru cei nevoiaşi ai ţării .
Va lovi pământul cu toiagul gurii sale
şi îl va ucide pe cel nelegiuit cu suflarea buzelor sale.

5 Dreptatea va fi cingătoarea coapselor sale,
şi fidelitatea, cingătoarea mijlocului său.

6 Atunci, lupul va sta cu mielul
şi leopardul se va culca împreună cu iedul;
viţelul, puiul de leu şi animalele îngrăşate vor fi împreună.
şi un copilaş le va călăuzi .

7 Vaca şi ursoaica vor paşte împreună
şi puii lor se vor culca la un loc.
Leul va mânca paie ca boul.

8 Copilul alăptat se va juca la gaura viperei
şi cel înţărcat îşi va întinde mâna în vizuina năpârcii.

9 Nu vor face rău şi nicio pagubă
pe tot muntele meu cel sfânt;
căci pământul va fi plin de cunoştinţa Domnului
aşa cum apele acoperă [fundul] mării.

10 În ziua aceea, rădăcina lui Iese
va fi ca un steag pentru popoare;
pe el îl vor căuta neamurile
şi locuinţa lui va fi glorioasă.

11 În ziua aceea,
Domnul îşi [va întinde] mâna a doua oară
ca să răscumpere restul poporului său,
care va fi rămas în Asiria,
în Egipt, în Patros şi în Cuş,
în Elam, în Şinear, în Hamat

12 Va înălţa un steag pentru neamuri,
îi va aduna pe cei împrăştiaţi ai lui Israel,
îi va strânge pe cei risipiţi ai lui Iuda
de la cele patru colţuri ale pământului.

13 Invidia lui Efraim va fi îndepărtată
şi adversarii lui Iuda vor fi nimiciţi;
Efraim nu-l va mai invidia pe Iuda
şi Iuda nu-l va mai duşmăni pe Efraim.

14 Ci vor zbura pe umărul filistenilor spre apus,
îi vor prăda împreună pe fiii răsăritului.
îşi vor întinde mâinile spre Edom şi Moab
şi fiii lui Amon îi vor asculta .

15 Domnul va usca limba mării Egiptului,
îşi va ridica mâna asupra Râului cu ardoarea suflării sale,
îl va despica în şapte pâraie şi va putea să fie trecut cu încălţămintea.

16 Va fi o calepentru restul poporului său
care va fi rămas în Asiria
aşa cum a fost pentru Israel
în ziua în care a plecat din ţara Egiptului .

12

1 În ziua aceea, vei zice:
„Telaud, Doamne,
căci ai fost mâniat pe mine,
dar mânia ta s-a potolit şi m-ai mângâiat!

2 Iată, Dumnezeu este mântuirea mea,
sunt încrezător şi nu mă voi teme [de nimic].
Căci puterea şi cântarea mea este Domnul,
el este mântuirea mea ”.

3 Veţi scoate apă cu bucurie
din izvoarele mântuirii.

4 Veţi spune în ziua aceea:
„Lăudaţi-l pe Domnul, invocaţi numele lui,
faceţi cunoscute între popoare faptele sale,
amintiţi că preaînălţat este numele lui!

5 Cântaţi Domnului,
căci a făcut lucruri minunate!
Să fie cunoscută aceasta pe tot pământul!

6 Strigă şi chiuie, tu, cea care locuieşti în Sion!
Căci mare este în mijlocul tău
Sfântul lui Israel !”.

13

1 „Profeţie despre Babilon , descoperită lui Isaia, fiul lui Amoţ.

2 Înălţaţi un steag pe muntele pleşuv,
ridicaţi vocea, indicaţi-le cu mâna
ca să vină la porţile celor aleşi !

3 Eu am poruncit celor consacraţi mie,
în mânia mea i-am chemat şi pe vitejii mei,
pe cei care se bucură de gloria mea.

4 O voce de mulţime [se aude] pe munţi
ca vuietul unui popor numeros;
se înalţă o voce din regatele neamurilor adunate.
Domnul Sabaot vizitează oştirea gata de luptă.

5 Ei vin dintr-o ţară îndepărtată, de la marginea cerurilor.
Domnul şi instrumentele mâniei lui vor nimici tot pământul,

6 Gemeţi, căci se apropie ziua Domnului :
ea vine ca o devastare de la Cel Atotputernic!

7 De aceea, orice mână va slăbi
şi orice inimă de om se va topi.

8 Se vor înspăimânta, îi vor apuca chinurile şi durerile,
se vor zvârcoli ca una care naşte,
nu va mai privi nimeni la aproapele său,
iar feţele lor vor fi ca de flăcări.

9 Iată, vine ziua Domnului, crudă, cu mânie şi cu furie aprinsă,
ca să facă ţara un pustiu şi să-i nimicească pe toţi păcătoşii din ea.

10 Căci stelele cerului şi constelaţiile nu vor mai străluci,
soarele se va întuneca la răsăritul său,
iar luna nu va mai da lumină.

11 Voi pedepsi pământul pentru răutatea lui
şi pe cei răi pentru nelegiuirile lor;
voi face să înceteze mândria celor aroganţi
şi voi umili trufia celor violenţi.

12 Îi voi face pe muritori să fie mai rari decât aurul curat
şi pe oameni [mai rari] decât aurul de Ofir.

13 De aceea, voi zdruncina, cerurile
şi se va cutremura pământul din locul său,
din cauza furiei Domnului Sabaot, în ziua mâniei sale aprinse.

14 Atunci, ca o căprioarăurmărită
şi ca o turmă pe care nu este cine să o adune,
fiecare se va întoarce la poporul său, fiecare va fugi în ţara lui .

15 Toţi cei care vor fi găsiţi vor fi străpunşi,
şi toţi cei care vor fi prinşi vor cădea de sabie.

16 Pruncii lor vor fi făcuţi bucăţi înaintea ochilor lor,
casele lor vor fi prădate şi femeile lor violate.

17 Iată, eu îi provoc împotriva lor pe cei din Media ,
care nu se gândesc la argint
şi nu-şi găsesc plăcerea în aur.

18 Arcurile lor îi vor doborî pe tineri
şi nu vor avea milă de rodul sânului:
ochiul lor nu-i va cruţa pe copii.

19 Babilonul va fi splendoarea împărăţiilor, frumuseţea caldeilor ,
Cum a fost când Dumnezeu a distrus Sodoma şi Gomora.

20 Nu va mai fi locuită niciodată
şi nu se va mai sta [în ea] din generaţie în generaţie.
Arabul nu-şi va mai fixa cortul acolo
şi păstorii nu vor mai poposi acolo .

21 Ci vor poposi acolo animalele sălbatice,
vor umple casele lor bufniţele;
vor locui acolo puii de struţ
şi se vor juca ţapii păroşi .

22 Hienele vor urla în casele sale regale
şi şacalii, în palatele ei luxoase.
A venit aproape timpul ei şi zilele sale nu vor fi întârziate”.

14

1 Căci Domnul va avea milă de Iacob, îl va alege din nou pe Israel şi-i va face să se odihnească în ţara lor; străinii se vor alipi de ei şi se vor asocia cu casa lui Iacob.

2 Popoarele îi vor lua şi-i vor duce înapoi la locuinţa lor, iar casa lui Israel îi va stăpâni în ţara Domnului ca sclavi şi sclave. Îi vor lua captivi pe cei care i-au ţinut captivi şi vor stăpâni asupra celor care i-au oprimat .

3 În ziua în care Domnul te face să te odihneşti de necazul tău, de tulburarea şi desclavia ta cea grea la care ai fost supus ,

4 atunci vei rosti această satiră împotriva regelui Babilonului şi vei spune:

„Cum a încetat asupritorul
şi cum a încetat datoria !

5 Domnul a frânt toiagul celor răi,
nuiaua stăpânitorilor.

6 Cel care lovea popoarele cu furie,
lovind fără încetare,
cel care stăpânea cu mânie neamurile,
este stăpânit fără cruţare.

7 Tot pământul se odihneşte în linişte;
[oamenii] izbucnesc în strigăte de bucurie.

8 Până şi chiparoşii şi cedrii din Liban
se bucură pe seama ta: «De când zaci tu,
nu s-a mai ridicat [nimeni] împotriva noastră să ne taie».

9 Şeolul de dedesubt se agită pentru tine
ca să te întâmpine la venirea ta,
umbrele se ridică împotriva ta;
pe toate căpeteniile pământului
îi fac să se ridice de pe tronurile lor,
pe toţi regii neamurilor

10 Toţi vor răspunde şi vor spune împotriva ta:
«Şi tu ai slăbit ca şi noi
şi ai devenit asemenea nouă!».

11 A coborât în Şeol măreţia ta,
sunetul alăutei tale;
larvele zac sub tine
şi viermii sunt acoperământul tău.

12 Cum ai căzut din cer,
luceafăr strălucitor, fiu al zorilor !
Cum ai fost doborât la pământ,
tu, dominator al neamurilor!

13 Tu ziceai în inima ta:
«Voi urca în cer,
deasupra stelelor lui Dumnezeu voi stabili tronul meu,
voi sta pe muntele adunării, în partea de nord.

14 Voi urca deasupra înălţimilor norilor
şi voi fi asemenea Celui Preaînalt» .

15 Dar vei coborî în Şeol,
până în adâncurile abisului!

16 Cei ce vor vedea se vor uita atent la tine şi vor înţelege:
acesta este omul care făcea să se cutremure pământul
şi să se clatine domniile,

17 care a făcut lumea un pustiu,
a distrus cetăţile ei
şi nu dădea drumul captivilor acasă.

18 Toţi regii neamurilor,
toţi stau cu cinste, fiecare în locuinţa lui.

19 Dar tu vei fi aruncat din mormântul tău
ca o ramură uscată ,
acoperit cu cei ucişi,
cu cei străpunşi de sabie
care coboară până la fundul abisului ,
ca un cadavru călcat în picioare.

20 Tu nu te vei uni cu ei la înmormântare,
pentru că ţi-ai jefuit ţara şi ţi-ai ucis poporul.
Nu va fi amintită descendenţa celor răi.

21 Pregătiţi măcelărirea fiilor din cauza nelegiuirii părinţilor lor ,
ca să nu se ridice şi să moştenească pământul
şi să nu umple suprafaţa pământului cu cetăţi!

22 «Mă voi ridica împotriva lor – oracolul Domnului Sabaot – şi voi şterge din Babilon numele şi restul, urmaşii şi rudele – oracolul Domnului.

23 Voi face din el o moştenireaaricilor şi o apă mlăştinoasă şi îl voi mătura cu mătura nimicirii», oracolul Domnului Sabaot.

24 Domnul Sabaot ajurat şi a zis:
«După cum m-am gândit, aşa va fi
şi, după cum am plănuit, aşa se va împlini.

25 Voi zdrobi Asiria în ţara mea,
o voi călca în picioare pe munţii mei.
Jugul ei se va îndepărta de deasupra lor
şi povara ei de pe umerii lor se va înlătura».

26 Acesta este planul hotărât împotriva întregului pământ
şi acesta este braţul întins asupra tuturor neamurilor.

27 Domnul Sabaot a hotărât: cine se poate opune?
Braţul lui este întins: cine poate să-l întoarcă?.

28 în anul morţii regelui Ahaz,
a fost această profeţie :

29 „Nu te bucura, Filistee toată!
Căci s-a frânt nuiaua care telovea,
pentru că din rădăcina şarpeluiva ieşi o viperă
şi dinpuiul ei un balaur .

30 Atunci, întâii născuţi ai celor săraci sevor sătura ,
iar cei nevoiaşi se vor odihni în siguranţă.
Dar voi omorî prin foame rădăcina ta
şi restul tăuva fi ucis.

31 Gemi, poartă! Ţipă de durere, cetate!
Topeşte-te, Filistee toată!
Căci de la nord vine un fum
şinu este nimeni separat din cetele ei”.

32 Ce se va răspunde mesagerilor neamului ?
Căci Domnul a întemeiat Sionul
şi nevoiaşii lui îşi vor găsi refugiul în el.

15

1 Profeţiedespre Moab.
Înnoaptea pustiirii,
Ar-Moab este distrus;
în noaptea pustiirii, Chir-Moab este distrus.

2 Bait şi Dibon au urcat pe înălţimi ca să plângă;
pe Nebo şi la Madaba , Moab urlă.
Toate capetele sunt chele şi toate bărbile sunt rase.

3 Pe uliţe se încing cu sac;
pe acoperişuri şi în pieţe,
toţi urlă şi varsă lacrimi.

4 Heşbon şi Eleale strigă:
glasul lor se aude până la Iahaţ .
Cei încinşi pentru război din Moab,
freamătă şi tremură sufletul în ei.

5 Inima mea strigă pentru Moab;
fugarii lui [aleargă] până la Ţoar , până la Eglat-Şelişia ,
căci urcă plângând urcuşul Luhit ,
întrucât pe drumul spre Horonaim înalţă strigătul de nimicire.

6 Apele Nimrim sunt devastate,
iarba s-a uscat şi cea proaspătă s-a veştejit
şi nu mai este [nimic] verde.

7 De aceea, bogăţiile făcute şi proviziile lor le transportă dincolo de Pârâul Sălciilor .

8 Căci strigătul lor înconjoară hotarele Moabului,
urletul, până la Eglaim
şi vaietul, până la Beer-Elim.

9 Apele din Dimon sunt pline de sânge,
căci voi adăuga peste Dimon [alte nenorociri],
un leu pentru cei scăpaţi din Moab şi pentru cei rămaşi din ţară.

16

1 Trimiteţi mielul stăpânitor al pământului din Sela spre pustiu,
la muntele fiicei Sionului

2 Ca o pasăre rătăcită, alungată din cuib,
aşa vor fi fiicele lui Moab la trecătorile [râului] Arnon .

3 „Ţineţi sfat, luaţi o decizie !
Fă ca noaptea umbra în miezul zilei!
Ascunde-i pe cei alungaţi, iar pe fugar nu-l da în vileag!

4 Să locuiască la tine fugarii mei din Moab,
tu să le fii refugiu dinaintea distrugătorului !
Căci asupritorul nu va mai fi,
distrugerea va înceta
şi cel care calcă în picioare va dispărea din ţară.

5 Un tron va fi stabilit prin îndurare:
pe el va sta întru adevăr în cortul lui David cel care judecă,
Cel care caută judecată şi cel care aleargă după dreptate.

6 Am auzit de îngâmfarea foarte mare a Moabului,
de trufia, semeţia lui.
Şi [această] aroganţă a lui oare nu e numai vorbărie ?

7 De aceea Moab geme pentru Moab: toţi gem;
după turtele de stafide din Chir-Hareset jelesc încremeniţi.

8 Căci câmpiile din Heşbon sunt vlăguiteca via din Sibma ;
stăpânii neamurilor calcă în picioare butucii
cu strugurii ei până la Iaezer : ajung şi rătăcesc în pustiu,
când mlădiţele ei se întindeau şi ajungeau la mare .

9 De aceea voi plânge cu plânsul Iaezerului pentru via din Sibma;
vă voi sătura cu lacrimile mele, Heşbon şi Eleale,
pentru că un strigăt s-a abătut asupra roadelor de vară
şi asupra secerişului.

10 Bucuria şi veselia au dispărut din grădină,
în vii nu se mai cântă, nici nu se mai chiuie;
strugurii în teascuri nu mai sunt striviţi de cei care îi calcă
şi am făcut să înceteze strigătul de bucurie.

11 De aceea freamătă măruntaiele mele ca o harpă pentru Moab
şi interiorul meu pentru Chir-Hares.

12 Când se va arăta obosit Moabul pe înălţimi ,
va veni la sanctuarul său ca să se roage, dar nu va putea”.

13 Acesta este cuvântul pe care l-a rostit Domnul odinioară cu privire la Moab.

14 Dar acum, Domnul vorbeşte: „După trei ani, ca anii unui om tocmit , măreţia Moabului va fi dispreţuită cu toată mulţimea lui cea mare; puţinul care va mai rămâneva fi mic şi fără însemnătate”.

17

1 Profeţie despre Damasc.
Iată, Damasc va înceta să maifie o cetate
şi va deveni o grămadă de ruine.

2 Cetăţile din Aroer vorfi părăsite,
vor deveni [locuri] pentru turme:
ele se vor culca şi nu va fi cine să le înspăimânte.

3 Va dispărea fortăreaţa din Efraim
ca şi regatul din Damasc.
Dar restul din Aram va fi ca gloria fiilor lui Israel .
Oracolul Domnului Sabaot.

4 În ziua aceea se va micşora gloria lui Iacob
şi grăsimea trupului său va slăbi.

5 Va fi ca secerătorul care strânge grâu
şi seceră spicele cu braţul său;
va fi ca unul care adună spice în Valea Refaim .

6 Vor rămâne în el câteva boabe
ca la bătutul măslinilor:
două-trei pe vârful copacului
şi patru-cinci, pe ramurile lui roditoare .
Oracolul Domnului Dumnezeului lui Israel.

7 În ziua aceea, omul se va uita spre cel care l-a făcut
şi ochii vor privi spre Sfântul lui Israel.

8 Nu se va mai uita spre altare,
lucrarea mâinilor lui,
şi nu va mai privi la ce au făcut degetele sale:
Aşere şi altare pentru incens .

9 în ziua aceea, cetăţile lui întărite
vor fi ca locurile părăsite din pădure
sau de pe vârful [muntelui] pe care le-au abandonat dinaintea fiilor lui Israel:
va fi devastare.

10 Căci ai uitat de Dumnezeul mântuirii tale
şi nu ţi-ai amintit de Stânca puterii tale.
De aceea vei sădi plantaţii plăcute
şi le vei altoi cu lăstari străini.

11 În ziua când o plantezi, faci să crească
şi dimineaţa faci să înflorească seminţele tale,
dar în ziua intrării în posesie,
ea va fi ca un snop de paie
şi durerea va fi incurabilă.

12 Vai, vuietul popoarelor multe vuieşte ca vuietul mării!
Huietul popoarelor huieşte ca huietul apelor puternice!

13 Popoarele huiesc ca huietul apelor multe.
El le va mustra şi ele vor fugi departe:
vor fi alungate ca pleava de pe munţi înaintea vântului
şi ca vârtejul de praf înaintea furtunii.

14 Către seară, iată, teroare
şi, înainte de dimineaţă nu mai sunt.
Aceasta este partea celor care ne prădează
şi soarta celor care ne jefuiesc.

18

1 Vai de tine, ţară a lăcustelor înaripate,
care eşti dincolo de râurile Etiopiei !

2 Tu, care trimiţi pe mare împuterniciţi
şi în corăbii de papirus soli pe mare,
în corăbii de papură lasuprafaţa apei!
Mergeţi, mesageri iuţi,
la un neam înalt şi cu pielea netedă ,
popor înfricoşător de la începuturi ,
neam puternic şi dominator,
a cărui ţară este brăzdată de râuri!

3 Voi toţi locuitori ai lumii
şi cei care vă aflaţi pe pământ,
priviţi când se ridică steagul pe munţi
şi ascultaţi când sună trâmbiţa!

4 Căci aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul meu:
„Voi sta liniştit şi voi privi din locuinţa mea
ca dogoarea fierbinte de la lumina soarelui,
ca norul de rouă în arşiţa secerişului.

5 Dar înainte de seceriş,
când înflorirea a trecut
şi floarea devine fruct necopt
care are să se coacă,
taie mlădiţele cu cosorul
şi îndepărtează ramurile întinse”.

6 Vor fi abandonate împreună
pentru păsările răpitoare şi pentru animalele câmpului;
vor petrece vara deasupra lor păsările răpitoare
şi toate animalele câmpului vor ierna peste ele .

7 În vremea aceea, va aduce daruri Domnului Sabaot poporul înalt şi cu pielea netedă, popor înfricoşător de la începuturi neam puternic şi dominator, a cărui ţară este brăzdată de râuri, la locul unde este numele Domnului Sabaot, la muntele Sion.

19

1 Profeţie despre Egipt.
„Iată, Domnul vine călare pe un nor rapid,
vine în Egipt şi zeii Egiptului se cutremură
iar inima egiptenilor se topeşte în ei!

2 Voi provoca Egiptul împotriva Egiptului
şi va lupta fiecare împotriva fratelui său
şi fiecare împotriva aproapelui său,
cetate împotriva cetăţii
şi regat împotriva regatului .

3 Duhul egiptenilor va pieri din ei
şi voi zădărnici planul lui.
Ei vor apela la idoli, la vrăjitori,
la necromanţi şi la ghicitori

4 Voi da Egiptul în mâinile unui stăpân dur
şi un rege puternic va domni peste ei.
Oracolul Domnului Dumnezeului Sabaot.

5 Apele mării vor seca,
iar râul se va usca şi va secătui .

6 Râurile vor mirosi urât,
canalele Egiptului se vor goli şi se vor usca,
papura şi trestia se vor veşteji.

7 Malurile Nilului care sunt la revărsarea lui,
tot ce este semănat lângă Nil se va usca,
va fi spulberat şi nu va mai fi.

8 Vor geme pescarii,
vor jeli toţi cei care aruncă undiţa în Nil,
iar cei care întind năvodul deasupra apei se vor lamenta.

9 Se vor ruşina cei care lucrează cu in pieptănat,
iar ţesătorii vor păli.

10 Stâlpii săi vor fi zdrobiţi
şi toţi lucrătorii tocmiţi vor fi cu sufletul amărât .

11 Într-adevăr, au înnebunit căpeteniile din Ţoan ,
sfătuitorii înţelepţi ai lui Faraon:
sfatul lor a devenit nebun.
Cum îi puteţi spune Faraonului:
«Sunt fiul înţelepţilor,
fiulregilor de odinioară!».

12 Unde sunt înţelepţii tăi,
care să-ţi descopere
şi să te facă să cunoşti planul Domnului Sabaot
cu privire la Egipt?

13 Căpeteniile din Ţoan au înnebunit
şi conducătorii din Nof se înşală;
duc în eroare Egiptul cei care sunt de bază ai săi .

14 Domnul a turnat înlăuntrul lor un duh de ameţeală;
ei duc în eroare Egiptul în toate lucrările sale,
cum rătăceşte un om beat când vomită.

15 Nu este nicio lucrare a Egiptului pe care să o facă,
nici cap, nici coadă, palmierul sau trestia.

16 În ziua aceea, Egiptul va fi ca femeile: va tremura şi se va teme în faţa mişcării mâinii Domnului Sabaot când o va mişca asupra lui.

17 Şi ţara lui Iuda va fi o spaimă pentru Egipt; ori de câte ori i se va aduce aminte de ea, va fi cuprins de teamă datorită planului Domnului Sabaot pe care l-a făcut cu privire la el.

18 În ziua aceea, vor fi cinci cetăţi în ţara Egiptului care vor vorbi limba Canaanului şi vor jura pe Domnul Sabaot: numele unei cetăţi va fi Heres .

19 În ziua aceea, va fi un altar pentru Domnul în ţara Egiptului şi o stelă la hotarul său pentru Domnul:

20 aceasta va fi semn şi mărturie pentru Domnul Sabaot în ţara Egiptului. Ei vor striga către Domnul din cauza asupritorilor şi el le va trimite un salvator şi un apărător care fi va elibera.

21 Domnul se va face cunoscut Egiptului şi Egiptul îl va cunoaşte pe Domnul în ziua aceea; vor aduce Domnului jertfe şi ofrande, vor face voturi Domnului şi le vor împlini.

22 Domnul va lovi Egiptul: el îl va lovi şi el îl va vindeca. Ei se vor întoarce la Domnul, iar Domnul va fi binevoitor cu ei şi îi va vindeca.

23 În ziua aceea, va fi un drum din Egipt spre Asiria: asirienii vor merge în Egipt şi egiptenii în Asiria; egiptenii vor slujicu asirienii.

24 În ziua aceea, Israel va fi al treilea cu Egiptul şi Asiria, o binecuvântare în mijlocul Pământului.

25 Domnul Sabaot va binecuvânta, zicând: «Binecuvântat să fie Egiptul, poporul meu, şi Asiria, lucrarea mâiniimele, şi Israel, moştenirea mea!»”.

