1 Fericit omul care nu umblă după sfatul celor răi,
nu zăboveşte pe calea păcătoşilor
şi nu se aşază în adunarea celor care batjocoresc,
2 dar îşi găseşte plăcerea în legea Domnului
şi la legea lui cugetă ziua şi noaptea.
3 El este ca pomul sădit pe malul apei ,
care aduce rod la timpul potrivit; frunzele lui nu se veştejesc
şi tot ce începe duce la bun sfârşit.
4 Nu tot aşa este cu cei răi, nu tot aşa ;
ei sunt ca pleava pe care o spulberă vântul .
5 De aceea nu se vor ridica cei răi la judecată,
nici păcătoşii în adunarea drepţilor.
6 Căci Domnul cunoaşte calea celor drepţi, iar calea celor răi duce la pieire .
1 Pentru ce se frământă neamurile
şi pentru ce cugetă popoarele lucruri deşarte?
2 Regii pământului se răscoală
şi cei puternici se sfătuiesc împreună împotriva Domnului şi împotriva Unsului său:
3 „Să rupem legăturile lor
şi să scăpăm de jugul lor!”
4 Cel care locuieşte în ceruri surâde,
Domnul îi face de ruşine.
5 Apoi, în mânia sa, le vorbeşte
şi, în furia sa, îi înspăimântă:
6 „Eu sunt acela care l-am uns pe regele meu în Sion,
pe muntele meu cel sfânt!”
7 Voi vesti hotărârea Domnului;
el mi-a zis: „Tu eşti Fiul meu, eu astăzi te-am născut .
8 Cere-mi şi-ţi voi da popoarele ca moştenire
şi marginile pământului în stăpânire!
9 Tu le vei zdrobi cu un toiag de fier
şi le vei sfărâma ca pe vasul olarului!”
10 Acum, dar, regilor, purtaţi-vă cu înţelepciune,
trageţi învăţătură, judecători ai pământului!
11 Slujiţi-i Domnului cu frică,
bucuraţi-vă cu teamă !
12 Luaţi aminte, ca nu cumva să se mânie
şi să pieriţi pe cale , căci mânia lui se aprinde degrabă.
Fericiţi toţi aceia
care nădăjduiesc în el.
1 Psalm. Al lui David.
Pe când fugea din faţa lui Absalom, fiul său.
2 Doamne, cât de mulţi sunt vrăjmaşii mei!
Mulţi se ridică împotriva mea!
3 Mulţi spun despre mine:
„Nu mai este scăpare pentru el la Dumnezeu!” Selah
4 Tu însă, Doamne, eşti scutul meu,
tu eşti gloria mea, tu îmi înalţi capul.
5 Cu glasul meu strig către Domnul
şi el îmi răspunde din muntele său cel sfânt. Selah
6 Mă culc şi adorm şi mă trezesc iarăşi,
pentru că Domnul mă susţine.
7 Nu mă tem de mulţimile de popoare
care mă împresoară din toate părţile.
8 Ridică-te , Doamne, mântuieşte-mă, Dumnezeul meu ;
pentru că tu ai lovit peste obraz
pe toţi duşmanii mei ; tu ai zdrobit dinţii păcătoşilor.
9 A ta, Doamne, este mântuirea
şi binecuvântarea ta peste poporul tău. Selah
1 Maestrului de cor. Pentru instrumente cu coarde .
Psalm. Al lui David.
2 Când strig către tine, răspunde-mi,
Dumnezeul dreptăţii mele; din strâmtorare, m-ai scos în larg :
ai milă de mine şi ascultă-mi rugăciunea.
3 Fii ai oamenilor,
până când veţi fi cu inima împietrită? Până când veţi iubi deşertăciunea
şi veţi alerga după minciună? Selah
4 Să ştiţi că Dumnezeu face minuni
pentru cel credincios: când strig către el, Domnul mă aude.
5 Cutremuraţi-vă şi nu păcătuiţi!
Meditaţi acestea în inimile voastre, în aşternuturile voastre, şi fiţi liniştiţi.
6 Aduceţi jertfe de dreptate
şi nădăjduiţi în Domnul.
7 Mulţi spun: „Cine ne va arăta ce este bine?”
Fă să răsară peste noi, Doamne,
lumina feţei tale! Selah
8 Tu pui mai multă bucurie în inima mea
decât au ei atunci când li se înmulţeşte grâul şi vinul .
9 Eu mă culc în pace şi adorm îndată,
căci numai tu, Doamne, îmi dai linişte deplină.
1 Maestrului de cor. Pentru flaut. Psalm. Al lui David.
2 Pleacă-ţi urechea la cuvintele mele, Doamne!
Ascultă-mi suspinele!
3 Ia aminte la strigătele mele,
regele meu şi Dumnezeul meu,
4 pentru că mă rog către tine, Doamne!
Dimineaţa vei auzi glasul meu;
de dimineaţă voi sta înaintea ta şi voi aştepta,
5 căci tu nu eşti un Dumnezeu căruia să-i placă răul,
cel nelegiuit nu-şi află adăpost în preajma ta;
6 cei mândri nu pot sta înaintea ochilor tăi.
Tu îi urăşti pe toţi cei care săvârşesc fărădelegea
7 şi-i nimiceşti pe cei mincinoşi.
Domnul îl dispreţuieşte pe cel care varsă sânge şi pe cel care înşală.
8 Dar eu, prin îndurarea ta cea mare,
voi intra în casa ta
şi te voi adora cu teamă în templul tău cel sfânt.
9 Doamne, povăţuieşte-mă în dreptatea ta,
înaintea duşmanilor mei! Netezeşte calea ta înaintea mea.
10 Pentru că nu este adevăr în gura lor,
inima lor nu este decât o capcană; mormânt deschis este gâtul lor, iar limbile lor sunt înşelătoare .
11 Judecă-i, Dumnezeule,
să cadă ei în uneltirile lor.
Alungă-i, pentru mulţimea nelegiuirilor lor,
pentru că s-au răzvrătit împotriva ta.
12 Să se bucure toţi cei care se încred în tine
şi în veci să tresalte. Căci tu îi ocroteşti
şi toţi cei care iubesc numele tău se vor bucura în tine.
13 Tu îl binecuvântezi pe cel drept, Doamne,
ca un scut îl încoronezi cu bunăvoinţa ta.
1 Maestrului de cor.
Pentru instrumente cu coarde. Pe harfa cu opt coarde . Psalm. Al lui David.
2 Doamne, în mânia ta, nu mă mustra
şi, în furia ta, nu mă pedepsi.
3 Ai milă de mine, Dumnezeule,
căci am ajuns fără putere; vindecă-mă, Doamne, că-mi tremură oasele
4 şi sufletul mi-i tare zbuciumat.
Iar tu, Doamne, până când …?
5 Întoarce-te, Doamne, mântuieşte sufletul meu,
salvează-mă pentru milostivirea ta.
6 Pentru că nimeni dintre cei morţi
nu-şi aminteşte de tine ; în locuinţa morţilor, cine te va preamări?
7 Sunt istovit de atâta geamăt,
în fiecare noapte mă înec în plâns în patul meu şi cu lacrimi scald aşternutul meu.
8 Mi s-au împăienjenit ochii de durere,
am îmbătrânit între toţi duşmanii mei.
9 Depărtaţi-vă de la mine
toţi cei care săvârşiţi nelegiuire, căci a auzit Domnul glasul plângerii mele.
10 A auzit Domnul cererea mea,
Domnul a primit rugăciunea mea.
11 Să se ruşineze şi să se tulbure toţi duşmanii mei;
să se retragă şi să se ruşineze îndată.
1 Lamentare. A lui David.
Pe care a cântat-o Domnului din cauza lui Cuş beniamitul.
2 Doamne, Dumnezeul meu,
în tine mi-am pus speranţa. Mântuieşte-mă de toţi prigonitorii mei şi eliberează-mă,
3 ca nu cumva să-mi răpească viaţa,
să mă sfâşie, ca leul, fără ca cineva să mă salveze!
4 Doamne, Dumnezeul meu,
dacă am săvârşit aceasta,
dacă este nedreptate în mâinile mele,
5 dacă am răspuns prietenului meu cu rău
şi fără motiv mi-am jefuit duşmanul,
6 atunci duşmanul să mă prigonească şi să mă ajungă
şi să culce la pământ viaţa mea,
şi cinstea mea în praf să o arunce. Selah
7 Ridică-te, Doamne, în mânia ta,
înalţă-te împotriva furiei asupritorilor mei şi scoală-te , Dumnezeul meu, la judecata pe care ai rânduit-o!
8 Adunarea neamurilor să te înconjoare:
întoarce-te asupra ei din înălţime!
9 Domnul judecă popoarele;
judecă-mă, Doamne, după dreptatea şi după nevinovăţia care este în mine!
10 Pune capăt răutăţii păcătoşilor
şi întăreşte-l pe cel drept,
tu, care pătrunzi cu privirea inimile şi rărunchii,
Dumnezeule preadrept.
11 Ajutorul meu este la Dumnezeu,
cel care îi mântuieşte pe cei drepţi cu inima.
12 Dumnezeu este un judecător drept ,
care se poate mânia în fiecare zi.
13 Oare nu este el cel care îşi ascute din nou sabia,
îşi întinde arcul şi ţinteşte?
14 Îşi pregăteşte armele morţii
şi îşi încinge săgeţile în foc.
15 Iată, cel rău a urzit fărădelegea,
a zămislit silnicia şi a născut nelegiuirea.
16 A săpat groapă şi a adâncit-o
şi a căzut în groapa pe care a făcut-o.
17 Se întoarce răutatea lui asupra capului său
şi pe creştetul lui coboară nedreptatea.
18 Îl voi lăuda pe Domnul pentru dreptatea lui
şi voi cânta numele Domnului Preaînalt.
1 Maestrului de cor. Pe gittit . Psalm. Al lui David.
2 Doamne, Dumnezeul nostru,
cât de minunat este numele tău pe tot pământul!
Slava ta se înalţă mai presus de ceruri.
3 Din gura copiilor şi a pruncilor
ţi-ai pregătit laudă împotriva vrăjmaşilor tăi, ca să nimiceşti pe cel răzvrătit şi pe duşman.
4 Când privesc cerurile, lucrările mâinilor tale,
luna şi stelele pe care le-ai făcut,
5 mă întreb: „Ce este omul, că te gândeşti la el,
sau fiul omului, că-l iei în seamă?”
6 L-ai făcut cu puţin mai mic decât pe îngeri ,
l-ai încununat cu cinste şi măreţie.
7 I-ai dat în stăpânire lucrările mâinilor tale,
toate le-ai pus la picioarele lui:
8 oile şi boii laolaltă,
precum şi fiarele câmpului,
9 păsările cerului şi peştii mării,
tot ce străbate căile apelor.
10 Doamne, Dumnezeul nostru,
cât de minunat este numele tău pe tot pământul!
1 Maestrului de cor. După [cântecul] „A murit fiul” .
Psalm. Al lui David.
2 Te voi lăuda, Doamne, din toată inima, Alef
voi vesti toate faptele tale minunate!
3 Mă voi bucura şi voi tresaltă de veselie în tine,
voi preamări numele tău, Dumnezeule preaînalt!
4 Duşmanii mei dau înapoi, Bet
se clatină şi pier dinaintea feţei tale,
5 căci tu ai judecat pricina mea
şi mi-ai făcut dreptate, te-ai aşezat pe tron ca judecător al dreptăţii.
6 Ai mustrat neamurile, l-ai distrus pe cel nelegiuit, Ghimel
le-ai şters numele în veci, pentru totdeauna.
7 Au fost distruşi duşmanii ,
nimiciţi pe vecie, le-ai dărâmat cetăţile,
a dispărut, o dată cu ei, şi amintirea lor .
8 Dar Domnul stăpâneşte în veci, He
şi-a aşezat scaunul lui de domnie pentru judecată;
9 el va judeca lumea cu dreptate,
fără părtinire va pronunţa sentinţa pentru popoare.
10 Domnul este refugiul celui asuprit, Waw
scăpare sigură în vreme de strâmtorare.
11 Cei care cunosc numele tău se încred în tine,
căci tu nu-i părăseşti
pe cei care te caută pe tine, Doamne!
12 Cântaţi Domnului care locuieşte în Sion, Zain
vestiţi printre popoare faptele sale.
13 Căci el, care răzbună sângele vărsat,
îşi aduce aminte de cei nenorociţi, nu uită strigătele lor.
14 Ai milă de mine, Doamne, Het
priveşte la nenorocirea pe care mi-au făcut-o
cei care mă urăsc; tu mă ridici de la porţile morţii,
15 ca să vestesc toate laudele tale
la porţile fiicei Sionului, să tresalt de bucurie pentru mântuirea ta.
16 Popoarele păgâne cad în groapa pe care au făcut-o Tet
şi li se prinde piciorul în laţul pe care l-au ascuns.
17 Domnul s-a arătat, a ţinut judecata:
păcătosul a căzut în capcana
pe care a făcut-o cu mâinile sale. În surdină Selah
18 Să se întoarcă păcătoşii în locuinţa morţilor, Iod
toţi păgânii, cei care uită de Dumnezeu.
19 Dar cel sărman nu rămâne în uitare la nesfârşit, Kaf
nădejdea celor săraci nu va pieri pentru totdeauna.
20 Ridică-te, Doamne, să nu se trufească omul;
să fie judecaţi păgânii înaintea feţei tale.
21 Aşterne, Doamne, frică peste ei,
să ştie neamurile că nu sunt decât oameni! Selah
1 Pentru ce, Doamne, stai departe, Lamed
de ce te ascunzi la vreme de restrişte?
2 Cel rău în mândria lui, asupreşte pe cel sărman,
care cade în cursele pe care acesta i le întinde.
3 Căci nelegiuitul se laudă în orgoliul său,
iar cel lacom de câştig se consideră binecuvântat.
4 Păcătosul îl dispreţuieşte cu aroganţă pe Domnul:
„Nu va cerceta Dumnezeu; nu este Dumnezeu!”
5 Acestea sunt toate gândurile lui.
La fiecare pas îi merge bine întotdeauna, judecăţile tale sunt prea înalte pentru el; îi dispreţuieşte pe toţi duşmanii săi.
6 El spune în inima sa: „Nu mă clatin,
din neam în neam nu mi se va întâmpla nici un rău!”
7 Gura lui e plină de blasfemii, Pe
de înşelăciune şi asuprire; sub limba lui este răutate şi violenţă.
8 Stă la pândă după tufişuri ,
ca să-l ucidă, din ascunzători, pe cel nevinovat: Ain
9 ochii lui îl iscodesc pe cel asuprit.
Stă pitit în ascunzătoarea ca un leu în vizuină, stă pitit ca să-l prindă pe cel sărman. Îl prinde pe cel sărman şi îl trage în laţul său.
10 Cel rău se năpusteşte, stă la pândă
şi cei săraci se prăbuşesc sub puterea braţului său.
11 El spune în inima lui: „Dumnezeu uită,
îşi întoarce faţa şi nu vede nimic”.
12 Scoală-te, Doamne Dumnezeule, ridică-ţi mâna Qof
şi nu uita de cel sărman.
13 De ce să-l dispreţuiască cel nelegiuit pe Dumnezeu,
spunând în inima lui: „Nu va cere socoteală”?
14 Dar tu vezi, tu iei în seamă truda şi durerea Reş
şi le iei în mâinile tale. În tine se abandonează cel nenorocit; tu vii în ajutorul orfanului.
15 Zdrobeşte braţul celui păcătos şi al celui nelegiuit, Sin
pedepseşte-i răutatea, ca să nu mai fie.
16 Domnul este rege în veac şi în veacul veacului;
vor pieri păgânii de pe pământul lui.
17 Doamne, tu ai ascultat dorinţa celor săraci, Tau
le întăreşti inima şi îţi pleci spre ei urechea,
18 Ca să faci dreptate celui orfan şi celui asuprit
şi să nu-i mai înspăimânte omul făcut din ţărână.
1 Maestrului de cor. Al lui David.
În Domnul îmi găsesc refugiul, cum spuneţi sufletului meu: „Fugi în munţii voştri ca o pasăre”?
2 Căci, iată, păcătoşii îşi încordează arcul,
pe coardă îşi potrivesc săgeata,
ca să tragă pe întuneric în cei drepţi cu inima.
3 Când se clatină temeliile,
ce poate face cel drept?
4 Domnul locuieşte în templul său cel sfânt,
Domnul îşi are scaunul de domnie în ceruri. Ochii lui privesc ,
pleoapele lui îi cercetează pe fiii oamenilor.
5 Domnul cercetează pe cel drept şi pe cel nelegiuit.
Duhul lui îl urăşte pe acela care iubeşte violenţa.
6 El va face să plouă peste cei răi cărbuni aprinşi,
foc şi pucioasă şi suflare de foc este partea lor de moştenire.
7 Căci Domnul este drept şi iubeşte dreptatea;
cei drepţi vor vedea faţa lui.
1 Maestrului de cor. Pe harpa cu opt coarde.
Psalm. Al lui David.
2 Mântuieşte-mă, Doamne,
căci nu mai este nici un drept; au dispărut cei credincioşi dintre fiii oamenilor.
3 Oamenii îşi spun minciuni unii altora,
pe buze au numai cuvinte înşelătoare, vorbesc cu inimă prefăcută.
4 Să nimicească Domnul toate buzele mincinoase
şi limba care vorbeşte cu îngâmfare,
5 pe cei care zic:
„Prin limbile noastre vom fi puternici, buzele noastre sunt armele noastre; cine va fi stăpân peste noi?”
6 „Pentru necazul celor sărmani
şi pentru suspinul celor săraci, mă voi ridica acum, zice Domnul; voi aduce mântuire celui pe care ei îl dispreţuiesc”.
7 Cuvintele Domnului sunt cuvinte curate,
ca argintul purificat în foc
şi curăţat de pământ de şapte ori ;
8 tu, Doamne, ne vei ţine
şi ne vei apăra de generaţia aceasta, pentru totdeauna.
9 Căci nelegiuiţii umblă împrejur
atunci când se ridică la putere ticăloşii printre fiii oamenilor.
1 Maestrului de cor. Psalm. Al lui David.
2 Până când, Doamne, mă vei uita cu totul?
Până când îţi vei întoarce faţa de la mine?
3 Până când vei pune în sufletul meu nelinişti
şi mâhnire în inima mea zi de zi?
Până când se va înălţa duşmanul meu deasupra mea?
4 Priveşte, răspunde-mi, Doamne, Dumnezeul meu!
Dă lumină ochilor mei,
ca să nu mă cuprindă somnul morţii;
5 să nu zică vrăjmaşul meu: „L-am biruit!”
şi să nu se bucure potrivnicii mei când mă clatin.
6 Eu am încredere în bunătatea ta!
Inima mea tresaltă de bucurie pentru mântuirea ta! Voi cânta Domnului,
pentru că m-a copleşit cu daruri .
1 Maestrului de cor. Al lui David.
A spus nebunul în inima sa: „Nu este Dumnezeu!” S-au corupt, au săvârşit lucruri oribile; nu-i nimeni care să facă binele.
2 Domnul din ceruri priveşte spre fiii oamenilor,
ca să vadă dacă este un înţelept, vreunul care să-l caute pe Dumnezeu.
3 Toţi au rătăcit, s-au pervertit cu toţii;
nu-i nimeni care să facă binele, nu este nici măcar unul .
4 Oare nu ştiu toţi cei ce săvârşesc fărădelegea,
care devorează poporul meu cum ar mânca o pâine şi pe Domnul nu l-au invocat?
5 Acolo vor tremura de spaimă,
căci Dumnezeu este cu neamul celor drepţi.
6 Aţi râs de nădejdea celui sărman ,
dar Domnul este refugiul său.
7 Cine va da din Sion mântuirea lui Israel?
Când va întoarce Domnul poporul său din robie, va tresaltă Iacob şi se va bucura Israel.
1 Psalm. Al lui David.
Doamne, cine va locui în cortul tău?
Cine se va odihni pe muntele tău cel sfânt?
2 Cel care umblă fără prihană,
face dreptatea şi spune adevărul din inimă;
3 cel care nu calomniază cu limba
şi nu face rău semenului său,
nici nu aruncă ocară asupra aproapelui.
4 În ochii săi, cel nelegiuit e vrednic de dispreţ,
dar îi cinsteşte pe cei care se tem de Domnul. Chiar dacă i-ar fi spre pagubă, nu-şi calcă jurământul .
5 Nu-şi împrumută banii pentru dobândă
şi nu ia mită împotriva celui nevinovat.
Cel care trăieşte astfel nu se va clătina în veci!
1 Imn . Al lui David.
Păzeşte-mă, Dumnezeule, pentru că mă încred în tine.
2 I-am spus Domnului: „Tu eşti Dumnezeul meu,
fericirea mea e numai la tine” .
3 În sfinţii care sunt pe pământ, în cei puternici ,
în ei era toată plăcerea mea .
4 Îşi înmulţesc durerile
cei care umblă după zei străini, dar eu nu le voi aduce nici o jertfă
cu vărsare de sânge , nici nu voi rosti numele lor cu buzele mele.
5 Domnul este partea mea de moştenire
şi cupa mea cu sorţi, tu eşti acela care ai în mână soarta mea.
6 Sorţii mei au căzut pe terenul cel mai bun,
într-adevăr, moştenirea mea e minunată.
7 Îl binecuvântez pe Domnul
care mi-a dat înţelepciune, la aceasta până şi noaptea mă îndeamnă inima .
8 Îl am mereu în faţa ochilor pe Domnul;
dacă el este la dreapta mea, nu mă clatin.
9 De aceea, inima mea se bucură
şi sufletul meu tresaltă de bucurie; ba chiar şi trupul meu se va odihni în speranţă,
10 deoarece nu vei lăsa sufletul meu în locuinţa morţilor, nici nu vei îngădui ca sfântul tău să vadă putrezirea .
11 deoarece Tu îmi vei arăta cărarea vieţii; în faţa ta sunt bucurii nespuse şi desfătări veşnice la dreapta ta.
1 Rugăciune. A lui David.
Ascultă, Doamne, dreptatea mea,
ia aminte la strigarea mea; pleacă-ţi urechea la rugăciunea mea,
de pe buze care nu au înşelăciune.
2 Judecata mea să vină de la tine,
ochii tăi să vadă dreptatea.
3 Pune la încercare inima mea,
cerceteaz-o noaptea, încearcă-mă în foc, dar nu vei găsi în mine nedreptate.
4 Gura mea nu a păcătuit,
fiind părtaşă la faptele oamenilor ; pentru cuvintele buzelor tale,
m-am păzit de căile făcătorilor de rele.
5 Tu îmi păstrezi paşii siguri pe căile tale,
ca să nu se clatine picioarele mele.
6 Strig către tine, Dumnezeule, căci tu mă asculţi,
pleacă-ţi urechea spre mine şi ascultă cuvintele mele.
7 Arată-ţi bunătatea ta cea mare,
tu, care cu dreapta ta îi scapi de duşmani pe cei care se încred în tine .
8 Păzeşte-mă ca pe lumina ochilor ;
adăposteşte-mă la umbra aripilor tale,
9 de faţa celor răi care mă prigonesc.
Duşmanii sufletului meu mă împresoară cu furie,
10 ei şi-au închis inima ,
gura lor vorbeşte cu aroganţă.
11 Acum, vin asupra mea, mă înconjoară,
ochii lor mă aţintesc, ca să mă doboare la pământ,
12 cu înfăţişare ca de leu gata de pradă
şi ca un pui de leu ce stă la pândă în ascunzişuri.
13 Ridică-te, Doamne! Ieşi în calea lor şi împiedică-i!
Cu sabia ta, scapă sufletul meu de cel nelegiuit.
14 Mântuieşte-mă, Doamne, cu mâna ta de aceşti morţi,
de muritorii ce şi-au luat partea în viaţa aceasta.
Din rezervele tale, tu umpli stomacul lor, se vor sătura fiii lor
şi va rămâne destul şi pentru copiii lor .
15 Dar eu, în dreptate, voi vedea faţa ta,
când mă voi scula mă voi sătura de chipul tău.
1 Maestrului de cor. Slujitorului Domnului, David,
care a spus Domnului cuvintele acestui imn
în ziua în care Domnul l-a eliberat
din mâna tuturor duşmanilor săi şi din mâna lui Saul.
2 Şi a spus:
Te iubesc, Doamne, tăria mea,
3 Doamne, stânca mea,
fortăreaţa mea şi eliberatorul meu; Dumnezeul meu, ajutorul meu, în care mi-am pus speranţa, scutul meu, cornul mântuirii mele şi scăparea mea.
4 Îl invoc pe Domnul, cel vrednic de laudă,
şi sunt eliberat de duşmanii mei.
5 M-au înconjurat legăturile morţii
şi m-au îngrozit râurile pieirii;
6 m-au înfăşurat lanţurile infernului
şi m-au prins laţurile morţii.
7 Dar, în strâmtorarea mea, l-am chemat pe Domnul
şi am strigat către Dumnezeul meu; din lăcaşul lui, el mi-a auzit glasul
şi strigătul meu a ajuns până la urechea lui.
8 S-a zguduit şi s-a cutremurat pământul;
temeliile munţilor s-au zdruncinat
şi s-au zguduit, pentru că el s-a mâniat.
9 S-a ridicat fum din nările lui şi foc mistuitor din gura lui; cărbuni aprinşi ţâşneau din el.
10 A aplecat cerurile şi s-a coborât
şi negura era sub picioarele lui.
11 A încălecat pe un heruvim şi a zburat,
era purtat pe aripile vântului.
12 Şi-a pus întunericul împrejur ca un văl,
s-a înconjurat ca de un cort
de ape întunecoase şi de nori deşi.
13 În faţa strălucirii chipului său,
s-au împrăştiat norii, grindina şi cărbunii de foc .
14 Şi a tunat din cer Domnul,
Cel Preaînalt şi-a făcut auzit glasul: grindină şi cărbuni de foc.
15 Şi-a trimis săgeţile şi i-a risipit,
a aruncat fulgere şi i-a umplut de groază;
16 şi au apărut izvoarele apelor
şi s-au descoperit temeliile lumii la mustrarea ta, Doamne,
la suflarea duhului mâniei tale.
17 A trimis din înălţime şi m-a luat,
m-a salvat din apele cele mari.
18 M-a mântuit de duşmanii mei puternici
şi de cei care mă urăsc, deşi erau mai tari decât mine.
19 M-au împresurat în ziua necazului meu,
dar Domnul mi-a fost sprijinitor;
20 m-a scos la loc larg, m-a mântuit,
pentru că şi-a găsit bucuria în mine.
21 Domnul m-a răsplătit după dreptatea mea,
după curăţia mâinilor mele îmi va da înapoi,
22 pentru că am păzit căile Domnului,
n-am păcătuit depărtându-mă de Dumnezeul meu.
23 Căci toate judecăţile lui sunt înaintea mea
şi îndreptările lui nu le-am lăsat deoparte,
24 ci am fost fără prihană înaintea lui
şi m-am păzit de fărădelege.
25 Iar Domnul mi-a răsplătit după dreptatea mea
şi după puritatea mâinilor mele înaintea ochilor săi.
26 Cu cel credincios, tu eşti credincios,
cu omul nevinovat, eşti nevinovat;
27 cu cel curat, eşti curat,
dar cu cel viclean te arăţi iscusit.
28 Căci tu mântuieşti poporul celor sărmani
şi ochii celor trufaşi îi umileşti.
29 Într-adevăr, tu aprinzi lumina mea, Doamne;
Dumnezeul meu schimbă în strălucire întunericul meu.
30 Prin tine înfrunt trupele duşmane
şi cu Dumnezeul meu trec şi peste ziduri.
31 Calea lui Dumnezeu este desăvârşită.
Cuvântul Domnului este lămurit în foc,
el este un scut pentru toţi cei care speră într-însul.
32 Cine este Dumnezeu în afară de Domnul?
Sau cine e stâncă în afară de Dumnezeul nostru?
33 Dumnezeu mă încinge cu tărie
şi face desăvârşită calea mea,
34 el face picioarele mele ca ale cerbului
şi mă aşază pe înălţimi;
35 el învaţă mâinile mele la război
şi braţele mele întind arcul de aramă.
36 Tu mi-ai dat scutul mântuirii tale,
dreapta ta mă sprijină
şi bunăvoinţa ta m-a ajutat să cresc.
37 Ai lărgit calea sub paşii mei
şi nu s-au clătinat gleznele mele.
38 Îi voi urmări pe duşmani şi îi voi prinde
şi nu mă voi întoarce până nu-i voi nimici.
39 Îi voi lovi şi nu vor mai putea să se ridice,
se vor prăbuşi sub picioarele mele.
40 M-ai încins cu tărie pentru luptă,
ai răpus pe potrivnicii mei înaintea mea.
41 Pe duşmanii mei i-ai pus pe fugă
şi pe cei ce mă urăsc i-am nimicit.
42 Au strigat, dar nu era nimeni ca să-i salveze,
au strigat către Domnul, dar nu le-a dat răspuns.
43 I-am zdrobit ca pulberea în bătaia vântului,
ca pe noroiul din uliţe i-am călcat.
44 Tu m-ai scăpat de răzvrătirea poporului,
m-ai aşezat în fruntea neamurilor. Un popor pe care nu-l cunoşteam a ajuns să mă slujească;
45 cu luare-aminte îmi dau ascultare,
fiii străinilor mă linguşesc;
46 fiii străinilor şi-au pierdut vlaga :
ies tremurând din locurile lor de refugiu.
47 Viu este Domnul şi binecuvântată este stânca mea
şi preaînăltat este Dumnezeul mântuirii mele!
48 Dumnezeu este cel care îmi dă revanşa
şi îmi supune popoarele;
49 el mă eliberează de duşmanii mei înfuriaţi.
Tu mă înalţi mai presus de duşmanii mei, tu mă mântuieşti de omul violent.
50 De aceea, Doamne,
te voi preamări înaintea popoarelor şi numele tău în psalmi îl voi cânta.
51 El dă mari izbânzi regelui său,
îşi arată bunăvoinţa faţă de unsul său, faţă de David şi urmaşii lui pe veci.
1 Maestrului de cor. Psalm. Al lui David.
2 Cerurile vorbesc despre slava lui Dumnezeu
şi firmamentul vesteşte lucrarea mâinilor sale.
3 Ziua încredinţează zilei mesajul,
iar noaptea transmite nopţii înţelegerea.
4 Nu e vorbire, nu sunt cuvinte
ale căror glasuri să se poată auzi,
5 şi totuşi vocea lor străbate tot pământul,
vestea lor ajunge la marginile lumii.
6 În ele, acolo a fixat un cort pentru soare ,
şi el, ca un mire, iese din camera sa nupţială,
se bucură ca un viteaz ce porneşte la drum în grabă.
7 Răsare la un capăt al cerurilor
şi-l străbate până la celălalt capăt,
şi nimic nu se poate ascunde de căldura lui.
8 Legea Domnului este desăvârşită,
înviorează sufletul; mărturia Domnului este adevărată, îl face înţelept pe cel neştiutor.
9 Orânduirile Domnului sunt drepte, înveselesc inima, poruncile Domnului sunt strălucitoare, luminează ochii.
10 Frica de Domnul este curată,
rămâne pentru totdeauna; judecăţile Domnului sunt adevărate, toate sunt drepte.
11 Ele sunt mai de dorit decât aurul
şi decât mult aur curat,
mai dulci decât mierea şi decât fagurele proaspăt.
12 Slujitorul tău primeşte înţelepciunea prin ele;
pentru cel care le păzeşte, răsplata este mare.
13 Cine îşi dă seama de greşelile făcute din neatenţie?
Curăţă-mă de păcatele ascunse .
14 Mai presus de toate,
păzeşte-l pe slujitorul tău de mândrie , ca ea să nu mă stăpânească niciodată. Atunci voi fi fără vină
şi curăţat de păcatul cel mare.
15 Plăcute să-ţi fie cuvintele gurii mele
şi gândurile inimii mele să ajungă înaintea ta , Doamne, stânca mea şi mântuitorul meu!
1 Maestrului de cor. Psalm. Al lui David.
2 Să te asculte Domnul în ziua necazului,
să te ocrotească numele Dumnezeului lui Iacob!
3 Să-ţi trimită ajutor din sanctuarul său
şi din Sion să te întărească!
4 Să-şi amintească de toate jertfele tale
şi arderile tale de tot să fie bine primite! Selah
5 Să-ţi dea ţie după inima ta
şi toate planurile tale să se împlinească.
6 Ne vom bucura de mântuirea ta
şi vom înălţa stindardul în numele Dumnezeului nostru; să împlinească Domnul toate cererile tale.
7 Acum ştiu că Domnul mântuieşte pe unsul său,
îi răspunde din cerul său sfânt
cu puterea mântuitoare a dreptei sale.
8 Unii se încred în carele de luptă şi alţii în caii lor,
însă noi suntem puternici
în numele Domnului Dumnezeului nostru.
9 Ei s-au împiedicat şi au căzut,
iar noi ne-am ridicat în picioare şi rămânem neclintiţi.
10 Doamne, mântuieşte-l pe rege
şi ascultă-ne în ziua în care te vom invoca.
1 Maestrului de cor. Psalm. Al lui David.
2 Doamne, regele se veseleşte de puterea ta
şi de mântuirea ta se bucură atât de mult!
3 Tu i-ai împlinit dorinţa inimii
şi cererea buzelor sale tu n-ai respins-o. Selah
4 L-ai întâmpinat cu binecuvântări alese
şi i-ai pus pe frunte o cunună de aur curat.
5 El a cerut de la tine viaţă şi tu i-ai dat-o,
lungime de zile în veac şi de-a pururi.
6 Slava lui este mare datorită mântuirii tale,
strălucire şi măreţie aşezi deasupra lui.
7 L-ai rânduit pe el ca binecuvântare pentru totdeauna;
tu l-ai umplut de bucurie înaintea feţei tale.
8 Căci regele se încrede în Domnul
şi, prin bunăvoinţa Celui Preaînalt, nu se va clătina.
9 Îi va ajunge mâna ta pe toţi duşmanii tăi,
dreapta ta îi va ajunge pe cei ce te urăsc.
10 Îi vei face ca pe un cuptor aprins în ziua arătării tale ;
Domnul îi va mistui în mânia sa şi focul îi va înghiţi.
11 Rodul lor, îl vei nimici de pe pământ,
şi urmaşii lor, dintre fiii oamenilor.
12 Pentru că au uneltit răul împotriva ta,
au urzit un plan, dar nu vor reuşi.
13 Îi vei pune pe fugă,
cu arcul vei ţinti asupra lor .
14 Înalţă-te, Doamne, în tăria ta;
vom cânta şi vom lăuda puterea ta!
1 Maestrului de cor. După „Cerboaica din zori” .
Psalm. Al lui David.
2 Dumnezeul meu, Dumnezeul meu,
pentru ce m-ai părăsit? Departe sunt de a-mi aduce mântuirea cuvintele strigătului meu.
3 Dumnezeul meu, strig ziua şi tu nu-mi răspunzi,
şi noaptea şi nu am linişte.
4 Iar tu eşti Cel Sfânt
şi locuieşti în mijlocul laudelor lui Israel.
5 În tine şi-au pus speranţa părinţii noştri,
au sperat şi tu i-ai eliberat;
6 către tine au strigat şi au fost mântuiţi,
în tine au nădăjduit şi n-au fost făcuţi de ruşine.
7 Dar eu sunt vierme, şi nu om,
ocara oamenilor şi batjocura poporului.
8 Toţi care mă văd îşi bat joc de mine,
strâmbă din buze şi dau din cap:
9 „S-a încrezut în Domnul, să-l mântuiască, să-l elibereze, dacă îl iubeşte”.
10 Căci tu m-ai scos la lumină din sânul mamei,
m-ai pus în siguranţă la pieptul mamei mele.
11 Spre tine m-am îndreptat de când m-am născut;
din sânul mamei mele, tu eşti Dumnezeul meu.
12 Nu te îndepărta de mine,
pentru că strâmtorarea este aproape şi nu este cine să mă ajute.
13 Mă înconjoară tauri mulţi,
tauri puternici din Basan m-au împresurat
14 şi cască spre mine gura lor,
ca leul care sfâşie şi rage.
15 Mă scurg ca apa,
mi se desfac toate oasele, inima mea este ca ceara,
se topeşte printre măruntaiele mele.
16 Mi se usucă cerul gurii ca un ciob de oală
şi limba mi se lipeşte de gâtlej; m-ai aşezat în praful morţii.
17 Iată, mă înconjoară câinii ,
o bandă de răufăcători mă împresoară;
mi-au străpuns mâinile şi picioarele,
18 mi-au numărat toate oasele.
Ei mă iscodesc şi mă cercetează;
19 îşi împart între ei hainele mele
şi au aruncat sorţii pentru tunica mea.
20 Dar tu, Doamne, nu sta deoparte,
tăria mea, grăbeşte-te să mă ajuţi.
21 Scapă de sabie viaţa mea,
din gheara câinelui, singurul meu bine!
22 Salvează-mă din gura leului
şi de coarnele bivolilor, pe mine, sărmanul!
23 Voi vesti numele tău fraţilor mei,
în mijlocul adunării te voi lăuda.
