1 Pe vremea când conduceau judecătorii, a fost o foamete în ţară . Un om din Betleemul lui Iuda a plecat să locuiască în câmpiile Moabului împreună cu soţia şi cei doi fii ai săi.
2 Numele omului era Elimelec, numele soţiei sale era Noemi , iar numele celor doi fii erau Mahlon şi Chilion. Erau din Efrata , din Betleemul lui Iuda. Au ajuns în câmpia Moabului şi au locuit acolo.
3 Elimelec, soţul lui Noemi, a murit şi ea a rămas cu cei doi fii ai ei .
4 Ei şi-au luat soţii [dintre fetele] din Moab. Una se numea Orpa şi cealaltă Rut şi au locuit acolo cam zece ani.
5 Au murit şi cei doi, Mahlon şi Chilion, şi Noemi a rămas fără cei doi fii ai ei şi fără soţ.
6 S-au ridicat ea şi nurorile sale şi s-au întors din câmpiile Moabului, pentru că au auzit în câmpiile Moabului că Domnul i-a vizitat poporul şi i-a dat pâine.
7 Ea a ieşit din locul în care locuia – cele două nurori ale ei erau cu ea – şi a pornit la drum ca să se întoarcă în ţara lui Iuda.
8 Noemi le-a zis celor două nurori ale ei: „Mergeţi şi întoarceţi-vă fiecare la casa mamei ei ! Domnul să aibă îndurare de voi aşa cum voi aţi avut îndurare faţă de cei care au murit şi faţă de mine!
9 Să vă dea Domnul să găsiţi odihnă, fiecare în casa soţului ei!”. Le-a sărutat, iar ele şi-au ridicat glasul şi au plâns.
10 I-au zis: „Nu, ci ne vom întoarce cu tine la poporul tău!”.
11 Noemi le-a zis: „Întoarceţi-vă, fiicele mele! Pentru ce să veniţi voi cu mine? Mai am eu oare fii în sânul meu ca să poată deveni soţii voştri?
12 Întoarceţi-vă, fiicele mele, şi mergeţi! Eu sunt prea bătrână ca să mă mărit din nou , sau dacă aş spune că mai am speranţă că în această noapte aş fi a unui soţ şi aş naşte fii ,
13 aţi aştepta voi până să crească mari şi aţi aştepta voi fără ca să aveţi soţi? Nu, fiicele mele! Eu sunt mult mai amărâtă decât voi, pentru că mâna Domnului este împotriva mea”.
14 Ele şi-au ridicat din nou glasul şi au plâns. Orpa a sărutat-o pe soacra ei , iar Rut a rămas cu ea.
15 [Noemi] a zis [către Rut]: „Iată, cumnata ta s-a întors la poporul ei şi la dumnezeii ei; întoarce-te şi tu după cumnata ta!”.
16 Rut a răspuns:
„Nu insista să te părăsesc
şi să mă întorc de la tine!
Încotro vei merge tu,
voi merge şi eu,
unde te vei odihni tu,
mă voi odihni şi eu;
poporul tău
va fi poporul meu
şi Dumnezeul tău
va fi Dumnezeul meu;
17 unde vei muri tu,
voi muri şi eu
şi voi fi îngropată acolo.
Aşa să-mi facă Domnul
– ba şi mai rău –:
numai moartea
mă va despărţi de tine!”.
18 Când [Noemi] a văzut că era hotărâtă să meargă cu ea, a încetat să-i mai vorbească.
19 Au mers amândouă până când au ajuns la Betleem. Când au intrat în Betleem, toată cetatea s-a pus în mişcare din cauza lor, iar [femeile] ziceau: „Aceasta este Noemi!”.
20 Ea le-a zis: „Nu-mi mai ziceţi Noemi, ci spuneţi-mi Mara, căci Cel Atotputernic m-a amărât foarte mult.
21 Când am plecat eram în belşug şi Domnul mă aduce înapoi cu [mâinile] goale. De ce să-mi mai ziceţi Noemi când Domnul s-a declarat împotriva mea şi Cel Atotputernic mi-a făcut rău?”