20

1 În anul când a venit Tartan la Aşdod, trimis de Sargon, regele Asiriei, a luptat împotriva [cetăţii] Aşdod şi a cucerit-o;

2 în acel timp, Domnul a vorbit prin profetul Isaia, fiul lui Amoţ, zicând: „Desfă-ţi sacul de pe coapse şi dezleagă-ţi sandalele de pe picioarele tale!”. Şi a făcut aşa, umblând gol şi desculţ.

3 Domnul a zis: După cum slujitorul meu Isaia a umblat gol şi desculţ timp de trei ani , ca semn şi prevestire pentru Egipt şi pentru Etiopia,

4 la fel îi va conduce regele Asiriei pe captivii Egiptului şi pe deportaţii Etiopiei, tineri şi bătrâni, goi şi desculţi, pe cei cu coapsele descoperite , ruşinea Egiptului.

5 Atunci se vor îngrozi şi se vor ruşina de Etiopia, siguranţa lor, şi de Egipt, mândria lor.

6 Locuitorii coastei vor spune în ziua aceea: «Iată, aici este încrederea noastră spre care am fugit ca să găsim ajutor şi să fim salvaţi de regele Asiriei! Şi noi cum vom mai fi salvaţi?»”.

21

1 Profeţie despre pustiul mării .
„După cum înaintează furtuna în Negheb, aşa vine el din pustiu, dintr-o ţară înfricoşătoare”.

2 O viziune îngrozitoare mi-a fost descoperită:
„Înşelătorul înşală şi prădătorul prădează !
Urcă, Elam ! Asediază, Media !
Căci am făcut să înceteze tot suspinul tău”.

3 De aceea mi s-au umplut coapsele de durere,
m-au cuprins chinurile precum chinurile celei care naşte;
sunt adânc mâhnit şi nu pot auzi;
sunt tulburat şi nu pot vedea.

4 Inima mi s-a pierdut, groaza m-a cuprins:
noaptea plăcerii mele mi-a schimbat-o în teroare .

5 Ei pregătesc masa, pun covorul, mănâncă şi beau .
Treziţi-vă, căpetenii, ungeţi scutul!

6 Căci aşa mi-a spus Domnul:
„Du-te şi pune un străjer care să dea de ştire ce va vedea!”.

7 El a văzut cavalerie, perechi de călăreţi,
călăreţi pe măgari, călăreţi pe cămile;
a ascultat cu atenţie, cu mare atenţie.

8 Apoi a strigat ca un leu:
„Doamne, am stat în turnul meu de pază totdeauna ziua
şi la postul meu am stat drept în fiecare noapte.

9 Iată, a venit o cavalerie de oameni, perechi de călăreţi!”.
A răspuns şi a zis: „A căzut, a căzut Babilonul
şi toate chipurile cioplite ale zeilor lui
el le-a sfărâmat la pământ”.

10 O, treieratul meu şi fiul ariei mele !
Ceea ce am auzit de la Domnul Sabaot,
Dumnezeul lui Israel, v-am făcut cunoscut;

11 Profeţie despre Idumeea .
Cineva strigă către mine din Seir :
„Santinelă, cât mai este din noapte?
Santinelă, cât mai este din noapte?”.

12 Străjerul răspunde:
„Vine dimineaţa, dar mai este încă noapte.
Dacă vreţi să întrebaţi, întrebaţi!
Întoarceţi-vă şi veniţi!”.

13 Profeţie despre Arabia .
„În pădurea din Arabia veţi poposi,
caravane din Dedan !

14 Aduceţi apă celui însetat!
Locuitorii ţării Tema îl întâmpină cu pâine pe cel fugar.

15 Căci ei fug dinaintea săbiilor,
dinaintea săbiei scoase din teacă,
dinaintea arcului încordat
şi dinaintea unei lupte grele”.

16 Căci aşa mi-a vorbit Domnul: „Încă un an – ca anii celui tocmit – şi va sfârşi toată gloria din Chedar ”.

17 Restul din numărul arcaşilor, dintre vitejii din Chedar, va fi micşorat. Căci Domnul Dumnezeul lui Israel a vorbit.

22

1 Profeţie despre Valea Viziunii .
„Ce ai de ai urcat cu totul pe acoperişuri,

2 [cetate] plină de zgomote, cetate gălăgioasă, cetate veselă?
Cei străpunşi ai tăi nu sunt străpunşi de sabie şi nici morţi în luptă.

3 Toate căpeteniile tale au fugit împreună,
au fost capturate fără arc;
toţi cei care au fost găsiţi în tine au fost făcuţi prizonieri, au fugit împreună.

4 De aceea am zis:
«Întoarceţi-vă privirea de la mine,
lăsaţi-mă să plâng cu amar;
nu vă pripiţi să mă mângâiaţi
pentru ruina fiicei poporului meu!».

5 Căci este o zi de groază, de ruină şi de derută
de la Domnul Dumnezeul Sabaot în Valea Viziunii,
de prăbuşire a zidului şi de strigăt către munte,

6 Elam poartă tolba;
Aram are care şi călăreţi
şi Chir îşi dezveleşte scutul.

7 Văile tale cele mai frumoase sunt pline de care
şi călăreţii sunt aşezaţi în linie de luptă la poartă.

8 A fost dată la o parte apărătoarea lui Iuda;
în ziua aceea vei privi la armele din adăpostul din pădure.

9 Veţi vedea spărturile din cetatea lui David, pentru că sunt multe,
şi veţi aduna apele din cisterna de jos .

10 Veţi număra casele Ierusalimului
şi veţi dărâma casele pentru ca să întăriţi zidul .

11 Veţi face un rezervor între cele două ziduri
pentru apele cisternei celei vechi ,
dar nu vă veţi uita la cel care a făcut-o
şi nu veţi privi la cel care a întocmit-o de demult.

12 În ziua aceea,
Domnul Dumnezeul Sabaot vă va chema la plâns şi la jale,
să vă radeţi capul şi să vă încingeţi cu sac.

13 Căci, iată, veselie şi bucurie, se ucid boi şi se înjunghie oi,
se consumă carne şi se bea vin:
«Să mâncăm şi să bem, căci mâine vom muri! ».

14 Domnul Sabaot mi-a descoperit la ureche şi mi-a zis:
«Nu, nelegiuirea aceasta nu vi se va ierta până nu veţi muri!»,
zice Domnul Dumnezeul Sabaot”.

15 Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul Sabaot:
„Hai, mergi la Şebna, administratorul palatului [şi spune-i]:

16 «Ce ai tu aici şi cine eşti tu aici
că sapi pentru tine un mormânt
ca unul care-şi sapă mormântul pe înălţime,
tăindu-şi în stâncă o locuinţă pentru sine?

17 Iată, Domnul te va azvârli cum azvârle un viteaz
şi te va înşfăca cu putere.

18 Da, te va învârti,
cu amândouă mâinile te va învârti ca pe o minge
într-o ţară îndepărtată.
Acolo vei muri, acolo vor fi carele măreţiei tale,
tu, ruşinea casei stăpânului tău.

19 Te voi îndepărta din funcţia ta
şi el te va înlătura de la postul tău.

20 În ziua aceea îl voi chema pe slujitorul meu,
Eliachim fiul lui Hilchia,

21 îl voi îmbrăca cu tunica ta,
îl voi încinge cu brâul tău şi voi da puterea ta în mâna lui.
El va fi ca un tată pentru locuitorii Ierusalimului
şi pentru casa lui Iuda.

22 Voi pune pe umărul lui cheia casei lui David:
când va deschide, nimeni nu va putea să închidă,
iar când va închide, nimeni nu va putea să deschidă.

23 Îl voi fixa ca pe un ţăruş în loc sigur
şi va fi un tron de glorie pentru casa tatălui său.

24 Pe el se va sprijini toată gloria casei tatălui său ,
urmaşi şi odrasle, toate vasele mici, de la cupe până la amfore.

25 În ziua aceea, oracolul Domnului Sabaot, va fi îndepărtat ţăruşul din locul sigur, va fi tăiat şi va cădea, iar povoara care era deasupra lui va fi nimicită, căci Domnul a vorbit»”.

23

1 Profeţie despre Tir.
„Gemeţi, corăbii din Tarşiş! Din cauza devastării, nu mai este nicio casă:
venind din ţara Chitim , le-a fost dezvăluit [aceasta].

2 Amuţiţi, locuitori ai coastei,
negustorii Sidonului
care trec peste mare te-au umplut!”.

3 Pe ape mari, sămânţa din Egipt ,
secerişul Râului era venitul său.
[Tirul] era piaţa neamurilor!

4 Ruşinează-te, Sidonule!
Căci aşa vorbeşte marea, tăria mării:
«Nu am avut durerile naşterii şi nu am născut;
nu am ridicat feciori şi nu am crescut fecioare ».

5 Cum s-a auzit despre Egipt,
vor tremura când se va auzi despre Tir:

6 «Treceţi spre Tarşiş,
gemeţi, locuitori ai coastei!

7 Aceasta este [cetatea] voastră veselă,
ale cărei origini sunt în zilele de demult ?
Picioarele ei o vor duce să locuiască departe.

8 Cine a plănuit aceasta împotriva Tirului,
el care era încununat,
ai cărui negustori erau căpetenii
şi ai cărui comercianţi erau [oameni] de seamă ai pământului?».

9 Domnul Sabaot a plănuit
să umilească trufia oricărei frumuseţi
şi să-i smerească pe toţi [oamenii] de seamă ai pământului.

10 «Străbate-ţi ţara ca [malurile] Râului, fiică din Tarşiş!
Nu mai este portul ».

11 Domnul şi-a întins mâna asupra mării,
a făcut să tremure împărăţiile;
a poruncit împotriva Canaanului,
să-i fie nimicite fortăreţele.

12 Şi a zis: «Nu te vei mai veseli,
fecioară dezonorată, fiică a Sidonului.
Ridică-te, treci la Chitim, dar nici acolo nu vei afla odihnă!».

13 Iată, ţara caldeilor, acest popor nu mai este!
Asiria a fost destinată fiinţelor din pustiu.
Şi-au ridicat turnuri,
dar au fost abătute cetăţile ei,
au fost prefăcute în ruină .

14 «Gemeţi, corăbii din Tarşiş,
căci a fost devastată fortăreaţa voastră!».

15 În ziua aceea, Tirul va fi dat uitării timp de şaptezeci de ani –
sunt zilele unui rege –
dar la sfârşitul celor şaptezeci de ani,
Tirul va deveni precum cântecul desfrânatei.

16 «Ia harpa, înconjoară cetatea,
tu, desfrânată dată uitării !
Cântă cumăiestrie,
înmulţeşte cântările
ca să-şi aducă aminte de tine».

17 După şaptezeci de ani, Domnul va vizita Tirul
şi [Tirul] se va întoarce la câştigul său.
Se va desfrâna cu toate împărăţiile lumii de pe faţa pământului.

18 Plata şi câştigul lui vor fi consacrate Domnului
nu vor fi strânse şi nici depozitate,
căci plata lui va fi pentru cei care locuiesc înaintea Domnului
ca să mănânce şi să se sature
şi să aibă veşminte alese”.

24

1 Iată, Domnul pustieşte ţara,
o nimiceşte, răscoleşte suprafaţa
şi îi risipeşte locuitorii.

2 Atunci, cum îi va fi poporului, aşa va fi şi preotului;
cum îi va fi sclavului, aşa îi va fi şi stăpânului său;
cum îi va fi servitoarei, aşa îi va fi şi stăpânei sale;
cum îi va fi cumpărătorului, aşa îi va fi şi vânzătorului;
cum îi va fi celui care dă cu împrumut,
aşa îi va fi şi celui care ia cu împrumut
şi cum îi va fi celui care împrumută cu dobândă,
aşa îi va fi şi celui care ia cu dobândă .

3 Ţara va fi pustiită şi prădată,
căci Domnul a spus acest lucru.

4 Ţara jeleşte în doliu, lumea înnebuneşte;
slăbesc cei mari din poporul ţării .

5 Ţara este întinată de locuitorii ei,
întrucât au încălcat legile,
au pervertit hotărârea
şi au rupt alianţa veşnică .

6 De aceea, blestemul va devora ţara
şi locuitorii ei vor avea de ispăşit.
Pentru aceasta, locuitorii ţării vor fi arşi
şi vor mai rămâne puţini oameni.

7 Mustul stagnează , via este veştejită;
toţi cei veseli cu inima suspină.

8 A încetat bucuria tamburinelor,
s-a sfârşit vuietul celor care se veselesc,
s-a oprit bucuria harpei.

9 Când se cântă, nu se mai bea vin,
băutura tare este amară pentru cei ce o beau.

10 Cetatea haosului a fost distrusă:
toate casele au fost închise de la intrare.

11 Se strigă după vin în pieţe,
orice veselie a dispărut,
bucuria ţării a fost alungată.

12 În cetate a rămas devastare,
poarta este sfărâmată: o ruină!

13 Căci astfel va fi în ţară, între popoare,
ca atunci când se scutură măslinul,
când se bate la sfârşitul culesului.

14 Dar îşi vor înălţa glasul,
vor aclama măreţia Domnului,
vor striga de bucurie de la mare.

15 De aceea, preamăriţi-l pe Domnul de la răsărit,
numele Domnului, de pe coastele mării!

16 De la marginile pământului am auzit:
„Mărire Celui Drept!”.

Dar eu am zis: „Sunt pierdut! Sunt pierdut! Vai de mine!
Înşelătorii înşală,
înşelătorii se poartă cu înşelăciune.

17 Groază, groapă şi cursă sunt asupra ta, locuitor al ţării!

18 Cel care fuge dinaintea strigătelor de groază cade în groapă
şi cel ce se ridică din groapă va cădea în cursă;
căci se deschid stăvilarele de sus
şi se cutremură temeliile pământului.

19 Pământul se rupe, pământul se crapă, pământul se mişcă!

20 Pământul se clatină ca un om beat, tremură ca o colibă de noapte;
nelegiuirea lui îl apasă,
cade şi nu se mai ridică.

21 În ziua aceea, Domnul va pedepsi oştirea de sus , din înălţimi,
şi pe regii pământului, de pe pământ.

22 Aceştia vor fi strâns legaţi în groapă ,
vor fi întemniţaţi în închisoare
şi, după multe zile, vor fi pedepsiţi.

23 Luna va roşi,
iar soarele se va ruşina ,
căci Domnul Sabaot va domni pe muntele Sion şi în Ierusalim
şi înaintea bătrânilor săi va fi preamărit”.

25

1 Doamne, tu eşti Dumnezeul meu;
pe tine vreau să te laud.
Preamăresc numele tău,
căci ai făcut lucruri minunate,
plănuite de demult,
neschimbătoare şi adevărate.

2 Căci din cetate ai făcut un morman,
din cetatea întărită, o ruină
şi fortăreaţa străinilor nu mai este cetate:
nu va mai fi reconstruită niciodată.

3 De aceea te preamăreşte poporul cel puternic
şi cetatea neamurilor dominatoare se va teme de tine.

4 Căci tu ai fost scăpare pentru cel sărac,
refugiu pentru cel nevoiaş în strâmtorarea lui,
adăpost împotriva furtunii,
umbră împotriva arşiţei,
căci suflarea celor dominatori
este ca furtuna [care izbeşte] zidul.

5 Cum potoleşti arşiţa într-un loc arid,
ca arşiţa la umbra unui nor,
aşa se va stinge cântecul dominatorilor.

6 Domnul Sabaot va face un ospăţ
pentru toate popoarele pe muntele acesta ,
un ospăţ cu mâncăruri grase şi cu băuturi alese,
cu mâncăruri pline de măduvă şi cu băuturi alese şi rafinate.

7 Pe muntele acesta, va înlătura vălul pus pe faţa tuturor popoarelor
şi acoperitoarea care acoperea toate neamurile.

8 Va înlătura moartea pentru totdeauna.
Domnul Dumnezeu va şterge lacrimile de pe faţa tuturor
şi va îndepărta ruşinea poporului său de pe tot pământul,
căci Domnul a vorbit.

9 În ziua aceea se va spune:
«Iată, acesta este Dumnezeul nostru, în care am sperat că ne va mântui,
acesta este Domnul în care ne-am pus speranţa:
să ne bucurăm şi să ne veselim de mântuirea lui!».

10 Căci mâna Domnului se va odihni pe muntele acesta;
dar Moab va fi călcat în picioare
cum se calcă paiele în gunoi.

11 Îşi vaîntinde mâna în mijlocul lui
aşa cum întinde înotătorul mâna ca să înoate ;
vaînjosi trufia lui odată cu manevrele mâinii sale.

12 Va distruge fortăreaţa sigură a zidurilor tale,
o va doborî şi o va arunca la pământ, până în ţărână”.

26

1 În ziua aceea , se va cânta următoarea cântare în ţara lui Iuda:
„Avem o cetate puternică;
el a pus mântuirea ca zid şi întăritură.

2 Deschideţi porţile,
ca să intre neamul cel drept
care se păstrează fidel!

3 Planul este stabil;
tu vei asigura pacea,
pace, pentru că şi-a pus încrederea în tine.

4 Încredeţi-vă în Domnul pe vecie,
căci Domnul Dumnezeu este o Stâncă veşnică.

5 I-a umilit pe cei care locuiau în înălţimi
şi a doborât cetatea semeaţă:
a doborât-o la pământ,
a coborât-o până în ţărână.

6 Ea este călcată în picioare,
picioarele sărmanului,
tălpile picioarelor săracilor.

7 Cărarea celui drept este dreaptă;
tu, Cel Drept, nivelezi calea celui drept.

8 Da, pe calea judecăţilor tale, ne-am pus speranţa în tine.
Dorinţa sufletului este numele tău şi amintirea ta.

9 Sufletul meu te doreşte noaptea
şi duhul meu te caută înlăuntrul meu.
Căci atunci când judecăţile tale sunt [împlinite] pe pământ,
locuitorii lumii învaţă dreptatea.

10 Dacă cel nelegiuit va fi milostivit, nu va învăţa dreptatea;
în ţara dreptăţii , el va săvârşi nedreptatea
şi nu va vedea măreţia Domnului.

11 Doamne, mâna este înălţată, însă ei nu o văd.
Dar o vor vedea şi se vor ruşina de gelozia faţă de popor:
da, focul îi va devora pe duşmanii tăi.

12 Doamne, tu vei stabili pentru noi pacea,
căci chiar toate lucrările noastre
tu le-ai făcut să fie pentru noi .

13 Doamne Dumnezeul nostru, alţi stăpâni au stăpânit peste noi;
dar noi numai în tine ne vom aminti de numele tău.

14 Morţii nu mai sunt, umbrele nu se mai ridică,
pentru că i-ai pedepsit, i-ai nimicit şi ai şters orice amintire a lor .

15 Ai înmulţit neamurile, Doamne; ai înmulţit neamurile.
Te-ai preamărit şi ai lărgit toate hotarele ţării .

16 Doamne, în strâmtorare ei te-au căutat,
neliniştea celui oprimat este corecţia ta pentru ei .

17 Cum se zvârcoleşte şi strigă cea însărcinată în durerea ei
când se apropie să nască,
la fel am fost şi noi înaintea ta, Doamne .

18 Am zămislit, ne-am zvârcolit ca ea,
dar am dat naştere la vânt.
Mântuire nu am făcut pe pământ
şi locuitori ai lumii nu s-au născut .

19 Cei morţi ai tăi vor trăi,
cadavrele se vor ridica.
Treziţi-vă şi strigaţi de bucurie, voi cei care zăceţi în ţărână!
Căci roua ta este ca roua de dimineaţă
iar pământul îi va da afară pe cei din locuinţa umbrelor .

20 „Mergi, poporul meu,
intră în camera ta şi închide uşa după tine !
Ascunde-te puţin, până va trece indignarea!”.

21 Căci, iată, Domnul iese din lăcaşul său
ca să pedepsească nelegiuirea celor care locuiesc pământul.
Pământul va scoate la suprafaţă sângele
şi nu-i va mai acoperi pe cei ucişi din el.

27

1 În ziua aceea, Domnul îl va lovi cu sabia lui grea,
mare şi puternică pe Leviatan, şarpele fugar,
pe Leviatan, şarpele inelat, şi va ucide balaurul care e în mare .

2 În ziua aceea, cântaţi despre via încântătoare!

3 „Eu, Domnul, sunt păzitorul ei;
o aud în orice moment,
o păzesc noapte şi zi
ca nimeni să nu o vatăme .

4 N-am nicio mânie.
Dacă mi s-ar da mărăcini şi spini în luptă,
aş merge împotriva lor şi i-aş arde împreună;

5 sau dacă ar căuta refugiu la mine,
ca să facă pace cu mine, pace să facă cu mine!”.

6 Vin [zile] când Iacob va prinde rădăcini,
Israel va încolţi şi va înflori.
Şi vor umple faţa pământului de roade.

7 Oare i-a lovit ca lovitura celui care l-a lovit pe el?
Sau a fost ucis cum i-a ucis el pe cei care l-au ucis?

8 L-a pedepsit alungându-l şi respingându-l,
l-a îndepărtat printr-o suflare puternică,
ca în ziua [când bate vântul] dinspre răsărit.

9 Astfel, nelegiuirea lui Iacob va li ispăşită
şi aceasta va îndepărta toate urmările păcatului
său când va face toate pietrele altarului ca pietrele de var
care sunt făcute praf.
Aşerele şi altarele pentru incens nu se vor mai ridica.

10 Căci cetatea întărită a rămas singură ,
locuinţă lăsată şi părăsită ca un pustiu.
Acolo va paşte viţelul,
se va culca acolo şi îi va mânca mlădiţele.

11 Când se vor usca ramurile,
femeile le vor rupe şi vor merge să le ardă.
Este un popor fără minte;
pentru aceasta, cel care l-a făcut nu-l va iubi
şi cel care l-a creat nu se va îndura de el.

12 În ziua aceea, Domnul va bate spicele
de la Râu până la Râul Egiptului,
iar voi veţi fi adunaţi unul câte unul, fii ai lui Israel!

13 În ziua aceea, se va suna cu trâmbiţa cea mare
şi vor veni cei care erau pierduţi în ţara Asiriei
şi cei care erau împrăştiaţi în ţara Egiptului:
ei se vor prosterna înaintea Domnului
pe muntele cel sfânt, în Ierusalim.

28

1 Vai de cununa trufaşă a beţivilor lui Efraim,
de floarea veştejită a frumuseţii sale strălucitoare
care este pe culmea văii mănoase a celor doborâţi de vin!

2 Iată, Domnul are pe unul tare şi puternic ,
ca o furtună cu grindină şi un vârtej distrugător,
ca o furtună de ape puternice care năvălesc: va culca [totul] la pământ .

3 Va fi călcată în picioare cununa trufaşă a beţivilor lui Efraim;

4 iar floarea veştejită a frumuseţii sale strălucitoare,
care este pe culmea văii mănoase,
va fi ca o smochină timpurie
pe care, de îndată ce o vede cineva,
când este în mâna lui, o şi înghite .

5 În ziua aceea, Domnul Sabaot va fi ca o cunună a gloriei
şi ca o diademă a frumuseţii pentru restul poporului său,

6 ca un duh de judecată pentru cel care şade pe [scaunul] de judecată,
ca o forţă pentru cei care combat lupta ia poartă.

7 Dar şi ei se rătăcesc de vin, se clatină de bătură tare
preotul şi profetul se rătăcesc de băutură tare,
sunt înghiţiţi de vin, se clatină din cauza băuturii tari;
au rătăcit în viziune şi s-au poticnit în sentinţă.

8 Căci toate mesele sunt pline de vărsătură respingătoare
şi nu mai este ioc.

9 „Pe cine vrea el să înveţe cunoaşterea?
Pe cine vrea să-l facă să înţeleagă ceea ce s-a spus?
Pe cei înţărcaţi de la lapte?
Sau pe cei smulşi de la sân?

10 Căci: poruncă peste poruncă, poruncă peste poruncă,
regulă peste regulă, regulă peste regulă,
puţin aici, puţin acolo!