24 Cei care vă temeţi de Domnul, lăudaţi-l,
toată seminţia lui Iacob, preamăriţi-l;
să se teamă de el toată seminţia lui Israel.
25 Căci el nu dispreţuieşte
şi nici nu respinge cererea săracului şi nu-şi întoarce faţa de la el,
iar când strigă către el, îl ascultă.
26 La tine este lauda mea în adunarea cea mare;
îmi voi împlini făgăduinţele în faţa celor ce se tem de el.
27 Cei săraci vor mânca şi se vor sătura;
vor lăuda pe Domnul cei care îl caută: „Inimile lor să trăiască în vecii vecilor!”
28 Îşi vor aduce aminte şi se vor întoarce la Domnul
toate marginile pământului, se vor prosterna în faţa lui toate familiile popoarelor.
29 Căci a Domnului este împărăţia
şi el va stăpâni naţiunile.
30 Lui i se vor închina toţi cei care dorm în pământ ,
în faţa lui se vor prosterna
toţi cei care coboară în ţărână. Dar sufletul meu va trăi pentru el
31 şi urmaşii mei îl vor sluji.
Se va povesti despre Domnul generaţiei viitoare
32 şi vor vesti dreptatea lui
poporului care se va naşte: „Domnul a făcut acestea!”
1 Psalm. Al lui David.
Domnul este păstorul meu, nu voi duce lipsă de nimic;
2 el mă paşte pe păşuni verzi,
mă conduce la ape de odihnă ,
3 îmi înviorează sufletul.
Mă călăuzeşte pe cărări drepte
de dragul numelui său.
4 Chiar dacă ar fi să umblu
prin valea întunecată a morţii, nu mă tem de nici un rău, căci tu eşti cu mine,
toiagul şi nuiaua ta mă mângâie
5 Tu pregăteşti masă pentru mine
în faţa duşmanilor mei, îmi ungi capul cu untdelemn şi paharul meu e plin de se revarsă .
6 Da, fericirea şi îndurarea mă vor însoţi
în toate zilele vieţii mele şi voi locui în casa Domnului până la sfârşitul zilelor mele .
1 Al lui David.
Al Domnului este pământul şi tot ce este pe el, lumea şi cei care locuiesc în ea.
2 Căci el l-a întemeiat pe mări
şi l-a stabilit peste râuri.
3 Cine va urca pe muntele Domnului?
Cine va sta în locul său cel sfânt?
4 Cel care are mâinile nepătate şi inima curată,
cel care nu-şi înalţă sufletul spre lucruri deşarte şi nu jură cu viclenie.
5 Acesta va primi binecuvântare de la Domnul
şi dreptate de la Dumnezeu, mântuitorul său.
6 Acesta este neamul celor care-l caută pe el,
al celor care caută faţa Dumnezeului lui Iacob . Selah
7 Ridicaţi-vă, porţilor, pragurile voastre de sus,
deschideţi-vă, voi, porţi veşnice, ca să intre regele măririi!
8 Cine este acest rege al măririi?
E Domnul cel tare şi puternic, Domnul cel viteaz în luptă!
9 Ridicaţi-vă, porţilor, pragurile voastre de sus,
deschideţi-vă, voi, porţi veşnice, ca să intre regele măririi!
10 Cine este acest rege al măririi?
Domnul oştirilor: el este regele măririi. Selah
1 Al lui David.
Către tine, Doamne, înalţ sufletul meu, Alef
2 Dumnezeul meu, mă încred în tine;
să nu fiu făcut de ruşine, Bet
ca să nu râdă de mine duşmanii mei.
3 Toţi cei care se încred în tine Ghimel
nu vor fi făcuţi de ruşine. Vor fi făcuţi de ruşine
cei care te trădează pentru lucruri de nimic.
4 Fă-mi cunoscute, Doamne, căile tale, Dalet
şi învaţă-mă cărările tale.
5 Călăuzeşte-mă în adevărul tău şi învaţă-mă, He
căci tu eşti Dumnezeul mântuirii mele
şi pe tine te-am aşteptat ziua întreagă. Waw
6 Aminteşte-ţi, Doamne, de bunătatea şi iubirea ta, Zain
pentru că ele sunt din veşnicie.
7 Nu-ţi aduce aminte de păcatele tinereţii mele Het
şi de fărădelegile mele; adu-ţi aminte de mine în îndurarea ta, pentru bunătatea ta, Doamne.
8 Domnul este bun şi drept, Tet
el arată păcătoşilor calea;
9 îi face pe cei săraci să umble după dreptate, Iod
îi învaţă pe cei smeriţi căile sale.
10 Toate căile Domnului sunt adevăr şi îndurare Kaf
pentru cei ce păzesc legământul şi legile sale.
11 Pentru numele tău, Doamne, Lamed
iartă-mi păcatul meu, pentru că este mare.
12 Cine este omul care se teme de Domnul? Mem
Lui îi arată calea pe care s-o aleagă.
13 Sufletul lui va locui în fericire Nun
şi urmaşii lui vor moşteni pământul.
14 Domnul descoperă taina sa celor care se tem de el Samek
şi îi învaţă legământul său.
15 Ochii mei sunt pururea spre Domnul, Ain
căci el scoate din laţ picioarele mele.
16 Întoarce-te spre mine şi arată-ţi îndurarea, Pe
căci sunt singur şi nefericit.
17 Eliberează de nelinişte inima mea, Ţade
scoate-mă din necazurile mele.
18 poveste la umilirea şi suferinţa mea
şi iartă-mi toate păcatele.
19 Vezi că duşmanii mei se înmulţesc Reş
şi cu ură înverşunată mă urăsc.
20 Păzeşte sufletul meu şi mântuieşte-mă; Sin
să nu fiu făcut de ruşine
pentru că mi-am pus speranţa în tine.
21 Nevinovăţia şi dreptatea să mă ocrotească, Tau
pentru că am sperat în tine .
22 Eliberează-l, Dumnezeule, pe Israel
din toate strâmtorările sale.
1 Al lui David.
Fă-mi dreptate, Doamne,
căci eu am umblat în nevinovăţie. În Domnul mi-am pus încrederea
şi nu mă voi clătina.
2 Cercetează-mă, Doamne, şi pune-mă la încercare,
verifică în foc rărunchii mei şi inima mea,
3 căci bunătatea ta este înaintea ochilor mei
şi umblu în adevărul tău.
4 Nu am stat împreună cu cei care iubesc vanitatea
şi nu voi intra printre cei făţarnici.
5 Am urât adunarea răufăcătorilor
şi nu voi şedea împreună cu cei fără de lege.
6 Îmi voi spăla mâinile în nevinovăţie
şi voi înconjura altarul tău, Doamne,
7 ca să fac să răsune cântarea de mulţumire
şi să istorisesc toate faptele tale minunate.
8 Doamne, iubesc frumuseţea casei tale,
locul în care locuieşte mărirea ta.
9 Să nu iei sufletul meu laolaltă cu cel al păcătoşilor
şi viaţa mea cu cea a vărsătorilor de sânge,
10 în mâinile cărora este nelegiuire
şi a căror dreaptă este plină de mită.
11 Dar eu umblu în nevinovăţia mea,
mântuieşte-mă şi îndură-te de mine.
12 Piciorul meu stă pe calea cea dreaptă;
în adunări îl voi binecuvânta pe Domnul .
1 Al lui David.
Domnul este lumina şi mântuirea mea,
de cine mă voi teme? Domnul este apărătorul vieţii mele,
de cine mă voi înfricoşa?
2 Când năvălesc cei răi asupra mea,
ca să-mi sfâşie trupul , aceştia, persecutorii şi duşmanii mei, se clatină şi cad.
3 Chiar dacă ar năvăli o armată asupra mea,
inima mea tot nu s-ar teme;
chiar dacă s-ar dezlănţui un război împotriva mea, şi atunci mi-aş păstra încrederea.
4 Un lucru cer de la Domnul şi pe acesta îl caut:
să locuiesc în casa Domnului
în toate zilele vieţii mele, ca să privesc frumuseţea Domnului şi să vizitez sanctuarul său.
5 El mă va ascunde în adăpostul lui în ziua nenorocirii,
mă va adăposti în ascunzătoarea cortului său, mă va ridica pe o stâncă.
6 Şi acum, să se înalţe capul meu
deasupra duşmanilor ce mă înconjoară,
iar eu voi jertfi în cortul lui jertfe de laudă;
voi cânta şi-l voi preamări pe Domnul.
7 Ascultă-mi, Doamne, glasul când te chem:
îndură-te de mine şi răspunde-mi!
8 Din partea ta îmi spune inima:
„Căutaţi faţa mea”.
Eu caut, Doamne, faţa ta .
9 Nu-ţi ascunde faţa de la mine,
nu îndepărta cu mânie pe slujitorul tău; tu eşti ajutorul meu, nu mă respinge
şi nu mă abandona, Dumnezeul mântuirii mele.
10 Chiar tatăl meu şi mama mea m-au părăsit,
dar Domnul m-a primit la sine.
11 Arată-mi, Doamne, calea ta,
călăuzeşte-mă pe calea cea dreaptă din cauza duşmanilor mei.
12 Nu mă lăsa pradă duşmanilor mei,
căci s-au ridicat împotriva mea martori mincinoşi, care nu respiră decât violenţa!
13 Cred că voi vedea bunătăţile Domnului
pe pământul celor vii .
14 Aşteaptă-l pe Domnul, fii tare,
îmbărbătează-ţi inima şi nădăjduieşte în Domnul.
1 Al lui David.
Către tine strig, Doamne,
Dumnezeul meu , să nu rămâi tăcut în faţa mea, căci de vei tăcea faţă de mine,
voi fi asemenea cu cei care coboară în groapă .
2 Ascultă glasul rugăciunii mele,
când strig către tine, când îmi ridic mâinile spre templul tău cel sfânt.
3 Nu mă pune laolaltă cu cei păcătoşi
şi cu făptuitorii de rele: ei vorbesc de pace cu semenii lor, pe când inima lor e plină de răutate.
4 Dă-le după faptele lor
şi după răutatea purtării lor; dă-le după lucrarea mâinilor lor, plăteşte-le cum se cuvine.
5 Căci ei nu au luat aminte la lucrările Domnului
şi la fapta mâinilor sale;
să-i năruie şi să nu-i mai zidească!
6 Binecuvântat să fie Domnul,
pentru că a ascultat glasul rugăciunii mele.
7 Domnul este tăria şi scutul meu,
în el şi-a pus încrederea inima mea.
El m-a ajutat,
şi de aceea inima îmi este plină de veselie şi îi aduc mulţumiri prin cântările mele.
8 Domnul este tăria poporului său,
el este cetate de scăpare pentru unsul său.
9 Mântuieşte, Doamne, pe poporul tău,
binecuvântează moştenirea ta,
fii păstorul şi sprijinitorul lui în veci.
1 Psalm. Al lui David.
Aduceţi Domnului, fii ai lui Dumnezeu , aduceţi Domnului preamărire şi putere,
2 aduceţi Domnului gloria numelui său.
Adoraţi-l pe Domnul în strălucirea sfinţeniei sale .
3 Glasul Domnului este peste ape,
Dumnezeul slavei tună; Domnul este peste apele întinse.
4 Glasul Domnului este puternic,
glasul Domnului e plin de măreţie.
5 Glasul Domnului despică cedrii,
Domnul zdrobeşte cedrii Libanului
6 şi face să salte Libanul ca un viţel,
iar Sirionul ca un pui de zimbru .
7 Glasul Domnului varsă limbi de foc,
8 glasul Domnului cutremură pustiul
şi va cutremura Domnul pustiul Cadeş.
9 Glasul Domnului face cerboaicele să nască,
despoaie pădurile
şi, în lăcaşul său sfânt, toţi îi cântă slava.
10 Domnul stăpâneşte peste potop,
Domnul stăpâneşte în veci ca rege.
11 Domnul va da tărie poporului său,
Domnul va binecuvânta poporul său cu pace.
1 Psalm. Cântec la sfinţirea templului. Al lui David.
2 Te preamăresc, Doamne, pentru că m-ai eliberat
şi n-ai lăsat pe vrăjmaşii mei să râdă de mine.
3 Doamne, Dumnezeul meu, eu am strigat către tine
şi tu m-ai vindecat.
4 Doamne, tu mi-ai scos sufletul din locuinţa morţilor,
tu mi-ai dat viaţă, ca să nu cobor în mormânt.
5 Cântaţi Domnului, voi, credincioşii lui,
preamăriţi memoria sfinţeniei sale!
6 Căci mânia lui ţine o clipă ,
dar îndurarea lui ţine toată viaţa.
Seara intră în casă plânsul, iar dimineaţa bucuria.
7 Iar eu, în bunăstarea mea, am zis:
„Nu mă voi clătina în veac”.
8 Doamne, în bunăvoinţa ta,
m-ai aşezat pe un munte puternic ; dar când ţi-ai întors faţa de la mine, am fost cuprins de spaimă.
9 Către tine, Doamne, am început să strig
şi de la Dumnezeul meu am cerut îndurare.
10 Ce câştig ai avea din sângele meu,
de-aş coborî în adâncuri? Oare te va lăuda ţărâna şi va vesti adevărul tău?
11 Ascultă-mă, Doamne, ai milă de mine!
Doamne, fii tu ajutorul meu!
12 Tu ai schimbat plânsul meu în dans,
mi-ai sfâşiat haina de pocăinţă şi m-ai încins cu bucurie,
13 pentru ca sufletul meu să-ţi cânte fără încetare.
Doamne, Dumnezeul meu, în veci te voi preamări!
1 Maestrului de cor. Psalm. Al lui David.
2 Doamne, în tine mă încred,
să nu fiu dat nicicând de ruşine; mântuieşte-mă în dreptatea ta.
3 Pleacă-ţi urechea spre mine,
grăbeşte-te să mă eliberezi. Fii pentru mine o stâncă de scăpare, o cetate întărită, ca să mă mântuieşti.
4 Tu eşti stânca mea, cetatea mea,
pentru numele tău, condu-mă şi călăuzeşte-mă.
5 Scoate-mă din laţul pe care mi l-au întins,
căci tu eşti tăria mea.
6 În mâinile tale îmi încredinţez sufletul,
tu mă vei mântui, Doamne, Dumnezeule adevărat.
7 Tu urăşti pe cei care se închină deşertăciunii idolilor,
eu însă îmi pun încrederea numai în Domnul.
8 Mă voi bucura şi mă voi veseli de îndurarea ta,
căci ai privit la neputinţa mea,
tu cunoşti frământările sufletului meu.
9 Nu m-ai lăsat în mâinile duşmanului
şi ai pus în loc sigur picioarele mele.
10 îndură-te de mine, Doamne,
căci sunt în strâmtorare; mi s-au uscat de mâhnire ochii, sufletul şi trupul.
11 Căci se sfârşeşte în durere viaţa mea
şi anii mei în suspine; sărăcia mi-a sleit puterile şi oasele mele s-au măcinat.
12 Am ajuns de râsul duşmanilor mei:
spaimă mare pentru vecinii şi cunoscuţii mei ; cei care mă văd pe drum mă ocolesc.
13 Sunt dat uitării ca un mort,
ca unul fără inimă,
am ajuns ca o oală spartă.
14 Când aud învinuirile multora,
groaza mă înconjoară ,
când împreună se înţeleg între ei împotriva mea, uneltesc să-mi ia sufletul.
15 Dar eu mă încred în tine, Doamne,
şi spun: „Tu eşti Dumnezeul meu,
16 soarta mea este în mâinile tale!”
Scapă-mă din mâinile duşmanilor mei
şi de cei care mă persecută.
17 Fă să strălucească faţa ta peste slujitorul tău,
mântuieşte-mă în îndurarea ta.
18 Doamne, să nu fiu făcut de ruşine
pentru că am strigat spre tine, cei răi să fie făcuţi de ruşine
şi să coboare muţi în locuinţa morţilor.
19 Fă să tacă buzele mincinoase,
care vorbesc obraznic împotriva celui drept cu trufie şi dispreţ.
20 Cât de mare este bunătatea ta, Doamne ,
pe care ai pregătit-o pentru cei care se tem de tine şi cu care îi copleşeşti pe cei care se încred în tine înaintea ochilor tuturor!
21 Tu îi ascunzi sub protecţia feţei tale
de uneltirile oamenilor, îi adăposteşti în cortul tău, departe de limbile care îi clevetesc.
22 Binecuvântat să fie Domnul,
căci a făcut pentru mine lucruri minunate, într-o cetate întărită.
23 În neliniştea mea, ziceam:
„Sunt izgonit dinaintea ta”, dar tu ai ascultat glasul rugăciunii mele, când am strigat către tine.
24 Iubiţi, aşadar, pe Domnul, voi, toţi credincioşii lui!
Domnul păzeşte pe cei credincioşi
şi pedepseşte cu vârf şi îndesat pe cei mândri.
25 Fiţi tari, prindeţi curaj,
voi, toţi cei care nădăjduiţi în Domnul!
1 Al lui David. Poem .
Fericit este omul căruia i s-a iertat fărădelegea, căruia i s-a acoperit păcatul!
2 Fericit este omul
căruia Domnul nu-i ia în seamă greşeala şi în sufletul căruia nu este prefăcătorie.
3 Câtă vreme am tăcut, mi se topeau oasele
şi gemeam ziua întreagă.
4 Zi şi noapte apăsa peste mine mâna ta,
vlaga mi se usca în dogoarea verii . Selah
5 Eu ţi-am mărturisit păcatul meu,
nu ţi-am ascuns fărădelegea mea.
Am zis: „Voi mărturisi Domnului fărădelegile mele” .
Şi tu ai iertat vinovăţia păcatului meu. Selah
6 De aceea te roagă orice credincios
în timpul strâmtorării . Chiar de s-ar dezlănţui potop de ape, la el nu vor ajunge.
7 Tu eşti pentru mine un loc de scăpare,
tu mă scoţi din strâmtorare,
mă înconjori cu cântări de bucurie pentru eliberare. Selah
8 Îţi voi da înţelepciune
şi îţi voi arăta calea pe care să mergi;
te voi sfătui şi voi aţinti ochii mei asupra ta .
9 Nu fiţi asemenea calului şi catârului,
lipsiţi de pricepere,
ale căror fălci le strângi cu zăbala şi frâu, altfel nu vin după tine.
10 De multe dureri are parte cel rău,
dar pe cel care nădăjduieşte în Domnul, îndurarea îl va înconjura.
11 Bucuraţi-vă, drepţilor, în Domnul şi veseliţi-vă!
Strigaţi de bucurie, toţi cei curaţi cu inima.
1 Bucuraţi-vă, drepţilor, în Domnul;
cei fără de prihană
se cuvine să-i înalţe cântare de laudă.
2 Lăudaţi-l pe Domnul cu harpa ;
cântaţi-i cu alăuta cu zece coarde.
3 Cântaţi-i o cântare nouă,
cântaţi cu măiestrie şi cu strigăte de veselie.
4 Căci drept este cuvântul Domnului
şi toate lucrările sale sunt vrednice de crezare.
5 El iubeşte dreptatea şi adevărul,
pământul este plin de bunătatea Domnului.
6 Prin cuvântul Domnului au fost făcute cerurile
şi prin suflarea gurii lui toate oştirile sale.
7 El ţine ca într-un burduf apele mării
şi pune în vistierii abisurile.
8 Să se teamă de Domnul tot pământul,
în faţa lui să tremure toţi locuitorii lumii.
9 Căci el a spus şi toate s-au făcut,
el a poruncit şi toate au fost create .
10 Domnul destramă planurile naţiunilor,
el zădărniceşte hotărârile popoarelor;
11 dar planul Domnului rămâne în veci
şi gândurile inimii sale din neam în neam.
12 Fericit este poporul al cărui Dumnezeu este Domnul,
poporul pe care el şi l-a ales ca moştenire.
13 Domnul priveşte din ceruri,
el îi vede pe toţi fiii oamenilor .
14 Din locuinţa lui sfântă ,
îi cercetează pe toţi locuitorii pământului.
15 El singur a plăsmuit inimile lor
şi le cunoaşte toate faptele.
16 Regele nu se salvează prin mulţimea armatei,
nici cel viteaz nu scapă prin marea lui putere.
17 Nu ajunge calul pentru a da mântuire
şi cu toată puterea lui nu poate izbăvi.
18 Iată, ochii Domnului sunt îndreptaţi
spre cei care se tem de el,
spre cei care nădăjduiesc în mila lui,
19 ca să scape de la moarte sufletele lor
şi să-i hrănească în timp de foamete.
20 Sufletul nostru îl aşteaptă pe Domnul;
pentru că el este ajutorul şi apărătorul nostru,
21 pentru că în el se va bucura inima noastră
şi în numele lui cel sfânt ne-am pus nădejdea.
22 Fie, Doamne, mila ta asupra noastră,
precum şi speranţa noastră este în tine.
1 Al lui David.
Când s-a prefăcut nebun înaintea lui Abimelec şi, fiind alungat de la acesta, a plecat .
2 Îl voi binecuvânta pe Domnul în orice timp, Alef
lauda lui va fi fără încetare în gura mea.
3 Să se laude sufletul meu în Domnul! Bet
Să audă cei umili şi să se bucure!
4 Preamăriţi-l pe Domnul împreună cu mine, Ghimel
să înălţăm numele lui împreună!
5 L-am căutat pe Domnul şi el mi-a răspuns Dalet
şi m-a eliberat de orice teamă.
6 Priviţi la el şi veţi fi luminaţi He
şi feţele voastre nu se vor ruşina.
7 Acest sărac a strigat şi Domnul l-a ascultat Zain
şi l-a scăpat din toate necazurile sale.
8 Îngerul Domnului veghează lângă cei ce se tem de el Het
şi-i scapă din primejdie.
9 Gustaţi şi vedeţi cât de bun este Domnul, Tet
ferice de omul care se încrede în el.
10 Temeţi-vă de Domnul, voi, sfinţii lui, Iod
căci de nimic nu duc lipsă cei ce se tem de el.
11 Bogaţii au sărăcit şi îndură foame, Kaf
dar cei care îl caută pe Domnul nu duc lipsă de nimic.
12 Veniţi, fiilor, ascultaţi-mă, Lamed
vă voi învăţa frica de Domnul.
13 Cine este omul care doreşte viaţa, Mem
care vrea zile multe ca să vadă binele?
14 Fereşte-ţi limba de răutate Nun
şi buzele de vorbe înşelătoare;
15 fugi de rău şi fă binele, Samek
caută pacea şi urmeaz-o.
16 Ochii Domnului sunt peste cei drepţi Ain
şi urechea lui ia aminte la strigătele lor.
17 Faţa Domnului este împotriva celor ce fac răul, Pe
pentru a şterge amintirea lor de pe pământ.
18 Când cei drepţi strigă, Domnul îi aude Ţade
şi-i scapă din orice strâmtoare.
19 Domnul este aproape de cei cu inima zdrobită Qof
şi-i mântuieşte pe cei cu sufletul mâhnit.
20 Multe încercări se abat peste cel drept, Reş
dar Domnul îl eliberează din toate.
21 El veghează asupra fiecăruia dintre oasele sale, Sin
nici unul dintre ele nu va fi zdrobit.
22 Pe cel nelegiuit îl va ucide răutatea, Tau
iar duşmanii celui drept îşi vor primi pedeapsa.
23 Domnul eliberează sufletele slujitorilor săi,
nu vor fi pedepsiţi cei ce se încred într-însul.
1 Al lui David.
Judecă-i tu, Doamne, pe cei care mă judecă, luptă tu cu cei ce luptă împotriva mea!
2 Apucă scutul şi pavăza
şi ridică-te în ajutorul meu!
3 Ridică suliţa şi barda
împotriva prigonitorilor mei!
Spune sufletului meu: „Eu sunt mântuirea ta”.
4 Să fie ruşinaţi şi umiliţi
cei care urăsc sufletul meu, să dea înapoi şi să se facă de râs cei ce urzesc nenorocirea mea!
5 Să fie ca pleava luată de vânt
şi îngerul Domnului să-i nimicească.
6 Să le fie calea întunecoasă şi alunecoasă
şi îngerul Domnului să-i urmărească!
7 Căci mi-au întins laţul lor
şi fără de temei au săpat o groapă, ca să-mi piardă sufletul.
8 Să vină pe neaşteptate nenorocirea peste ei
şi laţul pe care l-au întins, pe ei să-i prindă, ei înşişi să cadă în nenorocire!
9 Iar sufletul meu va tresaltă în Domnul, se va desfăta de mântuirea lui.
10 Toate oasele mele vor zice:
„Cine e ca tine, Doamne? Tu, care mântuieşti pe cel sărman
de mâna celor mai puternici decât el, pe cel sărac şi lipsit de cei ce-l jefuiesc”.
11 S-au ridicat martori mincinoşi,
care mă întreabă de lucruri pe care nu le ştiu;
12 ei mă răsplătesc cu rău în loc de bine,
sufletul meu e cuprins de dezolare.
13 Iar eu, când ei erau bolnavi,
mă îmbrăcam în sac, îmi smeream sufletul cu post şi în inima mea mă rugam pentru ei neîncetat .
14 Mă zbăteam ca pentru un prieten al meu,
ca pentru un frate, ca şi cum mi-aş fi jelit mama, aşa eram zdrobit de durere.
15 Dar ei se bucură când mă clatin;
se adună, se strâng împotriva mea
ca să mă lovească, şi eu nu ştiam; ca să mă sfâşie fără încetare ,
16 mă ispitesc, mă batjocoresc în fel şi chip,
scrâşnesc din dinţi împotriva mea.
17 Doamne, cât vei mai privi?
Scapă sufletul meu de răutatea lor, de puii de leu, pe mine, cel părăsit!
18 Te voi preamări în adunarea cea mare,
în mijlocul unui popor puternic te voi lăuda.
19 Să nu râdă de mine duşmanii mei mincinoşi,
nici să facă semne cu ochiul cei care mă urăsc fără motiv!
20 Căci ei nu vorbesc de pace,
ci, împotriva celor paşnici din ţară, urzesc planuri viclene.
21 Îşi deschid gura larg asupra mea şi zic:
„Bine, bine! Am văzut cu ochii noştri”.
22 Tu ai văzut, Doamne. Nu sta în tăcere!
Doamne, nu te îndepărta de mine!
23 Ia aminte şi ridică-te la judecata mea,
Dumnezeul meu şi Domnul meu, în apărarea cauzei mele!
24 Judecă-mă după dreptatea ta,
Doamne, Dumnezeul meu, ca să nu râdă ei de mine!
25 Să nu zică în inima lor:
„Ce bucurie pentru sufletul nostru!”, nici să nu spună: „L-am înghiţit”.
26 Să se ruşineze şi să fie făcuţi de râs
toţi cei care se bucură de nenorocirea mea! Să fie acoperiţi de ruşine şi de ocară cei care se cred mari înaintea mea!
27 Să tresalte de veselie şi să se bucure
cei care voiesc dreptatea mea, să spună pururi:
„Preaînălţat fie Domnul,
cel care vrea pacea slujitorului său”.
28 Şi limba mea va vesti dreptatea ta
şi va cânta lauda ta ziua întreagă.
1 Maestrului de cor. Slujitorul lui Iahve. Al lui David.
2 În adâncul inimii celui nelegiuit şuşoteşte păcatul,
înaintea ochilor săi nu este frică de Dumnezeu.
3 Atât de mult se măguleşte pe sine,
încât nu-şi descoperă fărădelegea, ca s-o urască.
4 Cuvintele gurii sale sunt răutate şi înşelăciune,
el refuză să înţeleagă şi să facă binele.
5 La fărădelege se gândeşte în aşternutul său,
merge pe calea care nu este bună şi nu urăşte răul.
6 Bunătatea ta, Doamne, este până la ceruri
şi fidelitatea ta până la nori.
7 Dreptatea ta este ca munţii lui Dumnezeu
şi judecăţile tale sunt ca abisul cel mare. Tu, Doamne, ajuţi oameni şi animale.
8 Cât de minunată este bunătatea ta, Dumnezeule!
Fiii oamenilor îşi găsesc adăpost la umbra aripilor tale.
9 Se satură din belşugul casei tale,
tu îi adăpi din şuvoaiele desfătărilor tale.
10 Căci la tine este izvorul vieţii
şi în lumina ta vom vedea lumina.
11 Păstrează îndurarea ta peste cei care te cunosc
şi dreptatea ta peste cei curaţi cu inima.
12 Să nu vină asupra mea piciorul celor mândri
şi mâna celor răi să nu mă izgonească.
13 Iată, au căzut făcătorii de rele,
s-au prăbuşit şi nu se vor putea ridica.
1 Al lui David.
Nu-i invidia pe cei care fac răul Alef
şi nu fi gelos pe cei care săvârşesc nedreptatea,
2 căci se usucă îndată ca iarba
şi ca verdeaţa câmpului se ofilesc.
3 Încrede-te în Domnul şi fă binele; Bet
locuieşte pământul şi păstrează-ţi credinţa .
4 Caută-ţi bucuria în Domnul Ghimel
şi el va asculta cererile inimii tale.
5 Încredinţează-i Domnului calea ta
şi încrede-te în el, şi el va duce la îndeplinire;
6 el va face să strălucească dreptatea ta ca lumina
şi judecata ta ca soarele la amiază.
7 Stai în tăcere înaintea Domnului şi aşteaptă-l ; Dalet
nu-l invidia pe cel care are reuşită în drumul său, pe omul care urzeşte viclenie.
8 Fereşte-te de mânie, depărtează de la tine furia, He
nu te aprinde, ca să nu faci răul,
9 fiindcă cei ce fac rele vor fi nimiciţi,
iar cei ce nădăjduiesc în Domnul vor moşteni pământul.
10 Încă puţin şi cel rău nu va mai fi; Waw
vei căuta locul lui şi nu-l vei mai găsi.
11 Dar cei sărmani vor moşteni pământul
şi se vor bucura de multă pace.
12 Cel rău unelteşte împotriva celui drept Zain
şi scrâşneşte din dinţi împotriva lui.
13 Domnul însă râde de el,
căci vede cum i-a venit ziua.
14 Cei răi scot sabia, îşi încordează arcul, Het
ca să-l doboare pe cel smerit şi sărac,
ca să-i ucidă pe cei care urmează căi drepte .
15 Dar sabia lor le va intra în inimă
şi arcurile lor se vor frânge.
16 Mai bun e puţinul celui drept Tet
decât bogăţia multă a celor nelegiuiţi,
17 căci braţele celor nelegiuiţi vor fi zdrobite,
dar sprijinul celor drepţi este Domnul.
18 Domnul cunoaşte zilele celor neprihăniţi, Iod
moştenirea lor este veşnică.
19 Ei nu rămân de ruşine în timpul nenorocirii
şi în zilele de foamete sunt îndestulaţi.
20 Fiindcă cei răi vor fi nimiciţi Kaf
şi vrăjmaşii Domnului
ca podoaba câmpului vor trece, ca fumul se vor risipi .
21 Cel nelegiuit împrumută şi nu dă înapoi, Lamed
dar cel drept se îndură şi dăruieşte.
22 Căci cei binecuvântaţi de el vor moşteni pământul,
iar cei blestemaţi de el vor fi nimiciţi.
23 Paşii omului sunt întăriţi de Domnul Mem
şi-l însoţeşte cu iubire pe cărarea vieţii.
24 Când omul se clatină, nu cade,
căci Domnul îl ţine de mână.
25 Am fost tânăr şi am îmbătrânit, Nun
dar n-am văzut să fie părăsit cel drept, nici urmaşii lui să cerşească pâine.
26 Ziua întreagă, el se milostiveşte şi dă cu împrumut
şi neamul lui va fi binecuvântat.
27 Îndepărtează-te de rău şi fă binele Samek
şi vei avea o casă pentru totdeauna.
28 Căci Domnul iubeşte dreptatea
şi nu părăseşte pe credincioşii săi.
Cei răi vor pieri pentru totdeauna Ain
şi neamul celor fără de lege va fi nimicit.
29 Cei drepţi vor moşteni pământul
şi-l vor locui în vecii vecilor.
30 Gura celui drept exprimă înţelepciunea Pe
şi limba lui rosteşte dreptatea.
31 Legea Dumnezeului său este în inima lui
şi paşii lui nu şovăie.
32 Nelegiuitul pândeşte pe cel drept, Ţade
căutând să-l omoare;
33 dar Domnul nu-l lasă în mâinile lui
şi nu-l va condamna când va fi judecat.
34 Aşteaptă-l pe Domnul şi păzeşte calea lui Qof
şi el te va înălţa ca să moşteneşti pământul,
şi tu vei vedea când vor fi nimiciţi păcătoşii.
35 L-am văzut pe cel nelegiuit triumfând Reş
şi ridicându-se ca un cedru înverzit ;
36 a trecut şi nu mai este,
l-am căutat şi nu l-am mai aflat .
37 Priveşte la cel desăvârşit, caută la cel drept, Sin
căci omul păcii are parte de urmaşi.
38 Cei nelegiuiţi însă vor dispărea cu toţii,
urmaşii celor fără de lege vor fi nimiciţi.
39 Mântuirea celor drepţi vine de la Domnul, Tau
el este ocrotitorul lor în timpul încercării.
40 Domnul le vine în ajutor şi-i eliberează,
îi scapă de cei nelegiuiţi şi-i mântuieşte, pentru că şi-au pus speranţa în el.
1 Psalm. Al lui David. Pentru comemorare .
2 Doamne, să nu mă mustri în mânia ta
şi să nu mă pedepseşti în furia ta.
3 Căci săgeţile tale s-au înfipt în mine
şi mâna ta apasă peste mine.
4 Nimic nu este sănătos în trupul meu
în faţa mâniei tale, şi nu este pace în oasele mele, din cauza păcatelor mele.
5 Căci fărădelegile mi-au acoperit capul,
ca o povară prea grea pentru mine.
6 Au putrezit şi s-au înveninat rănile mele,
din pricina nebuniei mele.
7 M-am încovoiat şi m-am gârbovit cu totul;
toată ziua umblu în mâhnire.
8 Rărunchii îmi sunt cuprinşi de febră
şi nu mai e nimic sănătos în trupul meu.
9 Sunt frânt şi istovit cu totul,
strig din cauza zbuciumului inimii mele.
10 Doamne, în faţa ta e toată dorinţa mea şi suspinul meu nu-ţi este ascuns.
11 Inima mi se zbate, m-au părăsit puterile
şi mi-am pierdut chiar şi lumina ochilor.
12 Prietenii şi cunoscuţii se îndepărtează ,
din cauza rănii mele, şi rudele mele stau deoparte.
13 Cei care vor să-mi ia sufletul îmi întind curse,
cei care-mi vor răul vorbesc de pieirea mea şi vicleşuguri pun la cale ziua întreagă.
14 Iar eu, ca un surd, nu iau aminte
şi sunt ca un mut ce nu-şi deschide gura,
15 ca omul ce nu aude
şi nu iese răspuns din gura lui.
16 Pentru că în tine, Doamne, mi-am pus speranţa
tu îmi vei răspunde, Doamne, Dumnezeul meu!
17 Spuneam, de fapt: „Să nu râdă de mine
când mi se clatină piciorul, să nu se ridice cu mândrie împotriva mea”.
18 Sunt gata să mă prăbuşesc
şi durerea înaintea mea este pururea.
19 Căci eu îmi mărturisesc fărădelegea
şi mă înspăimânt de păcatul meu.
20 Duşmanii mei sunt plini de viaţă şi sunt puternici
şi s-au înmulţit cei care mă urăsc fără motiv.
21 Ei îmi răsplătesc binele cu rău
şi mă acuză, pentru că eu caut binele.
22 Să nu mă părăseşti, Doamne;
Dumnezeul meu, să nu te îndepărtezi de la mine!
23 Grăbeşte-te să mă ajuţi,
Doamne, mântuirea mea!
1 Maestrului de cor. Yedutun . Psalm. Al lui David.
2 Mi-am zis: „Voi veghea asupra căilor mele,
ca să nu păcătuiesc cu limba mea. Voi pune pază gurii mele
cât timp cel nelegiuit îmi va sta împotrivă”.
3 Am stat mut, în tăcere;
am tăcut chiar când era vorba de bine şi durerea mea s-a înteţit.
4 S-a înfierbântat în mine inima mea
şi în cugetul meu a izbucnit focul. Atunci mi-am dat drumul limbii:
5 „Fă-mi cunoscut, Doamne, sfârşitul meu
şi care este lungimea zilelor mele, ca să ştiu cât de scurtă-i viaţa mea.
6 Iată, tu ai dat zilelor mele
o lungime de câteva palme şi durata vieţii mele e ca un nimic în faţa ta.
Într-adevăr, e doar deşertăciune
tot omul care trăieşte Selah
7 şi ca o umbră este omul care trece.
Da, în zadar se zbuciumă;
strânge comori şi nu ştie pentru cine le adună”.
8 Iar acum, ce pot să mai aştept , Doamne?
Nădejdea mea este numai la tine.
9 De toate fărădelegile mele mântuieşte-mă,
să nu mă faci de ocara celui fără minte.
10 Am tăcut şi nu mi-am deschis gura,
căci tu eşti cel care faci toate .
11 Depărtează de la mine loviturile tale;
de apăsarea mâinii tale sunt zdrobit.