22 Noemi şi Rut din Moab, nora sa, s-au întors împreună din câmpiile Moabului. Ele au venit la Betleem când se începea seceratul orzului .
1 Noemi avea o rudă după soţ. Acesta era un om puternic şi bogat din familia lui Elimelec. Numele lui era Booz.
2 Rut din Moab a zis către Noemi: „Lasă-mă, te rog, să mă duc să strâng spice în urma aceluia în ai cărui ochi voi afla bunăvoinţă”. Ea i-a răspuns: „Du-te, fiica mea!”.
3 Ea s-a dus într-un ogor să strângă spice în urma secerătorilor. Din întâmplare, a ajuns într-o parte din ogorul lui Booz, care era din familia lui Elimelec.
4 Booz a venit din Betleem şi le-a zis secerătorilor: „Domnul să fie cu voi!”. Ei i-au răspuns: „Domnul să te binecuvînteze!”.
5 Booz i-a zis slujitorului pus să-i supravegheze pe secerători: „A cui este tânăra aceasta ?”
6 Slujitorul pus să-i supravegheze pe secerători i-a răspuns: „Este o tânără din Moab care s-a întors cu Noemi din câmpiile Moabului.
7 Ea a zis: «Lasă-mă, te rog, să adun şi să culeg [spice] dintre snopi în urma secerătorilor». A venit şi a stat în picioare de azi dimineaţă până acum; iată, s-a aşezat în casă numai un pic”.
8 Booz a zis către Rut: „Ascultă, fiică: să nu te duci să culegi [spice] într-un alt ogor; ba chiar să nu te îndepărtezi de aici, ci rămâi împreună cu slujitoarele mele.
9 Ochii tăi să fie pe ogorul pe care se seceră şi mergi în urma lor. Am poruncit slujitorilor mei să nu se atingă de tine. Când îţi va fi sete, mergi la vase şi bea din ce vor scoate slujitorii!”.
10 Atunci ea s-a aruncat cu faţa la pământ şi s-a închinat. Şi a zis: „Pentru ce am aflat eu bunăvoinţă în ochii tăi şi m-ai acceptat pe mine care sunt o străină?”.
11 Booz i-a răspuns: „Mi s-a spus tot ce ai făcut pentru soacra ta după moartea soţului tău, cum i-ai părăsit pe tatăl tău, pe mama ta şi ţara în care te-ai născut şi ai venit la un popor pe care nu-l cunoşteai mai înainte .
12 Domnul să-ţi răsplătească pentru ce ai făcut şi răsplata să-ţi fie deplină din partea Domnului Dumnezeului lui Israel sub ale cărui aripi ai venit să te adăposteşti!”.
13 Ea a zis: „Am aflat bunăvoinţă în ochii tăi, domnul meu, căci m-ai încurajat şi ai vorbit la inima slujitoarei tale, deşi eu nu sunt ca una dintre slujitoarele tale”.
14 La ora mesei, Booz a zis către Rut: „Apropie-te, mănâncă pâine şi înmoaie-ţi bucata în oţet ”. Ea a şezut lângă secerători. I-au dat grăunţe prăjite, a mâncat, s-a săturat şi a mai rămas.
15 Apoi s-a ridicat să adune [spice]. Booz a poruncit slujitorilor săi: „Lăsaţi-o să culeagă şi între snopi şi să n-o mustraţi!
16 Ba chiar să lăsaţi [să cadă] din snopi pentru ea: lăsaţi-o să adune şi n-o certaţi!”.
17 Ea a cules [spice] de pe câmp până seara; a bătut ce culesese şi a ieşit cam o efă de orz.
18 A luat şi a intrat în cetate şi soacra a văzut ce culesese. [Rut] a scos şi i-a dat ceea ce rămăsese după ce se săturase.
19 Soacra ei i-a zis: „Unde ai cules astăzi şi unde ai muncit ? Binecuvântat să fie cel care te-a acceptat!”. Rut i-a spus soacrei sale la cine muncise: „Omul la care am muncit azi” – a zis ea – „se numeşte Booz”.