11 Căci cu buze bâlbâite
şi într-o limbă străină va vorbi acestui popor.

12 El le zicea:
«Aceasta este odihna: lăsaţi-l pe cel obosit să se odihnească!
Aceasta este tihna ». Dar ei nu au vrut să asculte.

13 De aceea, cuvântul Domnului va fi pentru ei:
«Poruncă peste poruncă, poruncă peste poruncă,
regulă peste regulă, regulă peste regulă,
puţin aici, puţin acolo,
ca să umble şi să cadă pe spate,
să fie zdrobiţi, să cadă în cursă şi să fie prinşi»”.

14 Pentru aceasta, ascultaţi cuvântul Domnului,
oameni batjocoritori,
conducători ai acestui popor care este în Ierusalim!

15 Întrucât spuneţi: „Noi am făcut alianţă cu moartea
şi am făcut o înţelegere cu Şeolul ;
când va trece urgia care copleşeşte, nu va veni la noi,
pentru că ne-am făcut din minciună refugiul nostru
şi ne-am ascuns în falsitate”.

16 De aceea, aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu:
„Iată, eu pun ca temelie în Sion o piatră ,
o piatră încercată, una de unghi,
o temelie stabilă !
Cel care are încredere nu se va pripi.

17 Voi pune judecata ca regulă
şi dreptatea, ca un fir cu plumb.

18 Grindina va mătura refugiul minciunii
şi apele vor năvăli asupra ascunzişului.
Alianţa voastră cu moartea va fi anulată
şi înţelegerea voastră cu Şeolul nu va mai rezista.
Când va trece urgia care copleşeşte,
veţi fi striviţi.

19 Ori de câte ori va trece, vă va lua;
căci va trece dimineaţă de dimineaţă, ziua şi noaptea,
şi numai teroarea va face să se înţeleagă semnificaţia.

20 Căci patul este prea scurt ca să te întinzi pe el
şi prea strâmtă învelitoarea ca să te înfăşori în ea” .

21 Căci se va ridica Domnul ca pe muntele Peraţim
şi va fremăta ca în valea Gabaon ,
ca să-şi împlinească fapta, o faptă ciudată,
şi să-şi facă lucrarea, o lucrare neobişnuită .

22 Acum, nu batjocoriţi,
ca să nu vi se strângă legăturile;
căci am auzit de la Domnul Dumnezeul Sabaot
un plan de nimicire pentru întregul pământ.

23 „Plecaţi-vă urechea şi ascultaţi glasul meu!
Fiţi atenţi şi auziţi cuvântul meu!

24 Oare ară toată ziua cel care ară ca să semene?
Oare nu crestează el şi brăzdează pământul?

25 Oare nu nivelează el suprafaţa ei?
Nu împrăştie mărarul şi seamănă chimenul?
Nu pune grâul în rânduri
şi orzul şi alacul la locul lor, în proprietatea lui?” .

26 Căci Dumnezeul său îl îndrumă în judecată şi îl învaţă.

27 Dar mărarul nu se treieră cu batoza
şi nici nu se rostogoleşte roata carului peste chimen,
ci mărarul se bate cu băţul şi chimenul, cu nuiaua.

28 [Grâul] pentru pâine este zdrobit,
dar nu este treierat fără sfârşit şi nu-l zdrobeşte
dacă trece cu roata carului său şi cu caii săi peste el .

29 Şi aceasta vine de la Domnul Sabaot,
cel minunat în sfat şi mare în înţelepciune.

29

1 Vai de Ariel , Ariel, cetatea unde şi-a-fixat David tabăra!
Adăugaţi an la an şi să-şi facă sărbătorile cursul lor!

2 Îl voi oprima pe Ariel;
vor fi durere şi întristare
şi va fi pentru mine ca Ariel.

3 Voi aşeza tabăra împotriva ta de jur împrejur,
te voi înconjura cu turnuri
şi voi ridica întăritori împotriva ta.

4 Vei fi umilită şi din pământ vei vorbi;
vorbirea ta, din ţărână, va fi slabă
şi glasul tău, din pământ ,
din ţărână vei murmura cuvintele tale.

5 Dar mulţimea duşmanilor tăi va fi ca pulberea măruntă,
iar mulţimea asupritorilor tăi, ca pleava care trece:
şi aceasta va fi imediat, pe neaşteptate.

6 Vei fi vizitat de Domnul Sabaot
cu tunet, cutremur şi vuiet mare,
cu vârtej de vânt şi furtună
şi flăcări de foc mistuitor.

7 Va fi ca un vis, ca o viziune de noapte
mulţimea tuturor neamurilor care luptă împotriva lui Ariel,
toţi cei care luptă împotriva lui şi a întăriturilor sale,
şi-l vor strâmtora .

8 După cum cel flămând visează că mănâncă,
dar se trezeşte customacul gol,
sau după cum cel însetat visează că bea,
dar se trezeşte frânt şi cu gâtul uscat,
astfel va fi mulţimea tuturor neamurilor
care vor lupta împotriva muntelui Sion.

9 Rămâneţi încremeniţi şi uimiţi!
Închideţi ochii şi fiţi orbi!
Ei sunt beţi, dar nu de vin;
se clatină, dar nu de băutură tare.

10 Domnul a revărsat asupra voastră un duh de toropeală,
v-a legat ochii voştri – profeţii –
şi v-a răsucit capetele – văzătorii .

11 De aceea, orice viziune va fi precum cuvintele unei cărţi sigilate care este dată cuiva care ştie să citească, spunând: „Citeşte-o!”, iar el zice: „Nu pot, căci este sigilată”.

12 sau ca şi cum ar fi dată cuiva care nu ştie să citească, zicând: „Citeşte-o!”, iar el spune:„Nu ştiu să citesc”.

13 Domnul zice:
„Pentru că poporul acesta se apropie de mine cu gura
şi mă preamăreşte cu buzele,
dar inima lui este departe de mine,
iar teama de mine este o poruncă învăţată de la oameni,

14 de aceea, voi face din nou fapte minunate pentru acest popor,
va pieri înţelepciunea celor înţelepţi
şi priceperea celor pricepuţi va dispărea .

15 Vai de cei care-şi ascund planul departe de Domnul,
iar faptele lor sunt în întuneric
şi zic: «Cine ne vede şi cine ne cunoaşte?»!

16 Cât de naivi sunteţi!
Oare este considerat olarul ca lutul?
Sau zice lucrarea despre cel care face: «Nu tu m-ai făcut»?
Sau cel întocmit despre cel care întocmeşte: «Nu pricepe».

17 Oare nu mai este încă puţin timp
şi Libanul se va schimba în grădină,
iar grădina va fi considerată o pădure?

18 În ziua aceea, surzii vor auzi cuvintele cărţii,
iar ochii orbilor vor vedea din beznă şi întuneric .

19 Bucuria celor sărmani va creşte în Domnul
şi cei săraci dintre oameni se vor veseli în Sfântul lui Israel.

20 Căci cel violent va dispărea,
cel batjocoritor nu va mai fi
şi toţi cei care caută să săvârşească nelegiuire vor fi nimiciţi.

21 Ei care îi făceau vinovaţi pe oameni pentru un cuvânt,
ei care întindeau curse la poartă
şi îl derutau pe cel drept pentru nimica toată.

22 Pentru aceasta, aşa vorbeşte Domnul către casa lui Iacob,
el care l-a răscumpărat pe Abraham :
„Acum, Iacob nu se va ruşina
şi faţa lui nu va păli acum”.

23 Căci, atunci când îi vor vedea pe copiii lor,
lucrarea mâinilor mele, în mijlocul lor,
vor sfinţi numele meu,
îl vor sfinţi pe Sfântul lui Iacob
şi de Dumnezeul lui Israel se vor teme.

24 Cei derutaţi cu duhul vor dobândi pricepere
şi cei care murmură vor primi învăţătură.

30

1 Vai de fiii rebeli care fac planuri, dar fară mine,
– oracolul Domnului
care varsă libaţiuni , dar nu în spiritul meu,
acumulând păcat peste păcat.

2 Ei merg şi coboară în Egipt fără să mă consulte,
ca să caute refugiu la Faraon
şi ca să se adăpostească la umbra Egiptului.

3 Dar refugiul la Faraon va fi pentru voi spre ruşine
şi adăpostul la umbra Egiptului, înjosire.

4 Căci căpeteniile voastre au mers la Ţoan
şi mesagerii voştri au ajuns la Hanes .

5 Toţi au fost făcuţi de ruşine de un popor care nu le-a fost de ajutor,
nu i-a ajutat şi nu le-a adus niciun folos,
ci le-a fost spre ruşine şi spre dispreţ”.

6 Profeţie despre animalele din Negheb:
în ţara necazului şi a strâmtorării,
de unde vin leoaica şi leul,
vipera şi dragonul,
ei îşi duc bunurile pe spatele măgarilor
şi vistieriile, pe cocoaşele cămilelor
la un popor care nu le va fi de folos.

7 Căci Egiptul ajută în zadar şi fără folos,
de aceea l-am numit: „Rahab , cel care nu face nimic!”.

8 Acum, mergi şi scrie aceasta pe o tăbliţă înaintea lor,
gravează-le într-o carte ,
ca să fie pentru ziua din urmă,
ca mărturie pentru totdeauna.

9 Pentru că este un popor răzvrătit,
fii ai minciunii, fii care nu vor să asculte legea Domnului,

10 care zic văzătorilor: „Să nu vedeţi!”,
şi profeţilor: „Nu profeţiţi adevăruri,
ci spuneţi-ne lucruri plăcute,
profeţiţi-ne închipuiri!

11 Abateţi-vădindrum,
daţi-vă în laturi de pe cale,
faceţi să dispară din faţa noastră Sfântul lui Israel!”.

12 De aceea, aşa vorbeşte Sfântul lui Israel:
„Fiindcă respingeţi cuvântul acesta
şi vă puneţi încrederea în cel care asupreşte şi este îndărătnic
şi vă sprijiniţi de el,

13 de aceea nelegiuirea aceasta va fi pentru voi ca o spărtură,
ca o umflătură într-un zid înalt care stă să cadă
şi a cărui prăbuşire va veni pe neaşteptate, dintr-odată.

14 Sfărâmarea lui va fi ca sfărâmarea vasului olarului
care este spart fără milă în bucăţi
şi nu se găseşte niciun ciob între sfărâmături
cu care să se ia foc din vatră
sau să se scoată apă din fântână”.

15 Căci aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu, Sfântul lui Israel:
„În întoarcere şi în calm va fi mântuirea voastră,
în seninătate şi în încredere va fi puterea voastră,
dar voi nu aţi vrut ”.

16 Ci aţi zis: „Nu! Ci vom fugi pe cai!”.
Aşa că veţi fugi.
„Vom călări pe [cai] iuţi”,
aşa că cei care vă vor urmări vor fi mai iuţi.

17 O mie [va fugi] la ameninţarea unuia singur
şi de ameninţarea a cinci veţi fugi
până când veţi rămâne ca un par pe vârful unui munte,
ca un steag pe o colină.

18 Dar Domnul aşteaptă să se îndure de voi,
se va ridica să-şi arate mila faţă de voi,
pentru că Domnul este un Dumnezeu al judecăţii ;
fericiţi toţi cei care îlaşteaptă pe el .

19 Da, poporul va locui în Sion, în Ierusalim.
Tu nu vei mai plânge.
[Domnul] va fi îndurător la glasul strigătului tău:
când te va auzi, îţi va răspunde.

20 Domnul vă va da pâinea strâmtorării şi apa necazului.
Cei care te învaţă nu se vor mai ascunde
şi ochii tăi îi vor putea vedea pe cei care te învaţă.

21 Urechile tale vor auzi în urma ta cuvântul:
„Acesta este drumul: mergi pe el!”,
când vei merge la dreapta sau când vei merge la stânga.

22 Vei considera întinată poleiala de argint a idolilor tăi
şi învelişul de aur al chipurilor tale turnate,
le vei azvârli ca pe o zdreanţă: „Ieşiţi!”, le vei spune.

23 Va da ploaie pentru sămânţa pe care ai semănat-o în pământ
şi hrana, rodul pământului, va fi îmbelşugată .
În ziua aceea, turmele tale vor paşte pe o păşune întinsă.

24 Boii şi măgarii care lucrează pământul vor mânca nutreţ sărat , vânturat cu lopata
şi cu vânturătoarea.

25 Pe orice munte înalt şi pe orice deal înălţat vor fi izvoare şi râuri de apă în ziuamăcelului celui mare, când vor cădea turnurile .

26 Lumina lunii va fi ca lumina soarelui, iar lumina soarelui va fi de şapte ori maiputernică – ca lumina a şapte zile – în ziua când Domnul va reface ruptura poporuluisău şi va vindeca rana loviturii sale.

27 Iată, numele Domnului vine de departe cu mânie aprinsă,
într-un nor greu, iar buzele lui sunt pline de furie
şi limba lui este ca un foc mistuitor!

28 Suflarea lui este ca un râu care se revarsă,
care ajunge până la gât,
ca să cearnă naţiunile cu sita deşertăciunii
şi [să pună] un frâu al rătăcirii în fălcile popoarelor.

29 Voi veţi avea o cântare
ca în noaptea când se sfinţeşte sărbătoarea ,
iar bucuria inimii voastre va fi ca a aceluia care umblă cu fluierul
şi vine la muntele Domnului, la Stânca lui Israel.

30 Domnul va face să se audă măreţia glasului său,
îşi va arăta braţul său întins,
cu mânie aprinsă şi cu flacără de foc mistuitor,
cu vijelie, cu furtună şi cu piatră de grindină.

31 Căci, de glasul Domnului, Asiria va fi îngrozită,
va fi lovită cu toiagul.

32 Căci pe oriunde va trece nuiaua hotărâtă
pe care Domnul o va face să vină asupra ei,
va fi cu tamburine şi harpe
şi se va lupta cu ea în lupte răsunătoare.

33 Căci de multă vreme este pregătit Tofetul,
este pregătit chiar şi pentru rege;
l-a făcut adânc şi lat, un rug cu foc şi lemne din belşug:
suflarea Domnului îl va aprinde ca pe un şuvoi de pucioasă.

31

1 Vai de cei care coboară în Egipt după ajutor,
se sprijină pe cai şi se încred în care, pentru că sunt multe,
şi în călăreţi, pentru că sunt puternici,
dar nu privesc către Sfântul lui Israel
şi nu-l caută pe Domnul!

2 Dar el este înţelept şi face să vină răul,
nu-şi întoarce cuvintele,
se ridică împotriva casei răufăcătorilor
şi împotriva ajutorului celor care practică nelegiuirea.

3 Căci egiptenii sunt oameni, nu Dumnezeu,
caii lor sunt carne, nu duh .
Domnul îşi va întinde mâna
şi cel care ajută se va prăbuşi,
iar cel ajutat va cădea
şi amândoi vor pieri împreună.

4 Căci aşa mi-a vorbit Domnul:
„După cum leul şi puiul de leu rag asupra prăzii lor
când s-a adunat împoriva lor o mulţime de păstori,
nu se tem de glasul lor
şi nici nu se supun înaintea strigătului lor,
la fel, Domnul Sabaot va coborî
sa se lupte pe muntele Sion şi pe colina lui.

5 Cum îşi întind păsările aripile,
aşa va ocroti Domnul Sabaot Ierusalimul:
îl va ocroti şi-l va mântui,
îl va cruţa şi-l va scăpa” .

6 Întoarceţi-vă la acela faţă de care v-aţi răzvrătit,
fii ai lui Israel!

7 În ziua aceea, fiecare îşi va abandona idolii de argint şi idolii de aur
pe care vi i-aţi făcut cu mâinile voastre spre păcat.

8 Asiria va cădea de sabie, dar nu a unui om;
o va nimici o sabie, dar nu a unui om.
Va fugi de sabie,
iar tinerii ei vor fi supuşi la munci forţate.

9 Vor abandona de teamă stânca lor,
iar căpeteniile lor vor tremura înaintea steagului
oracolul Domnului –
care are un foc în Sion şi un cuptor în Ierusalim.

32

1 Iată, regele va domni cu dreptate
şi conducătorii vor conduce cu judecată.

2 Omul va fi ca un adăpost împotriva vântului
şi ca o ascunzătoare împotriva furtunii,
ca pâraiele de apă într-un loc uscat
şi ca umbra unei stânci mari pe un pământ uscat.

3 Ochii celor care văd nu vor fi legaţi
şi urechile celor ce aud vor asculta.

4 Inima celor nechibzuiţi va înţelege cunoaşterea
şi limba celor bâlbâiţi va vorbi curând cu claritate.

5 Nebunul nu se va mai numi ales ,
nici cel zgârcit nu se va mai numi darnic.

6 Căci nebunul spune nebunii şi, în inima lui, săvârşeşte răul
ca să se poarte cu făţărnicie
şi să vorbească lucruri eronate împotriva Domnului;
să lase gol sufletul celui flămând
şi să ia băutura celui însetat.

7 Armele celui zgârcit sunt rele;
face planuri viclene ca să-i ruineze pe cei nevoiaşi,
[spune] cuvinte mincinoase când cel sărac vorbeşte cu judecată.

8 Dar cel ales face planuri alese
şi se ridică [să facă lucruri] alese.

9 Femei fără grijă, ridicaţi-vă şi ascultaţi glasul meu!
Fiice nepăsătoare, plecaţi urechea la cuvântul meu!

10 într-un an şi câteva zile , veţi tremura,
voi care sunteţi nepăsătoare,
căci culesul viilor se va termina
şi adunatul [roadelor] nu va veni.

11 Cutremuraţi-vă, voi cele fără de grijă!
Tremuraţi, nepăsătoarelor!
Dezbrăcaţi-vă, dezgoliţi-vă şi încingeţi-vă coapsele!

12 Bateţi-vă pieptul pentru câmpiile mănoase,
pentru viile roditoare!

13 Pe pământul poporului meu vor creşte spini şi mărăcini,
ba chiar şi pe toate casele de bucurie din cetatea cea veselă .

14 Palatul va fi părăsit, cetatea zgomotoasă va fi abandonată,
dealul şi turnul de pază vor fi peşteri pentru totdeauna,
bucurie pentru măgarii sălbatici, păşune pentru turme.

15 [Acestea] până când va fi revărsat asupra noastră Duhul din înalt ,
pustiul va deveni grădină,
iar grădina va fi considerată ca o pădure .

16 Judecata va locui în pustiu
şi dreptatea se va aşeza în grădină.

17 Lucrarea judecăţii va fi pacea
şi rodul dreptăţii, pentru totdeauna, vor fi liniştea şi siguranţa.

18 Poporul meu va sta în locuinţa păcii,
în sălaşuri sigure şi în locuri de odihnă fără griji.

19 Când asupra pădurii va cădea grindina,
cetatea va fi umilită.

20 Fericiţi sunteţi voi care semănaţi de-a lungul tuturor apelor
şi care lăsaţi [libere] picioarele boului şi ale măgarului.

33

1 Vai de tine, care devastezi : tu nu ai fost devastat!
Vai de tine, care înşeli: tu nu ai fost înşelat!
Dar, când vei termina de devastat, te vor devasta pe tine
şi, când vei sfârşi de înşelat, te vor înşela pe tine”.

2 „Doamne, îndură-te de noi!
În tine ne punem speranţa :
fii ajutorul nostru în fiecare dimineaţă ,
mântuirea noastră, în timpul strâmtorării!

3 De glasul mulţimii fug popoarele;
când te-ai ridicat tu, s-au împrăştiat neamurile.

4 Prada voastră este adunată cum adună furnicile
şi cum sar lăcustele vor sări asupra ei.

5 Domnul este înălţat şi locuieşte în înălţimi.
şi cum sar lăcustele vor sări asupra ei.
El umple Sionul de judecată şi dreptate.

6 Fidelitatea va fi în timpul tău,
bogăţii mântuitoare sunt înţelepciunea şi ştiinţa;
teama de Domnul este comoara [Sionului].

7 Iată, vitejii lui strigă afară,
mesagerii lui de pace plâng amar .

8 Drumurile sunt pustii; nu mai străbate nimeni cărările ;
el a rupt alianţa, a dispreţuit cetăţile,
nu-l ia în seamă pe om.

9 Ţara geme, este slăbită;
Libanul este făcut de ruşine, se veştejeşte.
Şaron a ajuns ca un pustiu,
Basanul şi Carmelul s-au scuturat.

10 «Acum mă voi ridica – zice Domnul;
acum mă voi ridica şi voi fi înălţat».

11 Aţi zămislit paie şi aţi dat naştere la pleavă;
suflarea voastră este un foc care vă va mistui.

12 Popoarele vor fi ca nişte cuptoare de var,
Ca spinii tăiaţi care ard în foc.

13 Ascultaţi, voi, cei de departe, ce am făcut
şi luaţi la cunoştinţă, voi, cei de aproape, puterea mea!

14 Păcătoşii sunt cuprinşi de teamă în Sion,
tremurul i-a apucat pe cei făţarnici.
Cine dintre noi va putea să stea lângă un foc mistuitor
şi cine dintre noi va putea locui lângă flăcările veşnice?

15 Cel care umblă după dreptate şi vorbeşte cele drepte,
care dispreţuieşte câştigul din furt,
care îşi scutură mâna ca să nu primească daruri,
care îşi astupă urechea ca să nu audă de sânge
şi îşi închide ochii ca să nu vadă răul,

16 acela va locui pe înălţimi;
stânci întărite vor fi locul lui sigur;
i se va da pâine şi apa îi va fi asigurată .

17 Ochii tăi îl vor vedea pe rege în frumuseţea lui,
vor privi ţara întinsă.

18 Inima ta va murmura cu groază:
Unde este scribul? Unde este cel care cântăreşte?
Unde este cel care numără turnurile?

19 Atunci nu vei mai vedea poporul arogant,
poporul cu buze de neînţeles,
cu limba bâlbâită care nu se aude şi nu se pricepe.

20 Priveşte Sionul, cetatea sărbătorilor noastre!
Ochii tăi vor vedea Ierusalimul, locuinţa liniştită,
cortul care nu va fi mutat
şi ai cărui ţăruşi nu vor fi mutaţi niciodată
şi ale cărui funii nu vor fi dezlegate.

21 Căci, acolo, Domnul cel maiestuos
va fi pentru noi un loc cu râuri, cu şuvoaie şi canale largi.
Nu vor intra corăbii cu vâsle,
nici nu va trece pe acolo vreo navă mare .

22 Căci Domnul este judecătorul nostru,
Domnul este legiuitorul nostru,
Domnul este regele nostru:
el ne mântuieşte!

23 Funiile tale au slăbit încât nu mai întăresc catargul,
nu pot întinde pânzele.
Atunci se împarte prada unui jaf mare,
cei şchiopi iau pradă.

24 Niciun locuitor nu zice: «Sunt bolnav!»,
iar poporului care locuieşte în el i se va îndepărta vina”.

34

1 Apropiaţi-vă, neamuri, să auziţi !
Fiţi atente, popoare!
Să audă pământul şi tot ce îl umple,
lumea şi tot ce iese din ea.

2 Căci mânia Domnului este împotriva tuturor neamurilor
şi furia [lui], împotriva tuturor armatelor lor,
le-a dat nimicirii, ca să fie măcelărite.

3 Cei străpunşi ai lor sunt aruncaţi,
din cadavrele lor se ridică duhoare
şi de sângele lor şiroiesc munţii.

4 Se va descompune toată oştirea cerurilor
şi cerurile se vor înfăşură ca un sul ;
toată oştirea lor se va ofili cum se ofileşte o frunză din vie
sau ca un smochin veştejit.

5 Căci sabia mea s-a îmbătat în ceruri,
iată, cade peste Edom
şi peste poporul pe care am hotărât să-l dau nimicirii.

6 Sabia Domnului este plină de sânge,
unsă cu grăsime, cu sângele mieilor şi al ţapilor,
cu grăsimea rărunchilor berbecilor.
Căci este o jertfă pentru Domnul Boţra
şi un sacrificiu mare, în ţara Edomului.