12 Prin pedepsele pentru păcat, tu îl corijezi pe om;
ca molia îi distrugi tot ce şi-ar putea dori.
într-adevăr, tot omul este deşertăciune! Selah
13 Ascultă, Doamne, rugăciunea mea
şi pleacă-ţi urechea la strigarea mea, nu fi surd la lacrimile mele, căci sunt străin înaintea ta, un trecător, ca toţi părinţii mei.
14 Întoarce-ţi privirea de la mine, ca să mă înseninez,
înainte de a mă duce şi de a nu mai fi!
1 Maestrului de cor. Al lui David. Psalm.
2 Cu dor l-am aşteptat pe Domnul,
iar el s-a plecat spre mine şi mi-a ascultat strigătul.
3 M-a scos din prăpastia nenorocirii,
din noroi şi mocirlă, mi-a pus picioarele pe stâncă, mi-a întărit paşii.
4 El a pus în gura mea un cântec nou,
un imn de laudă pentru Dumnezeul nostru. Mulţi vor vedea şi vor fi cuprinşi de teamă şi îşi vor pune încrederea în Domnul.
5 Fericit bărbatul care şi-a pus încrederea în Domnul
şi nu-şi întoarce faţa către cei îngâmfaţi, nici către cei rătăciţi în minciună.
6 Multe sunt minunile pe care le-ai făcut
şi planurile tale pentru noi,
Doamne, Dumnezeul meu! Nimeni nu este asemenea ţie! Aş vrea să le povestesc şi să vorbesc despre ele, dar ele se înmulţesc fără număr.
7 Jertfă şi ofrandă tu nu doreşti,
tu mi-ai deschis urechile;
nu ceri nici arderi de tot, nici jertfă de ispăşire.
8 Atunci, am zis: „Iată, vin
– în sulul cărţii este scris despre mine –
9 ca să fac voinţa ta”.
Dumnezeul meu, aceasta o doresc.
Legea ta este în adâncul inimii mele.
10 Vestesc dreptatea ta în adunarea cea mare;
nu-mi închid buzele, tu ştii lucrul acesta, Doamne!
11 Nu am tăinuit dreptatea ta,
ci vestesc fidelitatea şi mântuirea ta. Nu am ascuns îndurarea şi adevărul tău în adunarea cea mare.
12 Iar tu, Doamne, nu depărta îndurarea ta de la mine,
milostivirea şi adevărul tău să mă întărească pururi,
13 căci m-au împresurat rele fără număr,
păcatele mele m-au înconjurat şi nu mai pot vedea.
S-au înmulţit mai mult decât perii capului meu şi mi-a pierit curajul.
14 Binevoieşte, Doamne, a mă elibera!
Doamne, grăbeşte-te să mă ajuţi!
15 Să se ruşineze şi să piară
cei ce caută sufletul meu, ca să-l piardă; să se retragă şi să fie umiliţi cei care îmi doresc nenorocirea!
16 Să încremenească de ruşine
cei care-mi spun: „Aşa-ţi trebuie”.
17 Să se bucure şi să se veselească în tine
toţi cei care te caută;
cei care iubesc mântuirea ta să zică fără încetare: „Preamărit să fie Domnul”.
18 Eu sunt sărac şi nefericit,
dar Dumnezeu are grijă de mine. Tu, ajutorul şi eliberatorul meu, Dumnezeul meu, nu întârzia!
1 Maestrului de cor. Psalm. Al lui David.
2 Fericit este acela care se îngrijeşte de cel sărman,
căci Domnul îl salvează în ziua nenorocirii.
3 Domnul îl păzeşte şi îl ţine în viaţă,
îl face fericit pe pământ
şi nu-l lasă la bunul plac al vrăjmaşilor săi.
4 Domnul îl întăreşte pe patul de suferinţă,
tu îi vei schimba aşternutul în timpul bolii sale.
5 Eu strig: „Doamne, ai milă de mine,
vindecă-mi sufletul, căci am păcătuit împotriva ta”.
6 Vrăjmaşii vorbesc rele împotriva mea:
„Când oare va muri şi va pieri numele lui?”
7 Dacă vine cineva să mă vadă, spune minciuni
şi inima lui adună răutate,
apoi, ieşind afară, vorbeşte de rău.
8 Se sfătuiesc în şoaptă toţi cei ce mă urăsc,
cugetă împotriva mea cele rele :
9 „O boală nemiloasă a venit peste el.
El zace şi nu se va mai putea scula”.
10 Chiar şi prietenul apropiat, în care mă încredeam şi care mânca pâinea mea, a ridicat împotriva mea călcâiul.
11 Dar tu, Doamne, îndură-te de mine,
ridică-mă şi le voi da răsplată.
12 Prin aceasta voi cunoaşte că mă iubeşti,
dacă duşmanul meu nu râde de mine.
13 Dar pe mine mă ocroteşti pentru nevinovăţia mea
şi mă faci să stau în faţa ta de-a pururi.
14 Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel,
din veci în veci. Amin! Amin!
1 Maestrului de cor. Poem . Al fiilor lui Core.
2 Cum doreşte cerbul izvoarele de apă,
aşa te doreşte sufletul meu pe tine, Dumnezeule.
3 Sufletul meu e însetat de Dumnezeu,
de Dumnezeul cel viu; când voi veni şi voi vedea faţa lui Dumnezeu?
4 Lacrimile îmi sunt pâine ziua şi noaptea,
când mi se zice în fiecare zi: „Unde este Dumnezeul tău?”
5 Îmi aduc aminte de aceasta
şi sufletul se topeşte în mine cum înaintam prin mulţime,
până la casa lui Dumnezeu, în strigătele de bucurie şi de mulţumire ale unei mulţimi în sărbătoare.
6 Pentru ce eşti mâhnit, suflete al meu,
şi pentru ce gemi înlăuntrul meu? Încrede-te în Dumnezeu, căci iarăşi îl voi lăuda pe el, care este mântuirea mea şi Dumnezeul meu.
7 E mâhnit în mine sufletul,
de aceea, mă gândesc la tine din ţara Iordanului şi din Hermon, de pe muntele Misar .
8 Un abis cheamă un alt abis la vuietul cascadelor tale;
toate talazurile şi valurile tale trec peste mine!
9 Ziua îmi trimite Domnul îndurarea sa
şi noaptea cântarea lui mă însoţeşte,
ca o rugăciune către Dumnezeul vieţii mele.
10 Îi spun lui Dumnezeu, stânca mea:
„De ce m-ai uitat?
De ce umblu întristat, oprimat de duşmanii mei?”
11 Mi se sfărâmă oasele
când mă batjocoresc asupritorii mei şi mă întreabă toată ziua: „Unde este Dumnezeul tău?”
12 Pentru ce eşti mâhnit, suflete al meu,
şi pentru ce gemi înlăuntrul meu? Încrede-te în Dumnezeu, căci iarăşi îl voi lăuda pe el, care este mântuirea mea şi Dumnezeul meu.
1 Judecă-mă, Dumnezeule, şi apără-mi cauza
în faţa unui popor lipsit de credinţă, scapă-mă de omul perfid şi trădător.
2 Pentru că tu eşti Dumnezeul meu şi locul meu de refugiu!
Pentru ce mă alungi? Pentru ce trebuie să umblu trist, oprimat de duşmanii mei?
3 Trimite-mi lumina şi adevărul tău!
Ele să mă călăuzească, să mă ducă la muntele tău cel sfânt şi în lăcaşurile tale.
4 Voi merge la altarul lui Dumnezeu,
la Dumnezeul bucuriei şi veseliei mele, şi te voi lăuda cu harpa,
Dumnezeule, Dumnezeul meu.
5 Pentru ce eşti mâhnit, suflete al meu,
şi pentru ce gemi înlăuntrul meu? Încrede-te în Dumnezeu, căci iarăşi îl voi lăuda pe el, care este mântuirea feţei mele şi Dumnezeul meu.
1 Maestrului de cor. Al fiilor lui Core. Poem.
2 Dumnezeule, cu urechile noastre am auzit;
părinţii noştri ne-au povestit lucrarea pe care ai săvârşit-o în zilele lor, în zilele de demult.
3 Tu, cu mâna ta, ai alungat neamuri şi i-ai sădit pe ei,
ai zdrobit popoare şi i-ai lăsat pe ei să se răspândească.
4 Căci nu prin sabia lor au luat în stăpânire pământul
şi nu braţul lor i-a mântuit, ci dreapta ta şi braţul tău şi lumina feţei tale, pentru că în ei ţi-ai găsit plăcerea.
5 Tu eşti regele meu, Dumnezeule,
cel care hotărăşti victoriile lui Iacob!
6 Prin tine i-am respins pe duşmani
şi în numele tău i-am călcat în picioare pe cei care s-au ridicat împotriva noastră.
7 Căci nu mi-am pus încrederea în arcul meu
şi nu sabia mi-a adus salvarea,
8 ci tu ne-ai salvat de duşmanii noştri
şi i-ai făcut de ruşine pe cei ce ne urau.
9 În Dumnezeu ne vom mândri toată ziua,
preamărind mereu numele tău. Selah
10 Acum însă tu ne respingi şi ne acoperi de ruşine şi nu mai ieşi lături de oştirile noastre.
11 Ne faci să dăm înapoi în faţa vrăjmaşului
şi cei care ne urăsc ne pradă .
12 Ne dai ca pe nişte oi la tăiere
şi ne risipeşti printre naţiunile păgâne.
13 Îţi vinzi poporul tău fără câştig
şi nu te îmbogăţeşti prin vânzarea lui.
14 Tu ne faci de ruşine în faţa vecinilor noştri,
de râs şi de batjocură pentru cei din jurul nostru.
15 Ne faci să fim de pomină printre păgâni
şi popoarele clatină din cap la vederea noastră.
16 Toată ziua ocara este înaintea mea
şi ruşinea îmi acoperă faţa,
17 din cauza glasului ce mă insultă şi mă ocărăşte,
în faţa duşmanului şi a celui dornic de răzbunare.
18 Toate acestea au venit peste noi,
dar n-am uitat de tine
şi n-am călcat legământul tău.
19 Inimile noastre nu s-au dat înapoi
şi paşii noştri nu s-au abătut de pe calea ta.
20 Dar tu ne-ai aruncat în locul unde sunt şacalii
şi ne-ai acoperit cu umbra morţii.
21 Dacă am fi uitat de numele Dumnezeului nostru
şi am fi întins mâinile spre un dumnezeu străin,
22 oare Dumnezeu nu ar fi băgat de seamă,
el, care cunoaşte ascunzişurile inimii?
23 Căci pentru tine suntem daţi morţii toată ziua,
suntem socotiţi ca nişte oi de înjunghiere.
24 Trezeşte-te, pentru ce dormi, Doamne?
Scoală-te, nu ne respinge la nesfârşit.
25 Pentru ce îţi ascunzi faţa?
Pentru ce uiţi de nenorocirea şi de oprimarea noastră?
26 Căci sufletul nostru este doborât în praf
şi trupul nostru s-a lipit de pământ.
27 Scoală-te! Vino în ajutorul nostru
şi, pentru îndurarea ta, mântuieşte-ne!
1 Maestrului de cor. Pe melodia „Crinii”. Al fiilor lui Core.
Poem. Cântec de dragoste.
2 Din inima mea se revarsă cuvinte frumoase,
eu vreau să-i prezint regelui opera mea. Limba mea să fie ca pana unui scriitor iscusit.
3 Tu eşti cel mai fermecător dintre fiii oamenilor,
har a fost revărsat pe buzele tale
şi de aceea te-a binecuvântat Dumnezeu în veac.
4 Încinge-ţi sabia peste coapsa ta, viteazule,
ea este strălucirea şi măreţia ta.
5 Înaintează cu maiestate , suie în carul de luptă ,
pentru adevăr, blândeţe şi dreptate ,
şi te va învăţa lucruri minunate dreapta ta.
6 Săgeţile tale sunt ascuţite ,
pătrund în inima duşmanilor regelui; popoarele cad la picioarele tale .
7 Tronul tău, Dumnezeule, este veşnic;
sceptrul dreptăţii este sceptrul domniei tale.
8 Ai iubit dreptatea şi ai urât fărădelegea;
de aceea, te-a uns Dumnezeu, Dumnezeul tău,
cu untdelemnul bucuriei ca pe nimeni altul dintre semenii tăi.
9 Mir, aloe şi casia înmiresmează toate hainele tale;
din palate de fildeş, coarde de harpă te înveselesc.
10 Fiice de regi sunt în preajma ta,
regina stă la dreapta ta, împodobită cu aur de Ofir .
11 Ascultă, fiică, priveşte şi pleacă-ţi urechea,
uită de poporul tău şi de casa tatălui tău.
12 Regele râvneşte frumuseţea ta;
el îţi este stăpânul , pleacă-te în faţa lui.
13 Fiicele Tirului aduc daruri;
şi bogaţii poporului caută faţa ta.
14 Fiica regelui este strălucitoare, când îşi face intrarea,
îmbrăcată în haine brodate cu aur.
15 În haine strălucitoare e adusă la rege;
fecioare formează alaiul ei, prietenele ei sunt aduse la tine.
16 Sunt aduse în bucurie şi veselie,
sunt conduse în palatul regelui.
17 În locul părinţilor tăi vor fi copiii tăi
şi îi vei pune stăpânitori peste tot pământul.
18 Îmi voi aduce aminte de numele tău
din neam în neam;
de aceea te vor lăuda popoarele în veci şi în vecii vecilor.
1 Maestrului de cor. Al fiilor lui Core.
După (cântecul) „Fecioarele” . Cântec.
2 Dumnezeu este pentru noi loc de refugiu şi putere,
ajutor uşor de găsit în timp de încercare.
3 De aceea, nu ne temem,
chiar dacă s-ar zgudui pământul şi ar cădea munţii în mijlocul mării;
4 chiar de-ar clocoti şi ar spumega apele ei
şi munţii s-ar zgudui la izbirea ei. Selah
5 Un râu cu braţele sale
înveseleşte cetatea lui Dumnezeu, locuinţa sfântă a Celui Preaînalt.
6 Dumnezeu este în mijlocul ei: ea nu se clatină;
Dumnezeu îi vine în ajutor dis-de-dimineaţă .
7 Naţiunile păgâne se zbuciumă,
împărăţiile se clatină.
El şi-a ridicat glasul şi pământul se topeşte de groază.
8 Domnul oştirilor este cu noi,
Dumnezeul lui Iacob
este un turn de scăpare pentru noi. Selah
9 Veniţi şi vedeţi lucrările minunate ale Domnului,
faptele uimitoare pe care le-a făcut pe pământ.
10 El face să înceteze războaiele
până la marginile pământului, frânge arcul şi sfărâmă lancea, iar scuturile le arde în foc.
11 „Opriţi-vă şi recunoaşteţi că eu sunt Dumnezeu,
eu mă înalţ peste popoare, mă înalţ peste tot pământul”.
12 Domnul oştirilor este cu noi,
Dumnezeul lui Iacob
este un turn de scăpare pentru noi. Selah
1 Maestrului de cor. Al fiilor lui Core. Psalm.
2 Toate popoarele, bateţi din palme,
aclamaţi-l pe Dumnezeu cu strigăte de bucurie!
3 Căci preaînălţat şi înfricoşător este Domnul,
mare rege peste tot pământul.
4 El a supus popoarele sub stăpânirea noastră
şi naţiunile sub picioarele noastre.
5 A ales pentru noi moştenire
mândria lui Iacob, pe care îl iubeşte. Selah
6 Dumnezeu se înalţă în strigăte de bucurie,
Domnul se înalţă în sunete de trâmbiţă.
7 Cântaţi-i lui Dumnezeu, cântaţi-i!
Cântaţi-i regelui nostru, cântaţi-i!
8 Căci Dumnezeu este împărat peste tot pământul,
cântaţi-i cu măiestrie.
9 Dumnezeu stăpâneşte peste popoare,
Dumnezeu stă pe tronul său cel sfânt.
10 Stăpânitorii popoarelor se adună
împreună cu poporul Dumnezeului lui Abraham .
Căci ai lui Dumnezeu sunt puternicii pământului, el se înalţă cu măreţie.
1 Cântec. Psalm. Al fiilor lui Core.
2 Mare este Domnul şi vrednic de toată lauda
în cetatea Dumnezeului nostru.
3 Muntele său cel sfânt este cea mai frumoasă înălţime,
bucuria întregului pământ. Muntele Sion, în partea de miazănoapte, este cetatea marelui rege.
4 Dumnezeu, în palatele sale,
este cunoscut ca un loc de refugiu.
5 Căci, iată, regii s-au aliat,
au înaintat împreună;
6 dar abia au văzut, şi au rămas înmărmuriţi,
cuprinşi de groază, au luat-o la fugă.
7 I-a apucat tremuratul acolo,
dureri ca ale celei ce naşte.
8 A fost ca vântul de la răsărit,
care sfărâmă corăbiile din Tarşiş .
9 Tot ce auzisem, aşa am văzut
în cetatea Domnului oştirilor,
în cetatea Dumnezeului nostru;
Dumnezeu a întărit-o pentru totdeauna. Selah
10 Ne amintim de bunătatea ta, Dumnezeule,
în mijlocul templului tău.
11 Ca şi numele tău, Dumnezeule,
slava ta se întinde până la marginile pământului; dreapta ta este plină de dreptate.
12 Să se veselească Muntele Sionului
şi să tresalte de bucurie fiicele lui Iuda pentru judecăţile tale!
13 Cutreieraţi Sionul, mergeţi împrejurul lui,
număraţi turnurile sale;
14 admiraţi zidurile sale,
cercetaţi-i palatele,
ca să povestiţi generaţiilor viitoare:
15 pentru că acesta este Dumnezeu, Dumnezeul nostru
în veci şi în vecii vecilor,
el ne va călăuzi până dincolo de moarte .
1 Maestrului de cor. Al fiilor lui Core. Psalm.
2 Ascultaţi aceasta, voi, toate popoarele,
plecaţi-vă urechea, voi, toţi locuitorii pământului,
3 fie oameni de rând, fie oameni de rang înalt,
bogaţi şi săraci, toţi împreună.
4 Gura mea va rosti cuvinte înţelepte
şi cugetul inimii mele, înţelegere;
5 voi pleca spre pilde urechea mea
şi voi desluşi enigma mea cântând din harfă.
6 De ce să mă tem în zilele nefericite,
când nelegiuirea duşmanilor mei mă înconjoară?
7 Ei îşi pun încrederea în bunăstarea lor
şi cu mulţimea bogăţiilor lor se laudă.
8 Nici un om nu se va putea răscumpăra pe sine
şi nici nu va putea să-i dea lui Dumnezeu preţul răscumpărării sale;
9 căci preţul sufletului este atât de mare,
încât niciodată nu va fi cu putinţă
10 să rămână cineva în viaţă fără de sfârşit
şi să nu vadă niciodată mormântul.
11 Ba da, va vedea : mor şi înţelepţii,
pier împreună nebunul şi cel fără de minte şi lasă altora bunăstarea lor.
12 Mormântul le va fi casă în veac,
locuinţa lor din neam în neam,
deşi cu numele lor şi-au numit terenurile proprii.
13 Dar omul nu poate rămâne mult în strălucire;
se aseamănă cu animalele care pier .
14 Aceasta este soarta celor care se încred în ei înşişi;
acesta este sfârşitul acelora
care se complac în vorbe goale . Selah
15 Sunt duşi ca o turmă în locuinţa morţilor
şi moartea îi va paşte. Coboară de-a dreptul în mormânt, li se şterge orice urmă, lăcaşul lor este locuinţa morţilor .
16 Dar Dumnezeu va răscumpăra sufletul meu,
mă va lua de sub puterea locuinţei morţilor. Selah
17 Nu te teme când cineva se îmbogăţeşte
şi când creşte faima casei sale,
18 pentru că nu ia nimic cu el când moare
şi faima lui nu coboară după el,
19 chiar dacă în viaţa lui
sufletul său se considera binecuvântat: „Te vor lăuda pentru că ai agonisit binele”.
20 Va coborî alături de strămoşii săi,
care nu vor mai vedea niciodată lumina.
21 Omul, cât timp este în cinste, nu înţelege,
se aseamănă cu animalele care pier.
1 Psalm. Al lui Asaf .
Domnul, Dumnezeul dumnezeilor, vorbeşte, el cheamă pământul de la răsăritul soarelui până la asfinţitul lui.
2 Din Sion, frumuseţea desăvârşită, Dumnezeu străluceşte.
3 Vine Dumnezeul nostru şi nu tace;
în faţa lui e foc mistuitor,
iar împrejurul lui se dezlănţuie furtuna.
4 El cheamă cerurile de sus şi pământul,
ca să-şi judece poporul.
5 „Adunaţi-i înaintea mea pe credincioşii mei,
pe cei care, prin jertfă,
au încheiat alianţa cu mine”.
6 Cerurile vor vesti dreptatea lui,
căci însuşi Dumnezeu este judecătorul. Selah
7 Ascultă, poporul meu, eu îţi vorbesc,
Israele, eu voi depune mărturie împotriva ta: Eu sunt Dumnezeu, Dumnezeul tău.
8 Nu pentru jertfele tale te dojenesc,
pentru că arderile tale de tot sunt pururi înaintea mea.
9 Nu voi primi viţei din casa ta, nici ţapi din turmele tale.
10 Căci ale mele sunt toate vieţuitoarele pădurii,
toate miile de animale din munţi.
11 Eu cunosc toate păsările munţilor
şi al meu este tot ce se mişcă pe câmpie.
12 Dacă mi-ar fi foame, nu ţi-aş spune ţie,
căci lumea, cu tot ce este în ea, mie îmi aparţine.
13 Mănânc eu oare carne de tauri
şi beau eu oare sângele ţapilor?
14 Oferă-i lui Dumnezeu jertfă de laudă
şi împlineşte făgăduinţele făcute Celui Preaînalt.
15 Cheamă-mă în ziua nenorocirii:
eu te voi elibera, iar tu mă vei preamări.
16 Dar celui păcătos, Domnul îi spune:
„Pentru ce vorbeşti despre poruncile mele şi ai pe buze legământul meu,
17 de vreme ce urăşti disciplina mea
şi cuvintele mele le arunci la spate?
18 Dacă vezi un hoţ, tu fugi cu el
şi te întovărăşeşti cu adulterii.
19 Tu dai drumul gurii tale la rele
şi limba ta ţese planuri viclene.
20 Stai şi vorbeşti împotriva fratelui tău,
îl cleveteşti pe fiul mamei tale.
21 Iată ce ai făcut, iar eu să tac?
îţi închipui că eu sunt ca tine?
Te voi mustra şi voi pune totul sub ochii tăi.
22 Înţelegeţi aceasta, voi care-l uitaţi pe Dumnezeu,
ca nu cumva să mă mânii
şi nu va fi nimeni care să vă scape.
23 Cine aduce jertfă de laudă, acela mă preamăreşte; celui care merge pe calea cea dreaptă îi voi arăta mântuirea lui Dumnezeu”.
1 Maestrului de cor. Psalm. Al lui David.
2 Când a venit la el profetul Natan
după ce păcătuise cu Betsabea .
3 Ai milă de mine, Dumnezeule,
după marea ta bunătate , şi, după mulţimea îndurărilor tale, şterge fărădelegea mea.
4 Spală-mă cu desăvârşire de nelegiuirea mea
şi curăţă-mă de păcatul meu.
5 Căci recunosc fărădelegea mea
şi păcatul meu stă pururi înaintea mea.
6 Împotriva ta, numai împotriva ta am păcătuit
şi ce-i rău înaintea ta am făcut. De aceea, tu eşti drept în sentinţele tale şi nepărtinitor în judecăţile tale.
7 Căci, iată, în nelegiuire m-am născut
şi în păcat m-a zămislit mama mea .
8 Dar tu iubeşti adevărul în adâncul inimii,
fă deci să pătrundă înţelepciunea înlăuntrul meu.
9 Stropeşte-mă cu isop şi voi fi curat,
spală-mă şi voi fi mai alb decât zăpada.
10 Fă să aud un cuvânt de bucurie şi veselie
şi oasele pe care le-ai zdrobit vor tresaltă.
11 Întoarce-ţi faţa de la păcatele mele
şi şterge toate nelegiuirile mele.
12 Creează în mine o inimă curată, Dumnezeule,
şi un duh statornic înnoieşte înlăuntrul meu.
13 Nu mă alunga de la faţa ta
şi duhul tău sfânt nu-l lua de la mine.
14 Dă-mi iarăşi bucuria mântuirii tale
şi întăreşte-mă cu duh binevoitor.
15 Atunci voi învăţa pe cei fără de lege căile tale
şi cei păcătoşi la tine se vor întoarce.
16 Mântuieşte-mă de sânge , Dumnezeule,
Dumnezeul mântuirii mele, şi limba mea va preamări dreptatea ta.
17 Doamne, deschide-mi buzele
şi gura mea va vesti lauda ta.
18 Pentru că jertfele nu-ţi sunt plăcute
şi, chiar dacă ţi-aş aduce, arderile de tot nu te-ar mulţumi.
19 Jertfa mea, Dumnezeule, este duhul smerit,
inima căită şi smerită, Dumnezeule, n-o dispreţui.
20 În bunătatea ta, Doamne, fă bine Sionului
şi reclădeşte zidurile Ierusalimului.
21 Atunci îţi vor fi plăcute jertfele de împăcare,
arderile de tot şi ofrandele; atunci ţi se vor oferi viţei pe altarul tău.
1 Maestrului de cor. Poem. Al lui David.
2 Când a venit Doeg edomitul şi l-a înştiinţat pe Saul,
spunându-i: „David a intrat în casa lui Ahimelec”.
3 De ce te lauzi cu răutatea,
tu, care eşti puternic în fărădelege?
4 Toată ziua ai pus la cale viclenie;
limba ta e ca briciul ascuţit, născocitorule de înşelăciune.
5 Iubeşti răul mai mult decât binele,
minciuna, mai mult decât cuvântul drept. Selah
6 Îţi plac toate vorbele ce duc la pieire,
o, limbă înşelătoare!
7 De aceea, Dumnezeu te va nimici până la urmă;
te va smulge şi te va azvârli din cort
şi te va dezrădăcina din pământul celor vii. Selah
8 Vor vedea cei drepţi şi se vor teme,
îşi vor bate joc de el:
9 „Iată-l pe omul
care nu şi l-a pus pe Dumnezeu ca loc de refugiu, ci şi-a pus încrederea în mulţimea bogăţiilor sale şi s-a încrezut în vicleniile sale”.
10 Eu sunt în casa lui Dumnezeu ca un măslin înverzit, mă încred în bunătatea lui Dumnezeu în veci şi în vecii vecilor.
11 Vreau să-ţi aduc mulţumiri neîncetat
pentru tot ce ai făcut
şi în faţa credincioşilor tăi preamăresc numele tău, pentru că tu eşti bun.
1 Maestrului de cor. Pe „mahalat” . Poem. Al lui David.
A spus nebunul în inima lui: „Nu este Dumnezeu!”
2 Sunt corupţi, au săvârşit lucruri oribile;
nu-i nimeni care să facă binele.
3 Dumnezeu din ceruri priveşte spre fiii oamenilor,
ca să vadă dacă este un înţelept care înţelege, unul care să-l caute pe Dumnezeu.
4 Toţi au rătăcit, s-au pervertit cu toţii,
nu-i nimeni care să facă binele, nu este nici măcar unul .
5 Oare nu ştiu toţi cei ce săvârşesc fărădelegea,
care devorează poporul meu cum ar mânca o pâine şi pe Domnul nu l-au invocat?
6 Acolo vor tremura de spaimă,
unde nu este spaimă. Căci Dumnezeu a risipit oasele
celor ce te împresurau; au fost făcuţi de ruşine,
pentru că Dumnezeu i-a respins .
7 Cine va da din Sion mântuirea lui Israel?
Când va întoarce Domnul poporul său din robie, va tresaltă Iacob şi se va bucura Israel.
1 Maestrului de cor. Pe strune. Poem. Al lui David.
2 Când au venit locuitorii din Zif ca să-i spună lui Saul:
„Nu este oare David ascuns printre noi?”
3 Dumnezeule, pentru numele tău, mântuieşte-mă
şi fă-mi dreptate prin puterea ta;
4 ascultă-mi rugăciunea, Dumnezeule,
pleacă-ţi urechea la cuvintele gurii mele;
5 pentru că cei mândri s-au ridicat împotriva mea
şi cei puternici vor să-mi ia sufletul:
ei nu-l pun pe Dumnezeu înaintea lor. Selah
6 Dar Dumnezeu este ajutorul meu,
Domnul este ocrotitorul vieţii mele.
7 Întoarce răul împotriva duşmanilor mei
şi în adevărul tău, nimiceşte-i!
8 Cu bucurie îţi voi aduce jertfă,
voi preamări numele tău, Doamne, pentru că este bun.
9 Căci m-a eliberat din orice strâmtorare
şi ochii mei i-au văzut învinşi pe duşmanii mei.
1 Maestrului de cor. Pentru instrumente cu coarde.
Poem. Al lui David.
2 Pleacă-ţi urechea, Dumnezeule, la rugăciunea mea,
nu te ascunde de la cererea mea;
3 ia aminte la mine şi răspunde-mi,
umblu agitat în mâhnirea mea şi sunt cuprins de tulburare,
4 la glasul duşmanului, la strigătul celui rău.
Căci revarsă asupra mea blesteme
şi mă persecută cu furie.
5 Inima mea se zbate înlăuntrul meu
şi groaza morţii a căzut peste mine.
6 Teamă şi cutremur au venit peste mine
şi m-a cuprins teroarea.
7 Şi am spus: „Cine îmi va da aripi, ca de porumbel,
ca să zbor şi să-mi găsesc adăpost?”
8 Iată, mă îndepărtez în fugă
şi rămân în pustiu. Selah
9 Îl aştept pe acela care să mă salveze
dinaintea vântului furtunii şi a vijeliei.
10 Împrăştie-i , Doamne, încurcă-le limbile!
Căci am văzut în cetate violenţă şi dezbinare.
11 Zi şi noapte o înconjoară peste ziduri
fărădelege, viclenie şi necaz în mijlocul ei
12 şi n-au lipsit din pieţele ei înşelăciunea şi silnicia.
13 Căci dacă un duşman m-ar fi insultat,
l-aş fi suportat; dacă cel care mă urăşte
s-ar fi ridicat cu orgoliu asupra mea, poate m-aş fi ascuns de el.
14 Dar eşti tu, om asemenea mie,
prietenul meu şi omul meu de încredere,
15 cu care mă înţelegeam aşa de bine
şi mergeam cu însufleţire spre casa lui Dumnezeu!
16 Să cadă, dar, moartea peste ei,
să coboare de vii în locuinţa morţilor,
pentru că relele umplu locuinţa lor şi lăuntrul lor.
17 Iar eu strig către Dumnezeu
şi Domnul mă va mântui .
18 Seara, dimineaţa şi la amiază, eu gem şi suspin
şi el îmi aude glasul.
19 El răscumpără sufletul meu în pace
de cei care vin asupra mea,
căci s-au înmulţit cei care sunt împotriva mea.
20 Dumnezeu va asculta şi-i va umili ,
el, care este dinainte de veacuri. Selah
Căci nu este în ei îndreptare şi nu se tem de Dumnezeu.
21 Fiecare îşi întinde mâna împotriva aliaţilor săi,
profanează legământul său.
22 Cuvintele lui sunt alunecoase ca untul,
dar în inima lui este luptă;
vorbele lui sunt mai unsuroase decât untdelemnul, dar ele sunt săbii scoase din teacă.
23 Încredinţează Domnului grijile tale
şi el te va hrăni,
nu-l va lăsa niciodată pe cel drept să se clatine.
24 Iar tu, Dumnezeule, vei face ca ei să coboare
în prăpastia pierzării: oamenii vărsători de sânge şi cei vicleni nu vor ajunge la jumătatea zilelor lor. Dar eu, Doamne , îmi pun încrederea în tine.
1 Maestrului de cor. Pe „Yonat elem rehoquim” .
Imn. Al lui David.
Când filistenii îl ţineau prizonier la Gat.
2 Ai milă de mine, Dumnezeule,
căci m-a călcat în picioare omul; toată ziua, războindu-se, mă chinuie.
3 M-au călcat duşmanii ziua întreagă, Dumnezeule preaînalt,
căci mulţi sunt cei care luptă împotriva mea cu trufie.
4 În orice zi în care sunt cuprins de frică,
eu îmi pun speranţa în tine .
5 În Dumnezeu, al cărui cuvânt îl laud,
în Dumnezeu mi-am pus speranţa şi nu-mi este teamă:
ce-mi poate face mie omul?
6 Îmi răstălmăcesc cuvintele ziua întreagă
şi toate gândurile lor rele
sunt îndreptate împotriva mea.
7 Provoacă certuri, îmi întind curse,
îmi urmăresc paşii, ca să-mi ia viaţa, după cum vor să-mi ia şi sufletul.
8 Pentru ticăloşia lor, alungă-i;
în mânia ta, nimiceşte popoarele, Dumnezeule!
9 Tu, care numeri paşii pribegiei mele,
strânge-mi lacrimile într-un urcior; oare nu sunt ele numărate în cartea ta?
10 Atunci vor da înapoi duşmanii mei,
în ziua în care te voi chema.
Am cunoscut că tu eşti Dumnezeul meu.
11 În Dumnezeu, al cărui cuvânt îl laud
în Domnul, al cărui cuvânt îl laud.
12 În Dumnezeu mi-am pus speranţa
şi nu-mi este teamă:
ce-mi poate face mie omul?
13 Dumnezeul meu, îmi voi împlini făgăduinţele
pe care ţi le-am făcut, îţi voi aduce jertfă de laudă,
14 căci ai eliberat sufletul meu de la moarte,
mi-ai ferit picioarele de cădere, ca să umblu înaintea lui Dumnezeu în lumina celor vii.
1 Maestrului de cor. Pe melodia „Să nu distrugi” .
Al lui David. Imn.
Atunci când David s-a ascuns în peşteră din faţa lui Saul .
2 Ai milă de mine, Dumnezeule, ai milă de mine,
pentru că la tine îşi află refugiul sufletul meu; şi la umbra aripilor tale îmi caut un loc de scăpare, până va trece primejdia.
3 Strig către Dumnezeul cel preaînalt,
către Dumnezeul care îmi face binele:
4 va trimite din ceruri şi mă va elibera,
îi va face de ruşine pe cei care mă prigonesc,
va trimite Dumnezeu îndurarea şi adevărul său. Selah
5 Sufletul meu e culcat în mijlocul puilor de leu
care-i sfâşie pe fiii oamenilor; dinţii lor sunt suliţe şi săgeţi, iar limbile lor, săbii ascuţite.
6 Înalţă-te peste ceruri, Dumnezeule,
peste tot pământul este slava ta!
7 Au întins cursă paşilor mei
şi au încovoiat sufletul meu. Au săpat în faţa mea o groapă, dar ei înşişi au căzut în ea.
8 Inima mea este liniştită, Dumnezeule,
liniştită este inima mea.
9 Ţie îţi voi înălţa imnuri şi ţie îţi voi cânta.
Trezeşte-te, gloria mea!
Treziţi-vă, harpă şi alăută; vreau să trezesc aurora.
10 Te voi lăuda printre popoare, Doamne,
îţi voi cânta imnuri printre neamuri.
11 Pentru că îndurarea ta este mare, până la ceruri,
şi fidelitatea ta până la nori.
12 Înalţă-te peste ceruri, Dumnezeule,
peste tot pământul este slava ta!
1 Maestrului de cor. Pe melodia „Să nu distrugi”.
Al lui David. Imn.
2 Oare cu adevărat proclamaţi dreptatea,
voi, cei puternici? Oare îi judecaţi cu dreptate pe fiii oamenilor?
3 Voi urziţi în inimă nelegiuirea,
mâinile voastre pregătesc violenţe pe pământ.
4 Din sânul mamei, cei răi apucă pe căi strâmbe,
încă din sânul mamei
se pervertesc cei ce născocesc minciuna.
5 Sunt veninoşi ca şarpele,
ca vipera surdă care-şi astupă urechile,
6 ca să nu audă glasul îmblânzitorului,
al magului care descântă cu iscusinţă.
7 Dumnezeule, sfărâmă-le dinţii în gură,
smulge, Doamne, colţii leilor!
8 Să se risipească precum apa ce curge,
să se usuce ca iarba călcată în picioare!
9 Să se descompună ca urma melcului ce trece,
ca pruncul avortat de femeie, care nu vede soarele!
10 Dintr-o dată, să-i sfâşie
sau spinii, sau fiara, sau focul.
11 Să se bucure cel drept văzând răzbunarea
şi să-şi spele picioarele în sângele celor răi!
12 Vor spune oamenii:
„Există o recompensă pentru cel drept, da, este un Dumnezeu care face dreptate pe pământ!”
1 Maestrului de cor. Pe melodia „Să nu distrugi”.
Al lui David. Imn. Atunci când Saul a trimis oameni
ca să supravegheze casa unde era ascuns şi să-l ucidă –.
2 Dumnezeul meu, eliberează-mă de duşmanii mei,
apără-mă de cei care se ridică împotriva mea.
