1

1 Cuvintele lui Nehemia , fiul lui Hacalia. În luna Chişleu, în al douăzecilea an, eram în fortăreaţa Susa .

2 Au venit Hanani , unul dintre fraţii mei, şi câţiva oameni din Iuda. I-am întrebat despre iudeii scăpaţi care mai rămăseseră din captivitate şi despre Ierusalim.

3 Ei mi-au răspuns: „Cei care au rămas din captivitate sunt acolo, în provincie; sunt în mare necaz şi ruşine: zidurile Ierusalimului sunt dărâmate şi porţile sale sunt arse de foc”.

4 Când am auzit aceste lucruri, am stat jos, am plâns şi am jelit multe zile. Am postit şi m-am rugat înaintea Dumnezeului cerurilor

5 şi am zis: „Doamne, Dumnezeul cerurilor, Dumnezeu mare şi înfricoşător, tu care păstrezi alianţa şi îndurarea faţă de cei care te iubesc şi păzesc poruncile tale!

6 Să fie, te rog, urechea ta atentă şi ochii tăi deschişi la rugăciunea pe care slujitorul tău ţi-o adresează acum , ziua şi noaptea, pentru fiii lui Israel, slujitorii tăi; mărturisesc păcatul pe care fiii lui Israel l-au făcut înaintea ta. Şi am păcătuit şi eu şi casa tatălui meu am păcătuit.

7 Ne-am purtat cu răutate împotriva ta şi nu am păzit poruncile, hotărârile şi judecăţile pe care i le-ai dat lui Moise, slujitorul tău.

8 Aminteşte-ţi de cuvintele pe care i le-ai spus lui Moise, slujitorul tău: «Dacă veţi fi infideli, vă voi împrăştia printre popoare.

9 Dar dacă vă veţi întoarce la mine, dacă veţi păzi poruncile mele şi le veţi împlini, atunci, chiar dacă veţi fi alungaţi până la marginea cerurilor, de acolo vă voi aduna şi vă voi aduce la locul pe care l-am ales ca să-mi aşez acolo numele» .

10 Ei sunt slujtorii tăi şi poporul tău pe care l-ai răscumpărat prin puterea ta cea mare şi cu braţul tău puternic.

11 Ah, Doamne! Să fie urechea ta atentă la rugăciunea slujitorului tău şi la rugăciunea slujitorilor tăi care doresc să se teamă de numele tău! Dă, te rog, succes slujitorului tău şi să găsesc bunăvoinţă înaintea acestui om!”. Eu eram paharnicul regelui .

2

1 În luna Nisan , în al douăzecilea an al regelui Artaxerxes, pe când vinul era înaintea lui, am luat vinul şi l-am dat regelui. Niciodată nu fusesem trist înaintea lui.

2 Regele mi-a zis: „Pentru ce ai faţa tristă, deşi nu eşti bolnav? Aceasta nu poate fi decât tristeţea inimii”. Atunci mi-a fost foarte mare teamă .

3 I-am răspuns regelui: „Să trăiască regele în veci! Cum să nu am faţa tristă când cetatea în care sunt mormintele părinţilor mei este pustiită şi porţile ei sunt mistuite de foc?”.

4 Regele mi-a zis: „Ce vrei să ceri?”. Eu m-am rugat Dumnezeului cerurilor

5 şi i-am răspuns regelui: „Dacă este un [lucru] bun pentru rege şi dacă slujitorul tău a aflat bunăvoinţă înaintea ta, trimite-mă în cetatea mormintelor părinţilor mei ca s-o reconstruiesc!”.

6 Regele – lângă care stătea regina – mi-a zis: „Până când va dura călătoria şi când te vei întoarce?”. I-a plăcut regelui, mi-a dat drumul, iar eu i-am zis când [mă voi întoarce].

7 Apoi i-am zis regelui:
„Dacă este un [lucru] bun pentru rege, să mi se dea scrisori pentru guvernatorii de dincolo de Râu ca să mă lase să trec şi să ajung în Iuda

8 şi o scrisoare pentru Asaf, păzitorul pădurii regelui , ca să-mi dea lemn să fac grinzi pentru porţile fortăreţei care este lângă casă, pentru zidul cetăţii şi pentru casa unde voi merge”. Regele mi-a dat, pentru că mâna binevoitoare a Domnului era asupra mea.

9 Am ajuns la guvernatorii de dincolo de Râu şi le-am dat scrisorile regelui. Regele trimisese cu mine căpetenii ale armatei şi călăreţi.

10 Când au auzit Sanbalat din Horon şi Tobia, slujitorul din Amon , le-a părut un rău mare că a venit cineva să caute binele fiilor lui Israel.

11 Am ajuns la Ierusalim şi am stat acolo trei zile.

12 M-am ridicat noaptea, eu şi puţinii oameni care erau cu mine, şi nu am spus nimănui ce îmi pusese Domnul la inimă să fac pentru Ierusalim. Nu aveam cu mine niciun animal decât animalul pe care călăream.

13 Am ieşit noaptea pe Poarta Văii , spre Izvorul Balaurului şi spre Poarta Gunoiului. Am cercetat zidurile Ierusalimului care erau sparte şi porţile lui care erau mistuite de foc.

14 Am trecut pe la Poarta Izvorului şi pe la Piscina Regelui, dar nu era loc pentru animalul de sub mine ca să treacă.

15 Am urcat până la pârâu noaptea şi am cercetat zidul. Apoi, revenind prin Poarta Văii, m-am întors.

16 Guvernatorii nu ştiau unde mersesem şi ce făceam. Căci până atunci nu le făcusem cunoscut nici iudeilor, nici preoţilor, nici conducătorilor, nici guvernatorilor şi nici celorlalţi care făceau lucrarea.

17 Apoi le-am zis: „Voi vedeţi nenorocirea în care suntem: Ierusalimul este pustiit şi porţile lui sunt arse în foc. Veniţi să reconstruim zidul Ierusalimului, ca să nu mai fim de batjocură!”.

18 Le-am făcut cunoscut cum mâna cea binevoitoare a Domnului fusese asupra mea şi cuvintele regelui pe care mi le spusese. Ei au spus: „Să ne ridicăm şi să construim!”. Şi s-au încurajat pentru [a face] bine.

19 Când au auzit Sanbalat din Horon, Tobia, slujitorul din Amon, şi Gheşem din Arabia şi-au bătut joc de noi şi ne-au dispreţuit. Ei au zis: „Ce este acest lucru pe care îl faceţi? Vreţi să vă revoltaţi împotriva regelui?”.

20 Însă eu le-am răspuns, zicându-le: „Dumnezeul cerurilor ne va da succes; noi, slujitorii lui, ne vom ridica şi vom construi. Dar voi nu aveţi parte, nici drept, nici amintire în Ierusalim”.

3

1 Marele preot Eliaşib s-a ridicat împreună cu fraţii săi, preoţii, şi au construit Poarta Oilor. Au sfinţit-o şi i-au pus uşile; au sfinţit-o de la turnul Mea până la turnul lui Hananeel.

2 Alături de el au construit oamenii din Ierihon; alături de ei a construit Zacur, fiul lui Imri.

3 Fiii lui Senaa au construit Poarta Peştilor. I-au pus grinzile, i-au fixat uşile, încuietorile şi zăvoarele.

4 Alături de ei a reparat Meremot, fiul lui Urie, fiul lui Hacoţ; alături de el a reparat Meşulam, fiul lui Berechia, fiul lui Meşezabeel; alături de el a reparat Sadoc, fiul lui Baana;

5 alături de ei au lucrat cei din Tecoa, ai căror nobili nu au pus umărul la lucrarea Domnului.

6 Poarta cea Veche au reparat-o Ioiada, fiul lui Paseah, şi Meşulam, fiul lui Besodia. I-au pus grinzile, i-au fixat uşile, încuietorile şi zăvoarele.