7 Au coborât bivoli cu ei,
boi şi tauri ;
pământul lor se îmbată de sânge
şi praful se amestecă cu grăsimea.

8 Căci este o zi de răzbunare a Domnului,
un an de răsplată pentru adversarul Sionului.

9 Râurile lui se vor schimba în smoală
şi praful lui, în pucioasă ;
pământul lui va fi ca smoala care arde.

10 Noapte şi zi nu se va stinge,
fumul său se va înălţa pentru totdeauna;
din generaţie în generaţie va fi părăsit
şi nimeni nu va mai trece niciodată prin el.

11 Pelicanul şi ariciul îl vor stăpâni,
bufniţa şi corbul vor locui în el .
El va întinde deasupra lui funia abisului şi pietrele hăului .

12 Acolo nu vor mai fi nobili care să proclame împărăţia
şi toate căpeteniile lui vor fi nimic.

13 În palatele lui vor creşte spini,
urzici şi mărăcini în fortăreţele sale.
Va deveni lăcaş pentru şacali
şi curte pentru puii de struţ.

14 Ţapii păroşi şi hienele se vor întâlni;
ţapii vor behăi unul către celălalt,
acolo va locui cucuveaua şi îşi va găsi locul de odihnă.

15 Acolo se va cuibări şarpele,
va depune ouăle, va cloci şi-şi va aduna puii la umbra sa.
Acolo se vor strânge şi vulturii, fiecare cu perechea [sa].

16 Căutaţi în cartea Domnului şi citiţi!
Niciuna dintre acestea nu va lipsi,
nimeni nu va fi părăsit de tovarăşul său,
căci gura mea, ea a poruncit
şi Duhul său, el le-a adunat.

17 El a aruncat pentru ele sorţii
şi mâna lui le-a împărţit cu funia ;
vor stăpâni pentru totdeauna,
din generaţie în generaţie vor locui în ea.

35

1 Să tresalte de bucurie pustiul şi pământul uscat;
să se veselească stepa şi să înflorească precum trandafirul.

2 Va înflori şi se va veseli cu bucurie şi strigăt;
i se vor da gloria Libanului,
măreţia Carmelului şi a Şaronului.
Vor vedea gloria Domnului,
măreţia Dumnezeului nostru.

3 „Întăriţi mâinile slăbite
şi îndreptaţi genunchii care se clatină!

4 Spuneţi celor slabi de inimă: Fiţi tari şi nu vă temeţi!
Iată Dumnezeul vostru!
Vine răzbunarea, răsplata lui Dumnezeu!
El vine şi vă va mântui .”

5 Atunci se vor deschide ochii orbilor
şi urechile surzilor se vor destupa .

6 Atunci şchiopul va sări ca un cerb
şi limba celui mut va striga de bucurie.
Căci vor ţâşni ape în pustiu
şi râuri, în stepă .

7 Ţinutul uscat va deveni un lac,
iar pământul, însetat;
în cuibul unde se adăpostea şacalul,
va fi stuf şi papură.

8 Acolo va fi o stradă şi un drum,
iar drumul se va numi „Drumul cel Sfânt ”:
cei impuri nu-l vor străbate,
ci va fi un drum pe care [Domnul] va merge,
iar nebunul nu se va rătăci.

9 Acolo nu va fi niciun leu
şi nici vreun animal feroce:
[niciunul] nu va urca şi nu se va găsi acolo.
Doar cei răscumpăraţi vor merge.

10 Cei eliberaţi de Domnul se vor întoarce
şi vor veni în Sion cu strigăte de bucurie.
O veselie fără de sfârşit [va coborî] asupra lor ,
bucuria şi veselia îi vor urma,
iar amărăciunea şi suspinul se vor îndepărta.

36

1 În alpaisprezecelea an al regelui Ezechia, Senaherib, regele Asiriei, a urcatîmpotriva tuturor cetăţilor fortificate ale lui Iuda şi le-a luat.

2 Regele Asiriei l-atrimis pe Rab-Şache din Lachiş la Ierusalim, la regele Ezechia, cu o armată puternică.Rab-Şache s-a oprit la canalul de apă al cisternei superioare, pe drumul spre Ogorul Înălbitorului.

3 Atunci au ieşit la el Eliachim, fiul lui Hilchia, [responsabilul] peste casa[regală], Şebna, scribul, şi Ioah, fiul lui Asaf, cronicarul.

4 Rab-Şache le-a zis: „Spuneţi-i lui Ezechia: «Aşa vorbeşte regele cel mare, regele Asiriei: ‹Ce este încrederea aceasta în care ţi-ai pus încrederea?›.

5 Eu îţi spun că acestea sunt vorbe goale : pentru războie nevoie de plan şi putere. În cine ţi-ai pus dar încrederea că te-ai revoltat împotriva mea?”

6 Iată, te-ai încrezut în Egipt, toiagul acela de trestie frântă în care, dacă cineva se sprijină, îşi înţeapă mâna şi i-o străpunge! Aşa este Faraon, regele Egiptului, pentru toţi cei care se încred în el .

7 Dar poate îmi vei spune: „În Domnul Dumnezeul nostru ne-am pus încrederea”. Dar nu este el acela ale cărui înălţimi şi altare le-a îndepărtat Ezechia, spunându-le lui Iuda şi Ierusalimului: „Înaintea acestui altar să vă prosternaţi!”?

8 Acum fă o înţelegere cu stăpânul meu, regele Asiriei, şi-ţi voi da două mii de cai dacă vei putea găsi călăreţi ca să-i pui pe ei!

9 Cum poţi tu să-ţi întorci faţa dinaintea unei singure căpetenii dintre cei mai mici slujitori ai stăpânului meu? Iar tu îţi pui încredereaîn Egipt pentru care şi călăreţi!

10 Oare fără Domnul am venit eu împotriva acestei ţări ca s-o nimicesc? Domnul mi-a spus: „Mergi împotriva acestei ţări şi nimiceşte-o!” .

11 Eliachim, Şebna şi Ioah i-au zis lui Rab-Şache: „Vorbeşte-le slujitorilor tăi în aramaică , pentru că o înţelegem, şi nu le vorbi în iudaică în auzul poporului care este pe zid!”.

12 Rab-Şache le-a răspuns: „Oare stăpânului tău şi ţie m-a trimis stăpânul meu să spun cuvintele acestea? Oare nu bărbaţilor care stau pe zid ca să-şi mănânce excrementele şi să-şi bea urina împreună cu voi?” .

13 Apoi, Rab-Şache a stat [în picioare] şi a zis cu glas puternic în iudaică: „Ascultaţicuvintele regelui celui mare, regele Asiriei:

14 Aşa vorbeşte regele: «Să nu vă înşele Ezechia, pentru că nu va putea să vă scape!

15 Să nu vă facă să vă puneţi încrederea în Domnul, zicând: ‹Domnul ne va elibera şi nu va da cetatea aceasta în mâna regelui Asiriei›!)».

16 Nu-l ascultaţi pe Ezechia! Căci aşa vorbeşte regele Asiriei: «Faceţi înţelegere cu mine şi ieşiţi la mine: va mânca fiecare din via lui şi din smochinul lui şi fiecare va bea apă din fântâna lui

17 până voi veni şi vă voi lua într-o ţară ca ţara voastră, o ţară cu grâu şi must, o ţară cu pâine şi vii.

18 Să nu vă amăgească Ezechia, zicând: ‹Domnul ne va elibera›. Oare a eliberat vreunul dintre zeii neamurilor ţara lui din mâna regelui Asiriei?

19 Unde sunt zeii din Hamat sau din Arpad? Unde sunt zeii din Sefarvaim ? Cine a salvat Samaria din mâna mea?

20 Care dintre toţi zeii acestor ţări a salvat ţara lor din mâna mea, în aşa fel încât Domnul să salveze Ierusalimul din mâna mea?›.

21 [Eliachim, Şebna şi Ioah] au tăcut şi nu i-au răspuns niciun cuvânt, pentru că porunca regelui era: „Nu răspundeţi!”.

22 Apoi, Eliachim, fiul lui Hilchia, [responsabilul] peste casa [regală], Şebna, scribul, şi Ioah, fiul lui Asaf, cronicarul, au venit la Ezechia cu hainele sfâşiate şi i-au adus la cunoştinţă cuvintele lui Rab-Şache.

37

1 Când a auzit regele Ezechia [acestea], şi-a sfâşiat hainele, s-a îmbrăcat cu sacşi a mers la casa Domnului.

2 I-a trimis pe Eliachim, [responsabilul] peste casa[regală], pe Şebna, scribul, şi pe bătrânii preoţilor, îmbrăcaţi în sac, la Isaia , fiul lui Amoţ, profetul.

3 I-au zis: „Aşa vorbeşte Ezechia: «Ziua aceasta este o zi de necaz, depedeapsă şi de ruşine; căci copiii sunt aproape să se nască, dar [femeia] nu are puteresă îi nască .

4 Poate că Domnul Dumnezeul tău a auzit toate cuvintele lui Rab-Şache,pe care l-a trimis regele Asiriei, stăpânul său, să-l batjocorască pe Dumnezeul cel viu;să-l pedepsească Domnul Dumnezeul tău pentru cuvintele pe care le-a auzit. Înalţă orugăciune pentru cei care au mai rămas şi mai există!»”.

5 Slujitorii regelui Ezechia s-au dus la Isaia.

6 Isaia le-a zis: „Aşa să spuneţi stăpânului vostru: «Aşa vorbeşte Domnul: ‹Nu-ţi fie teamă de cuvintele pe care le-ai auzitşi prin care m-au insultat slujitorii regelui Asiriei!

7 Iată, voi pune în el un duh ! Când va auzi o veste, se va întoarce în ţara lui şi-l voi face să cadă de sabie în ţara lui› ».

8 Rab-Şache s-a întors şi l-a găsit pe regele Asiriei luptând împotriva [cetăţii] Libna , căci auzise că plecase din Lachiş.

9 Atunci, [regele Asiriei] a auzit despre Tirhaca , regele din Cuş , spunându-se: „A ieşit să lupte împotriva ta”. El a auzit şi a trimis mesageri la regele Ezechia, zicând:

10 „Aşa să-i spuneţi lui Ezechia, regele lui Iuda: «Să nu te înşele Dumnezeul tău, în care te încrezi,zicând: ‹Nu va fi dat Ierusalimul în mâinile regelui Asiriei›!

11 Iată, ai auzit ce au făcut regii Asiriei tuturor ţărilor pe care le-au nimicit! Iar tu vei scăpa?

12 I-au eliberat pe ei dumnezeii neamurilor pe care le-au nimicit părinţii mei: Gozan , Haran , Reţef şi pe fiii lui Eden din Telasar ?

13 Unde este regele din Hamat, regele din Arpad şi regele cetăţii Sefarvaim, din Hena şi Iva ?»”.

14 Ezechia a luat scrisorile din mâna mesagerilor şi le-a citit. Apoi a urcat în templul Domnului. Ezechia le-a deschis înaintea Domnului.

15 Ezechia s-a rugat înaintea Domnului şi a zis:

16 „Domnul Sabaot,
Dumnezeu al lui Israel, care şezi peste heruvimi!
Tu eşti singurul Dumnezeu pentru toate stăpânirile pământului.
Tu ai făcut cerul şi pământul .

17 Pleacă-ţi, Doamne, urechea şi ascultă!
Deschide-ţi, Doamne, ochii şi vezi!
Ascultă toate cuvintele lui Senaherib
pe care le-a trimis ca să-l insulte pe Dumnezeul cel viu!

18 Este adevărat, Doamne,
că regii Asiriei au distrus toate ţările
şi pământul lor.

19 I-au dat pe zeii lor în foc,
căci ei nu erau dumnezei,
ci lucrarea mâinilor oamenilor
din lemn şi din piatră. Şi au pierit .

20 Acum, Doamne Dumnezeul nostru,
eliberează-ne din mâna lui!
Şi vor şti toate stăpânirile pământului
că tu singur eşti Domn”.

21 Atunci, Isaia, fiul lui Amoţ, a trimis la Ezechia sa-i spună: „Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul lui Israel, către care te-ai rugat împotriva lui Senaherib, regele Asiriei.

22 Acesta este cuvântul pe care l-a rostit Domnul împotriva lui :

«Te dispreţuieşte şi râde de tine fecioara, fiica Sionului.
În urma ta dă din cap fiica Ierusalimului .

23 Pe cine l-ai dispreţuit şi l-ai insultat?
Împotriva cui ţi-ai ridicat glasul şi ţi-ai înălţat privirea?
Împotriva sfântului lui Israel!

24 Prin slujitorii tăi, l-ai dispreţuit pe stăpânul meu, zicând:
‹Cu mulţimea carelor mele
am urcat pe vârful munţilor, pe coastele Libanului.
Voi tăia cedrii lui cei înalţişi chiparoşii lui cei aleşi.
Voi intra până la locuinţele lui cele maiîndepărtate,
până la pădurea lui cea mai deasă !

25 Am săpat şi am băut apă.
Am secat cu talpa picioarelor mele
toate canalele Egiptului ›.

26 Nu ai auzit oare?
Din timp am pregătit aceasta;
din zile îndepărtate am plănuit şi acum o fac.
Era [hotărât] ca tu să transformi cetăţi fortificate
într-un morman de ruine.

27 Locuitorii lor sunt slăbiţi de forţă ,
înspăimântaţi şi făcuţi de ruşine.
Au ajuns ca iarba câmpului, ca verdeaţa,
ca grâul de pe acoperişuri sau de pe câmp
înainte de a ajunge la maturitate .

28 Dar eu ştiu când şezi, când ieşi şi când intri
şi când eşti furios împotriva mea .

29 Pentru că eşti furios împotriva mea
şi pentru că trufia ta a ajuns la urechile mele,
voi pune verigă în nările tale şi zăbală între buzele tale
şi te voi face să te întorci
pe drumul pe care ai venit.

30 Acesta să-ţi fie semnul:
Anul acesta veţi mânca ceea ce creşte de la sine
şi al doilea an, ce va răsări;
dar în al treilea an veţi semăna, veţi secera, veţi sădi vii
şi veţi mânca din rodul lor.

31 Cei scăpaţi ai casei lui Iuda care au rămas
din nou vor prinde rădăcină dedesubt
şi vor da rod deasupra.

32 Căci din Ierusalim va ieşi o rămăşiţă
şi cei scăpaţi, din muntele Sionului.
Iată ce va face zelul Domnului Sabaot!».

33 De aceea, aşa vorbeşte Domnul împotriva regelui Asiriei:
«Nu va intra în cetatea aceasta,
nici nu va arunca săgeţi în ea;
nu va sta înaintea ei cu scuturi
şi nu va ridica şanţuri împotriva ei.

34 Pe drumul pe care vine, pe acela se va întoarce
şi nu va intra în cetatea aceasta.
Oracolul Domnului!

35 Voi ocroti cetatea aceasta ca s-o eliberez
de dragul meu şi de dragul lui David, slujitorul meu» ”.

36 Apoi a ieşit îngerul Domnului şi a lovit în tabăra asirienilor o sută optzeci şi cinci de mii de oameni. Când s-au trezit dimineaţa, iată, toţi erau trupuri moarte.

37 Iar Senaherib, regele Asiriei, şi-a ridicat [tabăra], a plecat şi s-a întors. A locuit la Ninive.

38 În timp ce el se prosterna în templul lui Nisroc , dumnezeul său, Adramelecşi Şareţer , fiii săi, l-au lovit cu sabia. Apoi au fugit în ţara Ararat . Şi a devenit rege Esar-Hadon , fiul lui, în locul său.

38

1 În zilele acelea , Ezechia s-a îmbolnăvit de moarte. Isaia, fiul lui Amoţ, profetul, a venit la el şi i-a zis: „Aşa vorbeşte Domnul: «Dă dispoziţii casei tale, căci tu vei muri şi nu vei mai trăi!»”.

2 Ezechia şi-a întors faţa către perete şi s-a rugat Domnului

3 şi a spus: „Te rog, Doamne, adu-ţi aminte că am umblat înaintea ta în adevăr şi cu inimă neprihănită şi am făcut ce este bine în ochii tăi!”. Şi Ezechia a plâns mult .

4 Atunci, cuvântul Domnului [i-a fost adresat] lui Isaia:

5 „Du-te şi spune-i lui Ezechia: «Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul lui David, tatăl tău: ‹Am auzit rugăciunea ta şi am văzut lacrimile tale. Iată, adaug la zilele tale încă cincisprezece ani!

6 Te voi elibera pe tine şi cetatea aceasta din mâna regelui Asiriei şi voi apăra cetatea aceasta.

7 Acesta este pentru tine semnul din partea Domnului că va împlini Domnul cuvântul pe care l-a rostit:

8 iată, voi da înapoi umbra treptelor care coboară cu soarele pe cadranul lui Ahaz cu zece trepte› »”. Şi s-a întors soarele cu zece trepte pe cadranul pe care coborâse .

9 Cântarea lui Ezechia, regele lui Iuda, când era bolnav şi s-a vindecat de boala lui.

10 „Am zis: «La jumătatea zilelor mele
voi merge la porţile locuinţei morţilor .
Sunt pedepsit pentru restul anilor mei».

11 Am zis: «Nu-lvoi mai vedea pe Domnul pe pământul celor vii ;
nu voi mai vedea pe nimeni
printre locuitorii lumii.

12 Locuinţa mea a fost smulsă
şi aruncată de la mine ca o colibă de păstori.
A înfăşurat viaţa mea ca un ţesător,
din urzeală m-a scos .
Din zi şi până-n noapte, mi-ai hotărât sfârşitul.

13 Am strigat până dimineaţa;
ca un leu mi-a zdrobit toate oasele.
Din zi şi până-n noapte, mi-ai hotărât sfârşitul.

14 Ciripeam ca o rândunică ,
gânguream ca porumbelul.
Ochii mei erau aţintiţi spre înălţimi.
Doamne, sunt oprimat, vino-mi în ajutor!

15 Ce aş putea să spun?
El mi-avorbit şi el a făcut.
Voi păşi toţi anii în amărăciunea sufletului meu.

16 Domnul este deasupra lor: vor trăi.
Tot ceea ce este în ele este viaţa sufletului meu.
Vindecă-mă şi dă-mi viaţă!

17 Iată, amărăciunea mea [s-a schimbat] în pace,
tu ai salvat viaţa mea de la groapa pierzării
căci ai dat la spate toate păcatele mele .

18 Căci Şeolul nu te preamăreşte,
moartea nu te laudă.
Cei care coboară în groapă nu speră în fidelitatea ta .

19 Ci cel viu, cel viu te laudă ca mine astăzi.
Tatăl face cunoscută copiilor fidelitatea ta.

20 Domnul m-a mântuit!
Vom cânta cu alăute în toate zilele vieţii noastre
în casa Domnului ”.

21 Isaia zisese: „Să se ia o turtă de smochine , să se pună peste rană şi va trăi!”.

22 Iar Ezechia spusese: „Care este semnul că mă voi urca la casa Domnului?”.

39

1 În acel timp, Merodac-Baladan, fiul lui Baladan, regele din Babilon, i-a trimis scrisori şi un dar lui Ezechia; căci auzise că Ezechia se îmbolnăvise şi s-a vindecat.

2 Ezechia s-a bucurat de ele şi apoi le-a arătat trezoreria: argintul, aurul, mirodeniile şi untdelemnul cel mai bun, încăperea armelor sale şi tot ce se afla în vistieriile lui; n-a fost nimic pe care să nu li-l fi arătat Ezechia în casa lui şi în tot regatul lui .

3 Profetul Isaia a venit la regele Ezechia şi i-a zis: „Ce au spus oamenii aceia şi de unde au venit la tine?”. Ezechia i-a răspuns: „Au venit la mine dintr-o ţară îndepărtată, din Babilon”.

4 Isaia a zis: Ce au văzut în casa ta?”. Ezechia a răspuns: „Au văzut tot ceea ce este în casa mea: n-a fost nimic pe care să nu li-l fi arătat în vistieriile mele”.

5 Atunci, Isaia i-a zis lui Ezechia: „Ascultă cuvântul Domnului Sabaot!

6 «Iată, vin zile când tot ce este în casa ta şi ce au adunat părinţii tăi până în ziua de azi va fi dusîn Babilon: nu va mai rămâne nimic!», zice Domnul.

7 «Şi vor lua dintre fiii tăi, care vor ieşi din tine, pe care-i vei naşte, şi vor fi oameni de curte la palatul regelui din Babilon»”.

8 Ezechia i-a răspuns lui Isaia: „Este bun cuvântul Domnului pe care l-ai rostit, cum că va fi pace şi siguranţă în timpul vieţii mele ”.

40

1 „Mângâiaţi, mângâiaţi-l pe poporul meu!”, spune Dumnezeul vostru .

2 „Vorbiţi la inimă Ierusalimului
şi spuneţi-i că suferinţa lui s-a terminat,
cănelegiuirea sa a fost răscumpărată ,
pentru că a fost luat din mâna Domnului dublul pentru păcatele sale”.

3 Un glas strigă:
”În pustiu pregătiţi calea Domnului ,
îndreptaţi în loc neumblat o cale pentru Dumnezeul nostru!

4 Orice vale să fie înălţată,
orice munte şi price deal vor fi nivelate,
ce este strâmb va fi îndreptat, iar ce este colţuros va fi netezit” .

5 Atunci se va descoperi gloria Domnului
şi toate făpturile o vor vedea împreună,
căci gura Domnului a vorbit .

6 Un glas zice : «Strigă!»,
dar a răspuns: «Ce să strig?».
Orice făptură este ca iarba
şi toată frumuseţea ei este ca floarea câmpului.

7 Iarba se usucă, floarea se ofileşte,
pentru că Duhul Domnului suflă peste ele;
cu adevărat, poporul este ca iarba.

8 Iarba se usucă, floarea se ofileşte,
dar cuvântul Dumnezeului nostru rămâne pentru totdeauna.

9 Suie-te pe un munte înalt, mesageră a Sionului ;
ridică-ţi cu putere glasul, mesageră a Ierusalimului;
ridică-l, nu te teme!Spune cetăţilor lui Iuda:
«Iată Dumnezeul vostru!».

10 Iată, Domnul Dumnezeu vine cu putere
şi braţul lui stăpâneşte! Iată, răsplata lui este cu el
şi faptele sale sunt înaintea lui!

11 Ca un păstor îşi va paşte turma :
cu braţul lui va aduna mieii şi-i va ridica la pieptul său,
iar pe cele care alăptează le va conduce cu grijă

12 Cine a măsurat apele în căuşul mâinii?
Cine a calculat cerurile cu palma
şi cu baniţa, pulberea pământului?
Cine a cântărit munţii cu cântarul
şi colinele, cu balanţa?

13 Cine a orientat Duhul Domnului
şi care om l-a învăţat ca sfetnic al său?

14 Cu cine s-a sfătuit ca să dobândească pricepere,
să înveţe calea judecăţii, să-i indice ştiinţa
şi să-i facă cunoscută calea înţelegerii?

15 Iată, neamurile sunt ca o picătură într-o găleată,
ca un fir de praf pe o balanţă sunt considerate;
iată, insulele cântăresc cât pulberea fină!

16 Libanul nu este de ajuns pentru un foc
şi animalele lui nu sunt de ajuns pentru o ardere de tot.

17 Toate neamurile sunt nimic înaintea lui,
mai puţin decât nimic şi gol sunt considerate faţă de el.

18 Cu cine voiţi să îl asemănaţi pe Dumnezeu?
Şi cu ce imagine vreţi să-l comparaţi?

19 Meşteşugarul toarnă un idol,
aurarul îl acoperă cu aur
şi toarnă lănţisoare de argint.

20 Cine are puţin de oferit alege un lemn care nu putrezeşte,
îşi caută un meşteşugar înţelept
ca să-i facă un idol care nu se mişcă.

21 Oare nu ştiţi? Oare nu aţi auzit?
Oare nu vi s-a spus de la început?
Oare nu aţi priceput [cine a făcut] temeliile pământului?

22 Cel care locuieşte deasupra rotocolului pământului,
ai cărui locuitori sunt ca lăcustele,
el desfăşoară cerurile ca o pânză
şi le întinde ca pe un cort de locuit.