3 Eliberează-mă de cei care săvârşesc nelegiuirea
şi mântuieşte-mă de oamenii vărsători de sânge.
4 Iată-i că stau la pândă să-mi ia sufletul;
cei puternici se ridică împotriva mea.
5 Nici vină, nici păcat nu este în mine, Doamne.
Trezeşte-te la strigătul meu şi priveşte; fără nici o pricină, ei aleargă, se pregătesc să mă atace.
6 Iar tu, Doamne, Dumnezeul oştirilor, Dumnezeul lui Israel,
scoală-te şi cercetează toate neamurile ,
să nu ai milă de trădătorii nelegiuiţi! Selah
7 Se întorc seara, mârâie ca nişte câini,
dau târcoale prin cetate.
8 Iată, gurile lor spumegă,
buzele lor sunt săbii,
căci ei zic: „Cine ne aude?”
9 Dar tu, Doamne, îi iei în râs,
îţi baţi joc de toate neamurile. Scoală-te, vino în întâmpinarea mea şi priveşte,
10 mă îndrept spre tine, tăria mea,
pentru că numai tu, Dumnezeule, eşti scăparea mea.
11 Îndurarea Dumnezeului meu îmi vine în ajutor.
Dumnezeu mă va face să-i privesc de sus pe duşmanii mei.
12 Să nu-i ucizi, ca nu cumva poporul meu să uite;
cu puterea ta, împrăştie-i şi alungă-i, Doamne, scutul nostru!
13 Păcat este cuvântul buzelor lor;
să se prindă în laţul trufiei lor, căci hulesc şi împrăştie minciuni.
14 Nimiceşte-i în mânia ta, nimiceşte-i, ca să nu mai fie,
şi vor şti că Dumnezeu stăpâneşte în Iacob
până la marginile pământului. Selah
15 Se întorc seara,
mârâie ca nişte câini, dau târcoale prin cetate.
16 Ei aleargă după hrană
şi, dacă nu se satură, încep să urle .
17 Dar eu voi cânta puterea ta,
dis-de-dimineaţă voi lăuda bunătatea ta, pentru că tu eşti un turn de scăpare pentru mine, un loc de adăpost, în ziua necazului.
18 Tăria mea, pe tine vreau să te laud!
Căci tu, Dumnezeule, eşti turnul meu de scăpare, Dumnezeul meu, îndurarea mea!
1 Maestrului de cor. Pe melodia „Crinul mărturiei”.
Imn. Al lui David. Spre învăţătură.
2 Când s-a luptat cu arameii din Mesopotamia şi cu
arameii din Toba şi când Ioab s-a întors ca să-i înfrunte pe
cei douăsprezece mii de edomiţi în Valea Sării .
3 Ne-ai alungat, Dumnezeule, ne-ai împrăştiat,
te-ai mâniat pe noi. Întoarce-te la noi!
4 Ai zguduit pământul, l-ai despicat,
repară-i spărturile, căci se prăbuşeşte.
5 Ai pus poporul tău la grele încercări,
ne-ai dat să bem vinul amărăciunii.
6 Le-ai dat un semn celor care se tem de tine,
ca să fugă din faţa arcului . Selah
7 Ca prietenii tăi să fie eliberaţi,
să ne mântuiască dreapta ta şi ascultă-ne.
8 Dumnezeu a vorbit în lăcaşul său sfânt:
„Mă voi înălţa şi voi împărţi Sihemul şi valea Sucot o voi măsura .
9 Al meu este Galaadul, al meu este Manase
şi Efraim, coiful capului meu,
Iuda, sceptrul meu de domnie,
10 Moab, vasul în care mă spăl;
peste Edom îmi azvârl încălţămintea ,
peste ţara filistenilor îmi voi striga biruinţa”.
11 Cine mă va călăuzi spre cetatea întărită?
Cine îmi va arăta calea spre Edom?
12 Oare nu tu, Dumnezeule, care ne-ai alungat
şi nu mai ieşi, o Dumnezeule, cu oştirile noastre?
13 Vino în ajutorul nostru în timpul necazului,
căci mântuirea de la oameni este zadarnică .
14 În Dumnezeu vom săvârşi fapte măreţe
şi el va doborî pe asupritorii noştri.
1 Maestrului de cor. Pentru instrumente cu coarde.
Al lui David.
2 Ascultă, Dumnezeule, strigarea mea,
ia aminte la rugăciunea mea.
3 De la marginile pământului, pe tine te chem,
când inima mi-e cuprinsă de nelinişte; călăuzeşte-mă la stânca la care nu pot ajunge!
4 Căci tu eşti un refugiu pentru mine,
turn puternic în faţa duşmanului.
5 Voi locui în cortul tău pentru totdeauna,
mă voi adăposti la umbra aripilor tale, Selah
6 căci, tu, Dumnezeul meu,
mi-ai ascultat promisiunile, mi-ai dat moştenirea celor care se tem de numele tău.
7 Vei adăuga la zilele regelui alte zile,
anii lui vor fi ca generaţie după generaţie.
8 Va domni în veşnicie înaintea lui Dumnezeu,
îndurarea şi adevărul îl vor ocroti .
9 Atunci voi cânta imnuri numelui tău în vecii vecilor,
ca să-mi îndeplinesc promisiunile zi de zi.
1 Maestrului de cor. Yedutun. Psalm. Al lui David.
2 Numai în Dumnezeu îşi află odihna sufletul meu,
de la el îmi vine mântuirea.
3 Numai el este stânca şi mântuirea mea,
turnul meu de scăpare; de aceea, nu mă clatin.
4 Până când vă veţi năpusti asupra unui om, lovindu-l cu toţii
ca pe un zid gata să cadă şi ca pe un gard surpat?
5 Pun la cale doar cum să-l doboare de la înălţimea lui ,
se desfată în minciună; cu gura binecuvântează,
dar în adâncul lor blestemă. Selah
6 Numai în Dumnezeu îşi află sufletul meu odihna,
pentru că numai în el este speranţa mea.
7 Numai el este stânca şi mântuirea mea,
turnul meu de scăpare; de aceea, nu mă clatin.
8 În Dumnezeu este mântuirea şi gloria mea,
stânca tăriei mele, apărarea mea este la Dumnezeu.
9 Poporule, pune-ţi încrederea într-însul în orice moment, revarsă-ţi inima în faţa lui. Dumnezeu este adăpostul nostru!
10 Deşertăciune sunt fiii lui Adam,
minciună, fiii oamenilor. Dacă s-ar cântări toţi la un loc, ar fi mai uşori decât fumul.
11 Nu vă încredeţi în violenţă
şi nu vă puneţi nădejdea în jaf; chiar dacă ar fi să curgă bogăţiile, nu vă lipiţi inima de ele!
12 O dată a vorbit Domnul
şi de două ori am auzit aceasta: tăria este a lui Dumnezeu,
13 şi a ta, Doamne, este îndurarea,
pentru că tu dai fiecăruia după faptele sale.
1 Psalm. Al lui David. Când era în pustiul lui Iuda.
2 Dumnezeule, tu eşti Dumnezeul meu,
pe tine te caut dis-de-dimineaţă. Sufletul meu e însetat de tine, pe tine te doreşte trupul meu, ca un pământ pustiu, uscat şi fără apă.
3 Astfel te-am căutat în sanctuarul tău,
ca să contemplu puterea şi măreţia ta.
4 Îndurarea ta preţuieşte mai mult decât viaţa,
de aceea, buzele mele te laudă.
5 Te voi binecuvânta toată viaţa mea
şi voi ridica mâinile mele invocând numele tău .
6 Ca şi cum m-aş sătura cu măduvă şi grăsime,
aşa se desfată buzele mele când gura mea te laudă,
7 când îmi amintesc de tine în aşternutul meu
şi mă gândesc la tine în ceasurile de veghe, noaptea.
8 Pentru că ai fost ajutorul meu,
la umbra aripilor tale tresalt de bucurie.
9 Mă ataşez de tine cu tot sufletul
şi dreapta ta mă ocroteşte.
10 Dar cei ce caută să-mi ia sufletul
să cadă în adâncurile pământului,
11 să fie trecuţi prin sabie, pradă şacalilor să fie!
12 Iar regele se va bucura în Dumnezeu;
vor fi preamăriţi toţi cei care jură pe el,
căci va fi închisă gura celor care spun minciuni.
1 Maestrului de cor. Psalm. Al lui David.
2 Ascultă, Dumnezeule, glasul plângerii mele,
păzeşte sufletul meu de teama duşmanului.
3 Fereşte-mă de adunarea celor răi,
de mulţimea celor ce săvârşesc fărădelegea.
4 Ca sabia îşi ascut limbile lor,
precum săgeata, aruncă cuvinte amare,
5 pentru a-l lovi, în ascuns, pe cel neprihănit,
trag pe neaşteptate şi nu se tem.
6 Se încurajează în răutatea lor,
se pun de acord ca să întindă curse. Ei spun: „Cine va vedea?”
7 Au pus la cale nelegiuiri,
au împlinit cele uneltite:
ca o prăpastie este omul şi inima lui e un abis
8 Dumnezeu îi loveşte pe ei cu săgeţile sale:
pe neaşteptate, ei au fost răniţi
9 şi însăşi limba lor îi va face să cadă ;
oricine, văzându-i, va clătina din cap.
10 Atunci, toţi vor fi cuprinşi de teamă,
vor vesti lucrările Domnului şi vor înţelege faptele lui.
11 Cel drept se va bucura în Domnul
şi va nădăjdui în el şi vor fi lăudaţi toţi cei drepţi cu inima.
1 Maestrului de cor. Psalm. Cântare.
2 Ţie ţi se cuvine cântare , Dumnezeule, în Sion,
şi ţie îţi vor fi împlinite jurămintele, în Ierusalim .
3 La tine, care asculţi rugăciunea,
va veni tot omul,
4 fărădelegile noastre ne-au copleşit,
însă tu ierţi nelegiuirile noastre.
5 Fericit este acela pe care tu îl alegi şi ţi-l apropii:
el va locui în curţile tale. Ne vom sătura cu bunătăţile casei tale, cu sfinţenia templului tău.
6 Dumnezeul mântuirii noastre,
tu ne răspunzi prin fapte minunate de dreptate. Tu eşti speranţa tuturor marginilor pământului şi a mărilor îndepărtate!
7 Tu întăreşti munţii cu puterea ta,
te încingi cu tărie,
8 linişteşti vuietul mării şi vuietul valurilor
şi zarva popoarelor.
9 Cei ce locuiesc la marginile lumii
se înspăimântă de semnele tale; tu faci să cânte de veselie porţile dimineţii şi ale serii .
10 Tu porţi de grijă pământului,
tu îi potoleşti setea cu îmbelşugare;
tu îl copleşeşti cu bogăţii. Râul lui Dumnezeu este plin cu apă;
tu faci să crească grâul pentru oameni. Astfel, pregăteşti pământul:
11 îi uzi brazdele, îi sfărâmi bulgării ,
îl înmoi cu ploaie şi-i binecuvântezi răsadurile.
12 Încununezi tot anul cu bunătăţile tale:
pe urmele tale curge belşugul.
13 Se ivesc păşuni în pustiu,
colinele sunt încinse cu veselie.
14 Păşunile se înveşmânta cu turme,
văile se îmbracă cu grâne; toate strigă de bucurie şi cântă.
1 Maestrului de cor. Cântare. Psalm.
Înălţaţi lui Dumnezeu cântări de bucurie, voi, toţi locuitorii pământului!
2 Cântaţi mărire numelui său,
măriţi slava lui prin laudele voastre!
3 Spuneţi-i lui Dumnezeu:
„Cât de măreţe sunt lucrările tale. Pentru mărimea puterii tale, toţi duşmanii tăi te vor cinsti.
4 Tot pământul să te adore
şi să-ţi cânte ţie, să cânte numelui tău”. Selah
5 Veniţi şi priviţi lucrările lui Dumnezeu!
Minunate sunt lucrările sale înaintea fiilor oamenilor!
6 El a prefăcut marea în pământ uscat ;
şi râul a fost trecut cu piciorul:
de aceea, acolo ne-am bucurat în el.
7 El stăpâneşte pe veci cu puterea sa,
ochii lui sunt îndreptaţi asupra naţiunilor,
pentru ca cei răzvrătiţi să nu se înalţe. Selah
8 Binecuvântaţi, popoare, pe Dumnezeul nostru,
faceţi să răsune lauda lui!
9 El aduce sufletele noastre la viaţă
şi nu îngăduie să ni se clatine piciorul.
10 Căci tu ne-ai încercat, Dumnezeule,
ne-ai pus în foc, la probă, ca pe argint.
11 Ne-ai lăsat să cădem în cursă,
ne-ai pus o povară în spate.
12 Ai lăsat oameni să încalece peste capetele noastre ,
ne-ai făcut să trecem prin foc şi prin apă , dar apoi ne-ai scos la refugiu.
13 Voi intra în casa ta cu arderi de tot;
voi împlini făgăduinţele pe care ţi le-am făcut,
14 pe care le-au rostit buzele mele
şi le-am spus cu gura mea când eram în strâmtorare.
15 Îţi voi aduce jertfe grase de ardere de tot,
cu aromă de berbeci,
îţi voi jertfi boi şi ţapi. Selah
16 Toţi cei care vă temeţi de Dumnezeu,
veniţi şi ascultaţi, şi vă voi spune tot ce a făcut Domnul pentru mine!
17 Am strigat către el cu glas puternic
şi buzele mele au început să-l preamărească!
18 Dacă s-ar fi văzut nelegiuire în inima mea,
Domnul nu m-ar fi ascultat.
19 Dar Dumnezeu m-a ascultat,
a luat aminte la glasul rugăciuni mele.
20 Binecuvântat să fie Dumnezeu
care nu respinge rugăciunea mea
şi nu îndepărtează de la mine bunătatea lui.
1 Maestrului de cor. Pentru instrumente cu coarde.
Psalm. Cântare.
2 Dumnezeu să aibă milă de noi şi să ne binecuvânteze ;
să-şi îndrepte spre noi faţa senină ,
3 ca să fie cunoscută pe pământ calea ta,
şi mântuirea ta la toate popoarele.
4 Să te laude popoarele, Dumnezeule,
să te laude toate popoarele. Selah
5 Să tresalte de bucurie şi să cânte de veselie naţiunile,
pentru că judeci popoarele cu dreptate
şi călăuzeşti neamurile pe faţa pământului. Selah
6 Să te laude popoarele, Dumnezeule,
toate popoarele să te laude .
7 Pământul şi-a dat roadele sale;
să ne binecuvânteze Dumnezeu, Dumnezeul nostru,
8 să ne binecuvânteze Dumnezeu
şi să se teamă de el toate marginile pământului.
1 Maestrului de cor. Al lui David. Psalm. Cântare.
2 Dumnezeu se ridică, vrăjmaşii lui se risipesc
şi cei care-l urăsc fug dinaintea feţei lui.
3 Cum se risipeşte fumul, aşa îi risipeşti,
cum se topeşte ceara în faţa focului, aşa pier cei răi din faţa lui Dumnezeu.
4 Cei drepţi se bucură şi tresaltă de bucurie
în faţa lui Dumnezeu, se desfată în fericire şi veselie .
5 Cântaţi-i lui Dumnezeu, cântaţi imnuri numelui său,
pregătiţi calea celui care încalecă pe nori: numele său este Domnul,
tresăltaţi de bucurie înaintea lui!
6 Dumnezeu este tatăl orfanilor ,
apărătorul văduvelor,
el, care locuieşte în lăcaşul său cel sfânt.
7 Dumnezeu dă o casă celor părăsiţi,
el deschide prizonierilor poarta libertăţii, dar cei răzvrătiţi vor locui în pământ uscat.
8 Dumnezeule, când ieşeai înaintea poporului tău,
când păşeai prin pustiu, pământul se cutremura Selah
9 şi cerurile picurau ploaie
înaintea Domnului, Dumnezeului de pe Sinai, înaintea Dumnezeului lui Israel.
10 Ai dat o ploaie binefăcătoare, Dumnezeule,
moştenirea ta, sleită de puteri, ai înviorat-o.
11 Dumnezeule, poporul tău a locuit în ţara
pe care ai pregătit-o în iubirea ta pentru cel sărac.
12 Un cuvânt spune Domnul
şi sunt o armată mare
femeile aducătoare de veşti bune :
13 „Regii armatelor o iau la fugă
şi femeile, acasă, împart prada.
14 În timp ce voi dormiţi prin staule,
aripile porumbiţei strălucesc de argint şi penele ei au luciri de aur.
15 Când Cel Atotputernic îi împrăştia pe regi,
ningea pe Ţalmon.
16 Munte al lui Dumnezeu este Muntele Basanului,
munte cu vârfuri semeţe este Muntele Basanului.
17 De ce sunteţi plini de invidie,
voi, munţi cu vârfuri înalte, pe muntele pe care Dumnezeu şi l-a ales lăcaş? Domnul va locui acolo de-a pururi.
18 Carele lui Dumnezeu sunt mii şi mii,
Domnul vine din Sinai în lăcaşul său cel sfânt.
19 Te-ai urcat în înălţimi, ai dus captivă captivitatea,
ai primit în dar oameni:
chiar şi răzvrătiţii vor locui la Domnul Dumnezeu.
20 Binecuvântat să fie Domnul zi de zi ,
Dumnezeul mântuirii noastre ne poartă de grijă. Selah
21 Dumnezeul nostru este Dumnezeul mântuirii,
Domnul Dumnezeu are putere şi asupra morţii.
22 Dar Dumnezeu zdrobeşte capetele vrăjmaşilor,
creştetul păros al celor ce umblă în fărădelegi.
23 Domnul a spus: „Din Basan îi voi aduce înapoi,
îi voi aduce din adâncul mării,
24 ca să-ţi afunzi piciorul în sânge
şi limbile câinilor tăi să aibă partea lor din duşmani”.
25 Apare alaiul tău, Dumnezeule,
alaiul Dumnezeului şi regelui meu, în locul cel sfânt.
26 În faţă merg cântăreţii,
în urmă, muzicanţii,
iar la mijloc, fetele cu tamburine.
27 „Binecuvântaţi-l pe Dumnezeu, în adunările voastre,
binecuvântaţi-l pe Domnul,
voi, cei din seminţiile lui Israel!”
28 Iată-l pe Beniamin, mezinul,
el conduce căpeteniile lui Iuda şi cetele lor, căpeteniile lui Zabulon, căpeteniile lui Neftali.
29 Arată-ţi, Dumnezeul meu, puterea,
confirmă, Dumnezeule,
ceea ce ai făcut spre binele nostru.
30 Pentru templul tău din Ierusalim,
regii îţi vor aduce daruri.
31 Înspăimântă fiara din trestii ,
cireada de tauri cu viţeii popoarelor: să se plece la pământ cărând bucăţi de argint! împrăştie popoarele care se complac în războaie.
32 Vor veni mai-marii Egiptului,
Etiopia îşi va întinde mâinile spre Dumnezeu.
33 Cântaţi lui Dumnezeu, împărăţii ale pământului,
cântaţi Domnului imnuri; Selah
34 lui, care vine călare pe ceruri, pe cerurile veşnice,
iată, răsună în tunet glasul lui, glasul lui puternic.
35 Recunoaşteţi-i lui Dumnezeu puterea,
măreţia lui asupra Israelului, puterea lui mai presus de ceruri.
36 Înfricoşător eşti, Dumnezeule, din lăcaşul tău sfânt.
Dumnezeul lui Israel, el dă poporului putere şi tărie. Binecuvântat să fie Dumnezeu!
1 Maestrului de cor. Pe melodia „Crinii”. Al lui David.
2 Mântuieşte-mă, Dumnezeule,
căci apele mi-au ajuns până la gât!
3 M-am afundat într-o mlaştină adâncă
şi n-am nimic de care să mă prind, am căzut în vâltoarea apei şi curentul mă trage cu sine.
4 Am ostenit strigând, mi s-a uscat gâtlejul;
ochii mi s-au împăienjenit
aşteptându-l pe Dumnezeul meu.
5 Cei ce mă urăsc fără motiv
s-au înmulţit mai mult decât firele de păr
de pe capul meu;
s-au întărit duşmanii, cei care mă calomniază, trebuie să le dau înapoi, deşi n-am furat nimic.
6 Dumnezeule, tu ştii nebunia mea
şi greşelile mele nu-ţi sunt ascunse.
7 Să nu fie făcuţi de ruşine din pricina mea
cei care speră în tine, Doamne, Dumnezeul oştirilor! Să nu fie răvăşiţi din cauza mea
cei care te caută, Dumnezeul lui Israel!
8 Pentru tine îndur batjocură
şi ruşinea îmi acoperă faţa.
9 Am ajuns un străin pentru fraţii mei,
un necunoscut pentru fiii mamei mele ;
10 Căci râvna casei tale mă mistuie ,
batjocurile celor care te insultă au căzut asupra mea.
11 A plâns în mine sufletul şi am postit,
şi aceasta a fost spre dezonoarea mea.
12 M-am îmbrăcat în sac
şi am ajuns obiectul lor de batjocură.
13 Cei care stau la porţi mă vorbesc
şi cântecele beţivilor sunt împotriva mea.
14 Dar eu către tine îmi înalţ rugăciunea, Doamne,
în timpul bunăvoinţei tale;
în marea ta bunătate, răspunde-mi, Dumnezeule, pentru fidelitatea mântuirii tale.
15 Scoate-mă din mlaştină, ca să nu mă afund,
scapă-mă de cei care mă urăsc şi de apele adânci.
16 Să nu treacă valurile peste mine,
să nu mă înghită adâncul
şi gura prăpastiei să nu se închidă deasupra mea.
17 Ascultă-mă, Doamne;
îndurarea ta este plină de bunătate;
în iubirea ta cea mare, întoarce-ţi privirea spre mine.
18 Nu-ţi ascunde faţa de la slujitorul tău,
căci sunt în necaz; grăbeşte-te să mă asculţi!
19 Apropie-te de sufletul meu şi răscumpără-mă,
eliberează-mă de duşmanii mei!
20 Tu cunoşti jignirea, ruşinea şi batjocura mea,
înaintea ta sunt toţi duşmanii mei.
21 Dispreţul îmi sfâşie inima şi sunt copleşit de apăsare;
aştept mângâiere, dar în zadar,
aştept mângâietori şi nu găsesc nici unul.
22 Ei mi-au pus venin în mâncare
şi, când îmi era sete, mi-au dat să beau oţet.
23 Să fie masa, înaintea lor, capcană
şi răsplata lor o cursă.
24 Să li se întunece ochii, ca să nu vadă,
şi rărunchii lor vlăguieşte-i pentru totdeauna!
25 Revarsă peste ei mânia ta
şi focul furiei tale să-i cuprindă!
26 Să le rămână locuinţa pustie
şi să nu mai aibă cine locui în corturile lor.
27 Căci ei persecută pe cel lovit de tine,
iar pe cel rănit de tine îl chinuie şi mai tare.
28 Adaugă nelegiuire la nelegiuirea lor
şi să nu ajungă la îndreptăţirea ta.
29 Să fie şterşi din cartea celor vii
şi să nu mai fie scrişi împreună cu cei drepţi!
30 Eu sunt nenorocit, copleşit de suferinţă;
Dumnezeu, mântuirea mea, m-a ridicat!
31 Voi lăuda numele lui Dumnezeu prin cântări
şi îl voi preamări, aducându-i mulţumire,
32 şi-i va fi plăcut Domnului mai mult decât un taur,
decât un viţel care are coarne şi copite.
33 Să vadă cei săraci şi să se bucure!
Căutaţi-l pe Dumnezeu
şi inimile voastre se vor bucura de viaţă.
34 Căci Domnul îi ascultă pe cei săraci
şi nu-i uită pe ai săi, care sunt în închisoare .
35 Să-l laude cerurile şi pământul,
mările şi tot ce mişună în ele.
36 Căci Dumnezeu mântuieşte Sionul
şi va reclădi cetăţile lui Iuda:
şi vor locui acolo şi le vor stăpâni.
37 Le va moşteni descendenţa slujitorilor săi
şi vor locui acolo cei care iubesc numele lui.
1 Maestrului de cor. Al lui David. Spre aducere-aminte.
2 Dumnezeule, vino în ajutorul meu;
Doamne, grăbeşte-te să mă ajuţi!
3 Să fie făcuţi de ruşine şi să fie batjocoriţi
cei ce caută sufletul meu. Să dea înapoi şi să fie umiliţi
cei ce-şi găsesc desfătarea în nefericirea mea.
4 Să se întoarcă înapoi, din cauza ruşinii lor,
cei care îmi spun: „Aşa îţi trebuie!”
5 Să se bucure şi să se veselească de tine
toţi cei care te caută
şi cei care iubesc mântuirea ta să spună pururi: „Preamărit să fie Dumnezeu!”
6 Iar eu sunt sărman şi lipsit;
Dumnezeule, ai grijă de mine! Tu eşti ajutorul şi eliberatorul meu: Doamne, nu întârzia!
1 În tine, Doamne, îmi găsesc scăparea,
să nu fiu nicicând făcut de ruşine.
2 În dreptatea ta, eliberează-mă şi apără-mă,
pleacă-ţi urechea spre mine şi mântuieşte-mă.
3 Fii pentru mine stâncă şi cetate de refugiu,
ca să mă mântuieşti, pentru că numai tu eşti tăria mea şi cetatea mea de apărare.
4 Scoate-mă, Dumnezeule, din mâna celui fără de lege,
din mâinile celui nelegiuit şi viclean.
5 Pentru că tu, Doamne, eşti speranţa mea,
Doamne, în tine mi-am pus încrederea din copilărie.
6 În tine mi-am găsit sprijin din sânul mamei mele,
încă din sânul mamei mele, tu ai fost ocrotitorul meu; în tine este lauda mea de-a pururi.
7 Ca o minune am ajuns pentru mulţi,
şi tu eşti ajutorul meu puternic.
8 Să se umple gura mea de lauda ta,
toată ziua să fie plină de preamărirea ta.
9 Nu mă respinge în zilele bătrâneţii mele;
nu mă părăsi când îmi slăbesc puterile.
10 Căci duşmanii mei vorbesc împotriva mea
şi cei care pândesc sufletul meu fac planuri împreună:
11 „Dumnezeu l-a părăsit!
Urmăriţi-l şi prindeţi-l, căci nu are cine să-l scape!”
12 Dumnezeule, nu te îndepărta de mine;
Dumnezeul meu, grăbeşte-te să mă ajuţi.
13 Să fie făcuţi de ruşine şi să piară
cei potrivnici sufletului meu, să fie acoperiţi de insulte şi dezonoare cei care îmi vor răul.
14 Eu îmi voi pune întotdeauna speranţa în tine
şi te voi lăuda tot mai mult.
15 Gura mea va vesti în toate zilele
dreptatea şi mântuirea ta,
chiar dacă nu cunosc marginile lor .
16 Voi povesti faptele minunate ale Domnului;
Doamne, îmi voi aduce aminte că dreptatea este numai a ta.
17 Dumnezeule, m-ai învăţat din tinereţe,
iar eu vestesc şi astăzi minunile tale.
18 Nici la bătrâneţe şi cărunteţe,
Dumnezeule, să nu mă părăseşti, ca să vestesc puterea ta generaţiei de acum şi tăria ta celei care va veni.
19 Dreptatea ta, Dumnezeule, e până la ceruri ,
tu, care ai făcut fapte măreţe, Dumnezeule, cine este asemenea ţie?
20 Tu m-ai făcut să văd rele şi necazuri multe;
dar din nou îmi vei da viaţă
şi mă vei scoate din adâncurile pământului.
21 Vei înmulţi mărirea mea
şi, când te vei întoarce, mă vei mângâia.
22 Iar eu voi cânta fidelitatea ta, Dumnezeul meu ,
în sunet de coarde şi îţi voi cânta din harpă, ţie, Sfântul lui Israel.
23 Vor tresaltă de bucurie buzele mele când îţi voi cânta
şi sufletul meu, pe care l-ai răscumpărat,
24 căci şi limba mea ziua întreagă va rosti dreptatea ta.
Vor fi făcuţi de ruşine şi umiliţi cei care caută ruina mea.
1 Al lui Solomon.
Dumnezeule, dăruieşte regelui judecăţile tale şi înzestrează pe fiul regelui cu dreptatea ta,
2 şi el va judeca poporul tău cu dreptate
şi pe săracii tăi cu nepărtinire.
3 Munţii să aducă pacea pentru popor
şi dealurile , dreptatea.
4 El va face dreptate celor săraci din popor
şi-i va mântui pe fiii sărmanilor, dar pe asupritori îi va doborî.
5 Ei se vor teme de tine cât soarele şi luna ,
din generaţie în generaţie.
6 Va coborî ca ploaia pe iarbă
şi ca ropotul ce udă pământul.
7 În zilele lui, va înflori dreptatea şi belşug de pace,
până când va fi luna.
8 El va domni de la o mare la alta ,
şi de la Râu până la marginile pământului.
9 În faţa lui se vor pleca locuitorii pustiului,
iar vrăjmaşii lui vor linge ţărâna .
10 Regii insulelor şi cei din Tarşiş vor oferi daruri,
regii arabi şi din Saba vor aduce prinosuri.
11 Toţi regii se vor închina înaintea lui,
toate popoarele îl vor sluji.
12 El îl va elibera pe săracul care strigă
şi pe sărmanul care nu are ajutor.
13 Va avea milă de cel slab şi lipsit
şi va mântui sufletele sărmanilor.
14 Va răscumpăra sufletele lor de oprimare şi violenţă
şi sângele lor va fi preţios înaintea lui.
15 Va trăi şi i se va da din aurul Arabiei.
Se vor ruga pentru el întotdeauna; toată ziua îl vor binecuvânta.
16 Va fi belşug de grâne pe pământ,
acestea vor undui pe culmile munţilor; roadele sale vor înflori precum Libanul şi recolta lor va fi ca iarba pământului.
17 Numele lui să fie binecuvântat în veci,
cât va fi soarele să dăinuiască numele lui. În el vor fi binecuvântate toate neamurile pământului şi toate popoarele îl vor preamări.
18 Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeu,
Dumnezeul lui Israel,
singurul care săvârşeşte minuni!
19 Binecuvântat să fie în veci numele său glorios,
tot pământul să se umple de slava lui. Amin. Amin .
20 Sfârşitul rugăciunilor lui David, fiul lui Iese.
1 Psalm. Al lui Asaf.
Cât de bun este Dumnezeu cu Israel , cu cei curaţi cu inima;
2 dar mie, cât pe ce să mi se poticnească picioarele,
puţin a lipsit ca să-mi alunece paşii,
3 căci i-am invidiat pe cei aroganţi,
când vedeam prosperitatea păcătoşilor.
4 Ei nu au parte de suferinţă până la moarte
şi trupul lor este bine hrănit şi sănătos.
5 Ei nu au parte de truda muritorilor
şi nu sunt loviţi ca ceilalţi oameni.
6 De aceea, mândria este ca o salbă pentru ei
şi violenţa este haina cu care se îmbracă.
7 Din grăsimea lor curge nelegiuire
şi din inimile lor se revarsă gânduri rele .
8 Batjocoresc, vorbesc cu răutate,
vorbesc de sus cu îngâmfare.
9 Îşi înalţă gura lor până la ceruri
şi limba lor cutreieră pământul .
10 De aceea, poporul se ia după ei
şi puhoiul de ape nu-i satură.
11 Ei zic: „Cum poate Dumnezeu să ştie aceasta?
Există cumva cunoaştere în Cel Preaînalt?”
12 Iată, aceştia sunt nelegiuiţii:
prosperi întotdeauna, acumulează bogăţii.
13 Aşadar, în zadar mi-am păstrat inima curată
şi mi-am spălat mâinile în nevinovăţie,
14 căci sunt lovit ziua întreagă
şi pedepsit încă de dimineaţă.
15 De-aş fi zis: „Voi vorbi ca ei”,
aş fi trădat neamul fiilor tăi.
16 Şi am cugetat ca să înţeleg aceasta,
dar anevoios lucru a fost în ochii mei
17 până când am intrat în sanctuarul lui Dumnezeu
şi am înţeles care este sfârşitul lor.
18 Într-adevăr, îi aşezi în loc lunecos
şi-i faci să cadă în dezolare.
19 Cum sunt ei abandonaţi ruinării,
într-o clipă s-au dus, au pierit de spaimă!
20 Ca un vis la deşteptare, Doamne,
când te trezeşti, faci să se risipească chipul lor.
21 Când mi se frământa inima
şi mă simţeam străpuns în măruntaie,
22 eram nepriceput şi nu înţelegeam nimic,
eram ca un dobitoc înaintea ta .
23 Dar eu sunt pururea cu tine,
m-ai prins de mâna dreaptă.
24 Cu sfatul tău mă vei călăuzi,
apoi mă vei conduce în slavă.
25 Pe cine am eu în ceruri, afară de tine?
Şi, fiind cu tine, nu mai am altă dorinţă pe pământ .
26 Chiar dacă se mistuie trupul meu şi inima mea,
stânca inimii mele şi partea mea e Dumnezeu în veci.
27 Iată, cel ce se îndepărtează de tine va pieri,
îi vei nimici pe toţi cei care-ţi sunt necredincioşi.
28 Iar pentru mine, fericirea mea
este să mă apropii de Dumnezeu: mi-am pus în Domnul Dumnezeu speranţa mea, ca să vestesc toate lucrările tale în faţa porţilor fiicei Sionului .
1 Poem. Al lui Asaf.
De ce, Dumnezeule, ne respingi pentru totdeauna?
Pentru ce s-a aprins mânia ta împotriva turmei păşunii tale?
2 Adu-ţi aminte de adunarea ta,
pe care ai câştigat-o odinioară , de tribul pe care l-ai răscumpărat ca moştenire a ta, de Muntele Sionului, pe care ţi-ai stabilit locuinţa.
3 Îndreaptă-ţi paşii spre aceste ruine fără sfârşit ,
duşmanul a devastat totul în sfântul tău lăcaş!
4 Potrivnicii tăi au scos răgete
în mijlocul templului tău. În locul semnelor noastre, şi-au pus însemnele lor.
5 Ca unii ce ridică securea
într-un desiş de codru,
6 aşa au sfărâmat cu lovituri de securi şi de ciocane
porţile sale.
7 Au pus foc sfântului tău lăcaş;
au pângărit şi au dărâmat până la pământ locuinţa numelui tău.
8 Au zis în inima lor: „Să-i distrugem pe toţi”;
au ars toate lăcaşurile lui Dumnezeu din ţară.
9 Semnele noastre nu le mai vedem,
nu mai e nici un profet
şi nimeni dintre noi nu ştie până când.
10 Până când, Dumnezeule, ne va insulta duşmanul?
Oare va dispreţui vrăjmaşul numele tău la nesfârşit?
11 De ce ţi-ai îndepărtat mâna de la noi,
de ce ţii nemişcată dreapta ta?
12 Dar Dumnezeu este regele nostru
din timpuri străvechi, cel care săvârşeşte mântuirea pe faţa pământului.
13 Tu ai despicat marea cu puterea ta,
ai sfărâmat capetele balaurilor în ape.
14 Tu ai zdrobit capetele Leviatanului ,
le-ai dat ca hrană monştrilor mării.
15 Ai făcut să ţâşnească izvoare şi pâraie,
tu ai secat râuri veşnic curgătoare.
16 A ta este ziua şi a ta este noaptea,
tu ai creat luna şi soarele.
17 Tu ai fixat toate marginile pământului,
vara şi iarna tu le-ai orânduit.
18 Adu-ţi aminte:
duşmanul l-a insultat pe Domnul
şi un neam fără minte a defăimat numele tău.
19 Să nu dai fiarelor sufletul porumbiţei tale,
viaţa săracilor tăi să n-o dai uitării niciodată.
20 Ia aminte la legământul tău,
căci toate colţurile ascunse ale ţării au devenit cuiburi ale violenţei.
21 Cel asuprit să nu plece ruşinat de la tine,
cel sărac şi cel nenorocit să laude numele tău.
22 Scoală-te, Dumnezeule, apără cauza ta;
adu-ţi aminte cum te insultă cel nebun toată ziua.
23 Nu uita strigătul potrivnicilor tăi,
larma duşmanilor tăi, care creşte mereu.
1 Maestrului de cor. Pe melodia „Să nu distrugi”.
Psalm. Al lui Asaf.
2 Îţi mulţumim, Dumnezeule,
îţi mulţumim şi invocăm numele tău; vestim faptele tale minunate.
3 Voi stabili un timp
şi voi judeca cu dreptate.
4 Chiar dacă s-ar cutremura pământul şi toţi locuitorii lui,
eu îi voi întări coloanele. Selah
5 Am zis celor orgolioşi: „Nu vă mândriţi!”
şi celor răi: „Nu ridicaţi fruntea!”
6 Nu vă ridicaţi atât de sus frunţile ;
nu vorbiţi cu aroganţă, cu gâtul înţepenit.
7 Fiindcă nici de la răsărit şi nici de la apus,
nici din pustiu şi nici din munţi,
8 ci de la Dumnezeu vine judecata:
pe unul îl coboară şi pe altul îl ridică.
9 În mâna Domnului este o cupă
plină cu vin ameţitor.