7 Alături de ei au reparat Melatia din Gabaon, Iadon din Meron şi oamenii din Gabaon şi Miţpa, lângă tronul guvernatorului de dincoace de Râu;

8 alături de ei a reparat Uziel, fiul lui Harhaia, dintre bijutieri ; alături de el a reparat Hanania, dintre cei care făceau arome. Au restaurat Ierusalimul până la zidul cel lat .

9 Alături de ei a reparat Refaia, fiul lui Hur care era căpetenie peste jumătate din sectorul Ierusalimului.

10 Lângă el a reparat Iedaia, fiul lui Harumaf, în faţa casei sale; alături de el a reparat Hatuş, fiul lui Haşabnia.

11 O altă parte a zidului şi Turnul Cuptoarelor au fost reparate de Malchia, fiul lui Harim, şi de Haşub, fiul lui Pahat-Moab.

12 Alături de ei a lucrat, cu fetele sale, Şalum, fiul lui Haloheş, care era căpetenie peste jumătate din sectorul Ierusalimului.

13 Poarta Văii au reparat-o Hanun şi locuitorii din Zanoah. I-au pus grinzile, i-au fixat uşile, încuietorile şi zăvoarele: [au repadrat] o mie de coţi, până la Poarta Gunoiului .

14 Poarta Gunoiului a reparat-o Malchia, fiul lui Recab, care era căpetenie peste sectorul din Bet-Cherem : a construit-o, i-a pus grinzile, i-a fixat uşile, încuietorile şi zăvoarele.

15 Poarta Izvorului a reparat-o Şalun, fiul lui Col-Hoze, care era căpetenie peste sectorul din Miţpa: a construit-o, i-a pus grinzile, i-a fixat uşile, încuietorile şi zăvoarele. A reparat zidul piscinei Siloe , lângă grădina regelui, până la scările care coboară din cetatea lui David.

16 După el a reparat Nehemia, fiul lui Azbuc, care era căpetenie peste jumătate din sectorul de la Bet-Ţur, până în faţa mormintelor lui David, până la piscina pe care a făcut-o şi până la casa vitejilor.

17 După el au reparat leviţii, Rehum, fiul lui Bani, şi alături de el a reparat, pentru sectorul său, Haşabia, care era căpetenie peste jumătate din sectorul Cheila .

18 După el au lucrat fraţii lor, Bavai, fiul lui Henadad, care era căpetenie peste jumătate din sectorul Cheila;

19 lângă el, Ezer, fiul lui Iosue, care era căpetenie peste Miţpa, a reparat o altă parte [a zidului] în faţa urcuşului armelor, în unghi.

20 După el a reparat cu ardoare Baruc, fiul lui Zabai, o altă parte de la unghi până la poarta casei lui Eliaşib, marele preot.

21 După el, Meremot, fiul lui Urie, fiul lui Hacoţ, a reparat o altă parte: de la poarta casei lui Eliaşib până la capătul casei lui Eliaşib.

22 După el au reparat preoţii care locuiau în împrejurimi .

23 După ei, Beniamin şi Haşub au reparat în dreptul casei lor; după ei, Azaria, fiul lui Maaseia, fiul lui Anania, a lucrat lângă casa lui.

24 După el, Binui, fiul lui Henadad, a reparat o altă parte, de la casa lui Azaria până la unghi şi până la colţ.

25 Palal, fiul lui Uzai, a reparat în faţa unghiului şi a turnului de sus care era în partea superioară a casei regelui, lângă curtea temniţei; după el a reparat Pedaia, fiul lui Pareoş.

26 Cei dăruiţi [templului], care locuiau în Ofel, [au reparat] în dreptul Porţii Apelor , spre răsărit şi până la turnul care iese [în afară].

27 După ei, cei din Tecoa au reparat o altă parte, în dreptul turnului celui mare care iese [în afară] până la zidul de la Ofel.

28 Deasupra Porţii Cailor , preoţii au reparat fiecare în dreptul casei lui.

29 După ei, Ţadoc, fiul lui Imer, a reparat în dreptul casei lui. După el a reparat Şemaia, fiul lui Şecania, păzitorul porţii de la răsărit.

30 După el, Hanania, fiul lui Şelemia, şi Hanun, al şaselea fiu al lui Ţalaf, au reparat o altă parte [a zidului]. După ei, Meşulam, fiul lui Berechia, a reparat în dreptul camerei sale.

31 După el, Malchia, dintre bijutieri, a reparat până la casele celor dăruiţi şi ale negustorilor, în dreptul Porţii Numărătorii şi până la camera de sus din colţ.

32 Între camera de sus din colţ şi Poarta Oilor au reparat bijutierii şi negustorii.

33 Când a auzit Sanbalat că reconstruim zidul, s-a mâniat şi s-a înfuriat foarte tare şi i-a batjocorit pe iudei.

34 El le-a zis în faţa fraţilor săi şi a armatei din Samaria: „Ce fac aceşti iudei neputincioşi? Vor fi lăsaţi să construiască şi să termine astăzi? Vor face ei să ia viaţă pietrele din grămada de praf, ele care sunt arse?”.

35 Tobia, care era lângă el, a zis: „Chiar dacă ei construiesc, dacă s-ar urca o vulpe, ar rupe zidul lor de piatră”.

36 „Ascultă , Dumnezeul nostru, cum îşi bat joc de noi! Fă să se întoarcă insultele lor asupra capetelor lor şi fă-i de batjocură în ţara captivităţii!

37 Nu acoperi nelegiuirea lor şi păcatul lor să nu-l ştergi dinaintea ta , pentru că i-au insultat pe cei care construiau!”.

38 Dar noi am construit zidul şi toate zidurile au fost terminate până la jumătate. Poporul avea la inimă să lucreze.

4

1 Când au auzit Sanbalat, Tobia, arabii, cei din Amon şi din Aşdod că restaurarea zidurilor înainta şi că spărturile începeau să se astupe, s-au mâniat foarte tare.

2 Au conspirat toţi împreună să vină împotriva Ierusalimului şi să provoacee haos în el.

3 Doar noi ne-am rugat la Dumnezeul nostru şi am stabilit pază împotriva lor zi şi noapte.

4 Însă Iuda zicea: „Puterea celui care cară slăbeşte şi praful se măreşte; nu vom putea să reconstruim zidul”.

5 Şi duşmanii noştri ziceau: „Nu vor şti şi nu vor vedea [nimic] până când vom ajunge în mijlocul lor: îi vom ucide şi vom face să înceteze lucrarea!”.

6 Iudeii care locuiau lângă ei au venit de zece ori şi ne-au spus despre toate locurile de unde veneau împotriva noastră .

7 De aceea, în locurile cele mai de jos din spatele zidului, în locurile expuse, în spatele zidului, am pus poporul, după familiile lor, cu săbiile, cu suliţele şi cu arcurile lor.

8 M-am uitat, m-am ridicat şi le-am zis nobililor, guvernatorilor şi restului poporului: „Nu vă temeţi de ei! Amintiţi-vă de Domnul cel mare şi înfricoşător şi luptaţi pentru fraţii voştri, pentru fiii voştri, pentru fiicele voastre, pentru soţiile şi casele voastre!”.

9 Când au auzit duşmanii noştri că ni s-a făcut cunoscut, Dumnezeu a distrus planul lor, iar noi toţi ne-am întors la zid, fiecare la lucrarea lui.

10 Din ziua aceea, jumătate dintre slujitorii mei făceau lucrarea, iar jumătate dintre ei purtau suliţe, scuturi, arcuri şi armuri. Iar căpeteniile erau în urma întregii case a lui Iuda.

11 Cei care construiau zidul şi cei ce purtau poverile sau încărcau, cu o mână lucrau, iar cu cealaltă ţineau arma.

12 Constructorii aveau fiecare sabia încinsă peste coapsele sale şi construiau. Iar cel care suna din corn era lângă mine.