23 El îi ia pe conducători ca pe nimic
şi pe judecătorii pământului îi face nimicnicie.

24 Abia sunt plantaţi, abia sunt semănaţi,
abia tulpinile şi-au înfipt rădăcinile în pământ,
că suflă asupra lor şi se usucă,
iar furtuna le poartă ca pleava.

25 „Cu cine mă veţi asemăna
şi cu cine sunt deopotrivă?”,
spune Cel Sfânt.

26 Ridicaţi-vă ochii spre înălţimi! Cine le-a creat?
El face să iasă, după număr, oştirile lor
şi le cheamă pe toate pe nume.
De mulţimea puterii şi de mărimea tăriei,
nimeni nu este lipsit.

27 De ce spui, Iacob, şi de ce vorbeşti, Israel:
este calea mea ascunsă de Domnul
şi judecata mea, trecută [cu vederea] de Dumnezeul meu?

28 Oare nu ştii sau nu ai auzit
că Domnul este Dumnezeu veşnic?
El, care a creat marginile pământului,
nu oboseşte şi nu se osteneşte,
iar inteligenţa lui nu poate fi pătrunsă.

29 El dă putere celui ostenit
şi înmulţeşte tăria celui vlăguit.

30 Cei tineri obosesc,
iar cei maturi se ostenesc şi se poticnesc,

31 dar cei care speră în Domnul îşi întăresc puterea,
se înalţă ca pe aripi de vultur,
aleargă, dar nu ostenesc,
umblă, dar nu obosesc.

41

1 Tăceţi înaintea mea, insule!
Popoarele să-şi întărească puterea,
să se apropie şi să vorbească împreună,
să ne apropiem de judecată!

2 Cine a făcut să se ridice de la răsărit
pe acela care este însoţit de dreptate pas cu pas?
El a dat naţiunile înaintea lui şi i-a supus pe regi.
Sabia lor a făcut-o praf
şi arcul lor l-a împrăştiat ca pleava.

3 Ei îi urmăreşte, trece în siguranţă pe o cale
pe care picioarele lui nu merseseră.

4 Cine a făcut şi a împlinit [acestea]?
Cel care a chemat generaţiile de la început
sunt eu, Domnul;
cel dintâi şi cel din urmă eu sunt .

5 Insulele văd şi se tem,
marginile pământului se cutremură,
se apropie şi vin.

6 Fiecare îl ajută pe aproapele său
şi fiecare îi spune fratelui său: „Fii tare!”.

7 Meşteşugarul îl întăreşte pe aurar,
cel care nivelează cu ciocanul, pe cel care bate la nicovală,
zicând despre îmbinare: „Este bine”,
o întăreşte cu ajutorul cuielor ca să nu se mişte.

8 Dar tu, Israel, slujitorul meu,
Iacob , pe care te-am ales,
sămânţa lui Abraham, prietenul meu,

9 te-amluat de la marginile pământului,
te-am chemat de la extremităţile lui şi ţi-am zis:
„Tu eşti slujitorul meu,
pe tine te-am ales şi nu te-am respins” .

10 Nu te teme, căci eu sunt cu tine;
nu te înspăimânta, pentru că eu sunt Dumnezeul tău,
te voi întări, te voi ajuta
şi voi veni în sprijinul tău cu braţul dreptăţii mele.

11 Iată, vor fi făcuţi de ruşine şi umiliţi
toţi cei care erau înfuriaţi împotriva ta,
vor deveni nimic şi vor pieri adversarii tăi.

12 Îi vei căuta, dar nu-i vei găsi pe cei care se certau cu tine,
vor deveni ca un nimic şi se vor sfârşi cei care luptau împotriva ta.

13 Căci eu sunt Domnul Dumnezeul tău,
care îţi întăreşte dreapta şi-ţi spune:
„Nu te teme, eu îţi voi veni în ajutor!”.

14 Nu te teme, vierme al lui Iacob ,
voi, bărbaţi ai lui Israel;
eu îţi voi veni în ajutor.
Oracolul Domnului:
răscumpărătorul tău este Sfântul lui Israel.

15 Iată, fac din tine o treierătoare ascuţită şi nouă, cu două tăişuri:
vei treiera munţii şi-i vei mărunţi,
iar dealurile le vei face ca pleava.

16 Îi vei vântura şi vântul îi va purta,
iar furtuna îi va împrăştia.
Dar tu te vei bucura în Domnul,
te vei lăuda în Sfântul lui Israel.

17 Cei sărmani şi cei nevoiaşi vor căuta apă, dar nu va fi,
limbile lor se vor usca de sete,
dar eu, Domnul, le voi răspunde,
eu, Sfântul lui Israel, nu-i voi părăsi.

18 Voi face să iasă râuri pe înălţimi
şi izvoare, în mijlocul văilor;
voi face pustiul un lac cu apă
şi pământul uscat, şuvoaie de apă.

19 Voi pune în pustiu chiparoşi, salcâmi, mirţi şi măslini ,
voi stabili în locul neumblat pini, ulmi şi brazi la un loc ,

20 pentru ca ei să vadă şi să înţeleagă,
să considere şi să priceapă împreună
că mâna Domnului a făcut acestea
şi Sfântul lui Israel le-a creat

21 Aduceţi acuzele voastre – zice Domnul –
aduceţi dovezile voastre – spune Regele lui Iacob!

22 Apropiaţi-vă şi faceţi-ne cunoscut ceea ce se va întâmpla!
Cele de la început, spuneţi-ne ce sunt ele,
ca să le punem la inimă
şi să înţelegem cele de pe urmă,
sau faceţi-ne să auzim cele ce vor veni!

23 Faceţi-ne cunoscute cele ce vor veni pe urmă şi vom înţelege,
căci voi sunteţi dumnezei!
Dacă veţi face bine sau veţi face rău ,
ne vom teme şi ne vom înspăimânta împreună.

24 Dar, iată, voi sunteţi nimic
şi lucrările voastre, fără rost;
cel care vă alege pe voi este abominabil .

25 Am ridicat de la nord
şi va veni de la răsăritul soarelui
cel care invocă numele meu:
va veni şi va călca în picioare căpeteniile
[cum se calcă] lutul şi cum calcă olarul argila.

26 Cine a relatat de la început ca să cunoaştem?
Dinainte, ca să putem spune: „Este drept”.
Şi totuşi nu a fost nimeni care să relateze,
nimeni, ca să facă auzit
şi nici nu este nimeni care să asculte cuvintele voastre.

27 Eu, primul, [am vestit] Sionului: „Iată! Iată-le!”,
şi, ca să le vestească Ierusalimul, am pus un mesager de veste bună.

28 Mă uit, dar nu este nimeni dintre ei care să dea sfat,
să-l întreb şi să-mi dea răspuns .

29 Iată, toţi sunt nimic, lucrările lor sunt fără rost,
suflare şi gol sunt chipurile lor turnate!

42

1 Iată slujitorul meu pe care îl sprijin,
alesul meu în care sufletul meu îşi găseşte plăcerea!
El va aduce popoarelor judecata .

2 Nu va striga, nu-şi va ridica [glasul]
şi nu se va auzi pe uliţe vocea sa .

3 Trestia frântă nu o va rupe
şi fitilul fumegând nu-l va stinge.
El va aduce dreptatea cu fidelitate.

4 Nu va obosi şi nu se va descuraja
până va aşeza judecata pe pământ,
căci insulele aşteaptă legea lui.

5 Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu,
cel care a creat cerurile şi le-a desfăşurat,
cel care a întins pământul şi ceea ce produce el ,
cel care a dat suflare poporului de pe el
şi duh celor care umblă pe el .

6 «Eu, Domnul, te-am chemat în dreptate şi te-am luat de mână;
te-am păstrat ca să te fac alianţă pentru popor
şi lumină pentru neamuri,

7 să deschizi ochii celor orbi,
să-i scoţi din închisoare pe cei captivi
şt din temniţă, pe cei care locuiesc în întuneric.

8 Eu sunt Domnul , acesta este numele meu;
nu voi da gloria mea altcuiva,
nici lauda mea, chipurilor cioplite.

9 Cele dintâi s-au împlinit
şi, iată, fac cunoscute altele noi.
Înainte ca ele să se arate,
vă voi face pe voi să le auziţi».

10 Cântaţi Domnului un cântec nou ,
[cântaţi] laudă lui până la marginile pământului,
voi care coborâţi pe mare şi [tot] ce este în ea,
insulele şi cei care le locuiesc!

11 Să-şi ridice [glasul] pustiul şi cetăţile lui,
satele locuite de cei din Chedar !
Să cânte locuitorii din Sela ,
să strige de bucurie de pe vârful munţilor!

12 Să dea glorie Domnului
şi să-l laude în insule!

13 Domnul iese ca un viteaz ,
ca un luptător îşi stârneşte zelul;
strigă, scoate un răcnet
şi îşi arată puterea împotriva duşmanilor.

14 Am tăcut dintotdeauna,
am rămas în tăcere şi m-am stăpânit.
Acum voi urla ca femeia care naşte,
voi gâfâi şi voi răbufni totodată.

15 Voi devasta munţii şi colinele, voi usca verdeaţa,
voi transforma râurile în insule
şi voi seca lacurile .

16 Îi voi face pe orbi să meargă pe un drum pe care nu-l cunosc,
îi voi conduce pe cărări pe care nu le ştiu;
voi face întunericul lumină înaintea lor
şi voi îndrepta căile strâmbe.
Aceste lucruri le voi face pentru ei
şi nu-i voi părăsi.

17 Apoi vor da înapoi şi se vor ruşina
cei care se încred în idoli şi care spun unui chip turnat:
«Voi sunteţi dumnezeii noştri» .

18 Ascultaţi, surzilor,
priviţi şi vedeţi, orbilor!

19 Cine este orb, dacă nu slujitorul meu,
şi surd ca mesagerul meu pe care îl trimit?
Cine este orb precum cel perfect ,
orb ca slujitorul Domnului?

20 Ai văzut multe, dar nu ţii seama.
Şi-a deschis urechile, dar nu aude.

21 Domnul şi-a găsit plăcerea de dragul dreptăţii lui,
a făcut mare legea şi i-a dat glorie.

22 El este un popor prădat şi jefuit,
toţi sunt prinşi în peşteri şi ascunşi în închisori.
Sunt de pradă şi nimeni nu-i scapă de jaf
şi nu este cine să zică: „Dă înapoi!”.

23 Cine dintre voi va pleca urechea la aceasta,
va acorda atenţie şi va asculta pentru viitor?

24 Cine l-a dat pe Iacob jafului
şi pe Israel celor care pradă?
Oare nu Domnul împotriva căruia am păcătuit?
Ei nu au vrut să umble pe căile lui
şi nu au ascultat de legea lui.

25 Şi-a revărsat asupra lui mânia sa aprinsă şi tăria luptei.
L-a aprins de jur împrejur, dar el nu a cunoscut,
l-a ars, dar el nu a pus la inimă.

43

1 Acum, aşa vorbeşte Domnul, cel care te-a creat , Iacob,
cel care te-a plăsmuit, Israel:
„Nu te teme, pentru că eu te-am răscumpărat,
te-am chemat pe nume , al meu eşti tu.

2 Când vei trece prin ape, eu voi fi cu tine,
prin râuri, ele nu te vor înghiţi;
când vei merge prin foc, nu vei fi ars
şi flacăra nu te va mistui.

3 Căci eu sunt Domnul Dumnezeul tău,
Sfântul lui Israel, mântuitorul tău.
Am dat Egiptul pentru răscumpărarea ta,
Cuş şi Seba , în locul tău.

4 Pentru că eşti preţios în ochii mei,
vrednic de cinste şi eu pe tine te iubesc:
dau oameni în locul tău
şi popoare, în locul sufletului tău .

5 Nu te teme, căci eu sunt cu tine!
De la răsărit voi face să vină seminţia ta
de la apus te voi aduna.

6 Voi spune nordului: «Dă!»,
şi sudului: «Nu-i opri!».
Faceţi-i pe fiii mei să vină de departe
şi pe fiicele mele, de la marginile pământului!

7 Pe toţi cei care sunt chemaţi cu numele meu,
i-am creat, i-am plăsmuit
şi i-am făcut spre gloria mea”.

8 „Faceţi să iasă poporul orb, dar care are ochi,
cel surd, dar care are urechi!

9 Toate neamurile să se adune împreună
şi să se strângă popoarele!
Cine dintre ele poate spune acestea
sau cele de la început să ni le facă auzite?
Să pună martori şi să facă judecată,
să asculte şi să spună: «E adevărat!».

10 Voi sunteţi martorii mei
oracolul Domnului –
şi l-am ales pe slujitorul meu
ca să mă cunoaşteţi şi săcredeţi în mine,
să pricepeţi că Eu Sunt;
înaintea mea nu a mai fost plăsmuit niciun dumnezeu
şi după mine nu va mai fi.

11 Eu, eu sunt Domnul
şi în afară de mine nu este mântuitor.

12 Eu am făcut cunoscut,
eu am mântuit şi eu am făcut să se audă
şi nueste străin între voi.
Voi sunteţi martorii mei
– oracolul Domnului –
şi eu sunt Dumnezeu.

13 Dintotdeauna , Eu Sunt
şi nu este nimeni care să elibereze din mâna mea.
Cine poate să schimbe ceea ce eu fac?”.

14 Aşa vorbeşte Domnul, răscumpărătorul vostru, Sfântul lui Israel:
„Pentru voi am trimis în Babilon
şi i-am făcut să coboare pe toţi ca fugari,
chiar şi pe caldeeni, al căror strigăt se aude în corăbii.

15 Eu sunt Cel sfânt al vostru,
Creatorul lui Israel, regele vostru.

16 Eu sunt Domnul care stabileşte un drum în mare
şi o cărare în ape puternice,

17 care scoate carul şi călăreţul,
armata şi pe cei tari,
ei zac împreună şi nu se vor ridica;
au trecut, s-au stins ca fitilul.

18 Nu vă mai amintiţi de cele dinainte
şi nu vă mai gândiţi la cele din vechime!

19 Iată, eu fac un lucru nou :
încolţeşte, nu-l recunoaşteţi?
Voi stabili un drum în pustiu
şi râuri în ţinutul uscat.

20 Mă vor glorifica animalele câmpului,
şacalii şi puii de struţ ,
pentru că voi da apă în pustiu,
râuri, în ţinutul uscat,
ca să dau de băut poporului meu, alesului meu.

21 Acest popor pe care l-am plăsmuit
va vesti lauda mea.

22 Dar tu, Iacob, nu m-ai invocat,
pentru că te-ai săturat de mine, Israel!

23 Nu mi-ai adus oi pentru arderea ta de tot
şi nu m-ai cinstit prin jertfele tale;
nu te-am împovărat cu ofrande şi nu te-am obosit cu incens.

24 Nu ai cumpărat pentru mine mirodenii
şi nu m-ai îndestulat cu grăsimea jertfelor tale.
Ci tum-ai împovărat cu păcatele tale
şi m-ai obosit cunelegiuirile tale.

25 Eu, eu sunt cel care şterg greşelile tale de dragul meu
şi de păcatele tale nu-mi voi mai aduce aminte.

26 Adu-mi aminte tu ca să judecăm împreună!
Povesteşte tu ca să te îndreptăţeşti!

27 Tatăl tău a păcătuit cel dintâi
şi mijlocitorii tăi s-au răzvrătit împotriva mea.

28 I-am considerat profanaţi pe conducătorii sanctuarului,
îi voi da nimicirii pe Iacob şi-l voi face de ocară pe Israel” .

44

1 Acum, ascultă, Iacob, slujitor al meu,
Israel, pe care l-am ales!

2 Aşa vorbeşte Domnul, care te-a făcut,
te-a plăsmuit din sânul [mamei] şi care te ajută:
„Nu te teme, slujitorul meu, Iacob,
Ieşurun , cel pe care l-am ales!

3 Voi revărsa apă peste cel însetat
şi torente [de ape] peste locul uscat;
voi revărsa Duhul meu asupra seminţiei tale
şi binecuvântarea mea, peste ceea ce iese din tine .

4 Vor răsări prin iarbă ca sălciile pe malurile apei.

5 Unul va spune: «Sunt al Domnului»
şi altul va fi numit cu numele lui Iacob. Unul va scrie pe mâna lui: «Al Domnului» ,
şi altul se va chema cu numele lui Israel”.

6 Aşa vorbeşte Domnul,
regele lui Israel şi răscumpărătorul lui, Domnul Sabaot:
„Eu sunt cel dintâi şi cel de pe urmă
şi în afară de mine nu este Dumnezeu.

7 Cine este ca mine?
Să spună, să facă cunoscut şi să-mi explice,
de când am format poporul din vechime!
Cele viitoare şi cele care vor veni să le facă cunoscute!

8 Nu vă temeţi şi nu vă înspăimântaţi!
Nu te-am făcut eu să auzi de demult
şi nu ţi-am făcut cunoscut?
Voi sunteţi martorii mei.
Oare este vreun Dumnezeu în afară de mine
sau vreo stâncă pe care eu să nu o ştiu?”.

9 Cei care modelează idoli, toţi sunt nimic şi [lucrurile] plăcute lor nu folosesc [la nimic]; ele sunt martorii lor: nu văd, nu cunosc, aşa încât vor fi făcuţi de ruşine.

10 Cine modelează un dumnezeu sau toarnă un idol fără să aibă un folos?

11 Iată, toţi tovarăşii luivor fi făcuţi de ruşine, iar meşteşugarii nu sunt decât oameni. Să se adune toţi şi să stea în picioare! Se vor îngrozi şi vor fi făcuţi de ruşine împreună.

12 Fierarul modelează o seceră şi o lucrează cu cărbuni aprinşi şi cu ciocanele; o lucrează cu braţul lui şi cu forţa sa. îi este foame şi nu mai are putere, nu bea apă şi oboseşte.

13 Lemnarul întinde o sfoară, face semn cu cărbunele, îl face cu dălţile şi îl trasează cu compasul, îl face după chipul unui bărbat, după frumuseţea unui om, ca să-l aşeze în casă.

14 Taie pentru el cedrii, ia un chiparos sau un stejar pe care îl face să crească pentru el între copacii pădurii, plantează un frasin; ploaia îl face să crească.

15 [Lemnele] vor folosi omului ca să le ardă, ia din ele şi se încălzeşte; le aprinde şicoace pâine; face un dumnezeu şi i se prosternă, îl face chip cioplit şi i se închină.

16 Jumătate o arde în foc, iar pe cealaltă jumătate [pune] carne pentru mâncare, frigefriptura şi se satură. Se încălzeşte şi spune: „Aha, m-am încălzit şi am văzut lumina!”.

17 Din ceea ce rămâne, face un dumnezeu, un idol, i se închină, se prosternă înaintea luişi se roagă, zicând: „Mântuieşte-mă, căci tu eşti dumnezeul meu!”.

18 Dar ei nu ştiu şi nu pricep, pentru că el le-a acoperit ochii ca să nu vadă şi inimile ca să nu înţeleagă.

19 Nimeni nu se întoarce în inima lui ca să înţeleagă şi să priceapă, spunând: „Jumătate din [lemn] am ars-o în foc, am copt pâine pe cărbunii săi, am fript carne şi am mâncat, iar din ce a rămas am făcut un lucru abominabil ca să mă închin înaintea unui ciot de lemn”.

20 El se hrăneşte cu cenuşă şi inima lui este aplecată spre amăgire; nu-şi salvează sufletul şi nu spune: „Oare nu am în mâna dreaptă o minciună?”.

21 Aminteşte-ţi de acestea, Iacob,
şi tu, Israel, pentru că eşti slujitorul meu.
Eu te-am plăsmuit, tu eşti slujitorul meu, Israel, nu mă uita!

22 Am îndepărtat ca negura greşelile tale
şi ca pe un nor , păcatele tale.
Întoarce-te la mine, pentru că eu te-am răscumpărat!

23 Strigaţi, cerurilor, pentru că Domnul a înfăptuit!
Chiuiţi, adâncimi ale pământului!Izbucniţi, munţilor!
Strigaţi de bucurie, pădure şi toţi copacii din ea!
Căci Domnul l-a răscumpărat pe Iacob
şi şi-a arătat măreţia în Israel.

24 Aşa vorbeşte Domnul, răscumpărătorul tău,
cel care te-a plăsmuit din sânul [mamei]:
eu sunt Domnul, care am făcut toate,
care singur am desfăşurat cerurile,
care am întins pământul.
Cine era cu mine?

25 Eu zădărnicesc semnele ghicitorilor,
îi fac nebuni pe necromanţi;
îi întorc pe cei înţelepţi
şi cunoaşterea lor o fac nebunie .

26 Eu întăresc cuvântul slujitorului meu
şi planul mesagerilor mei îl duc la îndeplinire; eu spun Ierusalimului: „Vei fi locuit” şi cetăţilor lui Iuda: „Veţi fi reconstruite”; voi ridica dărâmăturile lor.

27 Eu spun adâncului: „Usucă-te”
şi eu voi seca râurile tale.

28 Eu zic despre Cirus : „El este păstorul meu”
şi îmi va împlini orice dorinţă.
Eu spun Ierusalimului: „Vei fi reconstruită”
şi templului: „Ţi se va pune temelie”.

45

1 Aşa vorbeşte Domnul către unsul său, Cirus,
pe care l-am luat de mâna dreaptă pentru
ca să înjosesc înaintea lui neamurile,
să dezleg coapsele regilor,
ca să deschid uşile şi porţile să se închidă.

2 Eu voi merge înaintea ta,
voi nivela ridicăturile,
voi zdrobi uşile de bronz
şi voi sfărâma zăvoarele de fier.

3 Îţi voi da vistierii tăinuite
şi comori ascunse
pentru ca să se ştie
că eu sunt Domnul care te-am chemat pe nume ,
Dumnezeul lui Israel.

4 De dragul slujitorului meu Iacob
şi al lui Israel, alesul meu,
te-am chemat pe nume,
ţi-am dat un titlu [de cinste] când tu nu mă cunoşteai.

5 Eu sunt Domnul şi nu mai este altul,
în afară de mine nu este Dumnezeu.
Eu te-am încins, deşi tu nu mă cunoşteai,

6 ca să se ştie de la răsăritul soarelui până la apus
că nu este nimic în afară de mine:
eu sunt Domnul şi nu este altul .

7 Eu întocmesc lumina şi creez întunericul,
fac pacea şi provoc răul,
eu, Domnul fac toate acestea.

8 Picuraţi cerurilor de sus
şi norii să plouă dreptatea;
să se deschidă pământul,
ca să rodească mântuirea şi să facă să răsară totodată dreptatea!
Eu sunt Domnul care le creez.

9 Vai de cel care se ceartă cu cel care l-a plăsmuit,
de cel modelat, cu cel care îl modelează din pământ!
Oare zice lutul către cel care-l modelează
sau lucrarea ta: „Nu are mâini?”.

10 Vai de cel care zice tatălui său: „La ce ai dat naştere?”
şi mamei sale: „ce ai născut?”.

11 Aşa vorbeşte Domnul, Sfântul lui Israel şi creatorul lui:
„Întrebaţi-mă despre cele viitoare cu privire la fiii mei
şi porunciţi-mi despre lucrarea mâinii mele!

12 Eu am făcut pământul şi pe omul care este în el,
eu, cu mâinile mele, am întins cerurile
şi am poruncit întregii lor oştiri.

13 Eu l-am ridicat în dreptate
şi toate căile lui le voi face drepte.
El va reconstrui cetatea mea
şi captivilor mei le va da drumul,
nu pentru răsplată şi nici pentru daruri” ,
spune Domnul Sabaot.

14 Aşa vorbeşte Domnul:
„Bogăţiile Egiptului şi comerţul celor din Cuş şi Seba, bărbaţi înalţi,
vor trece la tine şi vor fi ale tale.
Ei vor merge după tine, vor trece în lanţuri,
se vor prosterna în faţa ta şi te vor ruga:
«Cu adevărat, în tine este Dumnezeu
şi nu este altul: nu există alţi dumnezei»”.

