1

1 Era în zilele lui Artaxerxes, adică Artaxerxes care a domnit din India până în Etiopia peste o sută douăzeci şi şapte de provincii.

2 În acele zile, când regele Artaxerxes stătea pe tronul domniei sale din fortăreaţa Susa,

3 în al treilea an al domniei lui, a dat un ospăţ tuturor căpeteniilor şi slujitorilor lui. Cei viteji ai Persiei şi ai Mediei, nobilii şi căpeteniile provinciilor erau înaintea lui.

4 El le-a arătat bogăţia glorioasă a domniei sale şi faima strălucitoare a măreţiei lui timp de multe zile: o sută optzeci [de zile].

5 Când s-au terminat acele zile, regele a dat un ospăţ pentru întregul popor care se afla în fortăreaţa Susa, de la cel mare la cel mic, timp de şapte zile, în curtea grădinii de la palatul regelui .

6 [Draperii] albe, albastre şi violete erau legate cu corzi de in şi de purpură [prinse] prin verigi de argint şi de coloane de marmură. Erau paturi de aur şi de argint pe un paviment de marmură rară, albă, roşie şi neagră.

7 Se bea din vase de aur, fiecare diferit de celălalt. Era vin regesc din belşug , după cum îi dădea mâna regelui.

8 Băutura era după dorinţă, nimeni nu era obligat, căci aşa stabilise regele tuturor celor mari din casa lui, ca să facă după dorinţa fiecăruia.

9 Regina Vasti a dat şi ea un ospăţ femeilor din casa regală a regelui Artaxerxes.

10 În ziua a şaptea, când inima regelui era veselă de vin, [acesta] le-a zis lui Mehuman, Bizta, Harbona Bigta, Abagta, Zetar şi Carcas, cei şapte eunuci care slujeau înaintea regelui Artaxerxes,

11 să o aducă în faţa lui pe regina Vasti cu coroana regală, ca să arate popoarelor şi căpeteniilor frumuseţea ei, căci era frumoasă la chip.

12 Dar regina Vasti a refuzat să vină, [împotrivindu-se] cuvântului regelui [dat] prin eunuci. Regele s-a supărat foarte tare şi s-a aprins de mânie.

13 Atunci, regele a vorbit cu înţelepţii care cunoşteau timpurile (căci aşa [se rezolvau] problemele regelui: înaintea tuturor celor care cunoşteau decretele şi dreptul

14 apropiaţii [regelui] erau: Carşena, Şetar, Admata, Tarşiş, Meres, Marsena, Memucan, cele şapte căpetenii ale Persiei şi Mediei, care vedeau faţa regelui şi care aveau primul [loc] în împărăţia lui):

15 „După lege, ce trebuie să i se facă reginei Vasti pentru că nu a împlinit cuvântul regelui Artaxerxes [transmis ei] prin eunuci?”.

16 Memucan a răspuns înaintea regelui şi a căpeteniilor: „Nu numai faţă de rege s-a purtat rău regina Vasti, ci şi faţă de toate căpeteniile şi faţă de toate popoarele care sunt în toate provinciile regelui Artaxerxes.

17 Căci fapta reginei va ajunge la toate femeile şi îi vor dispreţui pe soţii lor în ochii lor când vor zice: «Regele Artaxerxes a spus să vină regina Vasti, iar ea nu a venit».

18 Astăzi vor spune prinţesele Persiei şi Mediei care vor auzi de fapta reginei tuturor căpeteniilor regelui. Şi va fi dispreţ şi mânie.

19 Dacă i se pare bun regelui, să iasă de la el un decret regesc şi să fie scris în legile Persiei şi Mediei şi să nu se treacă [peste el]: să nu mai vină regina Vasti înaintea regelui Artaxerxes şi regele să dea [demnitatea] ei de regină alteia mai bună decât ea.

20 Când decizia pe care a luat-o regele se va auzi în împărăţia sa – căci ea este mare – toate femeile vor da preţuire soţilor lor, de la mare la mic”.

21 Lucrul acesta a fost plăcut în ochii regelui şi regele a făcut după cuvântul lui Memucan.

22 A trimis scrisori în toate provinciile regelui, în fiecare provincie după scrierea ei, şi la fiecare popor, ca fiecare bărbat să fie stăpân în casa lui şi să vorbească limba poporului său.

2

1 După aceste lucruri, s-a potolit furia regelui Artaxerxes; şi-a amintit de Vasti şi de ceea ce făcuse ea şi de decizia luată împotriva ei .