13 Le-am zis nobililor, guvernatorilor şi restului poporului: „Lucrarea este mare şi întinsă, iar noi suntem împrăştiaţi pe zid departe unul de altul.

14 În locul unde veţi auzi sunetul cornului, de acolo să vă adunaţi lângă noi. Dumnezeul nostru va lupta pentru noi!”.

15 Aşa făceam lucrarea: jumătate dintre noi purta suliţa de la ivirea zorilor până când apăreau stelele.

16 În acelaşi timp, am mai zis poporului: „Fiecare să petreacă noaptea în Ierusalim cu slujitorul lui; vom avea noaptea pentru pază şi ziua pentru lucrare”.

17 Nici eu, nici fraţii mei, nici slujitorii mei şi nici oamenii de pază care erau în urma mea nu ne-am schimbat hainele şi fiecare [se ducea] cu armele la apă.

5

1 S-a ridicat un strigăt puternic din partea poporului şi a soţiilor lor către fraţii lor iudei.

2 Unii ziceau: „Noi, fiii noştri şi fiicele noastre suntem mulţi; trebuie să facem rost de grâu ca să mâncăm şi să trăim”.

3 Alţii ziceau: „Dăm drept garanţie ogoarele noastre, viile şi casele noastre ca să facem rost de grâu în timpul foametei”.

4 Alţii ziceau: „Am împrumutat argint, punând garanţie ogoarele şi viile noastre pentru tributul regelui.

5 Deşi carnea noastră este ca şi carnea fraţilor noştri, fiii noştri sunt ca fiii lor; iată, îi supunem pe fiii noştri şi pe fiicele noastre ca sclavi – ba chiar sunt dintre fiicele noastre [care au fost] supuse iar mâinile noastre sunt fără putere, căci ogoarele şi viile noastre sunt ale altora”.

6 M-am mâniat foarte mult când am auzit strigătul lor şi cuvintele acestea.

7 M-am hotărât să-i mustru pe nobili şi pe guvernatori şi să le spun: „Voi luaţi camătă de la fraţii voştri”. Şi am pus împotriva lor o adunare mare

8 şi le-am zis: „Noi i-am răscumpărat, după puterea noastră, pe fraţii noştri iudei care fuseseră vânduţi neamurilor, iar voi îi vindeţi pe fraţii voştri ca să ne fie vânduţi nouă?”. Ei au tăcut şi nu au găsit răspuns.

9 Apoi le-am zis: „Nu este bun lucrul pe care îl faceţi. Oare nu ar trebui să umblaţi în teama de Dumnezeul nostru, ca să nu fim de batjocură pentru naţiuni, duşmanii noştri?

10 Şi eu, şi fraţii mei şi slujitorii mei i-am împrumutat cu argint şi grâu. Să abandonăm, vă rog, camăta aceasta!

11 Daţi-le înapoi astăzi ogoarele, viile, măslinii şi casele şi o sutime din argintul, din grâul, din mustul şi din untdelemnul pe care le-aţi cerut de la ei!”.

12 Ei au răspuns: „Le vom da înapoi şi nu le vom cere nimic! Vom face aşa cum ai zis”. I-am chemat pe preoţi şi i-am pus să jure că vor face după cuvântul acesta.

13 Apoi mi-am scuturat poala [mantiei] şi am zis: „Aşa să scuture Dumnezeu din casa lui şi din câştigul său pe oricine nu va împlini cuvântul acesta: aşa să fie scuturat şi golit!”. Toată adunarea a zis: „Amin”. Şi l-au lăudat pe Domnul. Iar poporul a făcut după cuvântul acesta.

14 Din ziua în care m-a stabilit ca să fiu guvernator în ţara lui Iuda, din anul al douăzecilea şi până în anul al treizeci şi doilea al regelui Artaxerxes, eu şi fraţii mei nu am mâncat pâinea guvernatorului .

15 Dar primii guvernatori care fuseseră înaintea mea au îngreunat poporul şi au luat de la el pâine şi vin în afară de cei patruzeci de [sicli de] argint ; ba chiar şi slujitorii lor stăpâneau peste popor. Dar eu nu am făcut aşa pentru că mă tem de Dumnezeu.

16 Ci am lucrat şi la repararea acestui zid; nu am cumpărat niciun ogor şi toţi slujitorii mei erau adunaţi acolo la lucru.

17 Aveam la masă o sută cincizeci de oameni, iudei şi guvernatori, şi cei care veneau la noi dintre popoarele dimprejurul nostru.

18 Ceea ce se pregătea în fiecare zi erau un bou şi şase berbeci aleşi; pentru mine se pregăteau păsări, iar la fiecare zece zile, pentru toţi, vin din belşug. Cu toate acestea, nu am cerut pâinea guvernatorului, pentru că lucrarea apăsa asupra acestui popor.

19 Aminteşte-ţi de mine, Dumnezeul meu, pentru tot binele pe care l-am făcut acestui popor.

6

1 Când au auzit Sanbalat, Tobia, Gheşem din Arabia şi ceilalţi duşmani ai noştri că reconstruisem zidul şi că nu mai rămăsese nicio spărtură în el – deşi nu fixasem încă uşile la porţi –,

2 atunci Sanbalat şi Gheşem au trimis să-mi spună: „Vino să ne întâlnim la Chefirim , în Valea Ono!” . Însă ei se gândeau să-mi facă rău.

3 Dar eu am trimis mesageri la ei să le zică: „Am o mare lucrare de făcut şi nu pot să cobor. De ce să înceteze lucrarea cât timp eu aş părăsi-o ca să cobor la voi?”.

4 Au trimis la mine în acest mod de patru ori, iar eu le-am răspuns în acelaşi mod.

5 Sanbalat l-a trimis la mine în acelaşi mod pe slujitorul său, care avea în mână o scrisoare deschisă .

6 În ea era scris: „Se aude printre popoare – şi Gaşmu o spune – că tu şi iudeii vă gândiţi să vă răzvrătiţi; de aceea construieşti tu zidul. Şi că, după aceste vorbe, tu vei deveni regele lor;

7 că ai pus chiar profeţi care să strige despre tine în Ierusalim: «Este un rege în Iuda». Regele va auzi aceste vorbe; acum, vino să ne sfătuim împreună!”.

8 Dar eu am trimis să i se spună: „Vorbele acestea nu sunt cum le spui tu, pentru că tu le născoceşti din inima ta!”.

9 Ei toţi voiau să ne intimideze, zicând: „Le vor slăbi mâinile de la lucrare şi ea nu se va termina ”. Acum, [Doamne], întăreşte mâinile mele!

10 M-am dus la casa lui Şemaia , fiul lui Delaia, fiul lui Mehetabeel, care era împiedicat . El a zis:
„Să ne întâlnim la casa lui Dumnezeu,
în mijlocul templului!
Să închidem uşile templului,
căci ei vin să te ucidă:
ei vin noaptea să te ucidă”.

11 Eu am răspuns: „Un om ca mine să fugă? Şi care om ca mine ar putea să intre în templu şi să trăiască? Nu voi intra!”.

12 Am recunoscut că nu Dumnezeu îl trimitea, ci a rostit profeţia împotriva mea fiind tocmit de Tobia şi Sanbalat.

13 L-au tocmit ca să mă sperie să fac aşa, să păcătuiesc şi să aibă cu ce să-mi facă nume rău ca să mă acuze.

14 Adu-ţi aminte, Dumnezeule, de Tobia şi de Sanbalat, potrivit cu aceste fapte ale lor! Şi de Noadia , profetesa, şi de ceilalţi profeţi care voiau să mă sperie.