15 Într-adevăr, tu eşti un Dumnezeu ascuns ,
Dumnezeul lui Israel, mântuitorul.

16 Se vor ruşina şi vor fi făcuţi de ocară cu toţii;
împreună vor merge acoperiţi de ocară toţi făuritorii de idoli.

17 Dar Israel va fi mântuit de Domnul cu o mântuire veşnică.
Nu vă veţi ruşina şi nu veţi fi făcuţi de ocară în vecii vecilor.

18 Căci aşa vorbeşte Domnul, cel care a creat cerurile.
El este Dumnezeul care a plăsmuit pământul,
l-a făcut şi l-a stabilit.
L-a creat nu ca să fie gol,
ci l-a plăsmuit ca să fie locuit.
Eu sunt Domnul şi nu este altul.

19 Nu am vorbit în ascuns, într-un loc întunecat al pământului ,
nu am spus descendenţei lui Iacob: „Căutaţi-mă în zadar!”.
Eu, Domnul, vorbesc cu dreptate,
fac cunoscut ceea ce este drept.

20 Adunaţi-vă şi veniţi, apropiaţi-vă împreună,
voi, cei eliberaţi dintre neamuri!
Nu cunosc cei care poartă lemnul chipului lor cioplit
şi se roagă unui Dumnezeu care nu poate să mântuiască.

21 Faceţi cunoscut şi aduceţi-i aproape să se sfătuiască împreună!
Cine a făcut să se audă aceasta de la început?
Cine a făcut-o cunoscută de demult?
Oare nu eu, Domnul?
Nu este alt Dumnezeu în afară de mine,
un Dumnezeu drept şi mântuitor nu există în afară de mine.

22 Întoarceţi-vă la mine
şi veţi fi mântuite toate marginile pământului!
Căci eu sunt Dumnezeu şi nu este altul .

23 M-am jurat pe mine însumi,
din gura mea a ieşit un cuvânt drept şi nu se va întoarce.
Orice genunchi se va pleca înaintea mea
şi orice limbă va jura pe mine .

24 „Numai în Domnul – se va zice despre mine –
sunt dreptatea şi puterea;
la el vor veni şi se vor ruşina
toţi cei care se aprind împotriva lui.

25 În Domnul va fi îndreptăţită şi glorificată
Toată descendenţa lui Israel”.

46

1 Bel se prăbuşeşte, Nebo este răsturnat;
idolii lor sunt pe animale şi pe vite;
încărcăturile voastre sunt purtate ca o povară de [animalele] trudite.

2 S-au răsturnat, s-au prăbuşit, nu pot să salveze povara.
Sufletele lor sunt duse în captivitate.

3 „Ascultaţi-mă, casă a lui Iacob,
şi tot restul casei lui Israel,
voi, cei duşi de mine în pântece,
purtaţi de mine în sân !

4 Până la bătrâneţe, eu sunt acelaşi,
până la cărunteţe voi fi sprijin;
eu am făcut şi eu voi purta,
eu voi duce şi eu voi elibera.

5 Cu cine mă veţi asemăna şi cu cine mă veţi pune alături?
Cu cine mă veţi compara şi cu cine mă veţi confrunta?

6 Ei varsă aurul din desagă
şi cântăresc argintul cu balanţa ;
tocmesc un topitor şi el le face un zeu:
se închină [lui], ba chiar se prosternă.

7 Îl duc pe umeri şi îl poartă;
îl aşază la locul lui şi el stă; nu se mişcă de la locul lui
şi, când ei strigă la el, nu răspunde
şi nu-i salvează din strâmtorare.

8 Aduceţi-vă aminte aceste lucruri şi prindeţi curaj ,
voi, cei nelegiuiţi cu inima!

9 Amintiţi-vă de cele de la început, de cele din vechime!
Eu sunt Dumnezeu şi nu este alt dumnezeu,
nimeni nu este ca mine.

10 Eu spun de la început cele de pe urmă,
de mai înainte ceea ce nu s-a făcut [încă],
şi zic: planul meu se va împlini,
tot ceea ce îmi este plăcut voi face.

11 Chem de la răsărit pasărea răpitoare ,
dintr-o ţară îndepărtată pe omul planului meu;
cum am spus, aşa voi face să fie,
cum am plănuit, aşa voi face.

12 Ascultaţi-mă, voi, cei îndărătnici cu inima,
voi, cei care sunteţi departe de dreptate!

13 Am apropiat dreptatea mea: nu este departe;
mântuirea mea nu va întârzia:
voi pune în Sion mântuirea mea
şi [voi da] Israelului gloria mea.

47

1 Coboară şi aşază-te pe ţărână,
fecioară, fiică a Babilonului!
Aşază-te pe pământ, fără tron, fiică a caldeilor !
Pentru că nu te vor mai chema plăpândă şi gingaşă .

2 Ia pietrele de moară şi macină grâul!
Dă-ţi la o parte vălul şi suflecă-ţi poalele!
Dezveleşte-ţi piciorul şi treci râurile !

3 Goliciunea ta va fi descoperită
şi ruşinea ta va fi văzută .
Voi face răzbunare şi nimeni nu va sta în cale.

4 Răscumpărătorul nostru –
al cărui nume este Domnul Sabaot – este Sfântul lui Israel.

5 Şezi în tăcere şi intră în întuneric, fiică a caldeilor,
pentru că nu te vor mai numi stăpână a regatelor!

6 M-am mâniat pe poporul meu,
am profanat moştenirea mea
şi i-am dat în mâna ta,
iar tu nu le-ai arătat îndurare;
asupra bătrânilor ai făcut să apese mult jugul .

7 Ai zis: «Pentru totdeauna voi fi stăpână! ».
Nu ai pus la inimă acestea
şi nu ţi-ai amintit de cele de pe urmă ale lor.

8 Acum, ascultă acestea, tu, cea dedată plăcerilor
care şedeai în siguranţă şi spuneai în inima ta:
«Eu sunt şi nu este nimeni alta ;
nu voi rămâne văduvă şi nu voi cunoaşte sterilitatea!».

9 Însă vor veni asupra ta acestea două
într-o clipă, într-o singură zi:
pierderea copiilor şi văduvia .
Vor veni în plinătate asupra ta,
în ciuda mulţimii vrăjitoriilor tale
şi a multelor tale descântece.

10 Te-ai încrezut în răutatea ta şi ziceai:
«Nu este cine să mă vadă».
Înţelepciunea ta şi cunoaşterea ta te-au derutat
şi tu spuneai: «Eu sunt şi nu este nimeni alta».

11 Va veni asupra ta răul şi nu vei şti să-l previi,
va cădea asupra ta dezastrul şi nu vei putea să-l suporţi,
va veni asupra ta, dintr-o dată, devastarea şi tu nu vei şti.

12 Rămâi în descântecele şi în mulţimea vrăjitoriilor tale
cu care te-ai obosit din tinereţea ta.
Oare vei avea vreun folos?
Oare vei putea fi de temut?

13 Ai obosit de mulţimea planurilor tale.
Să se ridice şi să te salveze cei care împart cerurile,
cei care văd în stele şi cei care cunosc lunile
de ceea ce va veni asupra ta.

14 Iată, vor fi ca pleava, focul o va mistui!
Nu-şi vor salva sufletele din flacără ,
nu va fi cărbune la care să se încălzească
şi nici lumină ca să stea în faţa lor.

15 Aşa vor fi cei cu care te-ai obosit
făcând comerţ din tinereţea ta:
fiecare rătăceşte pe cont propriu
şi nu va fi nimeni să te salveze”.

48

1 Ascultaţi aceasta, casa lui Iacob,
voi, care sunteţi chemaţi cu numele lui Israel
şi aţi ieşit din apele lui Iuda ,
care juraţi pe numele Domnului
şi vă aduceţi aminte de Dumnezeul lui Israel,
dar nu în adevăr şi în dreptate!

2 Căci ei îşi au numele de la cetatea sfântă
şi se sprijină pe Dumnezeul lui Israel:
Domnul Sabaot este numele lui.

3 De demult am făcut cunoscute cele de la început,
din gura mea au ieşit şi le-am făcut să fie auzite;
numaidecât am făcut şi s-au împlinit.

4 Ştiam că tu eşti împietrit,
că grumazul tău este ca un drug de fier
şi fruntea ta de bronz ,

5 ţi-am făcut cunoscut de demult,
înainte să se întâmple te-am făcut să le ştii ,
ca să nu spui: «Idolul meu le-a făcut,
chipul cioplit al meu şi cel turnat le-au poruncit».

6 Ai auzit şi ai văzut toate acestea.
Oare nu trebuia să le faci cunoscute?
De acum te fac să auzi lucruri noi şi ascunse ,
pe care nu le ştiai.

7 Acum sunt create, nu de demult,
şi înainte de astăzi nu le-ai auzit,
ca să nu spui: «Iată, ştiam de ele!».

8 Nici nu le-ai auzit, nici nu le-ai ştiut
şi odinioară nu-ţi era deschisă urechea;
căci eu ştiam că eşti viclean
şi ţi se spune rebel încă din sânul matern.

9 De dragul numelui meu am îndepărtat mânia
şi pentru lauda mea m-am abţinut în favoarea ta,
ca să nu te nimicesc.

10 Iată, te-am încercat , dar nu ca pe argint,
te-am ales în cuptorul suferinţei .

11 De dragul meu, de dragul meu voi face!
Căci cum să fie profanat [numele meu] ?
Nu voi da altuia gloria mea”.

12 „Ascultă-mă, Iacob! Şi Israel, cel pe care l-am chemat!
Eu sunt, eu, cel dintâi şi cel de pe urmă.

13 Mâna mea a pus temeliile pământului
şi dreapta mea a întins cerurile:
eu le chem şi ele se prezintă împreună.

14 Adunaţi-vă cu toţii şi ascultaţi!
Cine dintre ei a făcut cunoscute acestea?
Cel pe care Domnul îi iubeşte
va împlini dorinţa lui în Babilon
şi braţul lui, între caldei.

15 Eu, eu am vorbit şi eu l-am chemat.
Eu l-am adus şi l-am făcut să aibă succes pe căile lui.

16 Apropiaţi-vă de mine şi ascultaţi acestea!
Nu am vorbit de la început în ascuns,
de când au început să fie, eu sunt acolo.
Acum, Domnul Dumnezeu şi Duhul său m-au trimis ”.

17 Aşa vorbeşte Domnul,
Răscumpărătorul tău, Sfântul lui Israel:
„Eu sunt Domnul Dumnezeul tău,
care te învăţ spre binele tău,
care te călăuzesc să mergi pe cale .

18 O, dacă ai fi fost atent la poruncile mele!
Pacea ta ar fi fost ca un râu
şi dreptatea ta, ca valurile mării .

19 Descendenţa ta va fi ca nisipul
şi cei născuţi din tine, ca firele de nisip .
Numele lor nu va fi şters şi nici nimicit dinaintea mea.

20 Ieşiţi din Babilon, fugiţi dintre caldei!
Cu strigăt de bucurie daţi de ştire, faceţi auzită aceasta,
faceţi să ajungă până la marginile pământului:
„Domnul l-a răscumpărat pe slujitorul său Iacob.

21 Nu au însetat când i-a condus prin ţinuturi pustii,
a făcut să iasă apă din stâncă pentru ei:
a despicat stânca şi a ţâşnit apa!”.

22 „Nu este pace – spune Domnul –
pentru cei nelegiuiţi”.

49

1 „Ascultaţi-mă, insulelor!
Daţi atenţie, popoare îndepărtate!
Domnul m-a chemat din sânul matern,
din pântecele mamei mele şi-a adus aminte de numele meu.

2 A făcut gura mea ca o sabie tăioasă,
umbra mâinii sale m-a adăpostit ;
m-a făcut ca o săgeată ascuţită
şi m-a pus în tolba sa.

3 El mi-a zis: «Tu eşti slujitorul meu, Israel ;
în tine mă voi glorifica»”.

4 Dar eu spuneam: „Degeaba m-am trudit,
în zadar şi fără folos mi-am consumat puterea.
Şi totuşi, judecata mea este la Domnul
şi răsplata mea, la Dumnezeul meu”.

5 Acum, aşa vorbeşte Domnul,
cel care m-a plăsmuit în sânul mamei
ca să fiu slujitorul lui,
ca să-l întorc pe Iacob şi sa-l adun pe Israel.
De aceea am fost preţuit în ochii Domnului
şi Dumnezeul meu este puterea mea.

6 El zice: „Este puţin să fii slujitorul meu,
ca să ridici triburile lui Iacob
şi să-i aduci înapoi pe cei rămaşi ai lui Israel.
Te-am pus lumină pentru popoare,
ca să fie mântuirea mea până la marginile pământului”.

7 Aşa vorbeşte Domnul,
Răscumpărătorul lui Israel, Cel sfânt al lui,
celui pe care omul îl dispreţuieşte
şi pe care naţiunea îl urăşte,
slujitorului conducătorilor:
„Regii vor vedea şi se vor ridica
iar căpeteniile se vor prosterna
datorită Domnului care este fidel,
datorită Sfântului lui Israel, care te-a ales” .

8 Aşa vorbeşte Domnul:
„În timpul bunăvoinţei ţi-am răspuns
şi în ziua mântuirii te-am ajutat.
Te voi păzi şi te voi face o alianţă pentru popor,
ca să ridici ţara şi să faci să ia în stăpânire moştenirile devastate.

9 Vei spune celor captivi: «Ieşiţi!»
şi celor care sunt în întuneric: «Veniţi afară!».
Vor paşte pe lângă drumuri
şi păşunea lor va fi pe toate colinele golaşe.

10 Nu vor flămânzi şi nu vor înseta;
nu-i va lovi dogoarea şi nici soarele,
pentru că cel care se îndură de ei îi călăuzeşte
şi-i conduce la izvoare de apă.

11 Voi schimba toţimunţii mei în drumuri
şi căile mele vor fi înălţate.

12 Iată-i, vin de departe!
Iată-i, unii [vin] de la nord şi de la vest,
iar alţii din ţara Sinim !”.

13 Strigaţi de bucurie, cerurilor,
bucură-te, pământule,
şi tresăltaţi de bucurie, munţilor,
pentru că Domnul îl mângâie pe poporul său
şi se îndură de sărmanii lui!

14 Sionul a zis:
„Domnul m-a părăsit;
Domnul m-a uitat”.

15 Uită oare o femeie de cel pe care-l alăptează,
fără ca să aibă milă de fiul sânului ei?
Chiar dacă ea ar uita,
eu nu te voi uita.

16 Iată, te-am gravat pe palmele mele,
zidurile tale sunt înaintea mea pururi!

17 Constructorii tăi se grăbesc,
cei care te-au distrus şi cei care te-au devastat
pleacă de la tine.

18 Ridică-ţi ochii de jur împrejur şi priveşte:
toţi se adună şi vin la tine.
Viu sunt eu – oracolul Domnului –
ei toţi sunt ca un ornament cu care te îmbraci
şi te încingi ca o mireasă .

19 Căci ruinele tale, dărâmăturile şi ţara ta pustiită
acum vor fi prea strâmte ca să fie locuite
şi cei care te înghiţeau vor fi departe.

20 Fiii de care ai fost lipsită vor spune la urechile tale:
„Este prea strâmt locul pentru mine.
Lasă-mă să mă apropii, ca să locuiesc!”.

21 Vei spune în inima ta: „Cine mi i-a născut pe aceştia?
Eu eram lipsită de copii şi sterilă, deportată şi rătăcită.
Cine mi i-a crescut pe aceştia?
Iată, rămăsesem singură:
unde erau aceştia?”!

22 Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu:
„Iată, îmi voi ridica mâna către naţiuni
şi voi înălţa steagul meu spre popoare –
şi ele îi vor aduce înapoi la sânul tău pe fiii tăi
şi fiicele tale vor fi purtate pe braţe!,

23 Regii vor fi cei care te vor hrăni
şi principesele, cele care te vor alăpta.
Se vor prosterna cu faţa la pământ înaintea ta
şi vor linge praful de pe picioarele tale.
Vei şti că eu sunt Domnul:
cei care-şi pun speranţa în mine nu se vor ruşina.

24 Oare poate fi luată prada de la cel puternic?
Sau poate să scape cel captiv pe drept ?”.

25 Căci aşa vorbeşte Domnul:
„Chiar captivii celui puternic vor fi luaţi
şi prada va scăpa de la tiran.
Eu mă voi bate cu cei care se bat cu tine
şi pe fiii tăi îi voi salva.

26 Pe cei care te oprimă îi voi face să mănânce carnea lor
şi să bea sângele lor ca vinul dulce.
Şi va şti toată făptura că eu sunt Domnul, cel care te salvează,
Răscumpărătorul tău, Cel Puternic al lui Iacob”.

50

1 Aşa vorbeşte Domnul:
„Unde este cartea de despărţire a mamei voastre,
prin care am alungat-o?
Sau căruia dintre creditorii mei v-am vândut ?
Iată, pentru păcatele voastre v-am vândut
şi pentru nelegiuirile voastre mama voastră este alungată!

2 De ce la venirea mea nu era nimeni?
Am strigat şi nu era nimeni care să răspundă?
Oare s-a scurtat mâna mea
şi nu mai poate elibera
şi nu mai este putere în mine ca să salvez?
Iată, cu mustrarea mea am făcut să se usuce marea
şi am făcut să se întoarcă râurile în pustiu!
Peştii din ele s-au împuţit, pentru că nu mai este apă
şi mor de sete.

3 Eu îmbrac cerurile în întuneric
şi pun sac drept acoperământ pentru ele .

4 Domnul Dumnezeu mi-a dat o limbă de discipol
ca să ştiu să vin în ajutor cu un cuvânt celui frânt;
el mă trezeşte dimineaţa,
de dimineaţă îmi deşteaptă urechea
ca să ascult asemenea discipolilor.

5 Domnul Dumnezeu mi-a deschis urechea
şi eu nu m-am împotrivit, nu m-am dat înapoi.

6 Spatele l-am dat celor care mă loveau,
obrajii, celor care îmi smulgeau barba.
Nu mi-am ascuns faţa de la cei care mă insultau şi mă scuipau .

7 Domnul Dumnezeu mi-a venit în ajutor,
de aceea nu am fost umilit;
de aceea mi-am făcut faţa ca de cremene
şi ştiu că nu voi fi făcut de ruşine.

8 Cel care mă îndreptăţeşte este aproape:
cine se va ridica împotriva mea?
Să ne prezentăm împreună:
cine este judecătorul meu să se apropie de mine!

9 Iată, Domnul Dumnezeu îmi vine în ajutor:
cine este cel care mă declară vinovat?
Iată, ei toţi se vor învechi ca o haină
pe care o mănâncă molia .

10 Cine dintre voi se teme de Domnul
şi cine ascultă de glasul slujitorului său,
cel care umbla în întuneric şi nu are lumină
să-şi pună încrederea în numele Domnului
şi să se sprijine pe Dumnezeul său!

11 Iată, voi toţi care aprindeţi focul,
care încingeţi cărbuni,
umblaţi în lumina focului vostru
şi între cărbunii pe care i-aţi aprins:
din mâna mea a fost aceasta pentru voi
şi veţi zace în chinuri.

51

1 „Ascultaţi-mă, voi care alergaţi după dreptate ,
voi care îl căutaţi pe Domnul!
Priviţi la stânca din care aţi fost ciopliţi
şi la cavitatea cisternei din care aţi fost scoşi!

2 Priviţi la Abraham, părintele vostru,
şi la Sara, cea care v-a născut!
Pentru că eu am chemat unul,
l-am binecuvântat şi l-am înmulţit.

3 Căci Domnul mângâie Sionul,
mângâie toate ruinele sale,
transformă pustiul într-un Eden
şi ţinutul uscat într-o grădină a Domnului.
În ea va fi bucurie şi veselie, mulţumire şi sunet de cântare.

4 Fiţi atenţi la mine, popor al meu,
pleacă-ţi urechea la mine, neam al meu!
Căci o lege va ieşi din mine
şi judecata mea eu o voi pune ca lumină pentru neamuri.

5 Dreptatea mea este aproape,
a ieşit mântuirea mea
şi braţele mele vor judeca popoare.
Insulele vor spera în mine
şi îşi vor pune încrederea în braţul meu.

6 Ridicaţi-vă ochii spre ceruri
şi priviţi la pământul de dedesubt!
Căci cerurile se vor împrăştia ca fumul,
pământul se va învechi ca o haină,
iar locuitorii lui vor muri ca acestea .
Însă mântuirea mea va fi pentru totdeauna
şi dreptatea mea nu va dispărea .

7 Ascultaţi-mă, voi care cunoaşteţi dreptatea,
popor care are legea mea în inimă!
Nu vă temeţi de ocara oamenilor
şi nu vă înspăimântaţi de batjocurile lor!

8 Căci îi va mânca molia ca pe o haină
şi viermele, ca lâna.
Dar dreptatea mea va fi pentru totdeauna
şi mântuirea mea, din generaţie în generaţie.

9 Trezeşte-te, trezeşte-te
şi îmbracă-te cu putere, braţ al Domnului!
Trezeşte-te ca în zilele de odinioară,
ca în generaţiile din vechime!
Oare nu eşti tu cel care l-a zdrobit pe Rahab
şi a străpuns balaurul ?

10 Oare nu eşti tu cel care a uscat marea,
apele abisului celui mare ,
şi a făcut adâncul mării un drum
pe care să treacă cei răscumpăraţi?

11 Cei răscumpăraţi de Domnul se vor întoarce
şi vor veni în Sion cu strigăt de bucurie;
o veselie veşnică [le va încununa] capul,
bucuria şi veselia îi vor ajunge,
iar durerea şi suspinul se vor îndepărta.

12 Eu, eu sunt cel care te mângâie;
cine eşti tu ca să te temi de un om care moare
şi de fiul omului care va ajunge ca iarba?

13 Şi să uiţi de Domnul care te-a făcut,
care a întins cerurile şi a întemeiat pământul,
să tremuri mereu, în fiecare zi, de furia celui care te oprimă
când este gata să te nimicească?
Unde este furia celui care te oprimă?

14 Cel oprimat va fi eliberat curând,
nu va muri în groapă şi nu-i va lipsi pâinea.

15 Eu, Domnul Dumnezeul tău,
sunt cel care stârneşte marea
şi face să vuiască valurile ei:
Domnul Sabaot este numele meu.

16 Am pus cuvintele mele în gura ta
şi te-am acoperit cu umbra mâinii mele
când am întins cerurile şi am întemeiat pământul
şi am zis Sionului: «Tu eşti poporul meu».

17 Trezeşte-te, trezeşte-te şi ridică-te, Ierusalim,
tu care ai băut din mâna Domnului cupa mâniei sale,
tu care ai băut până la capăt potirul cel mare al ameţelii!

18 Nu este nimeni dintre fiii cărora le-a dat naştere
care să-l călăuzească,
nu este nimeni dintre fiii pe care i-a crescut să-l ducă de mână.

19 Acestea două ţi s-au întâmplat: cine te va plânge?
Violenţa şi suspinul, foametea şi sabia:
cine te va mângâia?

20 Fiii tăi zac leşinaţi la capătul tuturor străzilor,
ca o antilopă în capcană ;
ei sunt plini de mânia Domnului
şi de mustrarea Dumnezeului tău.

21 De aceea, ascultă, tu, cea nenorocită
şi beată, dar nu de vin!

22 Aşa vorbeşte Domnul, Domnul Dumnezeul tău,
cel care apără cauza poporului său:
«Am luat din mâna ta cupa ameţelii,
potirul cel mare al furiei mele:
nu îl vei mai bea».

23 Îl voi pune în mâna celor care te întristează
şi spun sufletului tău: «Apleacă-te, ca să trecem! ».
Iar tu ţi-ai făcut spatele ca pământul
şi ca drumul pentru trecători”.

52

1 Trezeşte-te, trezeşte-te şi îmbracă-te cu puterea ta, Sionule!
Îmbracă-te cu hainele strălucirii tale, Ierusalim, cetate sfântă !
Pentru că nu vor mai intra în tine cel necircumcis şi cel impur .