2 Atunci, tinerii regelui care îi slujeau au zis: „Să se caute pentru rege tinere fecioare şi frumoase la chip!”.

3 Regele a desemnat comisari în toate provinciile imperiului său ca să le adune pe toate tinerele fecioare şi frumoase la chip în fortăreaţa Susa, la casa femeilor, şi [să fie încredinţate] lui Hegai, eunucul regelui care păzeşte femeile, şi să li se dea cele necesare pentru pregătire.

4 Şi tânăra care va fi plăcută în ochii regelui să fie regină în locul lui Vasti. Lucrul acesta a fost bun în ochii regelui şi s-a făcut astfel.

5 În fortăreaţa Susa era un iudeu numit Mardoheu, fiul lui Iair, fiul lui Şimei, fiul lui Chiş , om din Beniamin.

6 El a fost deportat din Ierusalim cu cei care fuseseră luaţi captivi când a fost deportat Iehonia, regele lui Iuda, pe care l-a luat captiv Nabucodonosor, regele Babilonului.

7 El o creştea pe Hadasa, adică Estera , fiica unchiului său; căci ea nu avea nici tată, nici mamă. Fata era frumoasă la statură şi plăcută la vedere iar după moartea tatălui şi a mamei sale Mardoheu o luase ca fiică.

8 Când s-a auzit cuvântul regelui şi decretul lui, au fost adunate multe tinere la fortăreaţa Susa [sub grija] lui Hegai. A fost luată şi Ester la casa regelui, [sub grija] lui Hegai, păzitorul femeilor.

9 Fata a fost plăcută în ochii lui şi a căpătat bunăvoinţă înaintea lui. El s-a grăbit să-i dea cele de trebuinţă pentru pregătire şi partea [care i se cuvenea]; i-a dat şapte tinere alese şi le-a mutat pe ea şi pe tinerele ei în [partea] cea mai bună a casei femeilor.

10 Estera nu şi-a făcut cunoscut nici poporul, nici originea ei, căci Mardoheu îi poruncise să nu facă cunoscute [aceste lucruri].

11 În fiecare zi, Mardoheu se plimba înaintea curţii casei femeilor ca să afle cum îi merge Esterei şi ce se întâmpla cu ea.

12 Când venea rândul fiecărei tinere să intre la regele Artaxerxes, după ce se făcea pentru ea, după regula femeilor, timp de douăsprezece luni (pentru că aşa se împlineau zilele pregătirii lor: şase luni cu untdelemn de mir şi şase luni cu miresme pentru pregătirea femeilor),

13 atunci intra tânăra la rege şi tot ce dorea i se dădea să ia cu sine din casa femeilor în casa regelui.

14 Se ducea seara, şi a doua zi dimineaţa se întorcea în casa a doua a femeilor în [grija] lui Şaaşgaz, eunucul regelui şi păzitorul concubinelor. Nu mai intra la rege decât dacă regele avea plăcere de ea şi era chemată pe nume .

15 Când a venit rândul Esterei, fiica lui Abihail, unchiul lui Mardoheu, care o luase ca fiică, să intre la rege, nu a cerut nimic decât a aflat bunăvoinţă în ochii tuturor celor care o vedeau. ceea ce i-a spus Hegai, eunucul regelui şi păzitorul femeilor. Şi Ester

16 Estera a fost dusă la regele Artaxerxes, în casa regală, în luna a zecea, adică luna Tebet , în anul al şaptelea al domniei lui.

17 Regele a iubit-o pe Estera mai mult decât pe toate femeile şi ea a aflat bunăvoinţă şi îndurare în ochii lui mai mult decât toate fecioarele. El a pus coroana regală pe capul ei şi a fost regină în locul lui Vasti.

18 Regele a făcut un ospăţ mare pentru toate căpeteniile şi toţi slujitorii săi, ospăţul Esterei, a dat o scutire provinciilor şi a făcut daruri după generozitatea regelui.

19 Când au fost adunate fecioarele, Mardoheu stătea la poarta regelui .

20 Estera nu-şi făcuse cunoscute originea şi poporul, aşa cum îi poruncise Mardoheu. Ea împlinea cuvântul lui Mardoheu ca atunci când era sub tutela lui .