15 Zidul a fost terminat în ziua a douăzeci şi cincea a lunii Elul , în cincizeci şi două de zile .

16 Când au auzit toţi duşmanii noştri, s-au temut toate popoarele care erau în jurul nostru şi au căzut foarte mult în ochii lor, căci de la Dumnezeul nostru a fost făcută lucrarea aceasta.

17 Chiar în acel timp, nobilii au înmulţit scrisorile pe care i le trimiteau lui Tobia şi acelea ale lui Tobia care ajungeau la ei.

18 Căci mulţi din Iuda erau legaţi prin jurământ de el, pentru că era ginerele lui Şecania, fiul lui Arah, iar Ionatan, fiul său, o luase pe fiica lui Meşulam, fiul lui Berechia.

19 Vorbeau de lucrurile lui bune înaintea mea şi cuvintele mele erau scoase către el. Iar Tobia trimitea scrisori ca să mă sperie.

7

1 După ce am construit zidul şi am fixat uşile, au fost stabiliţi uşierii, cântăreţii şi leviţii .

2 Le-am poruncit lui Hanani, fratele meu, – şi lui Hanania, căpetenia fortăreţei din Ierusalim – pentru că el era un om fidel şi se temea de Dumnezeu mai mult decât mulţi alţii

3 şi le-am zis: „Să nu se deschidă porţile Ierusalimului până nu va arde soarele; când ei sunt încă acolo, să închidă uşile şi să le zăvorască; să pună pază dintre locuitorii Ierusalimului, fiecare la paza lui, fiecare în dreptul casei lui!”.

4 Cetatea era largă şi mare, dar era puţin popor în ea şi case nu erau construite .

5 Dumnezeul meu mi-a pus la inimă să-i adun pe nobili, pe guvernatori şi poporul ca să-i înscriu în genealogii. Am găsit o carte a genealogiilor celor care urcaseră mai întâi şi am găsit scris în ea:

6 aceştia sunt fiii ţării care s-au întors din captivitatea deportării unde îi deportase Nabucodonosor, regele Babilonului; ei s-au întors la Ierusalim şi în Iuda, fiecare în cetatea lui.

7 Au venit cu Zorobabel: Iosue, Nehemia, Azaria, Raamia, Nahamani, Mardoheu, Bilşan, Misperet, Bigvai, Nehum, Baana.

Numărul oamenilor din poporul lui Israel:

8 fiii lui Pareoş, două mii o sută şaptezeci şi doi;

9 fiii lui Şefatia, trei sute şaptezeci şi doi;

10 fiii lui Arah, şase sute cincizeci şi doi;

11 fiii lui Pahat-Moab, dintre fiii lui Iosue şi ai lui Ioab, două mii opt sute optsprezece;

12 fiii lui Elam, o mie două sute cincizeci şi patru;

13 fiii lui Zatu, opt sute patruzeci şi cinci;

14 fiii lui Zacai, şapte sute şaizeci;

15 fiii lui Binui, şase sute patruzeci şi opt;

16 fiii lui Bebai, şase sute douăzeci şi opt;

17 fiii lui Azgad, două mii trei sute douăzeci şi doi;

18 fiii lui Adonicam, şase sute şaizeci şi şapte;

19 fiii lui Bigvai, două mii şaizeci şi şapte;

20 fiii lui Adin, şase sute cincizeci şi cinci;

21 fiii lui Ater, ai lui Ezechia, nouăzeci şi opt;

22 fiii lui Haşum, trei sute douăzeci şi opt;

23 fiii lui Beţai, trei sute douăzeci şi patru;

24 fiii lui Harif, o sută doisprezece;

25 fiii lui Gabaon, nouăzeci şi cinci;

26 oamenii din Betleem şi din Netofa, o sută optzeci şi opt;

27 oamenii din Anatot, o sută douăzeci şi opt;

28 oamenii din Bet-Azmavet, patruzeci şi doi;

29 oamenii din Chiriat-Iearim, din Chefira şi din Beerot, şapte sute patruzeci şi trei;

30 oamenii din Rama şi din Gheba, şase sute douăzeci şi unu;

31 oamenii din Micmas, o sută douăzeci şi doi;

32 oamenii din Betel şi din Ai, o sută douăzeci şi trei;

33 oamenii din celălalt Nebo, cincizeci şi doi;

34 fiii celuilalt Elam, o mie două sute cincizeci şi patru;

35 fiii lui Harim, trei sute douăzeci;

36 fiii lui Ierihon, trei sute patruzeci şi cinci;

37 fiii lui Lod, ai lui Hadid şi ai lui Ono, şapte sute douăzeci şi unu;

38 fiii lui Senaa, trei mii nouă sute treizeci.

39 Preoţii: fiii lui Iedaia, din casa lui Iosue, nouă sute şaptezeci şi trei;

40 fiii lui Imer, o mie cincizeci şi doi;

41 fiii lui Paşhur, o mie două sute patruzeci şi şapte;

42 fiii lui Harim, o mie şaptesprezece.

43 Leviţii: fiii lui Iosue, ai lui Cadmiel şi ai lui Hodva, şaptezeci şi patru.

44 Cântăreţii: fiii lui Asaf, o sută patruzeci şi opt.

45 Uşierii: fiii lui Şalum, fiii lui Ater, fiii lui Talmon, fiii lui Acub, fiii lui Hatita, fiii lui Şobai, o sută treizeci şi opt.

46 Cei dăruiţi [templului]: fiii lui Ţiha, fiii lui Hasufa, fiii lui Tabaot,

47 fiii lui Cheros, fiii lui Sia, fiii lui Padon,

48 fiii lui Lebana, fiii lui Hagaba, fiii lui Şalmai,

49 fiii lui Hanan, fiii lui Ghidel, fiii lui Gahar,

50 fiii lui Reaia, fiii lui Reţin, fiii lui Necoda,

51 fiii lui Gazam, fiii lui Uza, fiii lui Paseah,

52 fiii lui Besai, fiii lui Mehunim, fiii lui Nefişesim,

53 fiii lui Bacbuc, fiii lui Hacufa, fiii lui Harhur,

54 fiii lui Baţlit, fiii lui Mehida, fiii lui Harşa,

55 fiii lui Barcos, fiii lui Sisera, fiii lui Tamah,

56 fiii lui Neţiah, fiii lui Hatifa.

57 Fiii slujitorilor lui Solomon: fiii lui Sotai, fiii lui Soferet, fiii lui Perida,

58 fiii lui Iaala, fiii lui Darcon, fiii lui Ghidel,

59 fiii lui Şefatia, fiii lui Hatil, fiii lui Pocheret-Haţebaim, fiii lui Amon.

60 Toţi cei dăruiţi şi fiii slujitorilor lui Solomon erau trei sute nouăzeci şi doi.

61 Aceştia sunt cei care au urcat din Tel-Melah, din Tel-Harşa, din Cherub-Adon şi din Imer şi care nu au putut să-şi facă cunoscută casa lor părintească şi descendenţa lor dacă erau din Israel .

62 Fiii lui Delaia, fiii lui Tobia, fiii lui Necoda, şase sute patruzeci şi doi.

63 Şi dintre preoţi: fiii lui Hobaia, fiii lui Hacoţ, fiii lui Barzilai, care şi-a luat soţie dintre fiicele lui Barzilai din Galaad şi a fost numit după numele lor.

64 Aceştia au căutat înscrierea lor în genealogii, dar nu au găsit-o: de aceea au fost îndepărtaţi din preoţie.

65 Guvernatorul le-a zis: „Să nu mănânce [nimeni] din lucrurile preasfinte până când nu se va ridica un preot cu Urim şi Tumim”.

66 Toată adunarea, împreună, era patruzeci şi două de mii trei sute şaizeci de [oameni],

67 în afară de sclavii şi sclavele lor, care erau şapte mii trei sute treizeci şi şapte. Între ei erau două sute de cântăreţi şi cântăreţe .