El varsă din ea
şi vor sorbi păcătoşii pământului, o vor bea până la drojdie .
10 Iar eu voi vesti până-n veac,
voi înălţa imnuri Dumnezeului lui Iacob;
11 şi toate frunţile păcătoşilor le voi doborî,
iar cei drepţi îşi vor înălţa capul.
1 Maestrului de cor. Pe instrumente cu coarde.
Psalm. Al lui Asaf. Cântare.
2 Dumnezeu este cunoscut în Iuda,
mare este numele său în Israel .
3 Cortul său e aşezat în Salem
şi locuinţa sa în Sion .
4 Acolo, el a frânt săgeţile arcului,
scutul, sabia şi războiul . Selah
5 Prealuminos eşti tu şi admirabil,
mai mare decât munţi de prăzi!
6 Au fost despuiaţi curajoşii,
s-au cufundat în somn
şi toţi cei viteji nu-şi mai găsesc puterea.
7 La ameninţarea ta, Dumnezeul lui Iacob,
au înlemnit şi carele, şi caii.
8 Înfricoşător eşti tu: cine va sta în faţa ta,
când se dezlănţuie mânia ta?
9 Din ceruri ai rostit sentinţa ta;
pământul se cutremură şi amuţeşte
10 când se ridică Dumnezeu la judecată,
ca să-i mântuiască pe toţi cei sărmani de pe pământ . Selah
11 Omul lovit de mânia ta te preamăreşte
şi cei care scapă de mânie îţi fac sărbătoare.
12 Faceţi promisiuni Domnului Dumnezeului vostru
şi împliniţi-le,
toţi cei din jurul lui să-i aducă daruri Celui înfricoşător,
13 lui, care le ia principilor vlaga
şi e temut de toţi regii pământului.
1 Maestrului de cor. Yedutun. Al lui Asaf. Psalm.
2 Îmi îndrept glasul spre Domnul şi strig,
îmi îndrept glasul spre Dumnezeu şi el îşi pleacă urechea spre mine.
3 În ziua încercării mele, l-am căutat pe Dumnezeu,
mi-am ridicat mâinile mele toată noaptea şi n-am obosit ; sufletul meu refuză orice mângâiere.
4 Îmi aduc aminte de Dumnezeu şi gem ,
mă frământ şi duhul mi se sfârşeşte! Selah
5 Ai ţinut deschise pleoapele ochilor mei,
sunt tulburat şi nu pot să vorbesc.
6 M-am gândit la zilele de demult,
la anii veacurilor de odinioară.
7 Noaptea îmi revine un cântec în inimă,
mă gândesc la el şi sufletul meu se întreabă:
8 Oare Domnul ne va respinge pentru vecie,
nu va mai fi niciodată binevoitor faţă de noi?
9 Oare a încetat pentru totdeauna îndurarea lui,
s-a sfârşit cuvântul lui din neam în neam?
10 A uitat oare Dumnezeu milostivirea,
ori şi-a închis iubirea sa în mânie? Selah
11 Şi am zis: „Aceasta este rana mea:
dreapta Celui Preaînalt a slăbit!”
12 Îmi voi aminti faptele Domnului
şi îmi voi aminti de la capăt minunile lui.
13 Mă voi gândi la toate lucrările tale,
voi medita la toate faptele tale minunate.
14 Dumnezeule, calea ta este sfântă!
Care dumnezeu este atât de mare ca Dumnezeul nostru?
15 Tu eşti Dumnezeul care faci minuni,
tu ţi-ai arătat puterea printre popoare.
16 Cu puterea ta l-ai eliberat pe poporul tău,
pe fiii lui Iacob şi ai lui Iosif . Selah
17 Te-au văzut apele, Dumnezeule,
te-au văzut apele şi s-au tulburat şi adâncurile s-au mişcat.
18 Norii au revărsat ape,
cerurile au dat drumul la tunete
şi săgeţile tale au ţâşnit în toate direcţiile.
19 Glasul tunetului tău se rostogolea în vârtej
şi fulgerele tale luminau lumea; pământul s-a tulburat şi s-a cutremurat
20 În mare este calea ta
şi cărările tale, în ape multe, şi urmele tale nu se cunosc.
21 Ai călăuzit poporul tău ca pe o turmă, cu mâna lui Moise şi a lui Aron.
1 Poem. Al lui Asaf.
Ia aminte, poporul meu, la învăţătura mea; pleacă-ţi urechea la cuvintele gurii mele!
2 Voi deschide gura mea în parabole ,
voi descoperi cele tăinuite din vechime;
3 ceea ce am auzit şi am cunoscut ,
ceea ce ne-au povestit părinţii noştri
4 nu le vom ţine ascunse de fiii lor;
vom vesti generaţiei viitoare
faptele glorioase ale Domnului, puterea şi minunile pe care el le-a făcut.
5 A statornicit o mărturie în Iacob
şi a pus o lege în Israel; a poruncit părinţilor noştri
să facă cunoscute acestea fiilor lor ,
6 pentru ca să le cunoască generaţia viitoare,
fiii care se vor naşte.
Când se vor ridica, ei vor povesti copiilor lor,
7 pentru ca aceştia să-şi pună încrederea în Dumnezeu,
să nu uite lucrările lui Dumnezeu şi să păzească poruncile sale.
8 Să nu fie ca părinţii lor,
o generaţie neascultătoare şi răzvrătită; o generaţie care avea o inimă nestatornică şi al cărei duh nu i-a fost fidel lui Dumnezeu.
9 Fiii lui Efraim, cei ce întind arcul şi trimit săgeata,
au dat înapoi în ziua bătăliei .
10 N-au păzit legământul lui Dumnezeu
şi au refuzat să umble în legea lui.
11 Ei au uitat de faptele lui,
de minunile pe care le arătase lor.
12 În faţa părinţilor lor, a săvârşit minuni
în ţara Egiptului, în câmpia Ţoan.
13 A despicat marea şi i-a trecut prin ea
şi a ridicat apele ca un dig.
14 I-a călăuzit din nor în timpul zilei
şi noaptea întreagă cu lumina focului.
15 A despicat stânci în pustiu
şi le-a dat să bea ca din abisul cel mare.
16 A făcut să iasă izvoare din stâncă
şi apa să curgă în torente.
17 Dar ei au continuat să păcătuiască împotriva lui,
să se răzvrătească împotriva Celui Preaînalt în pustiu.
18 L-au ispitit pe Dumnezeu în inima lor ,
cerându-i mâncare după sufletul lor.
19 Au vorbit împotriva lui Dumnezeu şi au zis:
„Oare va putea Dumnezeu
să ne întindă masă în pustiu?”
20 Iată, a lovit stânca şi au ţâşnit ape
şi s-au revărsat şuvoaie. „Dar oare pâine e în stare să ne dea sau să procure carne poporului său?”
21 Atunci a auzit Domnul şi s-a mâniat,
s-a aprins foc împotriva lui Iacob
şi mânia lui s-a ridicat asupra lui Israel,
22 căci nu s-au încrezut în Dumnezeu
şi n-au sperat în mântuirea lui.
23 Totuşi, el a poruncit norilor de sus
şi a deschis porţile cerului:
24 a făcut să plouă asupra lor mana, spre mâncare,
le-a dat lor pâine din ceruri.
25 Omul a mâncat pâinea îngerilor ;
le-a trimis hrană din belşug.
26 A stârnit în văzduh vântul de la răsărit
şi a dezlănţuit cu puterea lui vântul de la miazăzi.
27 A făcut să plouă peste ei carne ca pulberea
şi păsări înaripate cât nisipul mării,
28 le-a făcut să cadă în mijlocul taberei lor,
de jur împrejurul corturilor lor.
29 Ei au mâncat şi s-au săturat bine,
el le-a adus ceea ce au poftit.
30 Încă nu-şi potoliseră pofta
şi mâncarea era încă în gura lor,
31 când mânia lui Dumnezeu s-a ridicat împotriva lor
şi i-a nimicit pe cei mai puternici dintre ei şi i-a doborât pe cei aleşi ai lui Israel.
32 Cu toate acestea, au păcătuit iarăşi,
n-au crezut în faptele lui minunate.
33 De aceea, a spulberat într-o suflare zilele lor
şi anii lor degrabă.
34 Când Dumnezeu lovea de moarte, ei îl căutau,
se întorceau şi se îndreptau spre el.
35 Îşi aduceau aminte că Dumnezeu este stânca lor
şi că Dumnezeu, Cel Preaînalt, este mântuitorul lor.
36 Dar îl înşelau cu gura
şi-l minţeau cu limba.
37 Inima lor nu era sinceră faţă de el
şi nu erau fideli faţă de legământul său.
38 Dar el, fiind îndurător, le ierta vinovăţia,
de multe ori şi-a potolit mânia
şi nu a dat drumul furiei sale în întregime.
39 Îşi amintea că ei sunt trup,
o suflare ce trece şi nu se mai întoarce.
40 De câte ori s-au răzvrătit ei în deşert
şi l-au mâniat în pământ pustiu!
41 S-au întors şi iarăşi l-au ispitit pe Dumnezeu
şi pe Cel Sfânt al lui Israel l-au supărat.
42 Nu-şi mai aminteau de braţul lui,
de ziua când i-a răscumpărat din mâna asupritorului;
43 de semnele pe care el le făcuse în Egipt
şi de minunile lui din câmpia Ţoan:
44 a prefăcut în sânge râurile şi pâraiele lor,
încât să nu mai bea;
45 a trimis la ei roiuri de muşte care îi mâncau
şi broaşte care-i năpădeau;
46 a dat holdele omizilor,
şi rodul muncii lor, lăcustelor;
47 a nimicit cu grindină viile lor
şi cu îngheţ smochinii lor;
48 a dat pradă grindinei animalele lor,
şi turmele lor, trăsnetelor.
49 A dezlănţuit asupra lor focul mâniei sale,
furia, indignarea şi strâmtorarea, a trimis îngeri nimicitori.
50 A dat drumul mâniei sale,
n-a cruţat de moarte sufletele lor, ci i-a dat pradă ciumei.
51 A lovit pe toţi întâii-născuţi în Egipt,
pârga tăriei lor în corturile lui Ham .
52 A scos poporul său ca pe nişte oi
şi i-a călăuzit ca pe o turmă prin pustiu.
53 I-a dus în siguranţă şi ei nu s-au temut,
iar pe duşmanii lor i-a acoperit marea.
54 I-a condus în locul său cel sfânt,
la muntele pe care l-a cucerit cu dreapta lui.
55 A dezrădăcinat dinaintea lor popoare,
le-a împărţit cu funia moştenirea;
a pus să locuiască în corturile lor triburile lui Israel.
56 Dar ei îl ispiteau şi-l supărau
pe Dumnezeul cel Preaînalt, şi n-au ţinut învăţăturile lui,
57 s-au îndepărtat de el şi l-au trădat ca şi părinţii lor,
au tras într-o parte, ca un arc ce alunecă din mână.
58 L-au supărat prin cultul înălţimilor ,
cu idolii lor i-au aprins gelozia.
59 A auzit Dumnezeu şi s-a indignat
şi l-a respins cu asprime pe Israel.
60 A părăsit lăcaşul său din Şilo ,
cortul în care locuia printre oameni.
61 A lăsat puterea lui în robie
şi măreţia lui în mâinile duşmanilor.
62 A dat poporul său pradă sabiei
şi s-a mâniat pe moştenirea lui.
63 Pe tinerii lui i-a mistuit focul,
iar fecioarele lui n-au avut cântare de nuntă.
64 Preoţii lui au căzut sub sabie ,
iar văduvele lui n-au cântat de jale.
65 Apoi, Domnul s-a trezit ca din somn,
ca un viteaz ameţit de vin .
66 Şi i-a lovit pe vrăjmaşii săi din urmă,
acoperindu-i cu umilire veşnică.
67 A respins cortul lui Iosif
şi nu a ales tribul lui Efraim,
68 ci a ales tribul lui Iuda,
muntele Sion, pe care îl iubeşte.
69 Şi-a zidit lăcaşul său cel sfânt ca înălţimile cerului,
ca pământul pe care l-a întemeiat pe veci .
70 L-a ales pe David, slujitorul său,
şi l-a luat de la turmele de oi.
71 L-a luat de lângă oile ce alăptau,
ca să păstorească pe Iacob, poporul său, şi pe Israel, moştenirea sa;
72 şi i-a păstorit cu o inimă nevinovată şi i-a călăuzit cu mâini pricepute.
1 Psalm. Al lui Asaf.
Dumnezeule,
popoarele păgâne au năvălit în moştenirea ta ,
au pângărit templul tău cel sfânt şi au prefăcut Ierusalimul în ruine.
2 Trupurile neînsufleţite ale slujitorilor tăi
le-au dat ca hrană păsărilor cerului
şi carnea credincioşilor tăi au dat-o fiarelor pământului .
3 Le-au vărsat sângele ca apa împrejurul Ierusalimului
şi n-a fost nimeni ca să-i îngroape.
4 Am ajuns de ocara vecinilor noştri,
de batjocura şi râsul celor care ne înconjoară.
5 Până când, Doamne, te vei mânia?
La nesfârşit?
Cât timp va mai arde gelozia ta ca focul?
6 Revarsă mânia ta asupra neamurilor care nu te cunosc,
asupra împăraţilor care nu cheamă numele tău,
7 căci l-au înghiţit pe Iacob
şi locuinţa sa au pustiit-o.
8 Nu mai lua în seamă împotriva noastră
greşelile părinţilor noştri, ci să ne întâmpine degrabă îndurarea ta, căci suntem cu totul lipsiţi de putere.
9 Ajută-ne, Dumnezeul mântuirii noastre,
pentru slava numelui tău! Eliberează-ne şi iartă-ne păcatele, de dragul numelui tău.
10 De ce să spună păgânii:
„Unde este Dumnezeul lor?” Să se cunoască între popoare răzbunarea
înaintea ochilor noştri, pentru sângele vărsat al slujitorilor tăi .
11 Să ajungă până la tine
gemetele celor prinşi în război , scapă cu braţul tău puternic pe cei condamnaţi la moarte.
12 Fă să cadă asupra vecinilor noştri înşeptit jignirea,
batjocura cu care te-au defăimat, Doamne.
13 Iar noi, poporul tău şi turma păşunii tale ,
te vom lăuda în veci şi vom vesti lauda ta din generaţie în generaţie.
1 Maestrului de cor. Pe melodia „Crinii mărturiei”.
Al lui Asaf. Psalm.
2 Păstor al lui Israel , ascultă,
tu, care-l călăuzeşti pe Iosif ca pe o turmă,
tu, care şezi peste heruvimi , arată-te în strălucirea ta;
3 arată-ţi puterea în faţa lui Efraim,
Beniamin şi Manase şi vino să ne mântuieşti.
4 Dumnezeule, fă-ne să ne întoarcem,
fă să strălucească faţa ta şi vom fi mântuiţi!
5 Doamne, Dumnezeul oştirilor,
cât va dura mânia ta,
fără a ţine seamă de rugăciunea poporului tău?
6 Tu ne-ai hrănit cu pâinea suspinelor
şi ne-ai adăpat din belşug cu lacrimi .
7 Ne-ai făcut de batjocura vecinilor noştri
şi duşmanii noştri râd de noi.
8 Dumnezeul oştirilor, fă-ne să ne întoarcem,
fă să strălucească faţa ta şi vom fi mântuiţi!
9 Tu ai scos o vie din Egipt
şi ai alungat popoare, ca s-o sădeşti.
10 Ai pregătit terenul pentru ea,
i-ai înfipt rădăcinile şi ea a umplut pământul.
11 S-au acoperit munţii de umbra ei,
şi de ramurile ei, cedrii lui Dumnezeu.
12 I-ai întins mlădiţele până la mare
şi lăstarii ei ajungeau până la fluviu.
13 Pentru ce i-ai smuls acum gardul,
încât toţi trecătorii o jefuiesc?
14 O pustieşte mistreţul din pădure
şi o pasc animalele sălbatice.
15 Dumnezeul oştirilor, întoarce-te!
Priveşte din cer şi vezi,
vizitează via aceasta.
16 Ocroteşte ceea ce a plantat dreapta ta
şi pe fiul omului pe care l-ai întărit pentru tine .
17 Cei care au ars-o cu foc ca pe gunoi
să piară la ameninţarea feţei tale.
18 Mâna ta să fie peste omul dreptei tale ,
peste fiul omului, pe care l-ai întărit pentru tine.
19 Atunci nu ne vom mai îndepărta de tine,
tu ne vei da viaţă
şi vom invoca numele tău.
20 Doamne, Dumnezeul oştirilor,
fă-ne să ne întoarcem, fă să strălucească faţa ta şi vom fi mântuiţi!
1 Maestrului de cor. Pe gittit.
2 Tresăltaţi de bucurie în Dumnezeu, ajutorul nostru,
strigaţi de bucurie către Dumnezeul lui Iacob!
3 Începeţi cântarea, bateţi toba,
sunaţi din harpa cea plăcută şi din alăută.
4 Sunaţi din trâmbiţă la lună nouă şi la lună plină ,
în ziua noastră de sărbătoare.
5 Aceasta este o lege pentru Israel,
o poruncă a Dumnezeului lui Iacob!
6 El a pus-o drept mărturie în Iosif
când a ieşit din ţara Egiptului.
Atunci am auzit un glas pe care nu-l cunoşteam:
7 „I-am descărcat povara de pe umeri
şi mâinile lui au pus coşul jos.
8 În necazul tău, ai strigat la mine şi eu te-am eliberat,
ţi-am răspuns din locul tainic al tunetului,
te-am pus la încercare la apele de la Meriba. Selah
9 Ascultă, poporul meu,
vreau să dau mărturie împotriva ta; o, de m-ai asculta, Israele!
10 Să nu fie în mijlocul tău nici un alt dumnezeu, să nu te închini nici unui dumnezeu străin!
11 Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău,
care te-am scos din ţara Egiptului; deschide-ţi gura larg şi eu ţi-o voi umple.
12 Dar poporul meu n-a ascultat de glasul meu,
Israel nu mi-a dat ascultare.
13 Atunci, i-am lăsat în voia inimii lor împietrite,
ca să se conducă după planurile lor.
14 O, de m-ar asculta poporul meu,
de-ar umbla Israel pe căile mele!
15 Într-o clipă i-aş umili pe duşmanii lor
şi mi-aş întoarce mâna împotriva potrivnicilor lor.
16 Cei care îl urăsc pe Domnul vor deveni supuşii lui,
şi aceasta ar fi soarta lor pentru totdeauna.
17 L-aş hrăni cu cel mai bun grâu
şi l-aş sătura cu miere din stâncă”.
1 Psalm. Al lui Asaf.
Dumnezeu s-a ridicat în dumnezeiasca adunare, în mijlocul zeilor face judecată .
2 „Până când veţi judeca strâmb
şi veţi susţine cauza celor răi? Selah
3 Faceţi dreptate celui slab şi orfanului,
daţi dreptate celui umil şi celui sărac,
4 scăpaţi-l pe cel slab
şi pe cel lipsit de apărare
eliberaţi-l din mâinile celor răi!”
5 Dar ei nu ştiu şi nici nu înţeleg ,
ci umblă în întuneric; se cutremură toate temeliile pământului.
6 Eu am zis: „Voi sunteţi dumnezei!
Toţi sunteţi fii ai Celui Preaînalt!”
7 Cu toate acestea, veţi muri ca toţi oamenii,
veţi cădea ca toţi cei puternici.
8 Ridică-te, Dumnezeule, judecă pământul, căci toate popoarele sunt moştenirea ta.
1 Cântare. Psalm. Al lui Asaf.
2 Dumnezeule, să nu taci,
să nu rămâi mut şi nemişcat, Dumnezeule!
3 Căci, iată, duşmanii tăi freamătă
şi cei ce te urăsc au ridicat capul.
4 Fac planuri viclene împotriva poporului tău,
ţin sfat împotriva celor apăraţi de tine.
5 Au zis: „Haideţi să-i ştergem dintre neamuri,
să nu se mai amintească numele lui Israel vreodată!”
6 Căci s-au sfătuit într-un cuget,
au făcut legământ împotriva ta:
7 corturile lui Edom şi ale ismaeliţilor ,
Moabul şi agarenii ,
8 Ghebal, Amon şi Amalec,
ţara filistenilor şi cei ce locuiesc în Tir .
9 Chiar şi Asiria s-a coalizat cu ei;
ei sunt braţul cel puternic al fiilor lui Lot . Selah
10 Fă cu ei ce ai făcut cu Madian,
cu Sisera şi cu Iabin, la râul Chişon .
11 Au fost nimiciţi la Endor
şi au ajuns să fie îngrăşământ pentru pământ .
12 Fă-le pe căpeteniile lor ca pe Oreb şi Zeb
şi pe toţi conducătorii lor ca pe Zebah şi Ţalmuna ,
13 care au spus: „Să luăm în stăpânire pentru noi
păşunile lui Dumnezeu”.
14 Dumnezeul meu, fă-i ca pe un vârtej,
ca pleava în bătaia vântului.
15 După cum focul arde pădurea
şi văpaia lui arde munţii,
16 aşa să-i urmăreşti cu vijelia ta
şi să-i înspăimânţi cu furtuna ta.
17 Umple feţele lor de ruşine
şi aşa vor căuta numele tău, Doamne.
18 Să fie făcuţi de ruşine şi de batjocură întotdeauna,
să fie umiliţi şi daţi pieirii
19 şi să ştie că numele tău este „Domnul”,
tu singur eşti Cel Preaînalt peste tot pământul.
1 Maestrului de cor. Pe gittit. Al fiilor lui Core. Psalm.
2 Cât de plăcute sunt lăcaşurile tale , Domnul oştirilor!
3 Sufletul meu suspină şi tânjeşte
după curţile Domnului.
Inima mea şi trupul meu
tresaltă de bucurie în Dumnezeul cel viu .
4 Până şi vrabia îşi găseşte o casă
şi rândunica un cuib unde să-şi pună puii lor: altarele tale, Domnul oştirilor, regele meu şi Dumnezeul meu!
5 Fericiţi sunt cei care locuiesc în casa ta,
pentru că te pot lăuda mereu. Selah
6 Fericit este omul care îşi află tăria în tine
şi căile tale sunt mereu în inima sa.
7 Trecând prin Valea Plângerii , o preschimbă în izvor,
şi ploaia de dimineaţă o îmbracă cu binecuvântări.
8 Ei merg crescând în putere,
până ce le va apărea în Sion
Dumnezeul dumnezeilor. Selah
9 Doamne, Dumnezeul oştirilor, ascultă rugăciunea mea;
Dumnezeul lui Iacob, pleacă-ţi urechea.
10 Dumnezeule, scutul nostru,
priveşte şi vezi faţa unsului tău.
11 Căci mai bună este o zi în curţile tale,
decât o mie în altă parte;
prefer să stau în pragul casei Dumnezeului meu, decât să locuiesc în casele păcătoşilor.
12 Domnul Dumnezeu este soare şi scut ;
Domnul dăruieşte har şi mărire; nu refuză nici un bine
celor ce duc o viaţă fără de prihană.
13 Domnul oştirilor,
fericit este omul care îşi pune încrederea în tine!
1 Maestrului de cor. Al fiilor lui Core. Psalm.
2 Doamne, tu ai fost binevoitor cu ţara ta ,
i-ai adus înapoi pe cei deportaţi ai lui Iacob .
3 Ai iertat nelegiuirea poporului tău,
i-ai acoperit toate păcatele; Selah
4 ţi-ai potolit toată indignarea
şi te-ai întors de la iuţimea mâniei tale.
5 Întoarce-ne, Dumnezeul mântuirii noastre,
şi îndepărtează mânia ta de la noi!
6 Oare vei continua în veac să fii supărat pe noi,
vei ţine mânie din generaţie în generaţie?
7 Nu vei veni oare să ne dai viaţă,
pentru ca poporul tău să se bucure în tine?
8 Arată-ne, Doamne, îndurarea ta
şi dă-ne mântuirea ta.
9 Voi asculta ce zice Domnul Dumnezeu:
El vesteşte pacea poporului său şi celor sfinţi ai săi şi celor care se întorc la el din toată inima.
10 Mântuirea este aproape de cei care se tem de el şi slava lui va locui pe pământul nostru.
11 Mila şi adevărul se vor întâlni,
dreptatea şi pacea se vor îmbrăţişa ;
12 adevărul va răsări din pământ
şi dreptatea va coborî din ceruri.
13 Domnul îşi va revărsa binecuvântarea
şi pământul îşi va aduce roadele sale.
14 Dreptatea va merge înaintea lui
şi-i va călăuzi paşii pe cale.
1 Rugăciune. A lui David.
Pleacă-ţi, Doamne, urechea şi răspunde-mi, pentru că sunt sărman şi nefericit.
2 Păzeşte-mi sufletul, pentru că îţi sunt credincios.
Mântuieşte, Dumnezeul meu, pe slujitorul tău, care şi-a pus încrederea în tine .
3 Ai milă de mine, Doamne,
către tine strig toată ziua.
4 Fă să se bucure sufletul slujitorului tău,
căci eu înalţ sufletul meu către tine, Doamne!
5 Căci tu, Doamne, eşti bun şi îndurător,
plin de dragoste faţă de cei care te cheamă .
6 Ascultă-mi, Doamne, rugăciunea;
ia aminte la glasul cererii mele.
7 În ziua necazului meu, strig către tine,
pentru că tu îmi dai ascultare.
8 Doamne, nu este nimeni asemenea ţie între dumnezei
şi nimic nu este ca lucrările tale.
9 Toate popoarele pe care le-ai făcut vor veni, se vor prosterna în faţa ta, Doamne, şi vor preamări numele tău ,
10 pentru că eşti mare şi săvârşeşti lucruri minunate,
tu singur eşti Dumnezeu!
11 Învaţă-mă, Doamne, calea ta
şi voi umbla în adevărul tău; dă-mi o inimă simplă,
ca să se teamă de numele tău.
12 Îţi mulţumesc, Doamne, Dumnezeul meu,
din toată inima mea şi voi preamări numele tău în veac.
13 Căci mare este mila ta faţă de mine
şi tu ai eliberat sufletul meu din adâncul infernului .
14 Dumnezeule, cei mândri s-au ridicat împotriva mea
şi o adunătură de oameni violenţi
vor să-mi ia sufletul şi nu te-au pus pe tine înaintea lor .
15 Tu, Doamne, eşti Dumnezeu îndurător şi bun,
încet la mânie şi plin de dragoste şi adevăr.
16 Priveşte-mă şi fie-ţi milă de mine;
dă slujitorului tău putere
şi mântuieşte-l pe fiul slujitoarei tale.
17 Fă un semn de bunăvoinţă faţă de mine,
ca să vadă cei ce mă urăsc şi să se ruşineze, căci tu, Doamne, m-ai ajutat şi m-ai mângâiat.
1 Întrucât temeliile sale sunt pe munţii cei sfinţi,
2 Domnul iubeşte porţile Sionului
mai mult decât toate locuinţele lui Iacob .
3 Lucruri măreţe s-au spus despre tine,
cetate a lui Dumnezeu. Selah
4 Voi aminti de Rahab şi de Babilon
printre cei care mă cunosc; iată, filistenii, Tirul şi Etiopia s-au născut acolo.
5 Se va spune despre Sion:
„Şi acesta, şi acela s-au născut într-însul şi însuşi Cel Preaînalt îi întăreşte”.
6 Domnul scrie în cartea popoarelor :
„Aceştia s-au născut acolo”.
7 Iar ei dansează şi cântă:
„Toate izvoarele mele sunt în tine” .
1 Cântare. Psalm. Al fiilor lui Core. Maestrului de cor.
Pe „mahalat”. Pe „annot” .
Poem. Al lui Heman Ezrahitul.
2 Doamne, Dumnezeul mântuirii mele,
zi şi noapte strig înaintea ta.
3 Rugăciunea mea să ajungă înaintea ta,
pleacă-ţi urechea la strigătul meu.
4 Căci sufletul meu e sătul de rele
şi viaţa mea se apropie de locuinţa morţilor.
5 Sunt numărat printre cei care coboară în groapă,
sunt ca un om care nu mai are putere.
6 Stau întins printre cei morţi ,
ca cei ucişi, culcaţi în mormânt, de care nu-ţi mai aduci aminte şi pe care mâna ta i-a părăsit.
7 M-ai aruncat în groapa cea mai adâncă,
în întuneric şi în umbra morţii.
8 Mânia ta apasă asupra mea
şi toate valurile tale le-ai prăvălit peste mine. Selah
9 Ai îndepărtat pe cunoscuţii mei de la mine,
m-ai făcut urâciune înaintea lor . Sunt închis şi nu pot ieşi,
10 ochii mei s-au stins de suferinţă.
Toată ziua strig către tine, Doamne, şi-mi întind mâinile spre tine!
11 Oare pentru cei morţi ai să faci minuni?
Sau se vor scula umbrele să te laude? Selah
12 Se vorbeşte oare în mormânt despre bunătatea ta
şi despre fidelitatea ta în locul pierzării?
13 Sunt cunoscute oare minunile tale în întuneric
şi dreptatea ta în ţara uitării?
14 Dar eu strig către tine, Doamne,
de dimineaţă , rugăciunea mea se înalţă la tine.
15 Pentru ce, Doamne, respingi sufletul meu?
Pentru ce îmi ascunzi faţa ta?
16 Eu sunt sărac şi în prag de moarte încă din tinereţe ;
sunt sfârşit, oprimat de spaimele tale.
17 Peste mine au trecut mâniile tale
şi înfricoşările tale m-au nimicit.
18 M-au înconjurat ca apa ziua întreagă
şi toate împreună se revarsă peste mine.
19 Ai îndepărtat de la mine pe prieten şi vecin
şi întunecimile sunt cunoscuţii mei.
1 Poem. Al lui Etan Ezrahitul.
2 Îndurările Domnului în veci le voi cânta,
cu gura mea voi proclama
din generaţie în generaţie adevărul tău.
3 Căci ai spus:
„Îndurarea s-a întemeiat pentru totdeauna, ai stabilit în ceruri adevărul tău!
4 Am făcut legământ cu alesul meu,
i-am promis cu jurământ slujitorului meu, David:
5 Îţi voi întări seminţia pe vecie,
din generaţie în generaţie,
îţi voi păstra scaunul de domnie”. Selah
6 Cerurile laudă minunile tale, Doamne,
şi fidelitatea ta în adunarea sfinţilor .
7 Căci cine este egal, pe nori, cu Domnul,
cine este asemenea cu Domnul între fiii zeilor?
8 Dumnezeu este înfricoşător în sfatul celor sfinţi,
mare şi de temut peste toţi cei care îl înconjoară.
9 Doamne, Dumnezeul oştirilor,
cine este asemenea ţie? Tu eşti puternic, Doamne, şi adevărul te înconjoară.
10 Tu stăpâneşti trufia mării,
tu potoleşti frământarea valurilor ei.
11 L-ai zdrobit pe Rahab ca pe un rănit,
cu braţul puterii tale i-ai risipit pe duşmanii tăi.
12 Ale tale sunt cerurile şi al tău este pământul ,
lumea şi toate câte sunt în ea tu le-ai întemeiat.
13 Tu ai creat nordul şi sudul,
Taborul şi Hermonul
tresaltă de bucurie la numele tău.
14 Braţul tău este puternic,
mâna ta este tare şi dreapta ta înălţată.
15 Dreptatea şi judecata sunt la baza tronului tău,
îndurarea şi adevărul merg înaintea feţei tale.
16 Fericit este poporul care ştie să te aclame,
care umblă în lumina feţei tale, Doamne!
17 Ei se bucură neîncetat de numele tău
şi se mândresc cu dreptatea ta!
18 Căci tu eşti frumuseţea şi tăria lor
şi, în bunăvoinţa ta, le înalţi fruntea.
19 Al Domnului este scutul nostru,
şi regele nostru al Sfântului lui Israel!
20 Odinioară, ai vorbit credincioşilor tăi într-o vedenie
şi ai zis: „Am dat ajutorul meu unui viteaz, am ridicat un ales din mijlocul poporului meu .
21 L-am aflat pe David, slujitorul meu,
şi l-am uns cu untdelemnul meu cel sfânt;
22 pe acesta mâna mea îl va sprijini
şi braţul meu îi va da putere.
23 Duşmanul nu se va ridica împotriva lui
şi fiul fărădelegii nu-l va asupri.
24 Voi nimici pe vrăjmaşi din faţa lui
şi îi voi lovi pe cei care îl urăsc.
25 Adevărul şi bunătatea mea vor fi cu el
şi puterea lui va creşte prin numele meu;
26 voi întinde mâna lui asupra mării
şi dreapta lui până la fluvii.
27 El îmi va spune: «Tu eşti tatăl meu,
Dumnezeul meu şi stânca mântuirii mele!»
28 Eu îl voi face întâiul-născut ,
cel mai mare dintre regii pământului.
29 Lui îi dau pe veci iubirea mea
şi legământul meu va rămâne neclintit faţă de el.
30 Îi voi statornici pe veci seminţia
şi tronul lui va dura cât zilele cerului.
31 Dacă fiii lui vor părăsi legea mea
şi nu vor umbla după poruncile mele,
32 dacă vor călca orânduirile mele
şi nu vor păzi poruncile mele,
33 atunci îi voi pedepsi cu varga pentru păcatul lor
şi cu biciul pentru nelegiuirile lor .
34 Dar nu-mi voi retrage iubirea de la el
şi fidelitatea mea nu va înceta.
35 Nu-mi voi călca legământul
şi nu voi schimba ceea ce a ieşit de pe buzele mele.
36 I-am jurat o dată pe sfinţenia mea:
nicicând nu-l voi minţi pe David.
37 Seminţia lui va dăinui în veci,
iar tronul lui va fi cât soarele înaintea mea;
38 şi va fi statornicit de-a pururi, ca luna,
şi ca martor credincios în ceruri”. Selah
39 Tu l-ai respins şi l-ai îndepărtat
şi te-ai mâniat împotriva unsului tău;
40 ai rupt legământul cu slujitorul tău,
ai pângărit în noroi coroana sa.
41 Ai dărâmat toate zidurile lui,
ai prefăcut în ruină fortăreţele sale.
42 L-au jefuit toţi cei care treceau pe cale,
a ajuns de batjocură pentru vecinii lui.
43 Ai lăsat să se ridice dreapta potrivnicilor săi,
i-ai făcut să se bucure pe toţi duşmanii lui.
44 Ai tocit ascuţişul sabiei lui
şi nu l-ai sprijinit în luptă.
45 Ai pus capăt strălucirii sale
şi tronul lui l-ai răsturnat la pământ.
46 Ai scurtat zilele tinereţii lui
şi l-ai acoperit de ruşine. Selah
47 Până când, Doamne, vei continua să stai ascuns
şi va arde ca un foc mânia ta?
48 Adu-ţi aminte de mine, cât mi-e de scurtă viaţa:
oare zadarnic i-ai creat pe toţi fiii lui Adam?
49 Care om trăieşte şi nu vede moartea
şi îşi poate salva sufletul din gheara şeolului? Selah
50 Unde sunt îndurările tale de odinioară, Doamne,
pe care le-ai jurat lui David, în fidelitatea ta?
51 Adu-ţi aminte, Doamne, de batjocura slujitorilor tăi;
port în sânul meu insultele multor popoare,
52 cu care m-au jignit duşmanii tăi, Doamne,
cu care au jignit paşii unsului tău.
53 Binecuvântat să fie Domnul în veci!
Amin! Amin!
1 Rugăciune. A lui Moise, omul lui Dumnezeu.
Doamne, tu ai fost locul nostru de refugiu din generaţie în generaţie.
2 Mai înainte de a se fi născut munţii,
mai înainte să fi fost plămădit pământul şi lumea, din vecie şi până în vecie tu eşti Dumnezeu .
3 Tu îl faci pe om să se întoarcă în ţărână,
tu ai spus: „întoarceţi-vă, fiii lui Adam!”
4 Pentru că înaintea ta o mie de ani
sunt ca ziua de ieri care a trecut şi ca o strajă de noapte .
5 Îi iei ca un şuvoi; sunt ca un vis;
6 dimineaţa sunt ca iarba care creşte;
dimineaţa înfloreşte şi creşte,
seara este cosită şi se usucă.
7 Iar noi suntem consumaţi de mânia ta
şi suntem îngroziţi de furia ta.
8 Ai pus fărădelegile noastre înaintea ta,
şi păcatele noastre ascunse în lumina feţei tale.
9 Căci din cauza mâniei tale, toate zilele noastre au apus
şi anii noştri se consumă ca o suflare.
10 Numărul anilor noştri ajunge la şaptezeci, iar pentru cei în putere, la optzeci,
însă, în cea mai mare parte,
nu sunt decât trudă şi durere, pentru că trec repede şi noi ne ducem.
11 Cine cunoaşte puterea mâniei tale şi a furiei tale,
aşa cum se cuvine celui care se teme de tine?
12 Învaţă-ne să numărăm zilele noastre,
ca să dobândim o inimă înţeleaptă .
13 Întoarce-te, Doamne; până când?
Ai milă de slujitorii tăi!
14 Satură-ne dis-de-dimineaţă cu bunătatea ta,
ca să tresăltăm de bucurie
şi să ne veselim în toate zilele vieţii noastre.