21 În acele zile, pe când Mardoheu stătea la poarta regelui, Bigtan şi Tereş, doi dintre eunucii regelui, păzitori ai pragului , s-au aprins de mânie şi căutau să-şi întindă mâna împotriva regelui Artaxerxes.

22 Mardoheu a aflat de lucrul acesta şi i-a făcut cunoscut reginei Estera, care i-a spus regelui în numele lui Mardoheu.

23 S-a cercetat faptul şi s-a aflat [întocmai]. Amândoi au fost spânzuraţi de un copac, iar [lucrul acesta] a fost scris în Cartea Cronicilor înaintea regelui.

3

1 După aceste lucruri, regele Artaxerxes l-a înălţat pe Aman, fiul lui Amedata din Agag, şi l-a promovat . I-a pus tronul mai sus decât al tuturor căpeteniilor care erau cu el.

2 Toţi slujitorii regelui care erau la poarta regelui se plecau şi se închinau înaintea lui Aman, căci aşa poruncise regele în privinţa lui. Însă Mardoheu nu se pleca şi nici nu se închina.

3 Slujitorii regelui care erau la poarta regelui i-au zis lui Mardoheu: „Pentru ce încalci porunca regelui?”.

4 Fiindcă ei îi spuneau în fiecare zi lucrul acesta, iar el nu îi asculta, i-au adus la cunoştinţă lui Aman ca să vadă dacă vor rămâne cuvintele lui Mardoheu, pentru că el le făcuse cunoscut că este iudeu.

5 Aman a văzut că Mardoheu nu se pleca şi nu se închina înaintea lui şi Aman s-a umplut de mânie.

6 Însă i s-a părut puţin să-şi întindă mâna numai asupra lui Mardoheu, căci i se adusese la cunoştinţă despre poporul lui Mardoheu. Aman căuta să-i nimicească pe toţi iudeii, poporul lui Mardoheu, care erau în tot imperiul lui Artaxerxes.

7 În luna întâi, adică luna Nisan , în anul al doisprezecelea al regelui Artaxerxes, au aruncat Pur , adică sorţii, înaintea lui Aman, pentru fiecare zi şi pentru fiecare lună, până în luna a douăsprezecea, adică luna Adar .

8 Atunci, Aman i-a zis regelui Artaxerxes: „Există un popor împrăştiat şi risipit în toate provinciile imperiului tău; legile lor se deosebesc de cele ale tuturor popoarelor, şi legile regelui nu le împlinesc: nu este în folosul regelui să-i lase în pace.

9 Dacă i se pare [un lucru] bun regelui, să scrie ca să fie nimiciţi! Iar eu voi cântări zece mii de talanţi de argint în mâna celor care fac lucrarea ca să-i aducă în vistieriile regelui”.

10 Regele şi-a scos inelul din deget şi i l-a dat lui Aman, fiul lui Amedata din Agag, duşmanul iudeilor.

11 Regele i-a zis lui Aman: „Argintul să fie dat ţie şi poporului ca să facă ce este bun în ochii tăi!”.

12 I-au chemat pe secretarii regelui în luna întâi, în ziua a treisprezecea, şi au scris conform cu tot ceea ce a poruncit Aman satrapilor regelui, guvernatorilor care erau în fiecare provincie, căpeteniilor fiecărui popor: fiecărei provincii conform cu scrierea ei şi fiecărui popor conform cu limba lui. A fost scris în numele regelui Artaxerxes şi sigilat cu inelul regelui.

13 Scrisorile au fost trimise prin alergători în toate provinciile regelui, ca să-i distrugă, să-i ucidă şi să-i nimicească pe toţi iudeii – tineri şi bătrâni, prunci şi femei, în aceeaşi zi – în ziua a treisprezecea a lunii a douăsprezecea, adică luna Adar, şi să le prădeze bunurile.

14 O copie a scrisorii a fost dată ca lege fiecărei provincii, ca să fie făcută cunoscută tuturor popoarelor şi să fie pregătite pentru ziua aceea.

15 Alergătorii au ieşit în grabă, după cuvântul regelui. Decretul a fost dat în fortăreaţa Susa: regele şi Aman stăteau şi beau, dar cetatea Susa era agitată .

4

1 Mardoheu a aflat tot ce se făcea, şi-a sfâşiat hainele, s-a îmbrăcat cu sac şi cenuşă, a ieşit în mijlocul cetăţii şi a strigat cu glas puternic şi amar .