20 Noemi i-a zis nurorii sale: „Să fie el binecuvântat de Domnul care nu renunţă la îndurare faţă de cei vii şi faţă de cei morţi”. Noemi i-a [mai] spus: „Omul acesta este rudă cu noi, este dintre cei care pot să ne răscumpere ”.
21 Rut din Moab a spus: „El mi-a mai zis: «Rămâi împreună cu slujitorii mei până vor termina tot secerişul meu»”.
22 Noemi i-a zis lui Rut, nora ei: „Este bine, fiica mea, să ieşi cu slujitoarele lui şi să nu fii găsită într-un alt ogor”.
23 Ea a rămas împreună cu slujitoarele lui Booz ca să culeagă până la sfârşitul seceratului orzului şi seceratului grâului. Ea locuia cu soacra ei.
1 Noemi, soacra ei, i-a zis: „Fiica mea, vreau să caut pentru tine un loc de odihnă ca să-ţi fie bine.
2 Acum Booz, cu ale cărui slujitoare ai fost, nu este el rudă cu noi? Iată, în noaptea aceasta vântură orzul în arie.
3 Spală-te, unge-te, îmbracă-te cu hainele tale şi coboară la arie. Să nu te faci recunoscută de către el până când va termina de mâncat şi de băut.
4 Când se va culca, să ştii locul unde s-a culcat: mergi, dezveleşte-i picioarele şi culcă-te [şi tu]! Iar el îţi va spune ce să faci”.
5 Ea i-a zis: „Tot ceea ce mi-ai zis, voi face”.
6 [Rut] a coborât la arie şi a făcut tot ceea ce i-a poruncit soacra ei.
7 Booz a mâncat şi a băut şi i s-a înveselit inima. A mers şi s-a culcat la marginea clăii [de orz]. Rut a venit uşor, i-a dezvelit picioarele şi s-a culcat.
8 La miezul nopţii, omul s-a speriat, s-a întors şi, iată, o femeie era culcată la picioarele lui.
9 El a zis: „Cine eşti tu?”. Ea i-a răspuns: „Eu sunt Rut, slujitoarea ta; întinde-ţi poala hainei peste slujitoarea ta, căci ai drept de răscumpărare ”.
10 El a zis: „Fii binecuvântată de Domnul, fiica mea! Bunătatea ta a fost la sfârşit mai mare decât la început , pentru că nu te-ai dus după tineri, fie săraci, fie bogaţi.
11 Acum, fiică, nu te teme: îţi voi face tot ce vei zice, căci toată cetatea poporului meu ştie că eşti o femeie valoroasă.
12 Este adevărat că am drept de răscumpărare, dar este cineva mai apropiat decât mine care are drept de răscumpărare.
13 Odihneşte-te noaptea [aceasta aici]! Mâine, dacă vrea el să te răscumpere, bine, să te răscumpere! Dar dacă nu-i place să te răscumpere, te voi răscumpăra eu. Viu este Domnul! Culcă-te până dimineaţă!”.
14 Ea s-a culcat la picioarele lui până dimineaţă şi s-a sculat înainte de a se putea cunoaşte omul cu vecinul lui. [Booz] zicea: „Să nu se ştie că a venit o femeie în arie!”.
15 I-a zis: „Adu mantaua de pe tine şi ţine-o!”. Ea a ţinut-o şi el a măsurat şase [măsuri] de orz . Ea le-a luat şi a mers în cetate.
16 Rut s-a întors la soacra ei care a zis: „Eşti tu, fiica mea?”. [Rut] i-a povestit tot ce-i făcuse omul [acela].
17 Ea i-a zis: „Mi-a dat acest şase [măsuri] de orz şi mi-a spus: «Să nu te întorci cu [mâinile] goale la soacra ta»”.
18 [Noemi] i-a zis: „Stai [aici], fiica mea, până vei afla cum se va rezolva lucrul [acesta], căci omul nu va avea linişte până nu va duce la îndeplinire lucrul [acesta] astăzi”.