68 Aveau patru sute treizeci şi cinci de cămile şi şase mii şapte sute douăzeci de măgari;

69 patru sute treizeci şi cinci de cămile şi şase mii şapte sute douăzeci de măgari.

70 Mulţi dintre capii de familie au oferit [daruri] pentru lucrare. Guvernatorul a dat pentru vistierie o mie de darici de aur, cincizeci de ceşti şi cinci sute treizeci de veşminte preoţeşti.

71 Capii părinteşti au dat vistieriei lucrării douăzeci de mii de darici de aur şi două mii două sute de mine de argint.

72 Restul poporului a dat douăzeci de mii de darici de aur, două mii de mine de argint şi şaizeci şi şapte de veşminte preoţeşti.

73 Preoţii şi leviţii, uşierii, cântăreţii, oamenii din popor, cei dăruiţi – tot Israelul – au locuit în cetăţile lor. Când se apropia luna a şaptea, toţi fiii lui Israel erau în cetăţile lor.

8

1 Tot poporul s-a adunat ca un singur om în piaţa care era înaintea Porţii Apelor şi i-au zis lui Esdra, secretarul, să aducă el cartea legii lui Moise pe care Domnul a poruncit-o Israelului.

2 Preotul Esdra a adus legea înaintea adunării [alcătuită] din bărbaţi şi femei şi din toţi cei care puteau s-o înţeleagă ca s-o asculte. Era ziua întâi a lunii a şaptea.

3 [Esdra] a citit din ea de când s-a luminat până la amiază în piaţa care este înaintea Porţii Apelor, în faţa bărbaţilor, a femeilor şi a celor care puteau să înţeleagă. Urechile întregului popor erau [îndreptate] spre cartea legii.

4 Esdra, scribul, stătea pe o platformă de lemn pe care o făcuseră pentru [această] ocazie. Lângă el, la dreapta, stăteau Matitia, Şema, Anaia, Urie, Hilchia şi Maaseia, iar la stânga, Pedaia, Mişael, Malchia, Haşum, Haşbadana, Zaharia şi Meşulam.

5 Esdra a deschis cartea înaintea întregului popor, căci era mai sus decât tot poporul. Când a deschis-o, tot poporul s-a ridicat în picioare .

6 Esdra l-a binecuvântat pe Domnul Dumnezeul cel mare, iar tot poporul a răspuns ridicând mâinile: „Amin! Amin!”. Apoi s-au plecat cu faţa la pământ şi s-au închinat înaintea Domnului.

7 Iosue, Bani, Şerebia, Iamin, Acub, Şabetai, Hodia, Maaseia, Chelita, Azaria, Iozabad, Hanan, Pelaia şi leviţii explicau poporului legea, iar poporul stătea în picioare.

8 Ei citeau fragmente din Cartea Legii lui Dumnezeu, le dădeau sensul şi explicau ceea ce citeau.

9 Guvernatorul Nehemia, preotul şi scribul Esdra şi leviţii care explicau poporului au zis întregului popor: „Ziua aceasta este sfântă. pentru Domnul Dumnezeul vostru; nu jeliţi şi nu plângeţi!” – căci tot poporul plângea în timp ce asculta cuvintele legii.

10 Ei le-au zis: „Mergeţi şi mâncaţi mâncăruri grase şi beţi vinuri dulci; trimiteţi porţii celor care nu şi-au pregătit [nimic] pentru că este sfântă ziua [aceasta] pentru Domnul nostru. Nu fiţi trişti, pentru că bucuria Domnului este forţa voastră!”

11 Leviţii încercau să liniştească poporul, zicând: „Tăceţi, căci este o zi sfântă! Nu fiţi trişti!”.

12 Tot poporul a mers să mănânce şi să bea şi să trimită porţii. Au făcut veselie mare pentru că au înţeles cuvintele care li se făcuseră cunoscute.

13 A doua zi, capii părinteşti ai întregului popor, preoţii şi leviţii s-au adunat la Esdra, scribul, ca să le facă înţelese cuvintele legii.

14 Au găsit scris în lege că Domnul poruncise prin Moise ca fiii lui Israel să locuiască în corturi în timpul sărbătorii din luna a şaptea.

15 Să se facă auzit şi să se răspândească veste în toate cetăţile lor şi în Ierusalim, zicând: „Ieşiţi pe munte şi aduceţi ramuri de măslin, ramuri de pin, ramuri de mirt, ramuri de palmier şi ramuri înfrunzite, ca să fie făcute corturi, după cum este scris!”.

16 Poporul a ieşit şi a adus. Şi-au făcut corturi, fiecare pe terasa şi în curţile lui, în curţile casei lui Dumnezeu, în piaţa Porţii Apelor şi în piaţa Porţii Efraim.

17 Toată adunarea celor ce se întorseseră din captivitate a făcut corturi şi au locuit în corturi. Fiii lui Israel nu mai făcuseră astfel din zilele lui Iosue, fiul lui Nun, până în ziua aceea. Şi a fost foarte mare bucurie .

18 Au citit din Cartea Legii lui Dumnezeu în fiecare zi, din prima zi până în ultima zi. Au celebrat sărbătoarea timp de şapte zile, iar în ziua a opta a fost o adunare, după regulă.

9

1 În ziua a douăzeci şi patra a aceleiaşi luni, fiii lui Israel s-au adunat pentru un post , [îmbrăcaţi] cu saci şi având ţărână deasupra [capetelor lor].

2 Descendenţa lui Israel s-a despărţit de toţi străinii; au stat şi şi-au mărturisit păcatele lor şi nelegiuirile părinţilor lor.

3 S-au ridicat la locul lor şi au citit din Cartea Legii Domnului Dumnezeului lor un sfert din zi; apoi, un alt sfert, au mărturisit şi s-au închinat Domnului Dumnezeului lor .

4 S-au ridicat pe podiumul leviţilor Iosue, Bani, Cadmiel, Şebania, Buni, Şerebia, Bani şi Chenani şi au strigat cu glas puternic către Domnul Dumnezeul lor.

5 Leviţii Iosue, Cadmiel, Bani, Haşabnia, Şerebia, Hodia, Şebania şi Petahia au zis: „Ridicaţi-vă şi binecuvântaţi-l pe Domnul Dumnezeul vostru din veci şi până-n veci!” . Şi au binecuvântat numele său cel glorios, care este mai presus de orice binecuvântare şi laudă!

6 „Tu, Doamne, numai tu ai făcut cerurile,
cerurile cerurilor şi toată oştirea lor,
pământul cu tot ceea ce este pe el,
mările cu tot ce cuprind ele.
Tu dai viaţă tuturor
şi oştirea cerurilor se închină înaintea ta.

7 Tu, Doamne Dumnezeule,
l-ai ales pe Abram,
l-ai scos din Ur, din Caldeea,
şi i-ai pus numele Abraham.

8 Tu ai aflat inima lui fidelă înaintea ta,
ai încheiat o alianţă cu el
că vei da descendenţei lui
ţara canaaneenilor, a heteilor,
a ferezeilor, a iebuseilor şi a ghergheseilor.
Şi ţi-ai împlinit cuvintele,
căci tu eşti drept.

9 Tu ai văzut suferinţa părinţilor noştri în Egipt
şi le-ai auzit strigătul la Marea Roşie.

10 Ai făcut semne şi minuni împotriva lui Faraon,
împotriva tuturor slujitorilor lui
şi împotriva întregului popor al ţării sale,
pentru că ştiai că se comportaseră cu aroganţă faţă de ei
şi ţi-ai făcut un nume, cum este astăzi.

11 Ai despărţit marea înaintea lor
şi ei au trecut prin mijlocul mării pe uscat;
iar pe urmăritorii lor i-ai aruncat în adâncuri
ca o piatră în ape furioase.

12 Într-o coloană de nor i-ai călăuzit ziua
şi într-o coloană de foc noaptea,
ca să le luminezi calea pe care să meargă.