2 A mers până la poarta regelui, pentru că nu se putea intra îmbrăcat în sac.

3 În toate provinciile, în fiecare loc unde erau făcute cunoscute cuvântul regelui şi decretul lui, era jale mare printre iudei, post, bocet şi vaiet; mulţi se prosternau în sac şi cenuşă.

4 Slujitoarele şi eunucii Esterei au venit şi i-au adus la cunoştinţă, iar regina s-a întristat foarte mult. A trimis haine ca să-l îmbrace pe Mardoheu şi să ia sacul de pe el , dar el nu a acceptat.

5 Atunci Estera l-a chemat pe Hatac, [unul] dintre eunucii care stăteau în faţa ei, şi i-a poruncit [să meargă] la Mardoheu să afle ce se întâmplă şi din ce cauză.

6 Hatac a ieşit [să meargă] la Mardoheu în piaţa cetăţii care este înaintea porţii regelui.

7 Mardoheu i-a făcut cunoscut tot ce i se întâmplase şi suma de argint pe care Aman a zis că o va da vistieriilor regelui împotriva iudeilor ca să-i nimicească.

8 I-a dat copia decretului regelui care fusese dat la Susa pentru a-i nimici ca să o vadă Estera, să-i facă cunoscut şi să-i poruncească să meargă la rege ca să-l îmbuneze şi să caute [îndurare] de la el pentru poporul ei .

9 Hatac a venit şi i-a făcut cunoscute Esterei cuvintele lui Mardoheu .

10 Estera i-a zis lui Hatac şi i-a poruncit [să-i spună] lui Mardoheu:

11 „Toţi slujitorii regelui şi poporul din provinciile regelui ştiu că orice bărbat sau femeie care intră la rege în curtea interioară şi care nu a fost chemat printr-o poruncă este dat la moarte; numai acela către care regele întinde sceptrul său de aur rămâne în viaţă. Dar eu nu am fost chemată să intru la rege de treizeci de zile”.

12 Ei i-au făcut cunoscute lui Mardoheu cuvintele Esterei.

13 Mardoheu a zis să i se răspundă Esterei: „Să nu crezi în sufletul tău că vei scăpa în casa regelui [numai tu] dintre toţi iudeii.

14 Căci dacă vei tăcea în acest timp, ajutorul şi eliberarea pentru iudei vor veni din alt loc acum, iar tu şi casa tatălui tău veţi pieri. Şi cine ştie dacă nu ai devenit regină pentru un astfel de timp?”.

15 Estera a zis să-i răspundă lui Mardoheu:

16 „Mergi, adună-i pe toţi iudeii care se află în Susa şi postiţi pentru mine: nu mâncaţi şi nu beţi timp de trei zile şi [trei] nopţi. Şi eu şi slujitoarele mele vom posti astfel. Aşa voi intra la rege – ceea ce nu este după lege – şi dacă e să pier, voi pieri”.

17 Mardoheu a plecat şi a făcut după tot ceea ce i-a poruncit Estera.

5

1 A treia zi, Estera s-a îmbrăcat cu [hainele] sale regale şi a venit în curtea interioară a casei regelui, în faţa casei regelui. Regele stătea pe tronul său de domnie, în faţa uşii casei.

2 Când a văzut-o regele pe regina Estera, care stătea în curte, ea a aflat bunăvoinţă în ochii lui. Regele a întins către Estera sceptrul de aur care era în mâna lui, iar Estera s-a apropiat şi a atins vârful sceptrului.

3 Regele i-a zis : „Ce ai, regină Estera? Ce vrei să-mi ceri? Chiar şi jumătate din imperiu îţi voi da!”.

4 Estera a răspuns: „Dacă este bine pentru rege, să vină regele şi Aman astăzi la ospăţul pe care i l-am pregătit !”.

5 Regele a zis: „Aduceţi-l repede pe Aman, ca să facă după cuvântul Esterei!”.

Şi au venit regele şi Aman la ospăţul pe care îl pregătise Estera.

6 Regele i-a zis Esterei în timp ce bea vin : „Ceea ce tu ceri ţi se va da şi ceea ce tu cauţi, până la jumătate din imperiu, se va face!”.

7 Estera a răspuns şi a zis: „Ceea ce eu cer şi caut este:

8 Dacă am aflat bunăvoinţă în ochii regelui şi dacă este bine pentru rege să îmi dea ceea ce eu cer şi să facă ceea ce eu caut, să vină regele şi Aman la ospăţul pe care îl voi pregăti pentru ei şi mâine voi face după cuvântul regelui”.