1 Booz a urcat la poarta [cetăţii] şi s-a aşezat acolo. Şi, iată, trecea cel care avea drept de răscumpărare şi despre care vorbise Booz. [Booz] i-a zis: „Hei, tu, apropie-te şi şezi aici!”. El s-a apropiat şi a şezut.
2 [Booz] a luat zece oameni dintre bătrânii cetăţii şi le-a zis: „Şedeţi aici!”, iar ei au şezut.
3 Apoi a zis celui care avea drept de răscumpărare: „Noemi, care s-a întors din câmpiile Moabului, vinde o bucată de pământ care era a fratelui nostru Elimelec.
4 Am zis să te înştiinţez şi să-ţi spun: «Cumpăr-o în faţa locuitorilor şi în faţa bătrânilor poporului meu. Dacă vrei s-o răscumperi, răscumpăr-o; dar dacă nu vrei s-o răscumperi, spune-mi ca să ştiu. Căci nu este nimeni în afară de tine ca să o poată răscumpăra, iar eu sunt după tine»”. El a zis: „O răscumpăr”.
5 Booz i-a zis: „În ziua în care vei cumpăra ogorul din mâna lui Noemi, o vei cumpăra în acelaşi timp şi pe Rut din Moab, soţia celui mort, ca să ridici numele mortului în moştenirea lui”.
6 Cel ce putea să răscumpere a răspuns: „Nu pot s-o răscumpăr pentru mine ca să nu-mi stric moştenirea; răscumpără tu ceea ce am eu de răscumpărat pentru că eu nu pot să răscumpăr”.
7 Aceasta se făcea odinioară în Israel pentru întărirea unei răscumpărări sau a unui schimb: cineva îşi scotea încălţămintea şi o dădea celuilalt şi aceasta era ca mărturie în Israel.
8 Cel ce avea drept de răscumpărare i-a zis lui Booz: „Cumpăr-o pentru tine!”. Şi şi-a scos încălţămintea .
9 Booz le-a zis bătrânilor şi întregului popor: „Voi sunteţi martori azi că am cumpărat tot ce era al lui Elimelec, al lui Chilion şi al lui Mahlon din mâna lui Noemi
10 şi că am răscumpărat-o şi pe Rut din Moab, soţia lui Mahlon, [şi am luat-o] de soţie ca să ridic numele celui mort în moştenirea lui şi să nu se piardă numele celui mort din poporul fraţilor săi şi de la poarta locului său. Voi sunteţi astăzi martori!”.
11 Tot poporul care era la poartă şi bătrânii au zis: „Suntem martori! Domnul să o facă pe femeia care intră în casa ta ca Rahela şi ca Lea, care amândouă au zidit casa lui Israel !
Fă-te puternic în Efrata
şi fă-ţi un nume în Betleem!
12 Casa ta, din sămânţa pe care ţi-o va da Domnul din această tânără, să fie ca şi casa lui Pereţ pe care Tamar i l-a născut lui Iuda!”.
13 Booz a luat-o pe Rut, care i-a fost soţie. El a intrat la ea şi Domnul a făcut-o să zămislească şi ea a născut un fiu.
14 Femeile i-au zis lui Noemi: „Binecuvântat să fie Domnul care nu te-a lipsit astăzi de un răscumpărător! Numele lui să fie vestit în Israel!
15 El va fi pentru tine bucuria vieţii şi va fi sprijinul bătrâneţilor tale; căci l-a născut nora ta care te iubeşte şi care este mai bună pentru tine decât şapte fii”.
16 Noemi a luat copilul, l-a luat la piept şi i-a fost doică.
17 Vecinele i-au pus nume, căci ziceau: „Un fiu i s-a născut lui Noemi!”, şi i-au pus numele Obed. El este tatăl lui Iese, tatăl lui David.
18 Aceasta este genealogia lui Pereţ. Pereţ l-a născut pe Heţron;
19 Heţron l-a născut pe Ram; Ram l-a născut pe Aminadab;
20 Aminadab l-a născut pe Nahşon; Nahşon l-a născut pe Salmon;
21 Salmon l-a născut pe Booz, Booz l-a născut pe Obed;
22 Obed l-a născut pe Iese şi Iese l-a născut pe David.