13 Pe muntele Sinai ai coborât
şi le-ai vorbit din cer.
Le-ai dat judecăţi drepte,
legi adevărate,
hotărâri şi porunci bune.

14 Le-ai făcut cunoscută [ziua] ta cea sfântă de sabat,
le-ai dat porunci, hotărâri şi lege
prin Moise, slujitorul tău.

15 Le-ai dat pâine din cer când le-a fost foame
şi ai scos apă din stâncă atunci când le era sete;
le-ai spus că îi vei duce să moştenească ţara
asupra căreia ţi-ai întins mâna
ca să le-o dai.

16 Dar ei, părinţii noştri, s-au purtat cu aroganţă,
şi-au înţepenit grumazul
şi nu au ascultat de poruncile tale.

17 Au refuzat să asculte
şi au uitat faptele tale minunate
pe care le-ai făcut pentru ei.
Şi-au înţepenit grumazul
şi şi-au pus în cap
să se întoarcă de la slujirea ta, răzvrătindu-se.
Dar tu eşti un Dumnezeu iertător,
binevoitor şi îndurător,
îndelung răbdător şi plin de milostivire
şi nu i-ai părăsit.

18 Chiar şi când şi-au făcut un viţel turnat şi au zis:
«Acesta este dumnezeul tău care te-a scos din Egipt»,
săvârşind o mare blasfemie,

19 tu, în îndurarea ta cea mare,
nu i-ai abandonat în pustiu;
nu ai îndepărtat de la ei coloana de nor
ca să îi călăuzeşti ziua
şi nici coloana de foc noaptea,
ca să le luminezi calea pe care să meargă.

20 Le-ai dat Duhul tău cel bun,
ca să-i facă înţelepţi;
nu le-ai refuzat mana ta de la gură
şi le-ai dat apă când le era sete.

21 Patruzeci de ani te-ai îngrijit de ei
şi nu le-a lipsit [nimic];
hainele nu s-au uzat
şi picioarele nu li s-au umflat.

22 Le-ai dat împărăţii şi popoare
şi le-ai împărţit în regiuni ,
şi au luat în stăpânire ţara lui Sihon, regele din Heşbon,
şi ţara lui Og, regele din Basan.

23 I-ai înmulţit pe fiii lor ca stelele cerului
şi i-ai dus în ţara despre care ai vorbit părinţilor lor
că îi vei duce s-o ia în stăpânire.

24 Şi fiii lor au venit şi au luat ţara în stăpânire;
i-ai umilit înaintea lor pe locuitorii ţării, pe canaaneeni,
şi i-ai dat în mâinile lor,
regii lor şi popoarele ţării,
ca să facă din ei după voinţa lor.

25 Au capturat cetăţi fortificate şi pământuri grase,
au luat în stăpânire case pline cu toate bunătăţile,
fântâni săpate, vii, măslini şi pomi [buni] de mâncat.
Au mâncat, s-au săturat şi s-au îngrăşat,
s-au desfătat de marea ta bunătate.

26 Dar ei s-au răzvrătit împotriva ta;
au aruncat în urma lor legea ta,
i-au ucis pe profeţii tăi
care mărturiseau împotriva lor
ca să-i întoarcă la tine:
au săvârşit blasfemii mari.

27 Atunci i-ai dat în mâna celor care îi oprimau
şi ei i-au oprimat.
Dar în timpul când erau oprimaţi,
au strigat la tine,
iar tu i-ai ascultat din ceruri
şi, după marea ta îndurare, le-ai dat eliberatori
care i-au eliberat din mâna celor care îi oprimau.

28 Când aveau odihnă,
ei se întorceau să facă ceea ce este rău în ochii tăi;
atunci tu îi abandonai în mâna duşmanilor lor,
care îi tiranizau.
Ei se întorceau şi strigau către tine,
iar tu îi ascultai din ceruri.
Şi în îndurarea ta,
i-ai eliberat de multe ori.

29 Ai mărturisit împotriva lor ca să-i întorci la legea ta;
dar s-au purtat cu aroganţă
şi nu au ascultat de poruncile şi judecăţile tale.
Au păcătuit împotriva lor,
prin care, dacă le împlineşte,
omul are viaţă prin ele.
Şi-au întors spatele,
şi-au înţepenit grumazul şi nu au ascultat.

30 I-ai îngăduit astfel mulţi ani,
ai mărturisit împotriva lor prin duhul tău, prin profeţii tăi,
dar ei nu şi-au plecat urechea,
şi i-ai dat în mâna popoarelor ţărilor.

31 Dar, în marea ta îndurare,
nu i-ai nimicit şi nu i-ai părăsit,
căci tu eşti un Dumnezeu binevoitor şi îndurător.

32 Acum, Dumnezeul nostru,
Dumnezeu mare, puternic şi înfricoşător,
tu, care păstrezi alianţa şi îndurarea,
să nu ţi se pară puţin lucru toată tulburarea ta
care a venit peste noi,
peste regii noştri, peste căpeteniile noastre,
peste preoţii noştri, peste profeţii noştri,
peste părinţii noştri şi peste întregul tău popor
din zilele regilor Asiriei şi până astăzi!

33 Tu eşti drept în tot ce a venit asupra noastră.
Tu ai acţionat cu fidelitate,
iar noi am comis nelegiuire.

34 Regii noştri, căpeteniile noastre,
preoţii noştri şi părinţii noştri
nu au împlinit legea ta,
nu au fost atenţi faţă de poruncile şi mărturiile tale
prin care ai mărturisit împotriva lor.

35 Dar ei, când domneau în bunăstarea cea mare pe care le-o dăduseşi
şi în ţara cea largă şi grasă pe care ai pus-o înaintea lor,
nu te-au slujit şi nu s-au întors de la faptele lor cele rele.

36 Iată, astăzi suntem sclavi.
Iar în ţara pe care ai dat-o părinţilor noştri
ca să se hrănească din roadele şi din bunurile ei,
iată, noi suntem sclavi în ea.

37 Ea dă roadele ei multe regilor
pe care i-ai pus peste noi din cauza păcatelor noastre;
ei stăpânesc după voinţa lor
asupra trupurilor noastre şi asupra animalelor noastre,
iar noi suntem în mare strâmtorare .

10

1 Pentru toate acestea, noi facem o înţelegere fermă în scris. O vor sigila căpeteniile noastre, leviţii noştri şi preoţii noştri.

2 Cei care l-au sigilat erau :

Nehemia, guvernatorul, fiul lui Hacalia şi Sedecia;

3 Seraia, Azaria, Ieremia,

4 Paşhur, Amaria, Malchia,

5 Hatuş, Şebania, Maluc,

6 Harim, Meremot, Obadia,

7 Daniel, Ghineton, Baruc,

8 Meşulam, Abia, Miamin,

9 Maazia, Bilgai, Şemaia: aceştia erau preoţi.

10 Leviţii: Iosue, fiul lui Azania, Binui, dintre fiii lui Henadad, Cadmiel

11 şi fraţii lor: Şebania, Hodia, Chelita, Pelaia, Hanan,

12 Mica, Rehob, Haşabia,

13 Zacur, Şerebia, Şebania,

14 Hodia, Bani, Beninu.

15 Capii poporului: Pareoş, Pahat-Moab, Elam, Zatu, Bani,

16 Buni, Azgad, Bebai,

17 Adonia, Bigvai, Adin,

18 Ater, Ezechia, Azur,

19 Hodia, Haşum, Beţai,

20 Harif, Anatot, Nebai,

21 Magpiaş, Meşulam, Hezir,

22 Meşezabeel, Ţadoc, Iadua,

23 Pelatia, Hanan, Anaia,

24 Hosea, Hanania, Haşub,

25 Haloheş, Pilha, Şobec,

26 Rehum, Haşabna, Maaseia,

27 Ahia, Hanan, Anan,

28 Maluc, Harim, Baana.

29 Restul poporului, preoţii, leviţii, uşierii, cântăreţii, cei dăruiţi [templului] şi toţi cei care se despărţiseră de popoarele ţărilor pentru legea lui Dumnezeu, soţiile, fiii şi fiicele lor şi toţi cei care erau să înţeleagă capabili