9 Aman a ieşit în ziua aceea, bucuros şi cu inima veselă . Dar când l-a văzut pe Mardoheu la poarta regelui că nu s-a ridicat şi nici nu s-a mişcat pentru el, Aman s-a umplut de mânie împotriva lui Mardoheu.

10 Însă Aman s-a stăpânit şi a mers acasă. Apoi a trimis să fie aduşi cei care îl iubeau şi Zereş, soţia lui.

11 Aman le-a povestit despre strălucirea bogăţiei sale şi despre mulţimea fiilor săi, despre cum l-a mărit regele şi despre cum l-a ridicat peste căpeteniile şi slujitorii regelui.

12 Aman a mai spus: „Regina Estera nu a lăsat [pe nimeni] să intre cu regele la ospăţul pe care i l-a pregătit decât numai pe mine. Chiar şi pentru mâine sunt invitat de către ea împreună cu regele.

13 Dar toate acestea nu au nicio valoare pentru mine atât timp cât îl văd pe Mardoheu, iudeul, stând la poarta regelui”.

14 Dar Zereş, soţia lui, şi cei care îl iubeau i-au zis: „Fă o spânzurătoare înaltă de cincizeci de coţi şi dimineaţa spune-i regelui să fie spânzurat Mardoheu de ea. Apoi mergi cu regele la ospăţ cu bucurie”. Lucrul acesta a fost bun înaintea lui Aman şi a făcut o spânzurătoare.

6

1 În noaptea aceea, regele nu a avut somn . A poruncit să-i fie adusă Cartea Memoriilor, a Cronicilor, şi au fost citite înaintea regelui.

2 S-a găsit scris cum Mardoheu a făcut cunoscut că Bigtan şi Tereş, cei doi eunuci ai regelui, păzitori ai pragului, au căutat să-şi întindă mâna împotriva regelui Artaxerxes.

3 Regele a zis: „Ce cinste şi mărire i s-au făcut lui Mardoheu pentru aceasta?”. Atunci, tinerii regelui care îl slujeau au zis: „Nu s-a făcut nimic pentru el”.

4 Dar regele a zis: „Cine este în curte?”. Aman venise în curtea exterioară a casei regelui să-i spună regelui să îl spânzure pe Mardoheu de spânzurătoarea pe care i-o pregătise.

5 Slujitorii regelui i-au răspuns: „Aman stă în curte”. Regele a zis: „Să intre!”.

6 Aman a intrat şi regele i-a zis: „Ce trebuie făcut pentru un om pe care regele are plăcere să-l cinstească?”. Dar Aman şi-a zis în inima lui: „Cui altcuiva are plăcere regele să îi dea cinste mai mult decât mie?”.

7 Aman i-a răspuns regelui: „Omului pe care regele are plăcerea să-l cinstească

8 trebuie să i se aducă îmbrăcăminte regală cu care se îmbracă regele, calul pe care călăreşte regele şi să i se pună o coroană regală pe cap.

9 Să se dea haina şi calul în mâna uneia dintre căpeteniile nobile ale regelui şi să fie îmbrăcat omul pe care regele are plăcerea să îl cinstească, să-l plimbe călare în piaţa cetăţii şi să se strige înaintea lui: «Aşa i se va face omului pe care regele are plăcerea să îl cinstească!»”.

10 Regele i-a zis lui Aman: „Ia repede haina şi calul, după cum ai vorbit, şi fă-i aşa lui Mardoheu, iudeul, care stă la poarta regelui. Să nu lipsească nimic din ceea ce ai spus!”.

11 Aman a luat haina şi calul, l-a îmbrăcat pe Mardoheu, l-a plimbat călare prin piaţa cetăţii şi a strigat înaintea lui: „Aşa i se face omului pe care regele are plăcerea să îl cinstească!”.

12 Apoi, Mardoheu s-a întors la poarta regelui, iar Aman s-a grăbit acasă jelind şi cu capul acoperit .

13 Aman i-a povestit soţiei sale, Zereş, şi tuturor celor care îl iubeau tot ce i se întâmplase. Înţelepţii lui şi soţia sa, Zereş, i-au zis: „Dacă Mardoheu, înaintea căruia ai început să cazi , este din tribul iudeilor, nu vei putea [să faci nimic], ci vei cădea tu înaintea lui ”.