15 Umple-ne de bucurie tot atâtea zile câte ne-ai pedepsit
şi tot atâţia ani câţi am cunoscut nenorocirea.
16 Fă ca slujitorii tăi să vadă lucrarea ta
şi fiii lor măreţia ta.
17 Bunăvoinţa Domnului Dumnezeului nostru,
să fie asupra noastră!
Fă sigură pentru noi lucrarea mâinilor noastre! Da, fă sigură lucrarea mâinilor noastre!
1 Cel care locuieşte sub ocrotirea Celui Preaînalt
şi se odihneşte la umbra Celui Atotputernic,
2 îi spune Domnului:
„Tu eşti locul meu de refugiu şi fortăreaţa mea, Dumnezeul meu în care îmi pun încrederea”.
3 Căci el te va elibera din laţul vânătorului
şi de ciuma pustiitoare.
4 El te va acoperi cu aripile lui
şi vei găsi refugiu sub penele sale; fidelitatea lui îţi va fi scut şi pavăză .
5 Nu te vei teme nici de spaima nopţii,
nici de săgeata care zboară ziua ,
6 nici de ciuma care se răspândeşte în întuneric,
nici de molima care bântuie în plină zi.
7 Vor cădea alături de tine o mie
şi zece mii la dreapta ta,
dar de tine nimic nu se va apropia.
8 E de ajuns cu ochii să priveşti
şi vei vedea răsplata păcătoşilor.
9 Pentru că ai spus:
„Tu, Doamne, eşti locul meu de refugiu” şi pe Cel Preaînalt ţi l-ai ales adăpost,
10 nici un rău nu te va lovi,
nici o nenorocire nu se va apropia de locuinţa ta,
11 pentru că el va porunci îngerilor săi
să te păzească pe toate căile tale.
12 Ei te vor purta pe mâini,
ca nu cumva să-ţi loveşti piciorul de piatră ;
13 vei păşi peste lei şi peste vipere
şi vei călca în picioare pui de lei şi balauri.
14 Îl voi salva, pentru că nădăjduieşte în mine,
îl voi ocroti, pentru că îmi cunoaşte numele.
15 Când el mă va chema, eu îi voi răspunde,
voi fi alături de el în necazuri. Îl voi elibera şi-l voi preamări.
16 Îi voi dărui viaţă lungă
şi îi voi arăta mântuirea mea.
1 Psalm. Cântare. Pentru ziua sabatului.
2 Cât de frumos este să-l lăudăm pe Domnul,
să cântăm numele tău, Preaînalte ,
3 să vestim de dimineaţă îndurarea ta
şi noaptea fidelitatea ta,
4 cu lira cu zece coarde şi cu harpa,
cu cântare de alăută.
5 Pentru că mă faci să mă bucur, Doamne,
pentru faptele tale, voi tresaltă de bucurie pentru lucrarea mâinilor tale .
6 Cât de mari sunt lucrările tale, Doamne,
şi cât de adânci sunt gândurile tale!
7 Omul nepriceput nu va cunoaşte
şi cel fără de minte nu va înţelege aceasta.
8 Chiar dacă păcătoşii vor creşte ca iarba
şi făcătorii de rele înfloresc, ei vor fi nimiciţi pentru totdeauna ,
9 iar tu, Doamne, eşti preaînalt în veşnicie!
10 Căci iată, duşmanii tăi, Doamne, iată, duşmanii tăi vor pieri şi se vor risipi toţi făcătorii de rele.
11 Dar tu înalţi fruntea mea
ca pe aceea a unui zimbru, torni asupra mea untdelemn proaspăt ;
12 ochiul meu priveşte de sus la duşmanii mei
şi urechile mele aud lucruri teribile despre cei ce se ridică împotriva mea.
13 Cel drept va înflori ca un palmier,
va creşte ca un cedru din Liban.
14 Cei plantaţi în casa Domnului
vor înflori în curţile Dumnezeului nostru.
15 Ei aduc roade şi la bătrâneţe,
îşi păstrează seva şi prospeţimea,
16 ca să vestească:
„Domnul, stânca mea, este drept, în el nu este nedreptate”.
1 Domnul stăpâneşte
îmbrăcat în maiestate, Domnul s-a îmbrăcat,
s-a încins cu putere. A pus pământul pe temelii solide, ca să nu se clatine.
2 Din vremuri străvechi
este aşezat scaunul tău de domnie : tu eşti din veşnicie!
3 Au înălţat râurile, Doamne,
au înălţat râurile glasul lor, au înălţat râurile vuietul lor.
4 Dar mai puternic decât vuietul apelor nenumărate
şi decât vuietul valurilor puternice ale mării este Domnul, în înaltul cerului.
5 Mărturiile tale sunt cu totul adevărate,
sfinţenia este podoaba casei tale, Doamne, în vecii vecilor.
1 Dumnezeule, care faci dreptate , Doamne,
Dumnezeule, care faci dreptate, arată-te!
2 Ridică-te, tu, care judeci pământul ,
dă-le celor mândri plata cuvenită!
3 Până când, Doamne, păcătoşii,
până când păcătoşii vor triumfa?
4 Ei bârfesc şi vorbesc cu îngâmfare,
toţi făcătorii de rele se laudă,
5 calcă în picioare poporul tău, Doamne,
şi asupresc moştenirea ta.
6 Măcelăresc pe văduvă şi pe cel străin
şi dau la moarte pe cel orfan.
7 Şi spun: „Domnul nu vede,
Dumnezeul lui Iacob nu înţelege!”
8 Înţelegeţi voi, voi cei lipsiţi de minte din popor!
Când veţi deveni înţelepţi, nebunilor?
9 Cel care a plantat urechea oare nu aude?
Cel care a modelat ochiul oare nu vede?
10 Cel care conduce popoarele oare nu pedepseşte,
el, care a dat omului cunoaşterea?
11 Domnul cunoaşte gândurile oamenilor:
ştie că sunt zadarnice .
12 Fericit este omul pe care îl călăuzeşti tu, Doamne,
pe care îl înveţi legea ta,
13 pentru ca să-l păstrezi netulburat în ziua nenorocirii,
până se va săpa groapa păcătosului.
14 Pentru că Domnul nu respinge poporul său
şi nu părăseşte moştenirea sa .
15 Se va face judecată după dreptate
şi o vor urma toţi cei cu inima curată.
16 Cine se va ridica pentru mine împotriva celor răi?
Cine îmi va sta alături
împotriva celor ce fac fărădelege?
17 Dacă Domnul nu mi-ar fi venit în ajutor,
sufletul meu ar fi ajuns curând în locuinţa tăceri
18 Când spun: „Mi se clatină piciorul!”,
îndurarea ta, Doamne, mă susţine.
19 Când multe gânduri negre se frământă în inima mea,
mângâierile tale îmi înviorează sufletul.
20 Oare îţi vei face aliat un tribunal al nelegiuirii
care pricinuieşte nenorocire, împotriva legii?
21 Se năpustesc asupra vieţii celui drept
şi osândesc sânge nevinovat.
22 Dar Domnul este loc de refugiu pentru mine
şi Dumnezeul meu, stâncă de apărare,
23 şi va întoarce asupra lor nelegiuirea lor
şi din cauza răutăţii lor îi va nimici,
îi va nimici Domnul, Dumnezeul nostru .
1 Veniţi să cântăm cu veselie Domnului,
să strigăm cu bucurie către stânca mântuirii noastre,
2 să mergem înaintea lui cu cântece de laudă
şi în cântări de psalmi să-l preamărim .
3 Căci mare Dumnezeu este Domnul
şi mare împărat peste toţi zeii ;
4 în mâna lui sunt adâncurile pământului
şi ale lui sunt înălţimile munţilor;
5 a lui este marea, căci el a făcut-o,
şi mâinile lui au plăsmuit uscatul.
6 Veniţi să ne închinăm şi să ne plecăm în faţa lui
şi să îngenunchem înaintea Domnului, creatorul nostru,
7 căci el este Dumnezeul nostru,
iar noi suntem poporul pe care el îl păstoreşte, turma pe care mâna lui o călăuzeşte .
8 O, de aţi asculta astăzi glasul lui:
„Nu vă împietriţi inimile ca la Meriba, ca în ziua de la Massa în pustiu ,
9 acolo m-au ispitit părinţii voştri,
m-au pus la încercare,
deşi au văzut lucrările mele.
10 Patruzeci de ani m-a dezgustat neamul acesta,
de aceea, am zis: Este un popor cu inima rătăcită,
11 nu au cunoscut căile mele;
de aceea, am jurat în mânia mea: Nu vor intra în odihna mea!”
1 Cântaţi Domnului un cântec nou!
Cântaţi Domnului, toţi locuitorii pământului!
2 Cântaţi Domnului, binecuvântaţi numele lui!
Vestiţi din zi în zi mântuirea lui.
3 Vestiţi printre neamuri slava lui,
tuturor popoarelor , minunile sale!
4 Căci Domnul este mare şi vrednic de toată lauda,
mai de temut decât toţi zeii.
5 Căci toţi zeii popoarelor sunt deşertăciune ,
Domnul însă a făcut cerurile.
6 Strălucirea şi măreţia sunt înaintea feţei sale,
tăria şi frumuseţea sunt în lăcaşul său sfânt.
7 Daţi Domnului, voi, familiile popoarelor,
daţi Domnului mărire şi putere!
8 Daţi Domnului gloria numelui său!
Aduceţi jertfe de laudă şi intraţi în lăcaşurile lui.
9 Închinaţi-vă înaintea Domnului
îmbrăcaţi în podoabe sfinte;
cutremuraţi-vă înaintea lui, toţi locuitorii pământului!
10 Spuneţi printre neamuri: „Domnul stăpâneşte!”
El a aşezat pământul pe temelii solide,
ca să nu se clatine; el va judeca popoarele cu dreptate.
11 Să se bucure cerurile şi să se veselească pământul,
să vuiască marea şi tot ce se află într-însa.
12 Să se bucure câmpiile şi tot ce este pe ele,
să tresalte de bucurie toţi copacii pădurilor
13 în faţa Domnului care vine,
pentru că vine să judece pământul. El va judeca lumea cu dreptate şi popoarele în adevărul său.
1 Domnul stăpâneşte, să se bucure pământul,
toate insulele să tresalte de veselie.
2 Norii şi negura îl înconjoară,
dreptatea şi judecata sunt temelia tronului său.
3 Focul merge înaintea lui
şi-i mistuie pe potrivnicii lui de jur împrejur.
4 Fulgerele sale luminează lumea:
pământul le vede şi se cutremură.
5 Munţii se topesc ca ceara înaintea Domnului,
înaintea stăpânului a tot pământul.
6 Cerurile vestesc dreptatea lui
şi toate popoarele îi văd mărirea.
7 Să fie făcuţi de ruşine
toţi cei care slujesc la chipuri cioplite, cei care se laudă cu idolii. Să cadă în genunchi în faţa lui toţi zeii.
8 Sionul aude şi se bucură
şi fiicele lui Iuda tresaltă de bucurie pentru judecăţile tale, Doamne.
9 Căci tu, Doamne,
eşti Cel Preaînalt peste tot pământul şi tu eşti cu mult mai presus decât toţi zeii.
10 Voi, care-l iubiţi pe Domnul, urâţi răul!
El păzeşte sufletele credincioşilor săi, îi va elibera din mâna păcătoşilor.
11 Pentru cel drept a răsărit lumina
şi pentru cei cu inima curată, bucuria .
12 Bucuraţi-vă, voi, drepţilor, în Domnul
şi preamăriţi memoria sfinţeniei sale.
1 Psalm.
Cântaţi Domnului un cântec nou,
pentru că a făcut lucruri minunate; dreapta şi braţul lui cel sfânt
i-au venit în ajutor.
2 Domnul şi-a făcut cunoscută mântuirea
şi-a descoperit dreptatea înaintea neamurilor ,
3 şi-a adus aminte de bunătatea şi fidelitatea lui
faţă de casa lui Israel. Toate marginile pământului
au văzut mântuirea Dumnezeului nostru!
4 Înălţaţi către Domnul strigăte de bucurie,
toţi locuitorii pământului! Aclamaţi, intonaţi imnuri şi tresăltaţi de bucurie.
5 Cântaţi Domnului imnuri cu harpa,
cu harpa şi cântări de psalmi.
6 Sunând din trompetă şi din corn ,
strigaţi de bucurie în faţa Domnului, regele nostru.
7 Să vuiască marea şi tot ce cuprinde ea,
lumea şi toţi cei ce locuiesc într-însa.
8 Toate râurile să bată din palme
şi munţii să tresalte de bucurie
9 în faţa Domnului
care vine să judece pământul. El va judeca lumea cu dreptate şi popoarele cu nepărtinire.
1 Domnul stăpâneşte: să tremure popoarele;
el şade peste heruvimi:
să se cutremure pământul .
2 Mare este Domnul în Sion
şi preaînălţat peste toate popoarele.
3 Să laude numele tău mare şi înfricoşător,
pentru că este sfânt!
4 Regele puternic iubeşte dreptatea:
tu ai hotărât ceea ce este drept ,
tu exerciţi în Iacob judecata şi dreptatea.
5 Preamăriţi-l pe Domnul, Dumnezeul nostru,
aruncaţi-vă la picioarele tronului său , căci el este sfânt!
6 Moise şi Aron, dintre preoţii lui,
şi Samuel, dintre cei care invocau numele Domnului, îl chemau pe Domnul şi el îi asculta.
7 El le-a vorbit din coloana de nor,
iar ei au păzit hotărârile lui şi legea pe care le-a dat-o.
8 Doamne, Dumnezeul nostru, tu i-ai ascultat:
ai fost pentru ei un Dumnezeu care iartă, dar i-ai pedepsit pentru greşeli.
9 Preamăriţi-l pe Domnul, Dumnezeul nostru,
şi adoraţi-l pe muntele lui cel sfânt,
căci Domnul, Dumnezeul nostru, este sfânt!
1 Psalm. Pentru aducere de mulţumire.
Strigaţi de bucurie către Domnul, toţi locuitorii pământului,
2 slujiţi Domnului cu bucurie,
veniţi înaintea lui cu cântece de veselie.
3 Să ştiţi că Domnul este Dumnezeu!
El ne-a făcut, ai lui suntem, poporul lui şi turma păşunii sale.
4 Intraţi pe porţile lui cu imnuri de mulţumire,
intraţi cântând în casa lui!
Aduceţi mulţumire şi binecuvântaţi numele lui,
5 căci Domnul este bun,
îndurarea lui ţine pe vecie
şi adevărul lui din generaţie în generaţie .
1 Al lui David. Psalm.
Voi cânta bunătatea şi dreptatea,
voi înălţa imnuri către tine, Doamne.
2 Vreau să merg cu înţelepciune
pe calea nevinovăţiei; când vei veni la mine?
Voi umbla în curăţia inimii mele înăuntrul casei mele.
3 Nu-mi voi îndrepta privirea spre nici un lucru rău,
îl urăsc pe cel care face răul şi nu se va apropia de mine .
4 Va fi departe de mine inima perversă;
şi nu vreau să-l cunosc pe cel rău.
5 Pe cel care calomniază în ascuns pe aproapele său
îl voi nimici!
Pe cel cu privirea trufaşă şi cu inima îngâmfată nu-l pot tolera .
6 Ochii mei se vor îndrepta către cei fideli din ţară,
ca să locuiască împreună cu mine. Cel care umblă pe calea nevinovăţiei, acela îmi va sluji.
7 Nu va locui înăuntrul casei mele
cel care practică înşelăciunea; cel care spune minciuni nu va sta înaintea ochilor mei.
8 În fiecare dimineaţă, îi voi face să dispară
pe toţi păcătoşii de pe pământ, ca să-i stârpesc din cetatea Domnului pe toţi cei ce săvârşesc fărădelegea.
1 Rugăciunea unui sărman care este sleit de putere
şi îşi revarsă plângerea înaintea Domnului.
2 Doamne, ascultă rugăciunea mea
şi strigarea mea să ajungă la tine.
3 Nu-ţi întoarce faţa de la mine
în ziua suferinţei mele; pleacă-ţi urechea spre mine, în ziua în care te chem, grăbeşte-te să mă asculţi.
4 Căci zilele mele s-au spulberat ca fumul
şi oasele mele ard ca jarul.
5 Inima mea a fost lovită şi se usucă întocmai ca iarba,
încât uit să-mi mănânc şi pâinea.
6 Din cauza geamătului continuu,
mi s-a lipit pielea de oase .
7 M-am asemănat cu bufniţa din pustiu,
m-am făcut asemenea cucuvelei din dărâmături.
8 Stau de veghe şi sunt ca pasărea singuratică pe acoperiş;
9 ziua întreagă mă insultă duşmanii;
cei care mă lăudau rostesc numele meu ca blestem.
10 Mă hrănesc cu cenuşă în loc de pâine
şi cu lacrimi mi-am amestecat băutura,
11 din pricina mâniei şi a urgiei tale;
fiindcă, după ce m-ai înălţat, m-ai îndepărtat.
12 Zilele mele sunt ca umbra care trece
şi eu m-am uscat ca iarba.
13 Tu, Doamne, rămâi în veci
şi amintirea ta dăinuie din generaţie în generaţie.
14 Tu te vei ridica şi te vei îndura de Sion,
căci este timpul să-ţi arăţi bunăvoinţa, întrucât a venit timpul potrivit.
15 Iată, servitorilor tăi le sunt dragi pietrele lui
şi le este milă de ruinele sale.
16 Toate popoarele se vor teme de numele Domnului
şi toţi regii pământului de slava sa,
17 pentru că Domnul a reconstruit Sionul
şi s-a arătat în mărirea lui.
18 El ia aminte la rugăciunea celor sărmani
şi nu dispreţuieşte rugăciunile lor.
19 Aceasta să se scrie pentru generaţiile viitoare
şi poporul care se va naşte îl va lăuda pe Domnul;
20 pentru că el a privit din înălţimi,
din locuinţa sa cea sfântă; Domnul s-a uitat din cer asupra pământului ,
21 ca să asculte suspinul celor închişi
şi pentru a-i elibera pe cei condamnaţi la moarte.
22 Pentru ca numele Domnului să fie vestit în Sion
şi lauda lui în Ierusalim,
23 când se vor aduna împreună popoarele
şi împărăţiile, ca să-i slujească Domnului.
24 Mi-a vlăguit pe cale puterea,
mi-a scurtat numărul zilelor. Am zis: Dumnezeul meu,
25 nu mă lua la jumătatea zilelor mele;
anii tăi sunt din generaţie în generaţie.
26 De la început ai întemeiat pământul
şi cerurile sunt lucrarea mâinilor tale.
27 Ele vor pieri, dar tu rămâi
şi toate se vor învechi ca un veşmânt, şi le vei schimba ca pe o haină.
28 Dar tu eşti acelaşi
şi anii tăi nu se sfârşesc .
29 Fiii slujitorilor tăi vor avea o locuinţă
şi descendenţa lor va rămâne în siguranţă în faţa ta .
1 Al lui David.
Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul şi tot ce este în mine
să binecuvânteze numele său cel sfânt!
2 Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul
şi nu uita nicicând de binefacerile sale.
3 El îţi iartă toate păcatele
şi te vindecă de orice boală .
4 El îţi scapă viaţa din adânc
şi te încununează cu îndurare şi iubire;
5 el îţi satură cu bunătăţi bătrâneţea
şi te face să întinereşti iarăşi ca vulturul.
6 Domnul face dreptate şi judecată dreaptă
tuturor celor care suferă nedreptatea.
7 El a făcut cunoscute lui Moise căile sale
şi faptele sale minunate fiilor lui Israel.
8 Domnul este îndurător şi milostiv,
el este îndelung răbdător şi plin de îndurare.
9 El nu dojeneşte la nesfârşit,
nici nu poartă pe veci mânie.
10 El nu ne răsplăteşte după greşelile noastre,
nici nu ne pedepseşte după fărădelegile noastre .
11 Cât sunt de sus cerurile faţă de pământ,
tot atât de mare este mila sa faţă de cei care se tem de el.
12 Cât de departe este răsăritul de apus,
atât de mult îndepărtează de la noi păcatele noastre
13 Aşa cum un tată îşi iubeşte copiii,
aşa îi iubeşte Domnul pe cei care se tem de el .
14 Căci el ştie din ce am fost făcuţi
şi nu uită că suntem ţărână.
15 Zilele omului sunt ca iarba,
el înfloreşte ca floarea câmpului.
16 Când suflă vântul, ea dispare,
nici locul în care a stat nu se mai cunoaşte.
17 Dar mila Domnului rămâne fără încetare
peste cel care se teme de el
şi dreptatea lui peste copiii copiilor lor,
18 peste cei care păzesc legământul său
şi îşi aduc aminte de poruncile lui, ca să le împlinească.
19 Domnul şi-a aşezat în ceruri tronul său,
stăpânirea sa se întinde peste toate.
20 Binecuvântaţi pe Domnul, toţi îngerii lui,
voi, cei puternici, care împliniţi poruncile sale ascultând de glasul cuvântului său.
21 Binecuvântaţi-l pe Domnul, toate oştirile sale,
slujitorii lui, care împliniţi voinţa lui!
22 Binecuvântaţi-l pe Domnul, toate lucrările lui, în tot locul stăpânirii sale! Binecuvântează-l, suflete al meu, pe Domnul!
1 Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul!
Doamne, Dumnezeul meu,
tu eşti nemărginit de mare. Tu eşti înveşmântat în strălucire şi măreţie,
2 învăluit în lumină ca într-o haină!
Tu întinzi cerurile ca pe un cort,
3 îţi aşezi pe ape lăcaşurile tale ,
îţi faci carul din nori ,
umbli pe aripile vântului;
4 tu faci din suflările de vânt mesageri ai tăi
şi din flăcările focului slujitori ai tăi .
5 Tu ai aşezat pământul pe temeliile sale ,
ca să nu se clatine în veci şi de-a pururi.
6 Tu l-ai acoperit cu abisul
cum l-ai acoperi cu o haină; şi apele stăteau până deasupra munţilor.
7 La ameninţarea ta, ele fug,
la glasul tunetului tău, sunt cuprinse de groază;
8 se suie pe munţi şi se coboară în văi,
spre locul pe care l-ai statornicit pentru ele.
9 Le-ai pus un hotar pe care nu-l vor trece,
nici nu se vor întoarce să acopere pământul.
10 Tu faci să ţâşnească izvoarele în văi
şi ele se strecoară printre munţi.
11 Ele adapă toate vieţuitoarele câmpului,
asinii sălbatici setea şi-o potolesc.
12 Păsările cerului locuiesc deasupra lor
şi dintre ramuri îşi înalţă glasul lor.
13 Tu laşi să cadă din lăcaşurile tale ploaie peste munţi;
tu saturi pământul cu rodul lucrărilor tale.
14 Tu faci să crească iarbă pentru vite
şi verdeţuri în folosul omului, ca el să scoată hrană din pământ:
15 vinul care înveseleşte inima omului,
untdelemnul care face să strălucească faţa sa
şi pâinea care întăreşte inima omului.
16 Se satură copacii Domnului,
cedrii Libanului, pe care el i-a plantat.
17 În ei, păsările îşi fac cuib
iar barza îşi are locuinţa în chiparoşi.
18 Munţii cei înalţi sunt pentru cerbi,
iar stâncile sunt adăpost pentru iepuri.
19 El a făcut luna, ca să arate timpurile
şi soarele, care ştie unde să apună.
20 Tu aduci întunericul şi se face noapte:
atunci mişună toate fiarele pădurii,
21 puii de lei rag în căutare de pradă
şi cer hrana lor de la Dumnezeu.
22 Când răsare soarele, se întorc
şi se duc la culcare în vizuini.
23 Atunci iese omul la lucrarea lui
şi la munca lui, până seara.
24 Cât de numeroase sunt lucrările tale, Doamne:
toate le-ai făcut cu înţelepciune; pământul este plin de creaturile tale.
25 Iată marea întinsă şi largă:
într-însa mişună fiinţe fără număr, vieţuitoare mici şi mari;
26 pe ea plutesc corăbii,
în ea este Leviatanul,
pe care l-ai făcut ca să se joace într-însa .
27 Toate aşteaptă de la tine,
ca să le dai hrană la vreme potrivită .
28 Tu le dai hrană, iar ele o adună,
tu îţi deschizi mâna şi ele se satură de bunătăţi.
29 Dacă îţi ascunzi faţa, ele îşi pierd puterea,
dacă le iei suflarea, ele mor şi se întorc în ţărână.
30 Tu îţi trimiţi Duhul tău şi ele vor fi create,
şi vei reînnoi faţa pământului .
31 Slava Domnului să rămână în veci!
Să se bucure Domnul de lucrările sale!
32 El priveşte spre pământ şi acesta se cutremură;
se atinge de munţi şi ei fumegă.
33 Voi cânta Domnului cât voi fi,
voi cânta din strune Dumnezeului meu cât voi trăi.
34 Să ajungă cântecul meu până la el,
iar eu mă voi bucura în Domnul!
35 Să piară păcătoşii de pe pământ
şi cei răi să nu mai fie!
Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul! Aleluia.
1 Lăudaţi-l pe Domnul, preamăriţi numele lui!
Faceţi cunoscute printre popoare faptele sale minunate!
2 Cântaţi-i, cântaţi imnuri de bucurie!
Meditaţi la toate minunile sale!
3 Lăudaţi-vă cu numele lui cel sfânt!
Să se bucure inima celor care îl caută pe Domnul!
4 Alergaţi la Domnul şi la ajutorul lui,
căutaţi întotdeauna faţa lui!
5 Aduceţi-vă aminte de semnele minunate
pe care le-a făcut, de minunile sale şi de judecăţile gurii lui.
6 Voi, urmaşii lui Abraham, slujitorul lui,
voi, copiii lui Iacob, alesul lui,
7 el, Domnul, este Dumnezeul nostru;
hotărârile lui sunt lege pentru tot pământul .
8 El îşi aduce aminte totdeauna de legământul său,
de cuvântul pe care l-a dat pentru mii de generaţii,
9 de promisiunea făcută lui Abraham,
de jurământul pe care l-a făcut lui Isaac,
10 şi pe care l-a făcut lege pentru Iacob,
legământ veşnic pentru Israel,
11 zicând: „Ţie îţi dau pământul Canaanului,
partea ta de moştenire”.
12 Pe când erau în număr mic,
puţini şi străini acolo,
13 şi mergeau de la un neam la altul,
dintr-un regat la un alt popor,
14 nu a îngăduit nimănui să-i asuprească
şi de dragul lor a pedepsit şi regi:
15 „Nu vă atingeţi de cei unşi ai mei
şi nu le faceţi rău profeţilor mei!”
16 Domnul a trimis foamete asupra ţării
şi i-a lăsat fără hrană .
17 A trimis înaintea lor un bărbat , pe Iosif,
care a fost vândut ca sclav.
18 I-au strâns picioarele în obezi,
i-au pus lanţuri la gât,
19 până când profeţia lui s-a împlinit,
până când cuvântul Domnului i-a dat dreptate.
20 Atunci, regele a trimis să-i scoată lanţurile
şi stăpânitorul popoarelor l-a eliberat;
21 l-a pus stăpân peste casa lui
şi mai-mare peste toată bogăţia lui,
22 ca să-i instruiască pe principii săi după inima lui,
să-i înveţe înţelepciunea pe bătrânii lui.
23 Şi a intrat Israel în Egipt
şi Iacob a locuit în pământul lui Ham.
24 Şi poporul său a crescut foarte mult,
l-a făcut mai puternic decât duşmanii lui.
25 Acestora le-a schimbat inima
şi au urât poporul lui,
s-au purtat mişeleşte cu slujitorii săi.
26 L-a trimis pe slujitorul său, Moise,
şi pe Aron, pe care şi l-a ales;
27 a făcut prin ei semne minunate,
a săvârşit minuni în ţara lui Ham.
28 A trimis întuneric şi s-a făcut beznă,
dar n-au luat seama la cuvintele lui.
29 Le-a prefăcut apele în sânge
şi a ucis peştii lor.
30 Ţara lor a forfotit de broaşte
până la locuinţele regilor ei.
31 El a poruncit şi au venit roiuri de muşte
şi ţânţari în toată ţara lor.
32 În loc de ploaie, le-a dat grindină,
flăcări de foc în ţinutul lor.
33 A lovit viile şi smochinii lor
şi a sfărâmat copacii din hotarele lor.
34 El a poruncit şi au venit lăcuste
şi omizi fără număr.
35 Şi au mâncat toată iarba de pe pământul lor
şi au mistuit roadele câmpului.
36 Au lovit pe toţi întâii-născuţi din ţara lor,
toată pârga puterii lor .
37 I-a scos pe ei încărcaţi cu argint şi aur
şi nu se afla nici un infirm în triburile lor.
38 S-a bucurat Egiptul la plecarea lor,
căci căzuse spaimă asupra lor.
39 A întins un nor ca să-i ocrotească
şi un foc să le lumineze noaptea.
40 Au cerut şi le-a trimis prepeliţe
şi i-a săturat cu pâine din ceruri.
41 A deschis stânca şi au izvorât ape
care s-au revărsat ca un râu în pământ uscat,
42 pentru că şi-a adus aminte de cuvântul său cel sfânt
dat lui Abraham, slujitorul său .
43 L-a scos pe poporul său cu veselie,
pe aleşii săi în mijlocul strigătelor de bucurie .
44 Şi le-a dat lor pământurile naţiunilor
şi au pus stăpânire pe rodul muncii popoarelor ,
45 ca să păzească poruncile lui
şi să ţină legile lui. Aleluia.
1 Aleluia. lăudaţi-l pe Domnul, pentru că este bun,
veşnică este îndurarea lui!
2 Cine va putea istorisi faptele minunate ale Domnului?
Cine va putea face cunoscută toată slava lui?
3 Fericiţi sunt cei care păzesc legea,
cei care înfăptuiesc întotdeauna dreptatea.
4 Aminteşte-ţi de noi, Doamne,
din iubire faţă de poporul tău, vizitează-ne cu mântuirea ta,
5 ca să vedem fericirea aleşilor tăi,
să ne bucurăm de bucuria poporului tău şi să ne mândrim cu moştenirea ta.
6 Noi am păcătuit împreună cu părinţii noştri ;
am săvârşit răul, am săvârşit nelegiuirea.
7 Părinţii noştri, în Egipt, n-au înţeles minunile tale,
nu şi-au amintit de mulţimea îndurărilor tale, ci s-au răzvrătit la mare, la Marea Roşie.
8 Dar el i-a mântuit de dragul numelui său,
pentru a-şi face cunoscută puterea.
9 A ameninţat Marea Roşie şi ea a secat
şi i-a trecut prin adâncuri ca prin pustiu.
10 I-a mântuit din mâna celor care îi urau
şi i-a răscumpărat din mâna duşmanului.
11 Apele i-au acoperit pe duşmanii lor,
nici unul dintre ei nu a scăpat.
12 Atunci ei au crezut în cuvântul lui
şi au cântat lauda sa.
13 Au uitat curând însă lucrările Domnului
şi n-au aşteptat împlinirea planului său.
14 Li s-a aprins pofta în pustiu
şi l-au pus pe Dumnezeu la încercare, în pământ uscat.
15 El le-a împlinit cererea
şi a dat saţietate sufletelor lor.
16 În tabără, au fost geloşi pe Moise
şi pe Aron, cel consacrat Domnului.
17 Pământul s-a deschis şi l-a înghiţit pe Datan
şi a acoperit grupul lui Abiram.
18 S-a aprins foc împotriva grupului lor:
flacăra lui i-a mistuit pe răzvrătiţi.
19 Şi au făcut un viţel în Horeb,
s-au închinat înaintea unui chip turnat
20 şi au schimbat gloria lor
cu chipul unui bou care mănâncă iarbă.
21 Au uitat de Dumnezeul care i-a mântuit,
care a făcut lucruri mari în Egipt,
22 minuni în ţara lui Ham,
semne minunate la Marea Roşie.
23 El hotărâse să-i nimicească,
dacă n-ar fi fost Moise, alesul său,
să iasă la trecătoare înaintea lui pentru a abate mânia lui, ca să nu-i distrugă.
24 Au refuzat pământul desfătării,
nu s-au încrezut în cuvântul lui.
25 Au murmurat în corturile lor,
n-au ascultat glasul Domnului.
26 Iar el şi-a ridicat mâna asupra lor,
ca să-i doboare în pustiu
27 şi să piardă descendenţa lor printre neamuri
şi să-i împrăştie prin ţinuturi.
28 Ei l-au slujit pe Baal-Peor
şi au mâncat din jertfele morţilor .
29 L-au provocat prin faptele lor
şi a izbucnit ciuma printre ei.
30 S-a ridicat Pinhas şi a făcut judecată,
ciuma a încetat
31 şi i s-a socotit aceasta ca dreptate,
din generaţie în generaţie pentru totdeauna.
32 L-au mâniat şi la apele din Meriba
şi Moise a fost pedepsit din cauza lor ,
33 căci i-au amărât sufletul,
încât buzele lui au vorbit cu nesocotinţă.
34 N-au nimicit popoarele,
aşa cum le poruncise Domnul.
35 Ei s-au amestecat cu neamurile păgâne
şi au învăţat faptele lor.
36 Au slujit la idolii lor,
care au devenit pentru ei capcană.
37 Şi-au jertfit fiii şi fiicele la idoli.
38 Au vărsat sânge nevinovat,
sângele fiilor şi fiicelor lor,
pe care i-au jertfit idolilor din Canaan, şi s-a pângărit pământul cu sânge.
39 S-au întinat prin faptele lor,
s-au prostituat prin obiceiurile lor.
40 Atunci, Domnul s-a aprins de mânie
împotriva poporului său, i s-a făcut silă de moştenirea sa;
41 i-a dat în mâna neamurilor păgâne
şi cei ce îi urau au stăpânit peste ei,
42 i-au subjugat duşmanii
şi au fost supuşi sub mâna lor.
43 De mai multe ori i-a eliberat,
dar ei s-au arătat împietriţi în răzvrătirea lor şi au fost doborâţi pentru nelegiuirile lor.
44 Totuşi, s-a uitat la strâmtorarea lor,
când le-a auzit plângerea.
45 Şi-a amintit de legământul său cu ei
şi s-a îndurat de ei după mulţimea milei sale .
46 I-a făcut să afle îndurare
la toţi cei care îi luaseră în robie.
47 Mântuieşte-ne, Doamne, Dumnezeul nostru,
şi adună-ne dintre neamurile păgâne, ca să preamărim numele tău cel sfânt şi să ne mândrim lăudându-te pe tine.
48 Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel,
din veac şi până în veac! Să zică tot poporul: Amin! Aleluia!
1 Preamăriţi-l pe Domnul, pentru că este bun,
veşnică este îndurarea lui!
2 Aşa să spună cei răscumpăraţi de Domnul,
cei pe care i-a eliberat din mâna duşmanului,
3 pe care i-a adunat din toate ţările:
de la răsărit şi de la apus,
de la miazănoapte şi de la miazăzi;
4 pribegeau prin pustiu , străbăteau căi neumblate
şi nu găseau drumul spre vreo cetate în care să poată locui;
5 sufereau de foame şi de sete;
viaţa se stingea în ei.
6 În strâmtorarea lor, au strigat către Domnul
şi i-a mântuit din necazurile lor;
7 i-a călăuzit pe drumul cel drept,
ca să ajungă într-o cetate în care să poată locui.
8 Să-l laude pe Domnul pentru bunătatea lui,
pentru minunile pe care le-a făcut în folosul fiilor oamenilor.
9 Căci el a potolit setea sufletului însetat
şi a umplut de bunătăţi sufletul flămând.
10 Ei locuiau în întuneric şi în umbra morţii ,
robi ai sărăciei şi încătuşaţi în lanţuri,
11 căci s-au revoltat împotriva cuvintelor lui Dumnezeu
şi au dispreţuit planul Celui Preaînalt.
12 El le-a zdrobit inima în necazuri,
cădeau şi nimeni nu le venea în ajutor.
13 În strâmtorarea lor, au strigat către Domnul
şi i-a mântuit din necazurile lor;
14 i-a scos din întuneric şi din umbra morţii
şi lanţurile lor le-a rupt.
15 Să-l laude pe Domnul pentru bunătatea lui,
pentru minunile pe care le-a făcut în folosul fiilor oamenilor.
16 Căci a sfărâmat porţile de aramă
şi a frânt zăvoarele de fier.
17 Şi-au pierdut minţile pe calea fărădelegii
şi din cauza nelegiuirilor lor au ajuns nenorociţi,
18 sufletul lor era dezgustat de orice hrană
şi au ajuns până la porţile morţii.
19 În strâmtorarea lor, au strigat către Domnul
şi i-a mântuit din necazurile lor;
20 a trimis Cuvântul său şi i-a vindecat,
i-a scăpat de la nimicire.
21 Să-l laude pe Domnul pentru bunătatea lui,
pentru minunile pe care le-a făcut în folosul fiilor oamenilor.
22 Să-i aducă jertfe de mulţumire
şi să vestească faptele lui în cântece de bucurie!
23 Cei care plecau pe mare în corăbii
şi făceau negoţ pe apele cele mari,
24 ei au văzut lucrările Domnului
şi minunile lui în adâncuri .