2 Scutură-ţi praful, ridică-te şi aşază-te, Ierusalim!
Desfă-ţi legăturile de la gât, tu, cea captivă, fiică a Sionului!

3 Căci aşa vorbeşte Domnul:
«Aţi fost vânduţi pe nimic;
veţi fi răscumpăraţi fără argint».

4 Căci aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu:
«Odinioară, poporul a coborât în Egipt
ca să locuiască acolo ca străin,
iar Asiria i-a oprimat fără motiv ».

5 Acum, ce am eu aici?
– Oracolul Domnului.
Când poporul meu a fost luat pe nimic,
iar cei care îi stăpânesc îl fac să urle
– oracolul Domnului –
şi numele meu este batjocorit toată ziua, fără încetare.

6 De aceea, poporul meu va cunoaşte numele meu
întrucât eu sunt cel care voi zice în ziua aceea: «Iată-mă!»”.

7 Cât sunt de plăcute pe munţi picioarele
celui care aduce vestea cea bună,
care anunţă pacea,
care vesteşte binele,
care anunţă mântuirea, zicând Sionului:
„Dumnezeul tău domneşte”.

8 „Un glas! Străjerii tăi înalţă împreună un strigăt de bucurie,
pentru că văd cu ochii că Domnul se întoarce în Sion .

9 Tresăltaţi, strigaţi de bucurie, ruine ale Ierusalimului,
pentru că Domnul mângâie poporul său
şi răscumpără Ierusalimul!

10 Domnul şi-a descoperit braţul său cel sfânt
înaintea tuturor popoarelor,
căci au văzut toate marginile pământului
mântuirea Dumnezeului nostru.

11 Întoarceţi-vă, întoarceţi-vă, ieşiţi de acolo
şi nu vă atingeţi de nimic impur!
Ieşiţi din mijlocul ei şi purificaţi-vă,
voi, cei care purtaţiobiectele Domnului!

12 Pentru că nu veţi ieşi în grabă
şi nu veţi merge în fugă,
căci Domnul merge înaintea voastră
şi Dumnezeul lui Israel vă păzeşte din spate .

13 Iată, slujitorul meu va avea succes; se va înălţa,
se va ridica şi va fi foarte sus .

14 După cum mulţi s-au înspăimântat de tine
– chipul lui era mai desfigurat decât cel al unui om
şi faţa lui, decât a fiilor oamenilor –,

15 Tot aşa, multe popoare se vor uimi
şi regi îşi vor închide gura înaintea lui,
căci vor vedea ceea ce nu li s-a povestit
şi vor înţelege ceea ce nu au auzit .

53

1 Cine a crezut în ceea ce ne-a fost anunţat?
Şi cine a cunoscut braţul Domnului?

2 S-a înălţat ca o mlădiţă înaintea lui
şi ca o rădăcină , dintr-un pământ uscat.
Nu avea formă şi nici frumuseţe ca să o privim,
nici înfăţişare ca să o dorim.

3 Dispreţuit şi refuzat de oameni,
om al durerii, cunoscător al suferinţei,
de care îţi ascunzi faţa.
Era dispreţuit şi noi nu l-am luat în seamă .

4 Iar el a purtat suferinţele noastre
şi durerile noastre le-a luat asupra lui.
Noi l-am considerat lovit,
bătut de Dumnezeu şi umilit.

5 Dar el era străpuns pentru nelegiuirile noastre,
lovitpentru păcatele noastre.
Pedeapsa care ne aducea pacea era asupra lui.
Prin rănileluinoisuntem vindecaţi .

6 Noi toţi rătăceam ca oile,
fiecare avea propriul drum în faţă.
Domnul a făcut să cadă asupra lui păcatele noastre, ale tuturor.

7 Chinuit şi umilit, el nu şi-a deschis gura;
ca un miel dus la înjunghiere
şi ca o oaie mută înaintea celor care o tund ,
nu şi-a deschis gura.

8 A fost luat cu violenţă şi judecată;
cât despre generaţia lui, cine se gândeşte?
A fost şters de pe pământul celor vii,
pentru nelegiuirea poporului meu a fost lovit.

9 Mormântul lui a fost cu cei nelegiuiţi,
cu cel bogat a fost în moartea lui ,
– deşi nu făcuse nicio violenţă
şi nu fusese înşelăciune în gura lui.

10 Domnului i-a plăcut să-l zdrobească prin suferinţă;
când sufletul şi-l va pune ca jertfă pentru vinovăţie ,
va vedea o descendenţă care-şi va lungi zilele
şi dorinţa Domnului, prin mâna lui, va avea succes.

11 Din truda sufletului său va vedea
şi va fi satisfăcut în cunoaşterea lui;
slujitorul meu cel drept îi va îndreptăţi pe mulţi
şi va lua asupra sa păcatele lor.

12 De aceea, îi voi face parte cu cei mari;
şi cu cei puternici va împărţi prada ,
pentru că şi-a dat sufletul la moarte
şi a fost numărat împreună cu cei nelegiuiţi.
Dar el purta păcatul multora
şi mijlocea pentru cei nelegiuiţi .

54

1 Bucură-te, tu, cea sterilă, care nu ai născut!
Strigă de bucurie, tu, care nu ai simţit durerile naşterii,
pentru că mai mulţi vor fi fiii celei părăsite
decât ai celei măritate, zice Domnul!

2 Lărgeşte locul cortului tău
şi ei să întindă acoperământul locuinţelor tale fără preget!
Lungeşte-ţi funiile şi întăreşte-ţi ţăruşii!

3 Căci te vei întinde la dreapta şi la stânga,
descendenţa ta va stăpâni neamurile
şi ei vor face să fie locuite cetăţile dezolate.

4 Nu te teme, căci nu vei rămâne de ruşine;
nu roşi, căci nu vei fi făcută de ocară.
Vei uita de ruşinea tinereţii tale
şi de ocara văduviei tale nu-ţi vei mai aduce aminte.

5 Căci stăpânul tău este cel care te-a făcut,
Domnul Sabaot este numele lui,
Răscumpărătorul tău este Sfântul lui Israel,
care este numit Dumnezeul întregului pământ.

6 Căci ca pe o femeie părăsită şi cu sufletul întristat
te cheamă Domnul,
ca pe femeia care din tinereţe fusese repudiată,
zice Dumnezeul tău.

7 Pentru câteva clipe te-am părăsit,
dar te voi aduce înapoi cu mare îndurare.

8 În revărsarea mâniei,
mi-am ascuns faţa de la tine pentru o clipă,
dar cu bunăvoinţă veşnică mă voi îndura de tine ,
zice Răscumpărătorul tău, Domnul.

9 Căci aceasta este pentru mine ca apele lui Noe;
aşa cum am jurat că apele lui Noe nu vor mai trece peste pământ,
la fel mă jur că nu mă voi mai mânia pe tine
şi nu te voi mai mustra.

10 Căci munţii se vor muta şi colinele se vor cutremura,
dar bunătatea mea nu se va muta de la tine
şi alianţa mea de pace nu se va clătina,
spune Cel care se îndură de tine, Domnul.

11 Tu, cea umilită, tulburată şi nemângâiată!
Voi pune pietrele tale în malahit
şi temeliile tale, pe safir.

12 Voi face crestele zidurilor tale din rubin,
porţile tale, din cristal
şi toate marginile tale, din pietre preţioase .

13 Toţii fiii tăi vor fi discipoli ai Domnului
şi mare va fi pacea fiilor tăi.

14 Vei fi stabilită în dreptate:
vei fi departe de asuprire, pentru că nu te vei teme,
şi departe de teroare,pentru că ea nu se va apropia de tine .

15 Iată, ei vor ataca, dar nu din partea mea;
cine te va ataca, din cauza ta va cădea.

16 Eu l-am creat pe meşteşugarul care suflă în cărbunii aprinşi
şi el face instrumente pentru lucrarea lui;
eu l-am creat pe distrugător ca să nimicească.

17 Niciun instrument făcut împotriva ta nu va avea succes
şi orice limbă care se va ridica împotriva ta la judecată
o vei condamna.
Aceasta este moştenirea slujitorilor Domnului
şi dreptatea lor de la mine
– oracolul Domnului

55

1 Voi, toţi, cei însetaţi, veniţi la apă,
chiar şi cel care nu are argint!
Veniţi, cumpăraţi şi mâncaţi!
Veniţi şi cumpăraţi vin şi lapte,
dar fără argint şi fără plată!

2 De ce cântăriţi argint pentru ceea ce nu este pâine?
De ce trudiţi pentru ceea ce nu satură?
Ascultaţi-mă şi veţi mânca bine
şi sufletele voastre se vor desfăta din belşug

3 Plecaţi-vă urechea şi veniţi la mine!
Ascultaţi şi sufletele voastre vor trăi!
Voi încheia cu voi o alianţă veşnică,
după bunătatea de neclintit faţă de David .

4 Iată, l-am pus ca martor pentru popoare,
principe şi conducător pentru neamuri.

5 Iată, vei chema un neam pe care nu-l cunoşteai
şi un neam care nu te cunoştea va alerga spre tine
de dragul Domnului Dumnezeului tău,
al Sfântului lui Israel, care te-a glorificat.

6 Căutaţi-l pe Domnul cât timp se lasă găsit,
chemaţi-l cât timp este aproape!

7 Să-şi părăsească nelegiuitul calea sa
şi păcătosul, gândurile sale!
Să se întoarcă la Domnul şi el se va îndura de ei,
la Dumnezeul nostru, căci el este mărinimos în iertare .

8 Căci gândurile mele nu sunt gândurile voastre
şi căile voastre nu sunt căile mele
– oracolul Domnului.

9 Cât de înălţate sunt cerurile faţă de pământ,
la fel de înălţate sunt căile mele faţă de căile voastre
şi gândurile mele faţă de gândurile voastre.

10 Căci aşa cum ploaia şi zăpada coboară din ceruri
şi nu se întorc acolo fără să ude pământul
şi să-l facă să rodească, să încolţească
şi să dea sămânţă semănătorului
şi pâine celui care mănâncă,

11 la fel va fi cuvântul meu care a ieşit din gura mea:
nu se va întoarce la mine în mod zadarnic,
fără ca să facă ceea ce îmi place
şi să aibă succesul pentru care l-am trimis

12 Veţi ieşi cu bucurie şi veţi fi călăuziţi în pace.
Munţii şi dealurile vor izbucni de bucurie înaintea voastră
şi toţi copacii câmpiei vor bate din palme.

13 În locul spinului se va înălţa chiparosul,
iar în locul urzicii va creşte mirtul.
Şi va fi pentru Domnul faimă şi semn veşnic
care nu se va şterge

56

1 Aşa vorbeşte Domnul:
„Păziţi judecata şi faceţi dreptatea ,
căci mântuirea mea este aproape să vină
şi dreptatea mea, să se dezvăluie!

2 Fericit este omul care face aceasta
şi fiul omului care o ţine cu tărie,
care păzeşte sabatul ca să nu fie profanat
şi-şi ţine mâna ca să nu facă niciun rău.

3 Să nu spună străinul care s-a alipit de Domnul:
«Domnul m-a separat de poporul său»
şi nici eunucul să nu zică:
«Iată, eu sunt un copac uscat!»!”.

4 Căci aşa vorbeşte Domnul:
„Eunucilor care păzesc sabaturile mele,
care aleg ceea ce-mi place mie
şi care ţin cu tărie alianţa mea,

5 le voi da în casa mea şi între zidurile mele
un loc şi un nume mai bun decât al fiilor şi al fiicelor ,
le voi da un nume veşnic, care nu va fi şters.

6 Iar pe fiii străinilor care se alipesc de Domnul ca să-i slujească,
să iubească numele Domnului şi să devină slujitorii lui,
tuturor celor care păzesc sabatul ca să nu fie profanat
şi care ţin cu tărie alianţa mea,

7 îi voi face să vină la muntele meu cel sfânt,
îi voi face să se bucure în casa mea de rugăciune.
Arderile lor de tot şi jertfele lor vor fi plăcute pe altarul meu
întrucât casa mea se va numi casă de rugăciune
pentru toate popoarele

8 Oracolul Domnului Dumnezeu,
al celui care-i adună pe cei risipiţi ai lui Israel:
„îi voi aduna la el, pe lângă cei adunaţi deja ”.

9 Voi, toate vieţuitoarele câmpiei, veniţi!
Veniţi să mâncaţi, voi, toate vieţuitoarele din pădure!

10 Santinelele lor sunt oarbe, niciuna nu înţelege;
toate sunt câini muţi care nu pot să latre,
visează, stau tolăniţi şi le place să dormiteze.

11 Sunt câini lacomi şi nu ştiu să se sature;
sunt păstori care nu ştiu să deosebească,
toţi se întorc pe drumul lor,
fiecare la câştigul lui, până la cel din urmă dintre ei.

12 Veniţi, voi lua vin şi ne vom îmbăta cu băutură tare!
Ca astăzi va fi şi mâine:
mult, ba şi mai mult.

57

1 Cel drept piere şi nu este nimeni să pună la inimă;
oamenii de bunăvoinţă sunt luaţi şi nu este nimeni să înţeleagă
că cel drept este luat din cauza răutăţii .

2 El intră în pace –
ei se odihnesc în aşternuturile lor –,
iar el umblă în fidelitate.

3 Apropiaţi-vă, voi, fii ai vrăjitoarei ,
descedenţă din adulter şi din desfrânare!

4 De cine vă bateţi voi joc?
Faţă de cine vă deschideţi gura şi scoateţi limba?
Oare nu sunteţi voi fii ai nelegiuirii,
descendenţă a minciunii?

5 Voi, care tânjiţi după idolii de sub fiecare copac verde,
care înjunghiaţi copiii în văi şi prin crăpăturile stâncilor!

6 Între [pietrele] lucioase ale văii este moştenirea ta;
ele sunt sorţii tăi.
Pentru ele ai vărsat libaţiune şi ai adus ofrandă.
Oare pentru acestea să mă îndur?

7 Pe un munte semeţ şi înalt ţi-ai pus patul
şi acolo te-ai suit să aduci jertfa.

8 În spatele uşii şi al uşorilor ai pus amintirea ta,
departe de mine te-ai dezgolit,
ai urcat şi ai lărgit aşternutul;
ai făcut înţelegere cu ei şi ai iubit patul lor,
privind la locul lor.

9 Ai coborât la rege cu untdelemn
şi ţi-ai înmulţit miresmele.
Ţi-ai trimis împuterniciţi până departe,
te-ai coborât până în Şeol.

10 De mulţimea drumurilor tale ai obosit,
dar nu ai zis: „M-am săturat”.
Ţi-ai regăsit vigoarea mâinii, de aceea nu eşti slăbită.

11 De cine te-ai speriat şi ţi-a fost teamă că ai minţit,
nu ţi-ai amintit de mine şi nu ai pus la inimă?
Oare nu am tăcut eu dintotdeauna
şi tu nu te-ai temut de mine?

12 Eu voi face cunoscute dreptatea ta şi faptele tale,
dar nu-ţi vor fi de folos.

13 Când vei striga, să te elibereze cei adunaţi de tine!
Pe toţi îi va purta vântul şi-i va lua ca pe o suflare.
Dar cel ce îşi pune încrederea în mine va moşteni pământul
Şi va lua în stăpânire muntele meu cel sfânt.

14 Se va spune: „Înălţaţi, înălţaţi şi neteziţi calea;
ridicaţi piedica din calea poporului meu!”.

15 Căci aşa vorbeşte Cel mare şi Preaînalt,
cel care locuieşte în veşnicie, al cărui nume este sfânt:
„Eu locuiesc în înălţime şi sfinţenie
şi sunt cu cel cu sufletul zdrobit şi umilit
ca să înviorez duhul celor umiliţi
şi să fac să trăiască inima celor zdrobiţi.

16 Căci nu pentru totdeauna voi certa
şi nu mă voi mânia la nesfârşit,
pentru că ar slăbi duhul înaintea mea
şi sufletele pe care eu le-am creat.

17 Pentru păcatul lăcomiei sale m-am mâniat şi l-am lovit,
m-am ascuns şi m-am mâniat,
dar el a umblat rebel pe calea inimii sale.

18 Am văzut căile lui şi îl voi vindeca,
îi voi călăuzi şi îi voi copleşi cu mângâieri
pe el şi pe ai săi care plâng.

19 Eu creez rodul buzelor.
Pace, pace pentru cei de departe şi pentru cei de aproape
spune Domnul – şi-i voi vindeca”.

20 Cei nelegiuiţi sunt ca marea care se revarsă,
care nu poate fi stăvilită:
ea revarsă din apele sale mâl şi noroi.

21 „Nu este pace – spune Domnul –
pentru cei nelegiuiţi”.

58

1 „Strigă în gura mare, nu te opri!
Înalţă-ţi glasul ca o trâmbiţă
şi fă cunoscute poporului meu nelegiurile lui
şi casei lui Iacob, păcatele sale!

2 Pe mine mă caută zi de zi
şi căile mele doresc să le cunoască
ca un neam care face dreptatea
şi nu părăseşte judecata Dumnezeului său.
Cer de la mine judecata dreaptă
şi le place să se apropie de Dumnezeu .

3 De ce să postim dacă tu nu vezi?
De ce să ne umilim sufletele dacă tu nu iei în seamă?
În ziua când postiţi, voi vă preocupaţi de afaceri
şi îi oprimaţi pe toţi muncitorii voştri.

4 Iată, postiţi între certuri şi dispute
şi ca să loviţi cu pumnul nelegiuirii!
Nu mai postiţi ca astăzi,
ca să se audă glasurile voastre pe înălţimi!

5 Oare ca acesta este postul care-mi place
sau ziua când omul îşi umileşte sufletul?
Să-şi aplece capul ca trestia,
să-şi pună sac şi cenuşă?
Pe acesta îl numeşti tu post
şi zi plăcută Domnului?

6 Oare nu acesta este postul pe care l-am ales?
Dezleagă lanţurile nelegiuirii,
desfă legăturile jugului,
trimite-i liberi pe cei zdrobiţi;
înlăturaţi orice jug!

7 Împarte pâinea ta cu cel flămând,
adu-i în casa ta pe săracii fără adăpost,
când vezi un om gol, îmbracă-l
şi nu-i lăsa deoparte pe cei din neamul tău !

8 Atunci, lumina ta va răsări ca zorile
şi vindecarea ta se va arăta repede;
dreptatea ta va merge înaintea ta
şi gloria Domnului te va păzi din spate .

9 Atunci îl vei chema pe Domnul şi el îţi va răspunde,
vei striga şi el va zice: «Iată-mă!»,
dacă vei îndepărta din mijlocul tău jugul,
arătatul cu degetul şi vorbirea păcătoasă;

10 dacă îţi vei da sufletul pentru cel înfometat
şi vei sătura inimile umilite ,
atunci lumina ta va răsări în întuneric
şi bezna ta va fi ca ziua în amiaza mare.

11 Domnul te va călăuzi mereu
şi îţi va sătura sufletul în ţinuturi uscate;
ţi se vor întări oasele şi vei fi ca o grădină udată
şi ca un izvor de apă ale cărui ape nu seacă .

12 Cei [care se vor naşte] din tine vor reconstrui ruinele din vechime
şi vor pune temeliile generaţie după generaţie;
Vei fi numit: «reparator de spărturi»
şi «cel care reface cărările pentru locuit».

13 Dacă îţi vei întoarce paşii în zi de sabat
să nu-ţi faci afacerile în ziua mea cea sfântă
şi vei numi sabatul desfătare, [ziua] sfântă a Domnului,
a celui vrednic de cinste, şi îl vei cinsti
şi dacă nu-ţi vei face călătoriile
şi nu te vei preocupa de afacerile tale
şi nici nu vei vorbi în zadar,

14 atunci te vei desfăta în Domnul
şi el te va face să stai pe înălţimile pământului;
eu te voi face să te hrăneşti din moştenirea lui Iacob, tatăl tău”,
pentru că gura Domnului a vorbit.

59

1 Iată, mâna Domnului nu s-a scurtat încât să nu poată mântui,
nici urechea lui nu s-a îngreunat încât să nu poată asculta.

2 Dimpotrivă, fărădelegile voastre
au devenit despărţitură între voi şi Dumnezeul vostru
şi păcatele voastre au ascuns faţa lui de la voi, ca să nu asculte.

3 Palmele voastre sunt pătate de sânge
şi degetele voastre, de fărădelege;
buzele voastre spun minciună
şi limba voastră murmură nedreptate.

4 Nu este cine să proclame dreptate
şi nimeni nu judecă în adevăr;
se încred în nimicuri şi vorbesc în van;
zămislesc chin şi dau naştere la fărădelege .

5 Clocesc ouă de şarpe veninos şi ţes pânză de păianjen.
Cine mănâncă din ouăle lor moare
şi, dacă unul se sparge, iese o viperă.

6 Ţesăturile lor nu devin haine şi nu se vor acoperi cu lucrările lor;
lucrările lor sunt lucrarea fărădelegii
şi fapte de violenţă sunt în mâinile lor.

7 Picioarele lor aleargă la răuşi se grăbesc să verse sânge nevinovat;
gândurile lor sunt gânduri ale fărădelegii,
violenţă şi distrugere este pe cărările lor.

8 Nu cunosc calea păcii şi nu este judecată pe căile lor;
potecile lor s-au încâlcit pentru ei
şi oricine merge pe ele nu cunoaşte pacea.

9 De aceea, judecata este departe de noi
şi dreptatea nu ajunge la noi;
am aşteptat lumină, şi, iată, întuneric,
strălucire, şi umblam în beznă!

10 Bâjbâim ca orbii pe lângă zid
bâjbâim asemenea celor fără ochi;
ne prăbuşim la amiază ca în amurg
şi suntem ca nişte morţi printre cei vii .

11 Toţi mormăim ca urşii şi gângurim ca porumbeii ;
aşteptăm judecata, dar nu este,
mântuirea, dar este departe de noi.

12 Nelegiuirile noastre s-au înmulţit înaintea ta
şi păcatele noastre dau mărturie împotriva noastră;
Căci nelegiuirile noastre sunt cu noi
şi păcatele noastre le cunoaştem:

13 nelegiuirea şi renegarea Domnului,
îndepărtarea de la urmarea Dumnezeului nostru,
vorbirea care asupreşte,
revolta născocită şi murmurată în inimă,
cuvintele mincinoase.

14 Judecata a alunecat în urmă şi dreptatea stă departe;
pentru că adevărul s-a poticnit în piaţă
şi dreptatea nu poate să intre.

15 Adevărul lipseşte şi cel care se îndepărtează de rău este prădat;
Domnul a văzut şi [aceasta] a fost rău în ochii lui,
pentru că nu mai este judecată.

16 A văzut că nu există niciun om
şi s-a înfiorat că nu este niciun mijlocitor;
braţul lui s-a întins pentru el
şi dreptatea lui l-a sprijinit.

17 A îmbrăcat dreptatea ca o platoşă
şi ca un coif al mântuirii pe capul lui;
a îmbrăcat hainele răzbunării
şi gelozia l-a învăluit ca un acoperământ şi ca o mantie .

18 El îi va răsplăti după faptele lor:
furie pentru adversari, pedeapsă pentru duşmani
şi insulelor le va da pedeapsă.

19 Se vor teme cei de la vest de numele Domnului
şi cei de la răsăritul soarelui, de gloria lui;
când adversarul va veni ca un râu,
Duhul Domnului va ridica steagul împotriva lui.

20 Va veni un răscumpărător pentru Sion
şi pentru cei din Iacob care se vor întoarce de la nelegiuire –
oracolul Domnului.

21 „Cât despre mine, aceasta este alianţa mea cu ei”, spune Domnul: „Duhul meu: care este asupra ta şi cuvintele mele pe care le-am pus în gura ta nu vor fi îndepărtatedin gura ta, nici din gura descendenţei tale, nici din gura descendenţei tale – spune Domnul – de acum şi până-n veci”.

60

1 „Ridică-te, luminează-te, căci lumina ta vine
şi gloria Domnului răsare deasupra ta!

2 Căci, iată, întunericul va acoperi pământul
şi bezna , popoarele!
Dar peste tine va răsări Domnul
şi gloria lui se va vedea deasupra ta.