14 Pe când mai vorbeau cu el încă, s-au apropiat eunucii regelui şi s-au grăbit să-l ducă la ospăţul pe care îl pregătise Estera.

7

1 Regele şi Aman au mers să bea cu regina Estera.

2 Regele i-a zis Esterei şi a doua zi, pe când bea vin: „Ceea ce tu ceri, regină Estera, ţi se va da, iar ceea ce tu cauţi, până la jumătate din imperiu, ţi se va face”.

3 Regina Estera i-a răspuns şi a zis: „Dacă am aflat bunăvoinţă înaintea ta, rege, dacă este bine pentru rege, să-mi fie dată viaţa pentru ceea ce caut şi cea a poporului meu pentru ceea ce eu cer.

4 Căci eu şi poporul meu suntem vânduţi pentru a fi nimiciţi, ucişi şi distruşi, cu toate că, dacă am fi vânduţi ca sclavi şi ca sclave, aş fi tăcut, căci [această] persecuţie nu ar avea nicio valoare ca să fie deranjat regele ”.

5 Regele Artaxerxes i-a zis reginei Estera: „Cine este şi unde este cel care s-a gândit să vină şi să facă astfel?”.

6 Estera a răspuns: „Persecutorul şi duşmanul este Aman, acest om rău!”. Atunci Aman a rămas îngrozit înaintea regelui şi a reginei.

7 Regele, în mânia lui, s-a ridicat de la ospăţul de vin [şi a mers] în grădina palatului. Iar Aman a rămas să-şi ceară viaţa de la regina Estera, căci văzuse că fusese hotărât asupra lui răul din partea regelui.

8 Regele s-a întors din grădina palatului în încăperea ospăţului de vin, iar Aman era căzut spre patul pe care era Estera. Atunci regele a zis: „Vrea chiar să atenteze la regina care este cu mine în casă”. Şi cum a ieşit cuvântul din gura regelui, au acoperit faţa lui Aman .

9 Harbona, unul dintre eunucii care stau înaintea regelui, a zis: „Iată, spânzurătoarea de cincizeci de coţi pe care a făcut-o Aman pentru Mardoheu, cel care a vorbit bine despre rege, stă înălţată la casa lui Aman!”. Atunci regele a zis: „Spânzuraţi-l de ea!”.

10 Ei l-au spânzurat pe Aman de spânzurătoarea pe care o pregătise pentru Mardoheu . Şi mânia regelui s-a potolit.

8

1 În acea zi, regele Artaxerxes i-a dat reginei Estera casa lui Aman, persecutorul iudeilor. Mardoheu a venit înaintea regelui, căci Estera i-a făcut cunoscut regelui ceea ce făcuse pentru ea.
căci

2 Regele şi-a scos inelul pe care îl luase de la Aman şi i l-a dat lui Mardoheu. Şi i-a pus pe Estera şi pe Mardoheu peste casa lui Aman.

3 Estera a vorbit din nou înaintea regelui: s-a aruncat la picioarele lui, a plâns şi l-a implorat să oprească răul lui Aman din Agag şi planul său pe care îl făcuse împotriva iudeilor.

4 Regele a întins sceptrul de aur către Estera, iar ea s-a ridicat şi a stat în picioare înaintea regelui.

5 Atunci ea a zis: „Dacă este bine pentru rege, dacă am aflat bunăvoinţă înaintea lui, dacă lucrul acesta este drept înainte regelui şi dacă eu sunt plăcută în ochii lui, să scrie să se întoarcă scrisorile cu planul lui Aman, fiul lui Amedata din Agag, în care a scris să fie nimiciţi iudeii care sunt în toate provinciile regelui.

6 Căci cum aş putea să văd răul care l-ar lovi pe poporul meu, sau cum aş putea să văd nimicirea neamului meu?”.

7 Regele Artaxerxes le-a zis reginei Estera şi lui Mardoheu, iudeul: „Iată, i-am dat Esterei casa lui Aman; pe el l-au spânzurat de spânzurătoare pentru că îşi întinsese mâna împotriva iudeilor .

8 Iar voi scrieţi despre iudei ceea ce va fi bun în ochii voştri în numele regelui şi sigilaţi cu inelul regelui, căci scrisorile scrise în numele regelui şi sigilate cu inelul regelui nu pot fi revocate !”.