30 s-au strâns alături de fraţii lor, nobilii lor. S-au legat cu blestem şi cu jurământ că vor umbla în legea lui Dumnezeu care a fost dată prin Moise, slujitorul lui Dumnezeu, şi că vor păzi şi vor împlini toate poruncile Domnului Dumnezeului nostru, judecăţile şi hotărârile lui ;

31 că nu le vom da pe fiicele noastre popoarelor ţării şi nu le vom lua pe fiicele lor [ca soţii] pentru fiii noştri;

32 şi dacă vor veni popoarele ţării să aducă mărfuri şi orice fel de cereale ca să vândă în zi de sabat, nu vom cumpăra de la ei în [zi] de sabat sau într-o zi sfântă; vom lăsa [nelucrat pământul] în al şaptelea an şi [vom anula] datoria oricui .

33 Am stabilit pentru noi lege ca să dăm a treia parte dintr-un siclu pe an pentru slujirea casei Dumnezeului nostru,

34 pentru pâinea punerii înainte, pentru ofranda permanentă, pentru arderile de tot permanente, pentru [zilele] de sabat, de lună nouă şi de sărbătoare, pentru cele sfinte, pentru jertfele pentru păcat ca să se facă ispăşire pentru Israel şi pentru orice lucrare din casa Dumnezeului nostru.

35 Am tras la sorţi, preoţi, leviţi şi popor, pentru lemnele care trebuiau aduse la casa Dumnezeului nostru, după casele noastre părinteşti, la timpuri hotărâte, an de an, ca să ardă pe altarul Domnului Dumnezeului nostru, după cum este scris în lege;

36 să aducem în casa Domnului primiţiile pământului nostru şi primiţiile tuturor roadelor oricărui pom, an de an;

37 pe întâii născuţi dintre fiii noştri şi dintre animalele noastre, după cum este scris în lege; primiţiile cirezilor şi ale turmelor noastre să le aducem în casa Dumnezeului nostru, la preoţii care slujesc în casa Dumnezeului nostru;

38 pârga aluatului nostru şi a darului nostru ridicat, roadele oricărui pom, ale mustului şi untdelemnului le vom duce la preoţi, în cămările casei Dumnezeului nostru şi zeciuiala pământului nostru, la leviţi. Ei, leviţii, să ia zeciuieli în toate cetăţile lucrării noastre.

39 Preotul, fiul lui Aaron, să fie cu leviţii când leviţii vor lua zeciuielile. Iar leviţii să aducă zeciuiala zeciuielilor în casa Dumnezeului nostru, în cămările casei vistieriei.

40 Fiii lui Israel şi fiii lui Levi să aducă darul ridicat din grâu, din must şi din untdelemn în cămările unde sunt obiectele sanctuarului şi preoţii care slujesc, uşierii şi cântăreţii. Nu vom abandona casa Dumnezeului nostru .

11

1 Căpeteniile poporului au locuit la Ierusalim. Cealaltă parte a poporului a tras la sorţi pentru ca unul din zece să vină să locuiască la Ierusalim, cetatea sfântă , iar ceilalţi nouă, în alte cetăţi.

2 Poporul i-a binecuvântat pe toţi cei care s-au oferit de bunăvoie să locuiască la Ierusalim.

3 Acestea sunt căpeteniile provinciilor care au locuit în Ierusalim. În cetăţile lui Iuda au locuit, fiecare în proprietatea lui, Israelul , preoţii, leviţii, cei dăruiţi şi fiii slujitorilor lui Solomon.

4 La Ierusalim au locuit [unii] dintre fiii lui Iuda şi dintre fiii lui Beniamin.
Dintre fiii lui Iuda: Ataia, fiul lui Ozia, fiul lui Zaharia, fiul lui Amaria, fiul lui Şefatia, fiul lui Mahalaleel, dintre fiii lui Pereţ,

5 şi Maaseia, fiul lui Baruc, fiul lui Col-Hoze, fiul lui Hazaia, fiul lui Adaia, fiul lui Ioiarib, fiul lui Zaharia, fiul lui Şiloni.

6 Toţi fiii lui Pereţ care au locuit la Ierusalim au fost patru sute şaizeci şi opt de oameni viteji.

7 Aceştia sunt fiii lui Beniamin: Salu, fiul lui Meşulam, fiul lui Ioed, fiul lui Pedaia, fiul lui Colaia, fiul lui Maaseia, fiul lui Itiel, fiul lui Isaia,

8 şi după el Gabai şi Salai, nouă sute douăzeci şi opt.

9 Ioel, fiul lui Zieri, era supraveghetorul lor, iar Iuda, fiul lui Hasenua, era al doilea peste cetate.

10 Dintre preoţi: Iedaia, fiul lui Ioiarib, Iachin,

11 Seraia, fiul lui Hilchia, fiul lui Meşulam, fiul lui Sadoc, fiul lui Meraiot, fiul lui Ahitub, responsabilul casei lui Dumnezeu,

12 şi fraţii lor care făceau lucrarea casei, opt sute douăzeci şi doi; Adaia, fiul lui Ieroham, fiul lui Pelalia, fiul lui Amţi, fiul lui Zaharia, fiul lui Paşhur, fiul lui Malchia,

13 şi fraţii săi, capii părinteşti, două sute patruzeci şi doi; şi Amaşai, fiul lui Azareel, fiul lui Ahzai, fiul lui Meşilemot, fiul lui Imer

14 şi fraţii lor, oameni viteji, o sută douăzeci şi opt; Zabdiel, fiul lui Ghedolim care era supraveghetorul lor.

15 Dintre leviţi: Şemaia, fiul lui Haşub, fiul lui Azricam, fiul lui Haşabia, fiul lui Buni,

16 Şabetai şi Iozabad, [responsabili] peste lucrările din afara casei lui Dumnezeu, erau dintre capii leviţilor.

17 Matania, fiul lui Mica, fiul lui Zabdi, fiul lui Asaf, era primul care începea lauda în rugăciune, iar Bacbuchia, al doilea dintre fraţii săi; apoi Abda, fiul lui Şamua, fiul lui Galal, fiul lui Iedutun.

18 Toţi leviţii care erau în cetatea sfântă erau două sute optzeci şi patru.

19 Uşierii: Acub, Talmon şi fraţii lor, care păzeau porţile, o sută şapte zeci şi doi.

20 Restul Israelului, preoţii şi leviţii, [au locuit] în toate cetăţile lui Iuda, fiecare la moştenirea lui.

21 Cei dăruiţi [templului] locuiau la Ofel, iar Ţiha şi Ghişpa erau [responsabili] peste cei dăruiţi.

22 Supraveghetorul leviţilor la Ierusalim era Uzi, fiul lui Bani, fiul lui Haşabia, fiul lui Matania, fiul lui Mica, dintre fiii lui Asaf, cântăreţii care stăteau în fruntea lucrării casei lui Dumnezeu.

23 Căci era o poruncă a regelui şi o înţelegere cu privire la cântăreţi, după necesitatea fiecărei zile.

24 Petahia, fiul lui Meşezabeel, din fiii lui Zerah, fiul lui Iuda, era alături de rege pentru toate problemele legate de popor.