3 Vor umbla neamuri la lumina ta
şi regi, în strălucirea zorilor tale.

4 Ridică-ţi ochii împrejur şi priveşte:
toţi se adună şi vin spre tine!
Fiii tăi vin de departe
şi fiicele tale sunt purtate pe braţe .

5 Atunci vei vedea şi te vei lumina;
îţi va bate inima şi se va lărgi,
pentru că belşugul mării se va întoarce la tine
şi bogăţiile neamurilor vor veni la tine.

6 Vei fi învăluită de o mulţime de cămile,
de cămile tinere din Madian şi din Efa;
toţi din Saba vor veni şi vor aduce aur şi tămâie
şi vor aduce laude Domnului .

7 Toate turmele din Chedar se vor aduna la tine,
berbecii din Nebaiot îţi vor sluji,
se vor urca pe altarul meu ca [o jertfă] plăcută,
iar eu voi împodobi casa strălucirii mele.

8 Cine sunt aceia care zboară ca norii
sau ca porumbeii, către sălaşurile lor?

9 Insulele mă aşteaptă şi corăbiile din Tarşiş de odinioară
îi aduc pe fiii tăi de departe cu argintul şi aurul lor,
pentru numele Domnului Dumnezeului tău,
pentru Sfântul lui Israel, pentru că el te-a glorificat.

10 Fiii străinilor vor reclădi zidurile tale şi regii lor îţi vor sluji.
Întrucât în mânia mea te-am lovit,
în bunătatea mea mă voi îndura de tine.

11 Porţile tale vor fi deschise mereu , zi şi noapte,
ca să se aducă la tine bogăţiile neamurilor
şi să fie conduşi regii lor.

12 Căci neamul şi domnia care nu te vor sluji vor pieri
şi neamurile vor fi nimicite.

13 Gloria Libanului va veni la tine,
pini, ulmi şi brazi la un loc,
ca să înfrumuseţeze locul meu cel sfânt,
şi locul picioarelor mele îl voi glorifica.

14 Vor veni la tine, plecându-se, fiii celor care te-au umilit
şi se vor prosterna [înaintea ta] toţi cei care te-au dispreţuit
şi te vor numi Cetatea Domnului,
Sionul Sfântului lui Israel.

15 Întrucât ai fost părăsită şi urâtă
şi nimeni nu trecea [prin tine],
te-am pus ca o podoabă veşnică,
bucurie din generaţie în generaţie.

16 Vei suge laptele neamurilor
şi te vei hrăni la sânul regilor;
vei şti că eu sunt Domnul, mântuitorul tău,
răscumpărătorul tău, Cel puternic al lui Iacob.

17 În loc de bronz, voi face să vină aur,
în loc de aur, voi face să vină fier,
în loc de lemne, bronz,
în loc de pietre, fier;
voi pune ca supraveghetor al tău pacea
şi ca suveran al tău, dreptatea.

18 Nu se va mai auzi de violenţă în ţara ta,
de devastare şi ruină între hotarele tale,
ci vei numi zidurile tale „mântuire”
şi porţile tale, „laudă” .

19 Nu va mai trebui să fie soarele lumină pentru tine în timpul zilei,
nici strălucirea lunii să te lumineze .
Domnul va fi lumina ta veşnică,
Dumnezeul tău, splendoarea ta.

20 Soarele tău nu va mai apune,
nici luna ta nu se va mai retrage,
pentru că Domnul va fi lumina ta veşnică
şi zilele mâhnirii tale se vor sfârşi.

21 Poporul tău, toţi vor fi drepţi;
vor stăpâni pământul pentru totdeauna.
Vlăstarul pe care l-am plantat – lucrarea mâinii mele –
va fi spre glorificarea [mea].

22 Cel mai mic va deveni o mie
şi cel mai neînsemnat, un neam numeros.
Eu, Domnul, voi grăbi [acestea] la timpul lor.

61

1 Duhul Domnului Dumnezeu este asupra mea;
de aceea Domnul m-a uns şi m-a trimis
să aduc vestea cea bună săracilor,
să leg [rănile] celor cu inima zdrobită, să vestesc eliberare celor captivi
şi deschidere a porţilor celor închişi;

2 să vestesc un an de bunătate a Domnului,
o zi de răzbunare a Dumnezeului nostru,
ca să-i mângâi pe cei mâhniţi.

3 Să-i pun pe cei mâhniţi din Sion
să ia diademă în loc de cenuşă,
untdelemnul bucuriei în loc de jale,
veşmânt de laudă în locul duhului frânt
şi să fie numiţi „stejari ai dreptăţii” şi „plantaţie a Domnului”
spre glorificarea [sa].

4 Vor reconstrui ruinele din vechime,
vor ridica din nou dărâmăturile de la început,
vor restaura cetăţile ruinate şi dărâmate din generaţie în generaţie.

5 Străinii vor sta şi vor paşte turmele voastre,
iar fiii străinilor vor fi plugarii şi viticultorii voştri.

6 Voi vă veţi numi „preoţi ai Domnului”
şi vi se va zice „slujitori ai Dumnezeului nostru”.
Veţi mânca din belşugul neamurilor
şi vă veţi mândri cu gloria voastră.

7 În locul ruşinii, veţi avea dublu,
în locul dispreţului, vă veţi bucura de partea lor;
de aceea, în ţara lor, vor moşteni o parte dublă
şi vor avea o bucurie veşnică.

8 Căci eu sunt Domnul care iubeşte dreptatea
şi urăşte jaful nedreptăţii;
le voi da răsplată în adevăr
şi voi încheia cu ei o alianţă veşnică.

9 Va fi cunoscută între neamuri descendenţa lor
şi între popoare, urmaşii lor. Toţi cei care îi vor vedea îi vor recunoaşte:
aceştia sunt descendenţa pe care a binecuvântat-o Domnul .

10 Mă voi bucura în Domnul
şi sufletul meu se va veseli în Dumnezeul meu;
pentru că el m-a îmbrăcat cu haina mântuirii
şi m-a învăluit cu mantia dreptăţii,
cum îşi pune mirele diadema
şi cum se înfrumuseţează mireasa cu podoabele ei .

11 Căci precum pământul face să răsară lăstarii
şi o grădină face să crească semănăturile,
tot aşa Domnul Dumnezeu va face să răsară dreptatea
şi lauda înaintea tuturor popoarelor.

62

1 De dragul Sionului nu voi tăcea
şi de dragul Ierusalimului nu voi sta liniştit
până când nu va răsări dreptatea lui ca aurora
şi mântuirea lui nu va arde ca o flacără.

2 Vor vedea neamurile dreptatea ta
şi toţi regii, gloria ta;
vei fi numit cu un nume nou ,
pe care gura Domnului îl va indica.

3 Vei fi o cunună a frumuseţii în mâna Domnului
şi un turban regal în mâna Dumnezeului tău.

4 Nu ţi se va mai spune „Părăsită”
şi ţara ta nu va mai fi numită „Devastată”,
căci ţi se va spune „Plăcerea mea este în ea”
şi ţării tale, „Măritată”,
pentru că Domnul şi-a găsit plăcerea în tine
şi ţara ta va avea un soţ .

5 Cum se căsătoreşte un tânăr cu o fecioară,
tot aşa se va căsători cu tine cel care te-a zidit .
Şi după cum se bucură mirele de mireasă,
aşa se va bucura de tine Dumnezeul tău.

6 Am pus străjeri pe zidurile tale, Ierusalime,
toată ziua şi toată noaptea: nu-şi vor da pace.
Voi, cei care vă amintiţi de Domnul, nu tăceţi!

7 Nu-i daţi pace până când nu va stabili
şi până când nu va pune Ierusalimul ca laudă pe pământ.

8 Domnul s-ajurat pe dreapta lui şi pe braţul lui cel puternic:
„Nu voi mai da grâul tău ca hrană duşmanilor tăi
şi fiii străinului nu vor mai bea mustul pentru care tu ai muncit”.

9 Căci cei care l-au adunat îl vor mânca
şi-l vor lăuda pe Domnul
şi cei care l-au strâns îl vor bea
în curţile sanctuarului meu.

10 Treceţi, treceţi prin porţi!
Neteziţi calea pentru popor!
Eliberaţi , eliberaţi drumul făcut din piatră!

11 Înălţaţi un steag pentru popoare!
Iată, Domnul a făcut să se audă până la marginile pământului:
Spuneţi fiicei Sionului: «Iată, vine mântuirea ta!

12 Iată, răsplata lui este cu el
şi lucrarea sa este înaintea lui!»”,
vor fi numiţi „Popor sfânt, răscumpăraţi de Domnul”,
Iartu vei fi numită „Cetate căutată, nepărăsită .

63

1 Cine este cel care vine din Edom
cu haine viu colorate, din Boţra ?
El mândru în hainele lui,
oprimă prin marea lui putere.
Eu, cel care vorbesc cu dreptate şi sunt mare ca să mântuiesc .

2 De ce sunt roşii hainele tale
şi veşmintele tale, ca ale celui care striveşte în teasc?

3 Eusingur le-am călcat în teasc
şi dintre popoare nu era nimeni cu mine.
Le-am călcat în mânia mea
şi le-am zdrobit în furia mea.

4 Sângele lor a ţâşnit pe hainele mele
şi toată îmbrăcămintea mea mi-am pătat-o.

5 Am privit, dar nu era nimeni care să ajute,
m-am mirat: nu era nimeni care să sprijine.
De aceea, braţul meu m-a salvat
şi furia mea, ea m-a sprijinit.

6 În mânia mea am călcat popoare în picioare
şi le-am îmbătat în furia mea.
Şi am făcut să curgă sângele lor în pământ.

7 Voi face să se amintească bunătatea Domnului şi lauda Domnului,
după toate câte ni le-a făcut Domnul,
ca şi multul bine pentru casa lui Israel,
pe care le-a făcut după marea sa îndurare şi în bunătatea lui.

8 El a zis: „Cu adevărat ei sunt poporul meu,
fii care nu spun minciună”.
El a fost pentru ei mântuire

9 în toate strâmtorările lor.
Erau în strâmtorare şi îngerul dinaintea lui i-a mântuit:
pentru dragostea lui şi pentru mila lui, el i-a răscumpărat,
i-a ridicat şi i-a purtat în zilele de odinioară .

10 Dar ei s-au revoltat şi l-au întristat pe Duhul său cel Sfânt ;
el s-a întors împotriva lor ca duşman
şi el însuşi a luptat împotriva lor.

11 Şi-a amintit de zilele de odinioară,
de Moise şi de poporul său.
Unde este cel care i-a scos din mare cu păstorii turmei sale?
Unde este cel care a pus în ei Duhul său cel Sfânt?

12 El l-a făcut să meargă la dreapta sa pe Moise, braţul splendorii sale,
şi a despicat apele înaintea lor, ca să-i facă un nume veşnic;

13 i-a făcut să meargă prin abisuri ca pe cal în pustiu
şi nu s-au poticnit.

14 Cumcoboară o cireada în vale,
aşa le-a dat odihnă Duhul Domnului,
tot aşa ai călăuzit poporul tău ca să-ţi faci un nume măreţ.

15 Priveşte din cer şi vezi din locuinţa sfinţeniei şi a splendorii tale!
Unde sunt zelul şi puterea ta?
S-au restrâns oare freamătul tău şi îndurarea ta faţă de mine?

16 Căci eşti tatăl nostru;
Abraham nu ne-a cunoscut şi Israel nu ne-a luat în seamă.
Tu, Doamne, eşti tatăl nostru;
numele tău este „Răscumpărătorul nostru” din veşnicie.

17 De ce, Doamne, ne-ai făcut să rătăcim de la căile tale
şi ne-ai împietrit inima ca să nu se teamă de tine?
întoarce-te de dragul slujitorilor tăi,al triburilor moştenirii tale!

18 Pentru puţin timp a stăpânit poporul tău cel sfânt;
adversarii tăi au călcat în picioare sanctuarul tău.

19 Am devenit de demult cei asupra cărora nu ai stăpânit
şi peste care nu a fost invocat numele tău.

20 O, dacă ai despica cerurile şi ai coborî!
Munţii s-ar topi înaintea ta.

64

1 Precum focul aprinde vreascurile
şi cum face focul apa să clocotească,
pentru ca să faci numele tău cunoscut duşmanilor tăi,
ca să tremure neamuri înaintea ta .

2 Când făceai fapte înfricoşătoare , pe care nu le aşteptam,
ai coborât şi, în faţa ta, munţii s-au cutremurat.

3 Din veşnicie nu s-a auzit şi nu a ajuns la ureche,
ochiul nu a văzut alt Dumnezeu, în afară de tine ,
ca să facă [astfel de lucruri] pentru cel care se încrede în el.

4 Tu vii în întâmpinare celui care se bucură şi face dreptatea
[umblând] pe căile tale şi aducându-şi aminte de tine.
Iată, tu te-ai mâniat şi noi am păcătuit împotriva ta dintotdeauna.
Oare vom mai fi mântuiţi?

5 Noi toţi eram precum celimpur,
toate faptele noastre de dreptate, ca o haină întinată;
noi toţi ne veştejeam ca frunza,
păcatele noastre ne spulberau ca vântul .

6 Nu este cine să invoce numele tău,
care să se ridice şi să se sprijine de tine,
pentru că ţi-ai ascuns faţa de la noi
şi ne-ai făcut să ne topim prin păcatele noastre.

7 Acum, Doamne, tu eşti tatăl nostru;
noi suntem lutul , iar tu olarul.
Noi toţi suntem lucrarea mâinii tale.

8 Nu te mânia, Doamne, prea tare
şi nici nu-ţi adu aminte pentru totdeauna de păcat!
Iată, vezi, te rog, noi toţi suntem poporul tău!

9 Cetăţile tale sfinte au devenit pustiu,
Sion este un deşert şi Ierusalimul, o ruină.

10 Casa sfinţeniei şi a splendorii noastre ,
unde te lăudau părinţii noştri, a căzut pradă focului,
iar lucrurile noastre de preţ au devenit o ruină.

11 Oare pentru acestea te vei opri, Doamne?
Vei tăcea şi ne vei umili la nesfarşit?

65

1 M-am lăsat căutat de către cel care nu întreba [de mine],
m-am lăsat găsit de cel care nu mă căuta.
Am zis: „Iată-mă, iată-mă!” unui neam
care nu era numit cu numele meu.

2 Mi-am întins mâinile toată ziua spre un popor răzvrătit ,
care umblă pe o cale care nu este bună,
după gândurile lor,

3 Un popor care mă provoacă mereu pe faţă,
care aduce jertfe în grădini
şi arde tămâie pe cărămizi ,

4 Care locuieşte în morminte
şi petrece noaptea în locuri ascunse ;
consumă carne de porc
şi zeamă impură este în vasele lor.

5 Ei spun: „Rămâi acolo, nu te apropia, căci sunt sacru pentru tine!”.
Dar acestea sunt fum în nările mele şi foc ce arde toată ziua.

6 Iată, este scris înaintea mea:
nu voi tăcea , ci voi răsplăti!
Voi răsplăti însânul lor
păcatele voastre şi păcatele părinţilor voştri împreună –
spune Domnul –,
ei, care au ars tămâie pe munţi
şi m-au defăimat pe coline.

7 Voi cântări faptele lor de odinioară în sânul lor.

8 Aşa vorbeşte Domnul:
„După cum se găseşte must în struguri şi se spune:
«Nu-l distruge, pentru că este o binecuvântare în el! »,
aşa voi face de dragul slujitorilor,
ca să nu nimicesc totul”.

9 Voi face să iasă din Iacob o descendenţă
şi din Iuda, un moştenitor al munţilor mei;
Aleşii mei îi vor moşteni
şi slujitorii mei vor locui acolo.

10 Şaron va deveni ca lăcaşul turmei
şi valea Acor , ca un grajd de vite
pentru poporul meu care mă va căuta.

11 Dar voi, care l-aţi părăsit pe Domnul
şi aţi uitat de muntele meu cel sfânt,
voi, care pregătiţi masă pentru Gad
şi umpleţi cupa pentru Meni ,

12 v-am orânduit pentru sabie
şi v-am plecat pentru înjunghiere,
pentru că eu am chemat, şi nu aţi răspuns,
am vorbit, şi nu aţi ascultat;
aţi făcut ceea ce este rău în ochii mei
şi ceea ce nu-mi place aţi ales.

13 De aceea, aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu:
„Iată, slujitorii mei vor mânca, iar voi veţi flămânzi;
iată, slujitorii mei vor bea, iar voi veţi înseta;
iată, slujitorii mei se vor bucura, iar voi veţi fi făcuţi de ruşine!

14 Iată, slujitorii mei vor striga de bucurie datorită fericirii inimii,
iar voi veţi striga din cauza durerii inimii
şi din cauza sufletului zdrobit veţi urla!

15 Veţi lăsa numele voastre spre blestem aleşilor mei
şi Domnul Dumnezeu vă va da la moarte;
dar slujitorilor săi le va da un alt nume .

16 Când se va binecuvânta pe pământ,
se va binecuvânta în Dumnezeul cel fidel
şi când se va jura pe pământ,
se va jura pe Dumnezeul cel fidel,
pentru că vor fi uitate strâmtorările de odinioară
şi vor fi ascunse din ochii mei.

17 Căci, iată, eu creez ceruri noi şi un pământ nou:
nu vor mai fi amintite cele dinainte
şi nici nu se vor mai sui la inimă .

18 Bucuraţi-vă şi veseliţi-vă pentru totdeauna
pentru ceea ce creez eu,
căci, iată, eu fac din Ierusalim veselie
şi din poporul lui, o bucurie!

19 Mă voi veseli de Ierusalim şi mă voi bucura de poporul meu
şi nu se va mai auzi în el glas de plânset şi nici glas de strigare.

20 Nu va mai fi acolo sugar [care să trăiască puţine] zile
şi nici bătrân care să nu-şi împlinească zilele;
tânărul va muri la o sută de ani
şi cel care nu va ajunge la o sută de ani va fi blestemat .

21 Vor construi case şi vor locui [în ele],
vor planta vii şi vor mânca din rodul lor.

22 Nu vor mai construi case, iar alţii să locuiască [în ele],
nu vor mai planta, iar alţii să mănânce,
căci zilele lor vor fi ca zilele copacului
şi aleşii mei se vor desfăta de lucrarea mâinilor lor.

23 Nu vor mai trudi în zadar
şi nu vor mai naşte spre pierdere
Căci ei sunt descendenţa celor binecuvântaţi ai Domnului
şi urmaşii lor, împreună cu ei.

24 Înainte ca ei să invoce, eu voi răspunde
şi, când ei încă vor mai vorbi, eu îi voi asculta.

25 Lupul şi mielul vor paşte împreună,
leul va mânca paie ca boul;
hrana şarpelui va fi ţărâna.
Nu se va mai face rău şi nu se va mai distruge [nimic]
pe muntele meu cel sfânt, spune Domnul ”.

66

1 Aşa vorbeşte Domnul:
„Cerul este tronul meu
şi pământul, scăunel pentru picioarele mele,
Ce este casa pe care mi-o construiţi
şi ce este locul pentru odihna mea?

2 Pe toate acestea, mâna mea le-a făcut şi toate există
oracolul Domnului.
La aceasta mă voi uita: la cel umil şi cu sufletul zdrobit
şi la cel care tremură la cuvântul meu.

3 Cel care înjunghie un bou
este asemenea celui care loveşte un om,
cel care aduce jertfă un miel
este asemenea celui care rupe gâtul unui câine,
cel care aduce ofrandă, asemenea sângelui de porc,
cel care face un memorial de tămâie,
asemenea celui care binecuvântează fărădelegea.
Ei şi-au ales propriile căi
şi sufletul lor îşi găseşte plăcerea în lucrurile lor abominabile .

4 De aceea, şi eu voi alege nenorocirea pentru ei,
voi face să vină asupra lor teroarea,
pentru că am chemat, şi nimeni nu a răspuns,
am vorbit, şi ei nu au ascultat,
au făcut ceea ce este rău în ochii mei
şi au ales ceea ce nu-mi place”.

5 Ascultaţi cuvântul Domnului,
voi care tremuraţi la cuvântul său!
Fraţii voştri care vă urăsc şi vă resping din cauza numelui meu
au zis: „Domnul să fie glorificat şi să vedem bucuria voastră!”.
Dar ei vor fi făcuţi de ruşine.

6 Un glas, un zgomot din cetate, o voce din templu:
glasul Domnului care împlineşte răsplata duşmanilor săi!

7 Înainte să aibă durerile naşterii, a născut;
mai înainte să vină asupra ei durerile, a născut un fiu.

8 Cine a auzit aşa ceva? Cine a văzut astfel de lucruri?
Oare se naşte o ţară într-o singură zi?
Sau se naşte un neam dintr-odată?
Când a venit asupra lui durerile naşterii,
Sionul i-a şi născut pe fiii săi.

9 Eu, care fac să se nască , nu voi putea da naştere? –
spune Domnul.
Eu, care fac să nască, oare voi închide [sânul]?
spune Dumnezeul tău.

10 Bucuraţi-vă cu Ierusalimul
şi veseliţi-vă pentru el toţi cei care îl iubiţi!
Tresăltaţi de bucurie cu el toţi cei care aţi jelit pentru el.

11 Căci veţi suge şi vă veţi sătura la sânul mângâierilor sale;
veţi sorbi şi vă veţi desfăta din belşugul gloriei sale.

12 Căci aşa vorbeşte Domnul:
„Iată, eu voi întinde peste el pacea ca un fluviu
şi gloria neamurilor, ca un râu care se revarsă.
Veţi suge şi veţi fi purtaţi pe braţe
şi veţi fi dezmierdaţi pe genunchi.

13 Căci aşa cum o mamă mângâie pe cineva,
aşa vă voi mângâia eu. În Ierusalim veţi fi mângâiaţi.

14 Veţi vedea şi se va bucura inima voastră
şi oasele voastre vor înflori ca iarba.
Mâna Domnului se va face cunoscută slujitorilor săi
şi el îşi va revărsa mânia asupra duşmanilor lui.

15 Căci, iată, Domnul va veni cu foc,
ca un vârtej sunt carele lui,
ca să-şi arate mânia sa cu furie
şi mustrarea lui în flăcări de foc .

16 Căci Domnul judecă cu foc şi cu sabie orice făptură
şi se vor înmulţi cei străpunşi de Domnul.

17 Cei care se sfinţesc şi se purifică în grădini,
urmându-l pe cineva care este în mijloc ,
mâncând carne de porc, ceva impur sau şoareci,
împreună vor sfârşi”. Oracolul Domnului.

18 Totuşi, eu [cunosc] faptele lor şi gândurile lor. Dar vine [timpul] să adun toateneamurile şi limbile: ele vor veni şi vor vedea gloria mea.

19 Voi pune între ei un semn şi, pe cei eliberaţi dintre ei, îi voi trimite la neamuri: la Tarşiş, la Pul, la cei din Ludcare întind arcul, la Tubal şi la Iavan , la insulele îndepărtate care nu au auzit de faima mea, nici nu au văzut gloria mea. Vor face cunoscută gloria mea printre neamuri.

20 Îi vor face pe fraţii lor dintre neamuri să aducă ofrandă Domnului – pe cai, în care şi în trăsuri, pe măgar şi pe dromaderi – la muntele meu cel sfânt din Ierusalim – oracolul Domnului – aşa cum aduc fiii lui Israel ofrandă în vase curate în casa Domnului.

21 Voi lua şi dintre ei preoţi şi leviţi, spune Domnul .

22 Căci cum cerurile noi şi pământul nou
pe care eu le fac stau înaintea mea,
aşa vor sta descendenţa voastră şi numele vostru.

23 Şi de la lună nouă până la lună nouă,
de la sabat până la sabat,
orice făptură va veni să se prosterne înaintea mea, spune Domnul.

24 Vor ieşi şi vor vedea cadavrele oamenilor
care s-au răzvrătit împotriva mea;
căci viermele lor nu va muri şi focul lor nu se va stinge.
Şi vor fi dezgust pentru orice făptură .