9 Au fost chemaţi scribii regelui în acel timp, în luna a treia , adică luna Sivan , în ziua a treisprezecea, şi ei au scris conform cu tot ceea ce a poruncit Mardoheu iudeilor, satrapilor, guvernatorilor şi căpeteniilor provinciilor, din India până în Etiopia – o sută douăzeci şi şapte de provincii – fiecărei provincii după scrierea ei şi fiecărui popor după limba lui şi evreilor după scrierea şi după limba lor.

10 Au scris în numele regelui Artaxerxes şi au sigilat cu inelul regelui. Au trimis scrisorile prin alergătorii care călăreau pe cai, armăsari regali de rasă.

11 [Prin ele] regele le dădea [voie] iudeilor care erau în orice cetate să se adune şi să-şi apere viaţa, să nimicească şi să ucidă, să distrugă orice putere a provinciei sau a poporului care i-ar prigoni pe ei, pe copiii lor sau pe femei şi să le captureze prăzile ;

12 [toate acestea] într-o singură zi, în toate provinciile regelui Artaxerxes, în ziua a treisprezecea a lunii a douăsprezecea, adică luna Adar .

13 O copie a scrisorii, care trebuia dată ca decret pentru fiecare provincie, a fost adusă la cunoştinţa tuturor popoarelor, pentru ca iudeii să fie pregătiţi în ziua aceea să se răzbune pe duşmanii lor.

14 Alergătorii care călăreau pe armăsarii regali au ieşit grăbiţi şi presaţi de cuvântul regelui. Decretul a fost dat în fortăreaţa Susa.

15 Mardoheu a ieşit dinaintea regelui cu o haină regală violetă şi albă, cu o cunună mare de aur şi cu o mantie de in şi de purpură, iar cetatea Susa striga şi se bucura.

16 Pentru iudei era lumină, bucurie, veselie şi onoare.

17 În fiecare provincie şi în fiecare cetate, în locul unde ajungea cuvântul regelui şi decretul său era bucurie şi veselie între iudei, ospăţ şi zi bună. Mulţi dintre popoarele ţării au devenit iudei pentru că frica de iudei căzuse peste ei.
trimise

9

1 În luna a douăsprezecea, adică luna Adar, în a treisprezecea zi a ei, când cuvântul regelui şi decretul său erau aproape să fie îndeplinite, în ziua când duşmanii iudeilor sperau să-i domine – dar s-a schimbat, că ei, iudeii, au dominat asupra celor care îi urau –,

2 iudeii s-au adunat în cetăţile lor, în toate provinciile regelui Artaxerxes, ca să-şi întindă mâna împotriva celor care le-ar căuta răul. Nimeni nu a putut să stea înaintea lor, pentru că groaza de ei căzuse peste toate popoarele.

3 Toate căpeteniile provinciilor, satrapii, guvernatorii şi cei care făceau lucrarea regelui i-au sprijinit pe iudei, pentru că groaza de Mardoheu căzuse asupra lor.

4 Căci Mardoheu devenise mare în casa regelui şi faima lui se răspîndea în toate provinciile, astfel că Mardoheu devenea din ce în ce mai mare.

5 Iudeii i-au bătut pe toţi duşmanii lor cu lovituri de sabie, i-au ucis şi i-au nimicit. Au făcut ce au vrut cu cei care îi urau.

6 În fortăreaţa Susa, iudeii au ucis şi au nimicit cinci sute de oameni:

7 pe Parşandata, pe Dalfon, pe Aspata,

8 pe Porata, pe Adalia, pe Aridata,

9 pe Parmaşta, pe Arizai, pe Aridai şi pe Vaiezata,

10 cei zece fii ai lui Aman, fiul lui Amedata, duşmanul iudeilor. I-au ucis, dar nu şi-au întins mâinile la prada lor .

11 În ziua aceea, numărul celor ce fuseseră ucişi în fortăreaţa Susa a ajuns înaintea regelui.

12 Regele i-a zis reginei Estera: „În fortăreaţa Susa, iudeii au ucis cinci sute de oameni şi pe cei zece fii ai lui Aman. În celelalte provincii ale regelui ce vor face? Ceea ce tu îmi ceri ţi se va da şi ceea ce tu mai cauţi se va face”.

13 Estera a răspuns: „Dacă este bine pentru rege, să li se dea şi mâine iudeilor care sunt în Susa să facă după decretul de azi, iar pe cei zece fii ai lui Aman să îi spânzure de spânzurătoare”.