25 El a poruncit şi s-a pornit furtuna
care a ridicat valurile mării:
26 se suiau spre ceruri,
se prăbuşeau în adâncuri; sufletul lor se topea de groază.
27 Se clătinau şi se împleticeau ca un om beat
şi toată priceperea lor pierise.
28 În strâmtorarea lor, au strigat către Domnul
şi i-a mântuit din necazurile lor;
29 a domolit furtuna
şi valurile s-au potolit.
30 Ei s-au bucurat că valurile s-au liniştit
şi el i-a condus la portul dorit.
31 Să-l laude pe Domnul pentru bunătatea lui,
pentru minunile pe care le-a făcut în folosul fiilor oamenilor.
32 Să-l preamărească în adunarea poporului
şi să-l laude în sfatul bătrânilor.
33 El a schimbat râurile în loc uscat
şi izvoarele de apă în pământ arid,
34 pământul roditor, în sărătură,
din cauza răutăţii locuitorilor lui.
35 Dar a preschimbat pustiul în întindere de apă
şi pământul uscat în izvoare de apă
36 şi i-a făcut să se aşeze acolo pe cei înfometaţi,
iar ei au construit o cetate unde să locuiască.
37 Au semănat ogoare şi au sădit vii
şi ele au adus roade îmbelşugate.
38 I-a binecuvântat şi ei s-au înmulţit
şi nu a lăsat să se reducă numărul animalelor lor.
39 Apoi a scăzut numărul lor şi au fost abătuţi
din cauza oprimării, a relelor şi a suferinţelor.
40 A revărsat dispreţul asupra conducătorilor,
i-a făcut să rătăcească printr-un pustiu fără drumuri.
41 Dar l-a ridicat pe cel sărman din necaz
şi a făcut familiile numeroase ca turmele.
42 Cei drepţi vor vedea şi se vor bucura
şi orice nelegiuit îşi va închide gura .
43 Cine-i înţelept să ia aminte la acestea
şi va înţelege bunătatea Domnului.
1 Cântare. Psalm. Al lui David.
2 Gata e inima mea, Dumnezeule,
gata e inima mea!
Îţi voi cânta şi voi intona imnuri! Bine, gloria mea!
3 Treziţi-vă, harpă şi alăută:
vreau să trezesc aurora.
4 Te voi lăuda între popoare, Doamne,
şi îţi voi înălţa imnuri printre naţiuni,
5 căci îndurarea ta este mare până la ceruri
şi adevărul tău până la nori.
6 Înalţă-te mai sus decât cerurile, Dumnezeule,
şi slava ta să fie peste tot pământul!
7 Ca prietenii tăi să fie eliberaţi,
fă mântuire cu dreapta ta şi ascultă-mă!
8 Dumnezeu a vorbit în lăcaşul său cel sfânt:
„Mă voi bucura, voi împărţi Sihemul şi voi măsura valea Sucot;
9 al meu este Galaadul, al meu este Manase
şi Efraim, coiful capului meu, Iuda, toiagul meu de domnie.
10 Moab, vasul în care mă spăl;
peste Edom îmi azvârl încălţămintea,
peste ţara filistenilor îmi voi striga biruinţa”.
11 Cine mă va călăuzi spre cetatea întărită?
Cine îmi va arăta calea spre Edom?
12 Oare nu tu, Dumnezeule, care ne-ai alungat
şi nu mai vrei să ieşi, o Dumnezeule, cu oştirile noastre?
13 Vino în ajutorul nostru în timpul necazului,
căci mântuirea de la oameni este zadarnică.
14 În Dumnezeu vom săvârşi fapte măreţe
şi el va doborî pe asupritorii noştri.
1 Maestrului de cor. Al lui David. Psalm.
Dumnezeul laudei mele, să nu taci,
2 că şi gura celui rău şi gura celui înşelător
s-au deschis asupra mea,
vorbesc împotriva mea cu limbă mincinoasă.
3 Mă înconjoară cu vorbe pline de ură
şi se războiesc cu mine fără motiv.
4 În schimbul dragostei mele îmi aduc învinuiri
în timp ce eu sunt în rugăciune.
5 Îmi fac rău în locul binelui
şi mă urăsc în schimbul iubirii mele.
6 Ridică un om rău peste el
şi acuzatorul să stea de-a dreapta lui.
7 Să iasă vinovat la judecată
şi rugăciunea lui să-i fie socotită drept păcat.
8 Zilele lui să fie puţine
şi misiunea lui să o ia altul .
9 Să ajungă fiii lui orfani
şi femeia lui, văduvă.
10 Fiii lui să umble rătăcitori şi să cerşească
şi să fie alungaţi din dărâmăturile casei lor.
11 Cămătarul să pună mâna pe tot ce are
şi străinii să-i jefuiască munca.
12 Să nu aibă cine să-i arate milă
şi să nu se afle mângâietor pentru orfanii lui.
13 Să se stingă seminţia lui
şi într-o generaţie să li se şteargă numele.
14 Să fie amintită vina părinţilor lui înaintea Domnului
şi păcatul mamei lui să nu se şteargă niciodată,
15 ci să fie înaintea Domnului necontenit
şi el să şteargă amintirea lor de pe pământ.
16 Pentru că nu şi-a adus aminte să fie îndurător
şi l-a persecutat pe cel sărac, pe cel lipsit şi pe cel cu inima zdrobită, până la moarte.
17 A îndrăgit blestemul: să vină asupra lui!
Nu i-a plăcut binecuvântarea: să se îndepărteze de el.
18 S-a îmbrăcat în blestem ca într-o haină
şi acesta a intrat înlăuntrul lui ca apa şi ca untdelemnul în oasele lui.
19 Să-i fie ca un veşmânt cu care să se acopere
şi ca o cingătoare care să-l strângă pururea.
20 Aceasta să fie plata de la Domnul
pentru acuzatorii mei şi pentru cei care vorbesc rău împotriva sufletului meu.
21 Tu, Doamne Dumnezeule, fii împreună cu mine
de dragul numelui tău,
eliberează-mă, pentru că mare este îndurarea ta.
22 Pentru că sunt sărac şi lipsit,
şi inima mea este rănită înlăuntrul meu.
23 Mă sting ca umbra care apune
tremur ca o libelulă.
24 Mi se clatină genunchii din cauza postului
şi trupul mi s-a descărnat.
25 Am ajuns de batjocura lor;
se uită la mine şi clatină din cap.
26 Ajută-mă, Doamne, Dumnezeul meu!
Salvează-mă după îndurarea ta.
27 Să se ştie că aceasta este mâna ta,
că tu, Doamne, ai făcut lucrul acesta!
28 Pot ei să mă blesteme,
dar tu binecuvântează-mă , pot ei să se ridice împotriva mea,
dar tu fă-i de ruşine şi slujitorul tău să se bucure.
29 Să fie îmbrăcaţi în dezonoare cei care mă acuză
şi să fie învăluiţi de ruşine ca într-o mantie.
30 Îl voi preamări nespus pe Domnul cu gura mea,
şi îl voi lăuda în mijlocul mulţimii.
31 Căci el stă la dreapta celui sărman,
ca să-l mântuiască de cei care îi condamnă sufletul.
1 Al lui David. Psalm.
Aşa vorbeşte Domnul către Domnul meu :
„Şezi la dreapta mea , până voi pune pe duşmanii tăi aşternut picioarelor tale” .
2 Domnul va întinde din Sion ,
sceptrul puterii tale : „Domneşte în mijlocul duşmanilor tăi!”
3 În ziua puterii tale,
tu domneşti strălucind de sfinţenie;
din sânul aurorei, ca roua, te-am născut .
4 Domnul s-a jurat şi nu-i va părea rău:
„Tu eşti preot în veci ,
după rânduiala lui Melchisedec!”
5 Domnul este la dreapta ta,
el va zdrobi regi în ziua mâniei sale.
6 Va judeca printre naţiuni,
va umple totul de cadavre
şi va zdrobi capete pe teritorii întinse .
7 Va bea din pârâu pe cale
şi de aceea îşi va înălţa capul .
1 Aleluia .
Îl voi preamări pe Domnul din toată inima, Alef
în adunarea celor drepţi, în mijlocul comunităţii. Bet
2 Mari sunt lucrările Domnului, Ghimel
vrednice de luat în seamă Dalet
de către toţi cei care le iubesc.
3 Lucrarea lui este plină de splendoare şi măreţie, He
dreptatea lui dăinuie întotdeauna. Waw
4 El a lăsat o amintire a minunilor sale : Zain
Domnul este milostiv şi plin de îndurare, Het
5 dă hrană celor ce se tem de el; Tet
îşi aduce aminte în veci de legământul său. Iod
6 El a arătat poporului său puterea faptelor sale, Kaf
dându-le lor moştenirea naţiunilor. Lamed
7 Lucrările mâinilor lui sunt adevăr şi dreptate, Mem
toate orânduirile lui sunt neschimbătoare, Nun
8 statornicite pentru veci de veci, Samek
făcute în adevăr şi dreptate. Ain
9 El trimite poporului său mântuirea, Pe
stabileşte pe veci legământul său. Ţade
Sfânt şi înfricoşător este numele lui. Qof
10 Frica de Domnul este începutul înţelepciunii : Reş
ea dă pricepere tuturor acelora care o trăiesc. Sin
Slava lui rămâne pentru totdeauna. Tau
1 Aleluia!
Fericit este omul care se teme de Domnul, Alef
care îşi află mare plăcere în poruncile lui! Bet
2 Seminţia lui va fi puternică pe pământ Ghimel
şi urmaşii celor drepţi vor fi binecuvântaţi. Dalet
3 În casa lui va fi belşug şi bogăţie, He
dreptatea lui rămâne pe vecie. Waw
4 El răsare ca o lumină în întuneric pentru cei drepţi, Zain
el este blând, îndurător şi drept . Het
5 Fericit este omul care are milă şi dă cu împrumut, Tet
el îşi rânduieşte bunurile cu dreptate . Iod
6 El nu se clatină niciodată: Kaf
cel drept va fi amintit pentru totdeauna. Lamed
7 El nu se teme de zvonurile rele, Mem
inima lui e tare şi se încrede în Domnul. Nun
8 Inima lui este în siguranţă,
nu are nici o teamă, Samek
până când va triumfa peste duşmanii săi. Ain
9 El este darnic faţă de cei săraci, Pe
dreptatea lui rămâne în vecii vecilor, Ţade
iar fruntea lui se înalţă cu cinste. Qof
10 Cel nelegiuit va vedea şi se va mânia, Reş
va scrâşni din dinţi şi se va topi. Sin
Dorinţa păcătoşilor rămâne neîmplinită. Tau
1 Aleluia.
Lăudaţi, slujitori ai Domnului , lăudaţi numele Domnului!
2 Fie numele Domnului binecuvântat,
de acum şi până în veac.
3 De la răsăritul şi până la apusul soarelui,
fie numele Domnului lăudat!
4 Domnul este preaînalt, mai presus de toate naţiunile ,
slava lui este mai presus de ceruri.
5 Cine este ca Domnul Dumnezeul nostru,
care locuieşte atât de sus,
6 care îşi pleacă privirea să vadă
ce se petrece în cer şi pe pământ?
7 El ridică pe cel slab din ţărână,
înalţă din mizerie pe cel sărac,
8 pentru ca să-l aşeze alături de conducători,
de conducătorii poporului său.
9 El o aşează pe cea sterilă în casă,
ca pe o mamă ce se bucură de copii . Aleluia!
1 Când a ieşit Israel din Egipt,
casa lui Iacob din mijlocul unui popor barbar ,
2 Iuda a devenit sanctuarul lui
şi Israel stăpânirea sa .
3 Marea a văzut şi a fugit,
Iordanul s-a întors înapoi;
4 munţii au săltat ca berbecii
şi dealurile, ca mieii unei turme .
5 Mare, ce ai tu de fugi,
şi tu, Iordanule, pentru ce te întorci înapoi?
6 Munţilor, pentru ce săltaţi ca berbecii,
şi voi, dealurilor, ca mieii unei turme?
7 Cutremură-te , pământule, în faţa Domnului,
în faţa Dumnezeului lui Iacob,
8 care preface stânca într-un lac
şi piatra în izvoare de apă!
1 Nu nouă, Doamne, nu nouă ,
ci numelui tău dă mărire pentru bunătatea şi fidelitatea ta.
2 De ce să spună păgânii:
„Unde este Dumnezeul lor?”
3 Dumnezeul nostru este în ceruri
şi face tot ce voieşte .
4 Idolii lor sunt argint şi aur,
lucrarea mâinilor omului.
5 Ei au gură, dar nu vorbesc;
au ochi, dar nu pot să vadă;
6 au urechi, dar nu aud;
au nas, dar nu pot să miroase;
7 au mâini, dar nu pipăie;
au picioare, dar nu pot să meargă; din gâtul lor nu iese nici un sunet .
8 Ca ei vor fi cei care i-au făcut
şi toţi cei care se încred într-înşii.
9 Casa lui Israel nădăjduieşte în Domnul: el este ajutorul şi scutul lor.
10 Casa lui Aron nădăjduieşte în Domnul:
el este ajutorul şi scutul lor.
11 Cei ce se tem de Domnul nădăjduiesc în Domnul:
el este ajutorul şi scutul lor.
12 Domnul îşi aminteşte de noi
şi ne binecuvântează; va binecuvânta casa lui Israel, va binecuvânta casa lui Aron;
13 va binecuvânta pe toţi cei ce se tem de Domnul,
pe cei mici şi pe cei mari.
14 Domnul să vă facă rodnici
pe voi şi pe fiii voştri!
15 Să fiţi binecuvântaţi de Domnul,
care a făcut cerul şi pământul.
16 Cerurile, cerurile sunt ale Domnului,
pământul însă l-a dăruit fiilor oamenilor.
17 Nu morţii te vor lăuda pe tine, Doamne,
nici toţi cei ce coboară în împărăţia tăcerii,
18 ci noi, cei vii, îl binecuvântăm pe Domnul
de acum şi până-n veac. Aleluia.
1 Îl iubesc pe Domnul ,
pentru că ascultă glasul rugăciunii mele
2 El îşi pleacă urechea spre mine,
în ziua în care îl chem.
3 Mă strângeau lanţurile morţii
şi mă cuprindeau spaimele infernului, mă chinuiau tristeţea şi neliniştea
4 Am invocat numele Domnului:
„Doamne, salvează-mi sufletul!”
5 Domnul este milostiv şi drept,
Dumnezeul nostru este plin de îndurare.
6 Domnul îi ocroteşte pe cei mici:
am fost umilit şi el m-a mântuit.
7 Întoarce-te, suflete al meu, la odihna ta ,
fiindcă Domnul ţi-a făcut bine.
8 El mi-a salvat sufletul de la moarte,
a ferit ochii mei de lacrimi, picioarele mele de la cădere.
9 Voi umbla înaintea Domnului
pe pământul celor vii .
10 Eu mi-am păstrat credinţa
chiar şi atunci când spuneam: „Sunt foarte nefericit”.
11 Am spus în tulburarea mea:
„Tot omul este mincinos!”
12 Ce-i voi da în schimb Domnului
pentru tot binele pe care mi l-a făcut?
13 Voi lua potirul mântuirii
şi voi invoca numele Domnului
14 Voi împlini făgăduinţele făcute Domnului
de faţă cu tot poporul său .
15 Lucru de preţ este în faţa Domnului
moartea credincioşilor săi .
16 Ascultă-mă, Doamne, căci sunt slujitorul tău,
eu, slujitorul tău, şi fiul slujitoarei tale; tu ai sfărâmat lanţurile mele.
17 îţi voi aduce jertfă de laudă
şi voi invoca numele Domnului.
18 Voi împlini făgăduinţele făcute Domnului
de faţă cu tot poporul său,
19 în curţile casei Domnului,
în mijlocul tău, Ierusalime! Aleluia.
1 Lăudaţi-l pe Domnul, toate neamurile ,
preamăriţi-l, toate popoarele.
2 Căci mare este îndurarea lui asupra noastră
şi adevărul Domnului rămâne întotdeauna. Aleluia.
1 Lăudaţi-l pe Domnul, pentru că este bun:
veşnică este îndurarea lui!
2 Să spună acum Israel că este bun:
veşnică este îndurarea lui!
3 Să spună acum casa lui Aron că este bun:
veşnică este îndurarea lui!
4 Să spună acum cei care se tem de Domnul :
veşnică este îndurarea lui!
5 În strâmtorare, am strigat spre Domnul:
Domnul mi-a răspuns şi m-a scos în larg.
6 Domnul este de partea mea
şi nu mi-e teamă de nimic: ce poate să-mi facă omul?
7 Domnul este de partea mea, el îmi vine în ajutor,
iar eu mă uit cu dispreţ la duşmanii mei.
8 Mai bine este să-ţi cauţi adăpost la Domnul,
decât să te încrezi în oameni.
9 Mai bine este să-ţi cauţi adăpost la Domnul,
decât să te încrezi în cei puternici .
10 Toate neamurile m-au înconjurat: în numele Domnului le-am nimicit.
11 M-au înconjurat, m-au împresurat:
în numele Domnului le-am nimicit .
12 M-au înconjurat ca roiurile de albine,
s-au aprins ca un foc de spini:
în numele Domnului le-am nimicit.
13 M-au îmbrâncit cu putere, ca să cad,
dar Domnul mi-a venit în ajutor.
14 Domnul este tăria şi lauda mea :
el este mântuirea mea.
15 Strigăte de bucurie şi de biruinţă
se aud în corturile celor drepţi:
16 Dreapta Domnului a făcut lucruri minunate,
dreapta Domnului m-a înălţat ,
dreapta Domnului a făcut lucruri minunate.
17 Nu voi muri, ci voi trăi
şi voi istorisi faptele Domnului.
18 Domnul m-a pedepsit, da, m-a pedepsit,
dar nu m-a lăsat pradă morţi
19 Deschideţi-mi porţile dreptăţii,
ca să intru şi să aduc mulţumire Domnului.
20 Aceasta este poarta Domnului:
cei drepţi vor intra printr-însa.
21 Te laud pentru că m-ai ascultat
şi ai fost salvarea mea.
22 Piatra pe care au aruncat-o zidarii
a ajuns în capul unghiului .
23 Domnul a făcut acest lucru
şi este minunat în ochii noştri.
24 Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul,
să ne bucurăm şi să ne veselim într-însa.
25 Doamne, mântuieşte-mă,
Doamne, dă-mi biruinţă!
26 Binecuvântat este cel care vine
în numele Domnului. Vă binecuvântăm din casa Domnului .
27 Domnul este Dumnezeu şi ne luminează .
Alcătuiţi alaiul cu ramuri înverzite până la treptele altarului .
28 Tu eşti Dumnezeul meu, pe tine te laud;
Dumnezeul meu, pe tine te preamăresc” .
29 Lăudaţi-l pe Domnul, pentru că este bun:
veşnică este îndurarea lui!
1 Fericiţi sunt cei neprihăniţi pe cale,
care umblă în legea Domnului.
2 Fericiţi sunt cei care păzesc poruncile lui
şi-l caută din toată inima.
3 Ei n-au săvârşit fărădelege
şi umblă pe căile sale.
4 Tu ai dat învăţăturile tale,
ca să fie păzite cu fidelitate.
5 O, de ar fi căile mele statornice
în a păzi orânduirile tale!
6 Atunci nu mă voi ruşina,
dacă voi fi ascultat toate hotărârile tale.
7 Te voi lăuda cu inimă curată,
cunoscând judecăţile tale drepte.
8 Vreau să păstrez orânduirile tale,
nu mă lăsa în părăsire!
9 Cum va putea un tânăr să rămână curat pe cale?
Numai păzind cuvintele tale.
10 Te caut din toată inima;
nu lăsa să mă abat de la hotărârile tale.
11 Păstrez în inimă cuvintele tale
ca să nu păcătuiesc împotriva ta.
12 Binecuvântat eşti, Doamne,
învaţă-mă orânduirile tale.
13 Vestesc cu buzele mele
toate judecăţile tale.
14 Mă bucur pe calea învăţăturilor tale,
mai mult decât de orice bogăţie.
15 Meditez la poruncile tale
şi am sub ochi cărările tale.
16 Orânduirile tale sunt desfătarea mea
şi nu voi uita cuvântul tău.
17 Fă bine slujitorului tău, ca să rămân în viaţă
şi să păzesc cuvântul tău.
18 Deschide-mi ochii, ca să văd
minunăţiile legii tale!
19 Eu sunt străin pe pământ:
să nu ascunzi de mine poruncile tale!
20 Sufletul meu se consumă întruna
de dorul judecăţilor tale.
21 Tu îi mustri pe cei mândri, pe cei blestemaţi,
care se abat de la hotărârile tale.
22 Ia de la mine ocara şi defăimarea,
căci am păzit învăţăturile tale.
23 Chiar dacă cei puternici se pun împotriva mea,
totuşi, slujitorul tău se gândeşte la orânduirile tale.
24 Învăţăturile tale sunt desfătarea mea,
îndreptările tale sunt sfătuitorii mei.
25 S-a lipit de ţărână sufletul meu:
fă-mă să trăiesc după cuvântul tău.
26 Eu îţi fac cunoscute cărările mele şi tu mă asculţi:
învaţă-mă îndreptările tale.
27 Fă-mă să înţeleg calea învăţăturilor tale
şi voi cugeta la lucrările tale minunate.
28 Îmi plânge sufletul de supărare:
ridică-mă, după cuvântul tău.
29 Ţine departe de mine calea minciunii
şi dăruieşte-mi legea ta.
30 Am ales calea adevărului,
mi-am propus să urmez hotărârile tale.
31 Am aderat la învăţăturile tale, Doamne,
să nu mă faci de ruşine.
32 Alerg pe calea poruncilor tale,
pentru că ai lărgit inima mea.
33 Arată-mi, Doamne, calea orânduirilor tale
şi o voi urma până la sfârşit.
34 Dă-mi înţelepciune, ca să urmez legea ta
şi s-o împlinesc din toată inima.
35 Călăuzeşte-mă pe calea hotărârilor tale,
căci pe ea mi-am găsit bucuria.
36 Înclină-mi inima spre învăţăturile tale,
şi nu spre dorinţa de câştig.
37 Întoarce ochii mei,
ca să nu privească la lucruri deşarte, şi fă-mă să trăiesc pe calea ta.
38 Împlineşte faţă de slujitorul tău promisiunea ta,
care este pentru cei ce se tem de tine.
39 Îndepărtează ocara care mă înspăimântă,
pentru că judecăţile tale sunt bune.
40 Iată, eu doresc poruncile tale:
fă-mă să trăiesc în dreptatea ta.
41 Să coboare asupra mea bunăvoinţa ta, Doamne,
şi mântuirea ta aşa cum ne-ai promis;
42 atunci voi răspunde celor care mă defăimează,
căci mi-am pus încrederea în cuvântul tău.
43 Tu să nu iei niciodată din gura mea cuvântul adevărului,
căci mă încred în judecăţile tale.
44 Voi păzi de-a pururi legea ta,
totdeauna şi pe vecie.
45 Voi umbla fără grijă,
deoarece caut învăţăturile tale.
46 Voi vorbi despre învăţăturile tale în faţa regilor
şi nu mă voi ruşina.
47 Bucuria mea sunt poruncile tale,
pe care le iubesc.
48 Voi ridica mâinile mele către hotărârile tale,
pe care le iubesc, şi voi cugeta la îndreptările tale.
49 Adu-ţi aminte de cuvântul dat slujitorului tău,
prin care m-ai făcut să sper.
50 Aceasta e mângâierea mea în necazuri:
căci cuvântul tău îmi dă viaţă.
51 Nişte îngâmfaţi mă batjocoresc peste măsură,
dar eu nu mă abat de la legea ta.
52 Mi-am adus aminte, Doamne,
de judecăţile tale cele din veac şi mi-am găsit mângâierea.
53 Sunt cuprins de indignare din cauza păcătoşilor
care părăsesc legile tale.
54 Cântări sunt pentru mine îndreptările tale
în casa în care nu sunt decât un trecător.
55 Mi-am amintit noaptea de numele tău, Doamne,
şi am păzit legea ta.
56 Acesta e rostul meu:
să urmez învăţăturile tale.
57 Am zis: partea mea, Doamne,
este să păzesc cuvintele tale.
58 Am căutat faţa ta din toată inima,
arată-ţi îndurarea faţă de mine după cuvântul tău.
59 Am cercetat cărările mele
şi mi-am întors paşii după învăţăturile tale.
60 Mă grăbesc şi nu vreau să întârzii
să păzesc poruncile tale.
61 Laţurile celor răi m-au înconjurat,
dar eu nu uit de legea ta.
62 În miez de noapte mă scol ca să te laud
pentru judecăţile tale drepte.
63 Sunt prieten cu cei care se tem de tine
şi cu cei care păzesc învăţăturile tale.
64 Plin este pământul, Doamne, de îndurarea ta,
învaţă-mă îndreptările tale!
65 Ai făcut bine slujitorului tău, Doamne,
după cuvântul tău.
66 Învaţă-mă bunătatea, prudenţa şi ştiinţa,
pentru că am rămas fidel în hotărârile tale.
67 Înainte de a fi fost umilit, umblam pe căi greşite,
acum însă ţin cuvântul tău.
68 Tu eşti bun şi faci binele,
învaţă-mă îndreptările tale.
69 Cei mândri mă calomniază,
dar eu voi urma învăţăturile tale din toată inima.
70 S-a întărit ca seul inima lor,
dar desfătarea mea este legea ta.
71 Este bine pentru mine că am fost umilit,
ca să învăţ poruncile tale.
72 Mai mult preţuieşte pentru mine legea gurii tale,
decât mii de lucruri de aur şi argint.
73 Mâinile tale m-au făcut şi m-au plămădit;
fă-mă să înţeleg şi voi învăţa poruncile tale.
74 Cei ce se tem de tine
mă vor vedea şi se vor bucura, căci mi-am pus toată speranţa în cuvintele tale.
75 Ştiu, Doamne, că judecăţile tale sunt drepte
şi întru adevăr m-ai umilit.
76 Să-mi fie îndurarea ta spre mângâiere,
după promisiunea făcută slujitorului tău.
77 Să vină asupra mea îndurările tale şi voi fi viu,
căci legea ta îmi este desfătare.
78 Să fie făcuţi de ruşine cei mândri,
căci cu minciună m-au asuprit, iar eu voi cugeta la învăţăturile tale.
79 Să se întoarcă spre mine cei care se tem de tine
şi cei care cunosc legile tale.
80 Inima mea să fie neprihănită în orânduirile tale,
ca să nu fiu făcut de ruşine.
81 Sufletul meu tânjeşte după mântuirea ta,
în cuvântul tău mi-am pus toată speranţa.
82 Mi-au slăbit ochii în aşteptarea promisiunii tale
şi spun: „Când mă vei mângâia?”
83 Am ajuns ca un burduf aşezat la fum,
dar nu am uitat de îndreptările tale.
84 Câte sunt zilele slujitorului tău?
Când vei judeca oare pe cei ce mă asupresc?
85 Cei mândri au săpat groapă înaintea mea;
ei nu sunt după legea ta.
86 Toate poruncile tale sunt adevăr;
pe nedrept m-au prigonit: vino în ajutorul meu!
87 Puţin a lipsit de nu m-au şters de pe pământ,
dar nu am părăsit învăţăturile tale.
88 După îndurarea ta, dă-mi viaţă
şi voi păzi poruncile gurii tale.
89 Cuvântul tău, Doamne, rămâne în veci,
neschimbat ca cerul.
90 Fidelitatea ta dăinuie din neam în neam;
tu ai întemeiat pământul şi el se menţine.
91 Din porunca ta, totul dăinuie până astăzi,
căci toate te slujesc pe tine.
92 Dacă legea ta n-ar fi fost desfătarea mea,
atunci poate că aş fi pierit în mizeria mea.
93 În veci nu voi uita învăţăturile tale,
căci prin ele mi-ai dat viaţă,
94 eu sunt al tău, mântuieşte-mă,
căci am căutat învăţăturile tale.
95 Cei nelegiuiţi mă aşteaptă ca să mă distrugă,
dar eu meditez mereu la poruncile tale.
96 Văd că tot ce-i desăvârşit are margini,
poruncile tale însă sunt nemărginite.
97 Cât de mult iubesc legea ta, Doamne,
toată ziua meditez la ea.
98 Poruncile tale mă fac mai înţelept decât duşmanii mei,
pentru că întotdeauna sunt cu mine.
99 Sunt mai înţelept decât toţi învăţătorii mei,
deoarece cuget la învăţăturile tale.
100 Am mai multă pricepere decât bătrânii,
pentru că păzesc îndrumările tale.
101 Îmi ţin paşii departe de orice cale a răului,
pentru a păzi cuvântul tău.
102 Nu mă abat de la judecăţile tale,
pentru că tu însuţi mă înveţi.
103 Cât de plăcute sunt cuvintele tale
pentru cerul gurii mele! Ele sunt mai dulci decât mierea pentru gura mea.
104 Am căpătat înţelegere din învăţăturile tale,
de aceea, urăsc orice cale a minciunii.
105 Cuvântul tău e făclie pentru paşii mei
şi lumină pentru cărările mele.
106 Am jurat şi mă voi ţine de jurământ:
să păzesc judecăţile tale cele drepte.
107 Am fost umilit, Doamne, peste măsură,
dă-mi viaţă, după cuvântul tău.
108 Jertfa gurii mele să-ţi fie bine plăcută, Doamne,
şi învaţă-mă judecăţile tale.
109 Sufletul meu este în mâinile mele totdeauna
şi nu am uitat de legea ta.
110 Mi-au întins nelegiuiţii cursă,
dar n-am rătăcit de la învăţăturile tale.
111 Poruncile tale sunt moştenirea mea în veci,
ele sunt bucuria inimii mele.
112 Îmi plec inima, ca să împlinească orânduirile tale:
aceasta este răsplata mea pentru veşnicie .
113 Urăsc oamenii cu două feţe,
legea ta eu o iubesc.
114 Tu eşti locul meu de refugiu şi scutul meu,
mi-am pus toată speranţa în cuvântul tău.
115 Îndepărtaţi-vă de la mine, toţi cei răi;
eu voi păzi poruncile Dumnezeului meu.
116 Fii ajutorul meu, după făgăduinţa ta, ca să trăiesc,
şi nădejdea mea nu o dezamăgi.
117 Susţine-mă şi voi fi mântuit,
şi-mi voi găsi neîncetat bucuria în orânduirile tale.
118 Tu îi dispreţuieşti pe toţi cei care se îndepărtează
de la orânduirile tale, pentru că planurile lor sunt doar minciună.
119 Ca cenuşa sunt înaintea ta toţi păcătoşii pământului:
de aceea, am iubit învăţăturile tale.
120 Îmi tremură carnea de frica ta
şi mă tem de judecăţile tale.
121 Am făcut judecată şi dreptate,
nu mă da pe mâna celor care mă calomniază!
122 Ia sub ocrotirea ta binele slujitorului tău,
ca să nu fiu asuprit de cei îngâmfaţi!
123 S-au sfârşit ochii mei în aşteptarea mântuirii tale
şi a promisiunii dreptăţii tale.
124 Poartă-te cu slujitorul tău după bunătatea ta
şi învaţă-mă orânduirile tale.
125 Eu sunt slujitorul tău, fă-mă să înţeleg
şi voi cunoaşte învăţăturile tale.
126 E timpul, Doamne, ca să intervii,
căci au călcat legea ta.
127 De aceea, eu iubesc poruncile tale
mai mult decât aurul, mai mult decât aurul curat.
128 De aceea, găsesc drepte toate învăţăturile tale
şi urăsc orice cale a minciunii.
129 Învăţăturile tale sunt minunate,
de aceea, sufletul meu le păzeşte cu fidelitate.
130 Explicarea cuvintelor tale dă lumină
şi înţelegere celor neştiutori.
131 Îmi deschid gura, căci ard de sete,
pentru că sunt însetat de poruncile tale.
132 Îndreaptă-ţi faţa spre mine şi îndură-te,
aşa cum ai grijă de cei care iubesc numele tău.
133 Fă statornici paşii mei după cuvântul tău
şi nu lăsa să mă stăpânească nici o nelegiuire.
134 Scapă-mă de oprimarea omului
şi voi păzi învăţăturile tale.
135 Arată slujitorului tău o faţă senină
şi învaţă-mă orânduirile tale!
136 Şiroaie de lacrimi au vărsat ochii mei,
pentru că legea ta ei n-au păzit-o.
137 Tu eşti drept, Doamne,
şi nepărtinitoare este judecata ta.
138 Cu dreptate ai poruncit rânduielile tale
şi în tot adevărul.
139 Pe mine zelul mă consumă,
pentru că duşmanii mei au uitat cuvintele tale.
140 Cuvântul tău este încercat în foc
şi slujitorul tău îl iubeşte.
141 Sunt mic şi dispreţuit,
dar nu uit învăţăturile tale.
142 Dreptatea ta este dreptate în veac
şi legea ta este adevăr.
143 Necazul şi strâmtorarea m-au găsit,
dar poruncile tale sunt desfătarea mea.
144 Învăţăturile tale sunt veşnic drepte,
fă-mă să le înţeleg, ca să trăiesc.
145 Am strigat din toată inima mea
ascultă-mă, Doamne, şi voi păstra îndreptările tale.
146 Am strigat către tine, mântuieşte-mă
şi voi păzi poruncile tale.
147 O dată cu ivirea zorilor am strigat,
îmi pun încrederea în cuvintele tale.
148 Îmi deschid ochii înainte de străjile de noapte,
ca să meditez la făgăduinţele tale.
149 Ascultă-mi glasul, Doamne, după îndurarea ta,
dă-mi viaţă după judecata ta!
150 Prigonitorii se apropie de mine cu viclenie;
se îndepărtează de legea ta.
151 Dar tu, Doamne, eşti aproape
şi toate poruncile tale sunt adevăr.
152 De mult timp am cunoscut îndrumările tale,
că le-ai statornicit pentru vecie.
153 Vezi înjosirea mea şi salvează-mă,
pentru că nu am uitat de legea ta.
154 Apără-mi cauza şi răscumpără-mă,
dă-mi viaţă după promisiunea ta!
155 Mântuirea e departe de cei păcătoşi,
pentru că nu le pasă de orânduirile tale.
156 Multe sunt îndurările tale, Doamne,
dă-mi viaţă după judecăţile tale!
157 Sunt mulţi cei care mă prigonesc şi mă apasă,
dar eu nu mă îndepărtez de învăţăturile tale.
158 I-am văzut pe cei fără de lege
şi m-a cuprins dezgustul, pentru că nu păzesc cuvântul tău.
159 Iată, eu am iubit învăţăturile tale, Doamne,
dă-mi viaţă după îndurarea ta!
160 Temelia cuvântului tău este adevărul,
toate hotărârile tale sunt drepte şi veşnice.
XXI (Sin)
161 Fără temei mă prigonesc cei puternici,
dar inima mea se teme numai de cuvântul tău.
162 Eu tresalt de bucurie pentru făgăduinţa ta,
ca acela care a găsit o comoară mare.
163 Urăsc şi nu pot suferi minciuna,
însă iubesc legea ta.
164 De şapte ori pe zi îţi aduc laudă
pentru judecăţile tale drepte.
165 Cei care iubesc legea ta se bucură de multă pace,
nici o piedică nu le stă în cale.
166 Aştept mântuirea ta, Doamne,
şi împlinesc poruncile tale.
167 Sufletul meu păzeşte învăţăturile tale
şi le iubeşte nespus de mult.
168 păzesc poruncile şi învăţăturile tale
toate căile mele stau sub privirea ta.
169 Să ajungă strigarea mea, Doamne,
înaintea feţei tale, dă-mi înţelegere, potrivit cuvântului tău!
170 Să vină rugăciunea mea în faţa ta,
după făgăduinţa ta eliberează-mă!
171 Buzele mele să vestească lauda ta,
căci tu mă înveţi îndreptările tale.
172 Să cânte limba mea cuvintele tale,
căci toate poruncile tale sunt drepte.
173 Mâna ta să-mi vină în ajutor,
căci am ales învăţăturile tale.
174 Suspin de dor, Doamne, după mântuirea ta
şi legea ta este desfătarea mea.
175 Să trăiască sufletul meu şi să te laude,
judecăţile tale îmi vor veni în ajutor.
176 Am rătăcit ca o oaie care s-a pierdut,
caută-l pe slujitorul tău, căci nu am uitat poruncile tale.
1 Cântare a treptelor.
În strâmtorarea mea, am strigat către Domnul şi el m-a ascultat.
2 Doamne, scapă sufletul meu de buze mincinoase,
de limbă vicleană!
3 Ce ţi se va da, şi ce câştig vei avea,
limbă vicleană?
4 Săgeată ascuţită de războinic
şi cărbuni aprinşi de ienupăr .
5 Vai mie, că sunt străin în Meşek,
că locuiesc printre corturile din Kedar!
6 Sufletul meu a locuit prea mult
printre cei care urăsc pacea .
7 Eu sunt un om al păcii,
dar, de îndată ce o spun, ei caută războiul.