14 Regele a zis să se facă astfel: a fost dat un decret în Susa, iar cei zece fii ai lui Aman au fost spânzuraţi.

15 Iudeii care erau în Susa s-au adunat şi în ziua a paisprezecea a lunii Adar şi au ucis în Susa trei sute de oameni, dar nu şi-au întins mâinile la prada lor.

16 Ceilalţi iudei care erau în provinciile regelui s-au adunat să-şi apere viaţa şi au avut linişte de duşmanii lor. Au ucis dintre cei care îi urau şaptezeci şi cinci de mii , dar nu şi-au întins mâinile la prada lor.

17 Era în ziua a treisprezecea a lunii Adar. În ziua a paisprezecea s-au odihnit şi au făcut din ea o zi de ospăţ şi de bucurie.

18 Iudeii care se aflau în Susa s-au adunat în ziua a treisprezecea şi a paisprezecea. În ziua a cincisprezecea s-au odihnit şi au făcut din ea o zi de ospăţ şi de bucurie .

19 De aceea iudeii de la ţară, care locuiesc în cetăţi deschise, fac în ziua a paisprezecea a lunii Adar o zi de bucurie şi de ospăţ – o zi de sărbătoare – şi îşi trimit porţii [de mâncare] unii altora.

20 Mardoheu a scris aceste lucruri şi a trimis scrisori tuturor Iudeilor din toate provinciile regelui Artaxerxes, cele apropiate şi cele îndepărtate,

21 ca să-i facă să celebreze ziua a paisprezecea a lunii Adar şi ziua a cincisprezecea din an în an,

22 ca zile în care au avut linişte de duşmanii lor, lună în care durerea lor s-a schimbat în bucurie şi jalea lor în zi bună; să facă din ele zile de ospăţ şi de bucurie, să-şi trimită porţii [de mâncare] unii altora şi daruri săracilor.

23 Iudeii au acceptat să facă ceea ce începuseră şi ceea ce le-a scris Mardoheu.

24 Căci Aman, fiul lui Amedata din Agag, duşmanul tuturor iudeilor, plănuise să îi nimicească. A aruncat Pur, adică sorţii, ca să-i extermine şi să-i nimicească.

25 De când [Estera] a venit înaintea regelui, el a transmis prin scrisori ca planul lui rău pe care-l făcuse împotriva iudeilor să se întoarcă asupra capului său; el şi fiii au fost spânzuraţi de spânzurătoare.

26 De aceea au dat acelor zile numele Purim după numele Pur, pentru cuvintele acestei scrisori, pentru ce văzuseră ei în aceasta şi pentru ce li se întâmplase.

27 Iudeii au stabilit pentru ei, pentru descendenţa lor şi pentru toţi cei care se vor uni cu ei să nu neglijeze să ţină aceste două zile, după cum este scris şi la timpul lor hotărât, în fiecare an.

28 Aceste zile să fie amintite şi celebrate în fiecare generaţie, în fiecare familie, în fiecare provincie şi în fiecare cetate: zilele Purim să nu fie neglijate în mijlocul iudeilor şi amintirea lor să nu fie ştearsă din descendenţa lor.

29 Regina Estera, fiica lui Abihail, şi Mardoheu, iudeul, au scris cu toată autoritatea pentru a întări această a doua scrisoare despre Purim.

30 Au trimis scrisori tuturor iudeilor, în cele o sută douăzeci şi şapte de provincii ale imperiului lui Artaxerxes. [Conţineau] cuvinte de pace şi de fidelitate,

31 ca să stabilească aceste zile de Purim la timpul lor hotărât, după cum a stabilit Mardoheu, iudeul, şi regina Estera, după cum le-au hotărât pentru ei înşişi şi pentru descendenţa lor cu ocazia posturilor şi a strigătului lor .

32 Cuvântul Esterei a întărit aceste lucruri privitoare la aceste [zile de] Purim şi a fost scris într-o carte .

10

1 Regele Artaxerxes a impus un tribut asupra ţării şi asupra insulelor mării .

2 Toate faptele puterii şi vitejiei lui şi istorisirea măreţiei lui Mardoheu la care l-a ridicat regele, nu sunt, oare, ele scrise în Cartea Cronicilor Regilor Mediei şi ai Persiei?

3 Căci Mardoheu, iudeul, era primul după regele Artaxerxes. Era mare printre iudei şi plăcut de mulţi fraţi ai săi, căci a căutat binele poporului său şi a vorbit de pace întregii sale descendenţe .