1 Cântare a treptelor.
Îmi ridic ochii spre munţi şi mă întreb: „De unde-mi va veni ajutorul?”
2 Ajutorul meu vine de la Domnul,
care a făcut cerul şi pământul.
3 Nu va lăsa să ţi se clatine piciorul
şi nu va aţipi cel care te păzeşte.
4 Iată, nu aţipeşte, nu doarme
cel care-l păzeşte pe Israel.
5 Domnul este păzitorul tău,
Domnul este umbra ocrotitoare la dreapta ta.
6 Ziua soarele nu-ţi va dăuna,
nici luna în timpul nopţii.
7 Domnul te va păzi de orice rău,
Domnul îţi va apăra sufletul.
8 Domnul te va păzi la plecare şi la venire,
de acum şi până în veac.
1 Cântare a treptelor. A lui David.
M-am bucurat când mi s-a spus: „Să mergem în casa Domnului” .
2 Iată, picioarele noastre au ajuns
la porţile tale, Ierusalime!
3 Ierusalimul este zidit
ca o cetate bine întărită .
4 Acolo urcă seminţiile, seminţiile Domnului,
după legea lui Israel,
ca să laude numele Domnului.
5 Căci acolo sunt scaunele de judecată,
tronurile casei lui David .
6 Rugaţi-vă pentru pacea Ierusalimului:
„Să fie în siguranţă cei care te iubesc!
7 Pacea să locuiască între zidurile tale
şi liniştea în palatele tale”.
8 De dragul fraţilor şi prietenilor mei ,
eu spun: „Pace ţie!”
9 De dragul casei Domnului Dumnezeului nostru,
mă rog pentru fericirea ta!
1 Cântare a treptelor .
Către tine îmi ridic ochii,
către tine, care locuieşti în ceruri .
2 Iată, ca ochii slujitorilor
spre mâna stăpânilor, ca ochii slujitoarei
spre mâna stăpânei sale , aşa sunt ochii noştri îndreptaţi
spre Domnul, Dumnezeul nostru, până când ne va arăta îndurarea sa.
3 Ai milă de noi, Doamne, ai milă de noi,
căci suntem prea sătui de ocară.
4 Prea sătul ne este sufletul
de batjocurile celor care ne urăsc, de dispreţul celor îngâmfaţi .
1 Cântare a treptelor. A lui David .
De n-ar fi fost Domnul de partea noastră – s-o spună Israel –,
2 de n-ar fi fost Domnul de partea noastră,
când oameni s-au ridicat împotriva noastră ,
3 atunci ne-ar fi înghiţit de vii
în focul mâniei lor;
4 atunci ne-ar fi înecat apele,
ar fi trecut râurile peste sufletul nostru,
5 atunci ar fi trecut peste noi valuri năprasnice .
6 Binecuvântat să fie Domnul
care nu ne-a lăsat pradă dinţilor lor!
7 Sufletul nostru a scăpat ca o pasăre
din laţul vânătorului: laţul s-a rupt şi noi am scăpat .
8 Ajutorul nostru este în numele Domnului
care a făcut cerul şi pământul.
1 Cântare a treptelor.
Cei care se încred în Domnul
sunt ca Muntele Sionului : el nu se clatină, ci rămâne în veac.
2 Munţii înconjoară Ierusalimul
şi Domnul stă împrejurul poporului său de acum şi până-n veac.
3 Sceptrul celui nelegiuit nu va rămâne
peste moştenirea celor drepţi, ca nu cumva cei drepţi
să-şi întindă mâinile spre nelegiuire.
4 Fă bine, Doamne, celor buni
şi celor drepţi cu inima,
5 iar pe cei ce se abat pe cărări strâmbe
Domnul îi va aduna
cu cei care săvârşesc fărădelegea. Pace peste Israel!
1 Cântare a treptelor.
Când Domnul i-a întors pe locuitorii Sionului din robie , ni se părea că visăm .
2 Atunci, gura ni s-a umplut de strigăte de bucurie
şi limba de cântări de veselie. Atunci se spunea printre neamuri:
„Lucruri mari a făcut Domnul pentru ei” .
3 Lucruri mari a făcut Domnul pentru noi,
şi suntem plini de bucurie.
4 Întoarce, Doamne, robii noştri,
ca pâraiele în Negheb .
5 Cei ce seamănă cu lacrimi
vor secera cu bucurie .
6 Plecând, mergeau şi plângeau
aruncând în pământ sămânţa ; venind, se întorceau cu veselie, adunându-şi snopii
1 Cântare a treptelor. A lui Solomon.
Dacă Domnul n-ar zidi casa ,
în zadar ar trudi cei care o zidesc.
Dacă Domnul n-ar păzi cetatea,
în zadar ar veghea cel care o păzeşte.
2 În zadar vă sculaţi dis-de-dimineaţă
şi vă culcaţi târziu, mâncându-vă pâinea în oboseală,
pe când Domnul o dă preaiubiţilor săi în timpul somnului .
3 Iată, moştenire de la Domnul sunt fiii,
rodul sânului este răsplată de la el.
4 Ca săgeţile în mâna celui viteaz,
aşa sunt fiii tinereţilor.
5 Fericit bărbatul care-şi umple tolba cu ei;
nu se va face de ruşine
când va vorbi cu duşmanii săi la poartă.
1 Cântare a treptelor.
Fericiţi toţi cei care se tem de Domnul şi umblă pe căile sale .
2 Atunci te vei hrăni din munca mâinilor tale ;
vei fi fericit şi toate îţi vor merge bine.
3 Soţia ta va fi ca o viţă roditoare
înăuntrul casei tale; copiii tăi vor fi ca vlăstarele măslinului împrejurul mesei tale .
4 Iată, aşa va fi binecuvântat omul
care se teme de Domnul!
5 Să te binecuvânteze Domnul din Sion,
ca să vezi fericirea Ierusalimului în toate zilele vieţii tale
6 şi să vezi pe fiii fiilor tăi!
Pace peste Israel!
1 Cântare a treptelor.
Încă din tinereţe , de multe ori, m-au prigonit, – să spună asta Israel –
2 Încă din tinereţe, de multe ori, m-au prigonit,
dar nu m-au biruit.
3 Cu plugul mi-au arat spinarea,
au tras pe ea brazde lungi .
4 Dar Domnul este drept ,
a sfărâmat jugul păcătoşilor.
5 Să fie făcuţi de ruşine şi să se întoarcă înapoi
toţi cei care urăsc Sionul!
6 Să fie ca iarba de pe acoperişuri,
care se usucă înainte de a creşte,
7 cu care nu-şi umple mâna cel care seceră
şi nu-şi umple poala cel care adună snopii!
8 Şi nici un trecător să nu poată spune:
„Binecuvântarea Domnului să fie asupra voastră! Vă binecuvântăm în numele Domnului!”
1 Cântare a treptelor.
Dintru adâncuri strig către tine, Doamne,
2 Doamne, ascultă glasul meu!
Pleacă-ţi urechea ta
la glasul rugăciunii mele.
3 Dacă te-ai uita la fărădelegi , Doamne,
Doamne, cine ar mai putea să stea în faţa ta?
4 La tine însă este iertare ,
şi ne temem de tine.
5 Eu nădăjduiesc în Domnul;
sufletul meu se încrede în cuvântul său.
6 Sufletul meu îl aşteaptă pe Domnul
mai mult decât aşteaptă străjerii ivirea zorilor.
Mai mult decât aşteaptă străjerii ivirea zorilor,
7 să nădăjduiască Israel în Domnul,
căci la Domnul este îndurare
şi belşug de mântuire .
8 El va mântui pe Israel
de toate fărădelegile lui.
1 Cântare a treptelor. A lui David.
Doamne, eu nu am o inimă îngâmfată,
nici nu privesc cu trufie; nu mă îndeletnicesc cu lucruri prea mari
şi prea înalte pentru mine.
2 Sufletul îmi este împăcat şi liniştit,
ca un copil înţărcat la sânul mamei sale.
Da, sufletul meu este în mine, ca un copil în braţele mamei sale.
3 Să nădăjduiască Israel în Domnul,
de acum şi până-n veac!
1 Cântare a treptelor.
Aminteşte-ţi, Doamne, de David şi de toate suferinţele sale!
2 Cum a jurat Domnului
şi a făcut această promisiune
către Cel Atotputernic al lui Iacob :
3 „Nu voi intra sub acoperişul casei mele,
nu voi urca în patul meu să mă odihnesc,
4 nu voi da somn ochilor mei,
nici odihnă pleoapelor mele,
5 până când nu voi găsi un loc pentru Domnul,
o locuinţă pentru Cel Atotputernic al lui Iacob”.
6 Iată, am aflat că este în Efrata ,
l-am găsit în câmpiile Iaarului .
7 Să intrăm în locuinţa lui,
să ne aruncăm la pământ la picioarele sale.
8 Ridică-te, Doamne, şi vino în locul tău de odihnă,
tu şi chivotul puterii tale!
9 Preoţii tăi să se îmbrace în dreptate
şi credincioşii tăi să tresalte de bucurie .
10 De dragul slujitorului tău, David,
nu-ţi întoarce faţa de la unsul tău!
11 Domnul i-a jurat lui David într-adevăr
şi nu-şi va retrage cuvântul : „Din rodul trupului tău voi pune pe tronul tău.
12 Dacă fiii tăi vor păzi legământul meu
şi poruncile pe care le-am dat, atunci şi fiii lor vor sta din neam în neam pe tronul tău” .
13 Pentru că Domnul a ales Sionul
şi a voit să fie locuinţa lui :
14 „Acesta este locul meu de odihnă pentru totdeauna,
aici voi locui, pentru că lucrul acesta îl doresc”.
15 Voi binecuvânta din plin roadele lui
şi voi sătura pe săracii lui cu pâine .
16 Voi îmbrăca pe preoţii lui cu mântuire
şi credincioşii lui vor cânta de bucurie.
17 Acolo voi face să odrăslească puterea lui David,
voi pregăti o lumină pentru unsul meu .
18 Îi voi acoperi cu ruşine pe duşmanii lui,
dar peste el va străluci coroana” .
1 Cântare a treptelor. A lui David.
Iată cât de bine şi cât de plăcut este ca fraţii să locuiască împreună!
2 Este ca untdelemnul de preţ pe cap,
care coboară pe barbă, pe barba lui Aron , care se prelinge pe marginea veşmintelor sale.
3 Este ca roua de pe Hermon ,
care coboară pe Munţii Sionului;
pentru că acolo Domnul a orânduit binecuvântarea, viaţa pentru totdeauna .
1 Cântare a treptelor.
Iată, binecuvântaţi-l pe Domnul
voi toţi, slujitorii Domnului ; voi, care staţi în timpul nopţii în casa Domnului.
2 Ridicaţi mâinile către sanctuar
şi binecuvântaţi-l pe Domnul .
3 Să te binecuvânteze Domnul din Sion,
el, care a făcut cerul şi pământul.
1 Aleluia! Lăudaţi numele Domnului,
lăudaţi-l, slujitori ai Domnului,
2 voi, care staţi în casa Domnului ,
în curţile casei Dumnezeului nostru!
3 Lăudaţi-l pe Domnul, pentru că este bun,
cântaţi imnuri numelui său, pentru că este vrednic de laudă.
4 Căci Domnul l-a ales pe Iacob,
pe Israel, ca să-i aparţină .
5 Ştiu că Domnul este mare:
Dumnezeul nostru este mai presus decât toţi zeii
6 Domnul face tot ce vrea
în cer şi pe pământ, pe mare şi în abisuri .
7 El ridică norii de la marginile pământului,
fulgere a făcut pentru ploaie
şi scoate vântul din vistieriile sale .
8 El i-a lovit pe întâii-născuţi ai Egiptului,
de la om până la animal .
9 A trimis semne şi minuni în mijlocul tău, Egiptule,
împotriva lui faraon şi a tuturor slujitorilor săi.
10 A lovit naţiuni multe
şi a ucis regi puternici:
11 pe Sihon, regele amoreilor,
şi pe Og, regele Basanului, şi toate domniile din Canaan ,
12 şi pământul lor l-a dat moştenire,
moştenire lui Israel, poporul său.
13 Doamne, numele tău rămâne pe vecie.
Doamne, amintirea ta
rămâne din generaţie în generaţie.
14 Domnul va face dreptate poporului său
şi se va îndura de slujitorii săi.
15 Idolii neamurilor sunt argint şi aur,
lucrarea mâinilor omului:
16 au gură, dar nu vorbesc,
au ochi, dar nu pot să vadă;
17 au urechi, dar nu aud,
şi nu este suflare în gura lor.
18 Ca ei vor fi cei care i-au făcut
şi toţi aceia care se încred în ei.
19 Voi, casa lui Israel, binecuvântaţi-l pe Domnul,
voi, casa lui Aron, binecuvântaţi-l pe Domnul;
20 voi, casa lui Levi, binecuvântaţi-l pe Domnul;
voi, cei care vă temeţi de Domnul, binecuvântaţi-l pe Domnul!
21 Binecuvântat să fie Domnul din Sion,
cel care locuieşte în Ierusalim! Aleluia!
1 Lăudaţi-l pe Domnul pentru că este bun,
pentru că veşnică este îndurarea lui!
2 Lăudaţi-l pe Dumnezeul dumnezeilor,
pentru că veşnică este îndurarea lui!
3 Lăudaţi-l pe Domnul domnilor,
pentru că veşnică este îndurarea lui!
4 El singur face fapte minunate ,
pentru că veşnică este îndurarea lui!
5 El a făcut cerurile cu înţelepciune,
pentru că veşnică este îndurarea lui!
6 El a întărit pământul peste ape,
pentru că veşnică este îndurarea lui!
7 El a făcut luminătorii cei mari,
pentru că veşnică este îndurarea lui!
8 Soarele, ca să stăpânească ziua,
pentru că veşnică este îndurarea lui!
9 Luna şi stelele, ca să stăpânească noaptea,
pentru că veşnică este îndurarea lui!
10 El i-a lovit pe egipteni în întâii lor născuţi,
pentru că veşnică este îndurarea lui!
11 Şi l-a scos pe Israel din mijlocul lor,
pentru că veşnică este îndurarea lui!
12 Cu mână tare şi cu braţ puternic ,
pentru că veşnică este îndurarea lui!
13 El a despărţit în două Marea Roşie,
pentru că veşnică este îndurarea lui!
14 El a făcut ca Israel să treacă prin mijlocul ei,
pentru că veşnică este îndurarea lui!
15 Şi l-a aruncat pe faraon cu oştirea lui în Marea Roşie,
pentru că veşnică este îndurarea lui!
16 El a călăuzit poporul său prin pustiu,
pentru că veşnică este îndurarea lui!
17 El a lovit regi mari,
pentru că veşnică este îndurarea lui!
18 El a dat la moarte regi puternici,
pentru că veşnică este îndurarea lui!
19 Pe Sihon, regele amoreilor,
pentru că veşnică este îndurarea lui!
20 Şi pe Og, regele Basanului,
pentru că veşnică este îndurarea lui!
21 El a dat ţara lor ca moştenire,
pentru că veşnică este îndurarea lui!
22 Ca moştenire slujitorului său Israel,
pentru că veşnică este îndurarea lui!
23 Şi-a adus aminte de noi când eram înjosiţi,
pentru că veşnică este îndurarea lui!
24 El ne-a mântuit de asupritorii noştri,
pentru că veşnică este îndurarea lui!
25 El dă hrană oricărei făpturi,
pentru că veşnică este îndurarea lui!
26 Lăudaţi-l pe Dumnezeul cerului ,
pentru că veşnică este îndurarea lui!
1 Pe malurile râurilor din Babilon
şedeam şi plângeam, când ne aduceam aminte de Sion.
2 În sălciile din ţinutul acela
ne atârnasem harpele .
3 Căci acolo, cei care ne-au dus în robie
ne cereau cuvintele cântărilor şi asupritorii noştri ne cereau veselie: „Cântaţi-ne din cântările Sionului!”
4 Cum să cântăm noi cântările Domnului
pe un pământ străin?
5 Dacă te voi uita, Ierusalime,
să mi se usuce mâna dreaptă .
6 Să mi se lipească limba de cerul gurii
dacă nu-mi voi aduce aminte de tine, dacă nu voi face din Ierusalim culmea bucuriei mele.
7 Adu-ţi aminte, Doamne, de fiii lui Edom ,
care în ziua Ierusalimului ziceau: „Dărâmaţi-l! Dărâmaţi-l până la temelii!”
8 Fiică a Babilonului devastator,
fericit cel care îţi va întoarce răul pe care l-ai făcut!
9 Fericit cel care-ţi va smulge pruncii
şi-i va zdrobi de piatră!
1 Al lui David.
Te laud, Doamne, din toată inima,
pentru că ai ascultat cuvintele gurii mele. Îţi cânt înaintea îngerilor .
2 Mă prostern spre templul tău cel sfânt,
laud numele tău
pentru bunătatea şi fidelitatea ta, căci ţi s-a mărit faima
prin împlinirea făgăduinţelor tale.
3 În ziua în care te-am chemat, m-ai ascultat,
m-ai îmbărbătat şi mi-ai întărit sufletul.
4 Toţi împăraţii pământului, Doamne, te vor lăuda,
când vor auzi cuvintele gurii tale.
5 Ei vor cânta căile Domnului,
căci mare este slava Domnului.
6 Oricât de sus ar fi Domnul,
el îl vede pe cel umil
şi îl recunoaşte din depărtare pe cel îngâmfat .
7 Chiar dacă trebuie să trec printr-o mare strâmtorare,
tu mă faci să trăiesc, în ciuda mâniei duşmanilor mei; tu îţi întinzi mâna
şi dreapta ta mă mântuieşte.
8 Domnul va duce la bun sfârşit
ceea ce a început pentru mine. Doamne, bunătatea ta este veşnică. Nu părăsi, Doamne, lucrarea mâinilor tale .
1 Maestrului de cor. Al lui David. Psalm.
Doamne, tu mă observi de aproape şi mă cunoşti ;
2 ştii când mă aşez şi când mă scol ;
pătrunzi de departe gândurile mele;
3 fie că umblu, fie că stau culcat, nimic nu-ţi scapă;
toate cărările mele îţi sunt cunoscute.
4 Înainte de a-mi ajunge cuvântul pe limbă,
tu, Doamne, îl cunoşti deja.
5 Tu mă învălui din faţă şi din spate
şi mâna ta stă întinsă asupra mea .
6 Minunată este pentru mine cunoaşterea ta,
prea înaltă ca să o pot înţelege.
7 Unde aş putea merge departe de duhul tău
şi unde aş putea fugi dinaintea feţei tale?
8 Dacă m-aş urca la cer, tu eşti acolo;
dacă m-aş coborî în împărăţia morţilor, tu eşti de faţă.
9 Dacă aş lua aripile aurorei
şi m-aş opri dincolo de mare,
10 şi acolo mâna ta m-ar conduce
şi dreapta ta m-ar ţine.
11 Dacă aş spune: „Cel puţin întunericul să mă acopere
şi lumina să devină noapte în jurul meu”,
12 dar nici întunericul nu-i întuneric pentru tine,
iar noaptea este luminoasă ca ziua şi întunericul este ca lumina .
13 Pentru că tu ai format rărunchii mei ,
m-ai ţesut în sânul mamei mele.
14 Te laud pentru că m-ai făcut
o făptură atât de minunată! Lucrările tale sunt admirabile! Şi sufletul meu cunoaşte bine aceasta!
15 Oasele mele nu erau ascunse pentru tine
când am fost plămădit în taină,
ţesut în chip minunat în adâncimile pământului .
16 Ochii tăi m-au văzut înainte de a mă naşte
şi în cartea ta îmi erau scrise toate;
zilele erau fixate, pe când nu era nici una dintre ele .
17 Cât de adânci sunt, pentru mine,
gândurile tale, Dumnezeule, de necuprins e numărul lor!
18 Dacă le-aş număra, ar fi mai multe ca nisipul.
Când mă trezesc, tot lângă tine sunt
19 O Dumnezeule, dacă l-ai nimici pe cel nelegiuit!
Depărtaţi-vă de la mine, oameni vărsători de sânge!
20 Ei vorbesc despre tine cu înşelăciune,
se ridică împotriva ta cu viclenie.
21 Oare nu-i urăsc eu, Doamne, pe cei ce te urăsc
şi de cei ce se ridică împotriva ta nu mi-e silă?
22 Cu ură desăvârşită îi urăsc,
ca şi cum ar fi duşmanii mei .
23 Priveşte-mă cu luare-aminte, Dumnezeule,
şi vezi inima mea, încearcă şi cunoaşte gândurile mele.
24 Vezi dacă nu merg pe o cale greşită
şi condu-mă pe calea veşniciei.
1 Maestrului de cor. Psalm. Al lui David.
2 Scapă-mă, Doamne, de omul rău,
ocroteşte-mă de omul violent,
3 de cei care urzesc rele în inima lor
şi toată ziua pregătesc războaie.
4 Şi-au ascuţit limbile precum şarpele,
venin de viperă este pe buzele lor . Selah
5 Păzeşte-mă, Doamne, de mâinile păcătosului,
ocroteşte-mă de omul violent,
de cei care caută să pună capcane paşilor mei!
6 Cei mândri mi-au pregătit laţuri în ascuns
şi mi-au întins funii ca o plasă,
mi-au aşezat capcane pe cărare . Selah
7 I-am spus Domnului:
„Tu eşti Dumnezeul meu; ascultă, Doamne, glasul rugăciunii mele!”
8 Doamne, Dumnezeul meu,
tu eşti puterea mântuirii mele, acoperă capul meu în ziua luptei.
9 Nu împlini, Doamne, dorinţele celui nelegiuit,
nu-l lăsa să-i reuşească planul . Selah
10 Asupra capului celor ce mă înconjoară
să cadă nelegiuirea buzelor lor!
11 Să cadă peste ei cărbuni aprinşi,
aruncă-i în prăpastie, să nu se mai ridice!
12 Să nu rămână în ţară vreun om cu limbă rea;
răul să-l urmeze pe omul violent până la ruina sa.
13 Ştiu că Domnul va face dreptate celui umil
şi va face dreptate celor sărmani .
14 Da, cei drepţi vor lăuda numele tău
şi cei neprihăniţi vor locui în faţa ta.
1 Psalm. Al lui David.
Strig către tine, Doamne,
vino degrabă în ajutorul meu, pleacă-ţi urechea la glasul meu când te chem.
2 Rugăciunea mea să se înalţe spre tine
ca fumul de tămâie , ridicarea mâinilor mele să fie în faţa ta ca jertfa de seară .
3 Pune, Doamne, strajă gurii mele
şi păzeşte uşa buzelor mele .
4 Să nu mi se plece inima spre vreun lucru rău,
spre uneltiri nelegiuite, împreună cu făcătorii de rele ;
să nu mă înfrupt din bunătăţile lor!
5 Să mă lovească cel drept
şi cel credincios să-mi facă reproşuri, nu-mi voi mai turna niciodată pe cap
untdelemn înmiresmat şi rugăciunea mea va fi continuă
împotriva răutăţilor lor .
6 Judecătorii lor să fie aruncaţi de pe stânci
atunci vor auzi cuvintele mele, că sunt plăcute.
7 Cum se brăzdează şi se spintecă pământul,
aşa ne-au risipit oasele în gura locuinţei morţilor.
8 Doamne Dumnezeule,
către tine sunt îndreptaţi ochii mei, la tine caut adăpost; fii apărătorul sufletului meu .
9 Păzeşte-mă de laţul pe care mi l-au întins
şi de cursa făcătorilor de rele!
10 Să cadă cei răi în laţurile lor, în timp ce eu să trec neatins.
1 Poem. Al lui David. Când era în peşteră. Rugăciune.
2 Cu glasul meu strig către Domnul,
cu glasul meu mă rog către Domnul meu ,
3 înaintea lui îmi vărs necazul,
înaintea lui îmi prezint strâmtorarea.
4 Şi când slăbeşte în mine duhul meu ,
tu cunoşti cărările mele .
Pe calea pe care umblam, mi-au întins cursă.
5 Priveşte la dreapta mea şi vezi,
nu este nimeni care să mă cunoască. Orice loc de scăpare s-a ascuns de mine
şi nu este nimeni să se îngrijească de sufletul meu.
6 Am strigat către tine, Doamne,
am zis: tu eşti scăparea mea,
tu eşti partea mea pe pământul celor vii .
7 Ia aminte la strigarea mea,
căci sunt atât de slab. Eliberează-mă de cei care mă urmăresc, căci sunt mai tari decât mine!
8 Eliberează sufletul meu din închisoare,
ca să laud numele tău;
drepţii se vor strânge în jurul meu atunci când mă vei răsplăti.
1 Psalm. Al lui David.
Doamne, ascultă rugăciunea mea, pleacă-ţi urechea la cererea mea, răspunde-mi în adevărul şi în dreptatea ta!
2 Şi să nu intri la judecată cu slujitorul tău,
căci nici unul dintre cei vii
nu va fi îndreptăţit înaintea ta .
3 Duşmanul prigoneşte sufletul meu ,
îmi calcă viaţa în picioare, m-a făcut să locuiesc în întuneric, ca cei morţi pentru vecie .
4 Se stinge în mine sufletul
şi neliniştită este în mine inima mea.
5 Îmi aduc aminte de zilele de demult,
mă gândesc la toate faptele tale
şi meditez la lucrările mâinilor tale .
6 Întind spre tine mâinile mele,
sufletul meu este înaintea ta
ca un pământ lipsit de apă . Selah
7 Doamne, grăbeşte-te ca să-mi răspunzi,
că se sfârşeşte duhul meu. Nu-ţi ascunde faţa de la mine,
ca să nu mă asemăn cu cei ce se coboară în groapă.
8 Fă să aud dis-de-dimineaţă îndurarea ta,
căci în tine mi-am pus încrederea!
Fă-mă să cunosc calea pe care voi merge,
căci sufletul meu spre tine îl înalţ!
9 Eliberează-mă de duşmanii mei, Doamne,
căci la tine îmi aflu adăpost!
10 Învaţă-mă să fac voia ta,
căci tu eşti Dumnezeul meu. Duhul tău cel bun
mă va călăuzi către pământul drept .
11 De dragul numelui tău, Doamne, îmi vei da viaţă.
În dreptatea ta,
vei scoate sufletul meu din strâmtorare!
12 În îndurarea ta, nimiceşte pe duşmanii mei
distruge-i pe toţi cei care îmi asupresc sufletul, pentru că eu sunt slujitorul tău.
1 Al lui David.
Binecuvântat să fie Domnul, stânca mea!
El îmi deprinde mâinile la luptă şi degetele pentru bătălie.
2 El este aliatul meu fidel şi tăria mea,
turnul meu de apărare şi eliberatorul meu.
El este scutul meu, în care mă încred, el îmi dă în stăpânire poporul.
3 Doamne, ce este omul, că te îngrijeşti de el,
sau fiul omului, că îl iei în seamă?
4 Omul este ca o suflare,
zilele lui sunt ca umbra care trece .
5 Doamne, apleacă cerurile tale şi coboară,
atinge-te de munţi şi vor fumega.
6 Sloboade fulgerele tale şi împrăştie-i;
trimite săgeţile tale şi pune-i pe fugă!
7 Întinde mâinile tale din înălţimi şi eliberează-mă,
salvează-mă de apele cele mari, din mâna fiilor celor străini,
8 căci gurile lor spun minciună
şi, ridicând mâna dreaptă, jură fals.
9 Dumnezeule, îţi voi cânta un cântec nou,
pe harpa cu zece strune voi cânta pentru tine,
10 pentru tine, care îi mântuieşti pe regi,
care îl eliberezi pe David, slujitorul tău, de sabia celui rău .
11 Eliberează-mă şi mântuieşte-mă
din mâna fiilor celor străini, căci gurile lor spun minciună şi, ridicând mâna dreaptă, jură fals.
12 Fiii noştri să fie ca vlăstarele ce cresc în tinereţea lor;
fiicele noastre, precum coloanele din unghiuri , sculptate, pentru templu.
13 Hambarele să ne fie pline,
încărcate cu tot felul de provizii; turmele noastre să se înmulţească cu miile pe câmpiile noastre;
14 boii noştri să fie viguroşi.
Să nu fie gard surpat, nici spărtură, şi nici ţipăt în pieţele noastre.
15 Fericit este poporul care are toate acestea,
fericit este poporul al cărui Dumnezeu este Domnul!
1 Cântare de laudă . A lui David.
O Dumnezeule, regele meu, vreau să te preamăresc Alef
şi să binecuvântez numele tău în veac şi în veacul veacului!
2 Te voi binecuvânta în toate zilele Bet
şi voi lăuda numele tău
în veac şi în veacul veacului.
3 Domnul este mare şi vrednic de orice laudă, Ghimel
măreţia lui este fără margini .
4 O generaţie va povesti altei generaţii lucrările tale Dalet
şi vor istorisi minunile tale.
5 Vor lăuda strălucirea măririi tale He
şi vor reaminti lucrările tale minunate.
6 Vor povesti puterea faptelor tale înfricoşătoare Waw
şi vor vorbi despre măreţia ta;
7 vor răspândi amintirea bunătăţii tale fără margini Zain
şi vor proclama dreptatea ta.
8 Domnul este îndurător şi plin de milostivire, Het
el este îndelung răbdător şi plin de dragoste;
9 Domnul este bun faţă de toţi, Tet
el îşi arată bunătatea faţă de orice făptură.
10 Să te laude pe tine, Doamne, toate lucrările tale Iod
şi sfinţii tăi să te binecuvânteze;
11 să vestească slava împărăţiei tale Kaf
şi să-ţi facă cunoscută puterea.
12 Sfinţii tăi să descopere tuturor oamenilor Lamed
măreţiile tale şi gloria plină de strălucire a împărăţiei tale.
13 Împărăţia ta este împărăţia tuturor veacurilor Mem
şi stăpânirea ta va dăinui din generaţie în generaţie.
Domnul este fidel în toate cuvintele sale şi sfânt în toate lucrările sale .
14 Domnul îi sprijină pe toţi cei care se clatină Samek
şi îi ridică pe toţi cei căzuţi.
15 Ochii tuturor sunt îndreptaţi spre tine în aşteptare, Ain
tu le dai hrană la vreme potrivită.
16 Tu deschizi mâinile tale Pe
şi saturi cu dărnicie orice făptură.
17 Drept este Domnul pe toate căile sale Ţade
şi sfânt în toate lucrările sale .
18 Domnul este alături de toţi cei care-l cheamă, Qof
de toţi cei care-l cheamă în adevăr.
19 El împlineşte dorinţele celor care se tem de el, Reş
le ascultă rugăciunea şi îi salvează;
20 Domnul îi apără pe toţi cei care îl iubesc, Sin
şi-i nimiceşte pe toţi cei răi.
21 Gura mea să vestească lauda Domnului, Tau
toată făptura să binecuvânteze numele său sfânt în veci şi în vecii vecilor.
1 Aleluia! Laudă, suflete al meu, pe Domnul!
2 Voi lăuda pe Domnul în toată viaţa mea,
voi cânta Dumnezeului meu cât voi trăi.
3 Nu vă puneţi încrederea în cei puternici,
în fiii oamenilor , care nu pot să mântuiască.
4 Suflarea lor trece, iar ei se întorc în ţărână
şi în aceeaşi zi se destramă planurile lor .
5 Fericit este acela care îl are ca ajutor
pe Dumnezeul lui Iacob ; care-şi pune încrederea în Domnul, Dumnezeul său.
6 El a făcut cerul şi pământul,
marea şi toate câte se află în ele .
El este totdeauna credincios cuvântului său,
7 el face dreptate celor asupriţi,
el dă pâine celor flămânzi.
Domnul îi eliberează pe cei închişi .
8 Domnul îi luminează pe cei orbi,
Domnul îi ridică pe cei împovăraţi,
Domnul îi iubeşte pe cei drepţi,
9 Domnul are grijă de cei străini,
sprijină pe văduvă şi pe orfan, dar nimiceşte calea celor răi.
10 Domnul, Dumnezeul tău, Sionule,
stăpâneşte în veci, din neam în neam . Aleluia!
1 Lăudaţi-l pe Domnul,
pentru că frumos este
să-l lăudăm pe Dumnezeul nostru; pentru că plăcut este să-l preamărim pe el.
2 Domnul reclădeşte Ierusalimul,
îi adună pe surghiuniţii lui Israel.
3 El vindecă pe cei cu inima zdrobită
şi leagă rănile lor.
4 El socoteşte numărul stelelor
şi le dă nume la toate .
5 Mare este Domnul nostru şi atotputernic,
înţelepciunea lui nu are margini.
6 Domnul sprijină pe cei sărmani
şi doboară la pământ pe păcătoşi .
7 Înălţaţi Domnului cântare de mulţumire,
cântaţi imnuri Dumnezeului nostru, cu chitara!
8 El acoperă cerul cu nori,
pregăteşte pământului ploaie, el face să răsară iarbă în munţi
şi verdeaţă spre trebuinţa oamenilor.
9 El dă hrană animalelor
şi puilor de corb care strigă.
10 Nu se bucură de puterea calului
şi nici nu-şi găseşte plăcerea în iuţeala omului,
11 Domnului îi sunt plăcuţi cei care se tem de el,
cei care îşi pun speranţa în milostivirea lui.
12 Laudă, Ierusalime, pe Domnul,
preamăreşte, Sionule, pe Dumnezeul tău.
13 Căci el întăreşte zăvoarele porţilor tale,
el binecuvântează pe fiii tăi în mijlocul tău .
14 El dă pace ţinutului tău
şi te satură cu cel mai bun grâu.
15 El îşi trimite cuvântul pe pământ,
cuvântul lui aleargă cu iuţeală mare.
16 El face să cadă zăpada ca lâna
şi presară chiciura ca cenuşa.
17 Azvârle grindina ca firimiturile
şi gerul lui cine-l poate răbda?
18 Trimite cuvântul său şi le topeşte,
stârneşte vântul şi vor curge apele.
19 El vesteşte lui Iacob cuvântul său,
lui Israel, legile şi poruncile sale.
20 El n-a făcut aşa cu nici un alt popor
şi nu le-a făcut cunoscute judecăţile sale.
1 Aleluia! lăudaţi-l pe Domnul din ceruri,
lăudaţi-l întru cei de sus!
2 Lăudaţi-l, voi, toţi îngerii lui,
lăudaţi-l, toate oştirile sale!
3 Lăudaţi-l, soare şi lună,
lăudaţi-l, toate stelele strălucitoare!
4 Lăudaţi-l, voi, cerurile cerurilor,
şi apele toate care sunt mai presus de ceruri!
5 Să laude numele Domnului,
căci el a poruncit şi au fost create,
6 le-a statornicit în veci şi în vecii vecilor,
le-a rânduit o lege care nu va trece .
7 Lăudaţi-l pe Domnul, voi, cei de pe pământ,
monştrii mării şi toate adâncurile ,
8 focul şi grindina, zăpada şi ceaţa,
vântul furtunii, care împlineşte cuvântul lui ,
9 munţii şi toate dealurile,
pomii roditori şi toţi cedrii,
10 fiarele şi toate animalele,
reptilele şi păsările înaripate!
11 Regii pământului şi toate popoarele,
conducătorii şi toţi judecătorii pământului ,
12 tineri şi fecioare, bătrâni şi copii ,
13 să laude numele Domnului,
pentru că numai numele lui este vrednic de toată lauda.
Măreţia lui este mai presus de pământ şi de ceruri.
14 El a înălţat puterea poporului său
spre lauda tuturor credincioşilor săi,
a fiilor lui Israel, poporul care îi stă aproape . Aleluia!
1 Aleluia! Cântaţi Domnului un cântec nou,
lauda lui în adunarea credincioşilor săi .
2 Să se bucure Israel de creatorul său ,
să tresalte de bucurie fiii Sionului pentru regele lor.
3 Să laude numele lui în dansuri,
să-i cânte psalmi cu harpa şi cu cetera.
4 Căci Domnul iubeşte poporul său
şi-i încoronează pe cei smeriţi cu mântuire .
5 Să tresalte de bucurie, în mărire, credincioşii lui,
să scoată strigăte de bucurie în aşternutul lor .
6 Gura să le fie plină de laudele Domnului;
şi săbii cu două tăişuri să fie în mâinile lor ,
7 ca să arunce răzbunare asupra neamurilor
şi pedeapsă asupra popoarelor ;
8 ca să-i lege pe regii lor în lanţuri
şi pe mai-marii lor în cătuşe de fier,
9 ca să facă cu ei judecata care a fost scrisă;
aceasta este o cinste pentru toţi credincioşii lui . Aleluia!
1 Aleluia! lăudaţi-l pe Domnul în lăcaşul său sfânt ,
lăudaţi-l în firmamentul puterii sale.
2 Lăudaţi-l pentru faptele sale minunate ,
lăudaţi-l pentru măreţia sa nesfârşită.
3 Lăudaţi-l cu sunete de trompetă ,
lăudaţi-l cu chitară şi harpă.
4 Lăudaţi-l cu timpane şi dansuri,
lăudaţi-l cu instrumente de suflat şi coarde.
5 Lăudaţi-l cu cimbale plăcut sunătoare,
lăudaţi-l cu cimbale de veselie.
6 Să-l laude pe Domnul toată suflarea! Aleluia!