25 Însă în satele şi câmpiile lor au locuit [unii] dintre fiii lui Iuda la Chiriat-Arba şi în suburbiile ei, la Dibon şi în suburbiile lui, şi la Iecabţeel şi în satele lui;

26 la Ieşua, la Molada, la Bet-Pelet,

27 la Haţar-Şual, la Beer-Şeba şi în suburbiile ei,

28 la Ţiclag, la Mecona şi în suburbiile ei,

29 la En-Rimon, la Ţoreea, la Iarmut,

30 la Zanoah, la Adulam şi în satele lor, la Lachiş şi în câmpiile lui, la Azeca şi în suburbiile ei. S-au aşezat de la Beer-Şeba până la Valea Hinom.

31 Fiii lui Beniamin [s-au aşezat] de la Gheba la Micmaş, la Aia, la Betel şi în suburbiile lui,

32 la Anatot, la Nob, la Anania,

33 la Haţor, la Rama, la Ghitaim,

34 la Hadid, la Ţeboim, la Nebalat,

35 la Lod, la Ono şi la Ghe-Haraşim.

36 Dintre leviţi, unele grupe din Iuda [au locuit] în Beniamin.

12

1 Aceştia sunt preoţii şi leviţii care au venit cu Zorobabel, fiul lui Şealtiel, şi cu Iosue: Seraia, Ieremia, Esdra,

2 Amaria, Maluc, Hatuş,

3 Şecania, Rehum, Meremot,

4 Ido, Ghinetoi, Abia,

5 Miamin, Maadia, Bilga,

6 Şemaia, Ioiarib, Iedaia,

7 Salu, Amoc, Hilchia, Iedaia.

Aceştia erau capii preoţilor şi ai fraţilor lor din zilele lui Iosue.

8 Leviţi: Iosua, Binui, Cadmiel, Şerebia, Iuda, Matania, el şi fraţii lui erau [responsabili] cu cei care aduceau laude.

9 Bacbuchia şi Uni, fraţii lor, unii în faţa celorlalţi când păzeau.

10 Iosue i-a dat naştere lui Ioiachim, Ioiachim i-a dat naştere lui Eliaşib, Eliaşib lui Ioiada,

11 Ioiada i-a dat naştere lui Ionatan, iar Ionatan i-a dat naştere lui Iadua.

12 În zilele lui Ioiachim , erau preoţi, capi părinteşti: pentru Seraia, Meraia; pentru Ieremia, Hanania;

13 pentru Esdra, Meşulam; pentru Amaria, Iohanan;

14 pentru Melicu, Ionatan şi pentru Şebania, Iosif;

15 pentru Harim, Adna; pentru Meraiot, Helcai;

16 pentru Ido, Zaharia; pentru Ghineton, Meşulam;

17 pentru Abia, Zicri; pentru Miniamin şi Moadia, Piltai;

18 pentru Bilga, Şamua; pentru Şemaia, Ionatan;

19 pentru Ioiarib, Matnai; pentru Iedaia, Uzi;

20 pentru Salai, Calai; pentru Amoc, Eber;

21 pentru Hilchia, Haşabia; pentru Iedaia, Netaneel.

22 Dintre leviţi, capii părinteşti au fost scrişi în zilele lui Eliaşib, Ioiada, Iohanan şi Iadua, iar preoţii în timpul lui Darius, persanul .

23 Fiii lui Levi, capi părinteşti, au fost scrişi în Cartea Cronicilor până în zilele lui Iohanan, fiul lui Eliaşib.

24 Căpeteniile leviţilor, Haşabia, Şerebia şi Iosue, fiul lui Cadmiel, şi fraţii lor care stăteau unii în faţa celorlalţi ca să aducă laude şi preamărire, după porunca lui David, omul lui Dumnezeu, rând pe rând.

25 Matania, Bacbuchia, Obadia, Meşulam, Talmon şi Acub erau păzitori ai uşilor şi păzeau magaziile de lângă porţi.

26 Aceştia erau în zilele lui Ioiachim, fiul lui Iosue, fiul lui Ioţadac, în zilele lui Nehemia, guvernatorul, şi în zilele lui Esdra, preotul şi scribul.

27 La dedicarea zidului Ierusalimului, i-au chemat pe leviţi din toate locurile lor şi i-au adus la Ierusalim ca să celebreze dedicarea cu bucurie, cu mulţumire şi cu cântece de cimbale, de alăute şi de harpe.

28 S-au adunat fiii cântăreţilor din zonele dimprejurul Ierusalimului şi din satele din Netofa,

29 din Bet-Ghilgal, din câmpiile Ghebei şi din Azmavet; căci cântăreţii îşi construiseră sate împrejurul Ierusalimului.

30 Preoţii şi leviţii s-au purificat şi au purificat şi poporul, porţile şi zidul.

31 Am pus căpeteniile lui Iuda să urce pe zid şi am stabilit două coruri mari şi procesiuni, [una] spre dreapta zidului, spre Poarta Gunoiului.

32 În urma lor mergeau Osea şi jumătate dintre căpeteniile lui Iuda;

33 Azaria, Esdra, Meşulam,

34 Iuda, Beniamin, Şemaia şi Ieremia;

35 şi dintre fiii preoţilor cu trâmbiţe, Zaharia, fiul lui Ionatan, fiul lui Şemaia, fiul lui Matania, fiul lui Mica, fiul lui Zacur, fiul lui Asaf,

36 şi fraţii săi, Şemaia, Azareel, Milalai, Ghilalai, Maai, Netaneel, Iuda şi Hanani, cu instrumentele muzicale ale lui David, omul lui Dumnezeu. Iar Esdra, scribul, mergea înaintea lor.

37 La Poarta Izvorului, în faţa lor au urcat pe treptele cetăţii lui David, pe înălţimea zidului de deasupra casei lui David până la Poarta Apelor, spre răsărit.

38 Al doilea cor a pornit spre stânga. Eu eram în urma lui cu jumătate din popor pe zidul de dincolo de Turnul Cuptoarelor, până la zidul cel lat,

39 apoi pe deasupra Porţii Efraim, pe deasupra Porţii Vechi, pe deasupra Porţii Peştilor, pe deasupra Turnului lui Hananeel şi pe deasupra turnului Mea, până la Poarta Oilor. Şi s-au oprit la Poarta Temniţei.

40 Cele două coruri s-au oprit în casa lui Dumnezeu. La fel şi eu şi jumătate din guvernatorii care erau cu mine.

41 Preoţii Eliachim, Maaseia, Miniamin, Mica, Elioenai, Zaharia, Hanania aveau trâmbiţe,

42 şi Maaseia, Şemaia, Eleazar, Uzi, Iohanan, Malchia, Elam şi Ezer. Cântăreţii şi-au făcut auzit [glasul] împreună cu Izrahia, supraveghetorul lor.

43 În ziua aceea au adus multe jertfe şi a fost mare bucurie, căci Dumnezeu dăduse bucurie mare. Se bucurau şi femeile şi copiii, iar bucuria din Ierusalim s-a auzit până departe.

44 În ziua aceea au stabilit oameni pentru cămările vistieriei, pentru darurile ridicate, pentru pârgă, pentru zeciuieli, ca să adune în ele din ogoarele cetăţilor părţile [hotărâte] de lege pentru preoţi şi leviţi. Căci Iuda se bucura de preoţii şi leviţii care stăteau [acolo].

45 Ei, cântăreţii şi uşierii, ţineau obligaţia faţă de Dumnezeul lor şi obligaţia legată de purificare, după porunca lui David şi a lui Solomon, fiul său.

46 Căci odinioară, în zilele lui David şi ale lui Asaf, erau căpetenii peste cântăreţi şi erau cântări de laudă şi de preamărire pentru Dumnezeu.

47 Tot Israelul, din zilele lui Zorobabel şi Nehemia, aduceau părţi [cuvenite] pentru cântăreţi şi uşieri, după necesitatea fiecărei zile. Dădeau cele sfinte leviţilor, iar leviţii dădeau cele sfinte fiilor lui Aaron.

13

1 În ziua aceea, s-a citit din cartea lui Moise în auzul poporului şi s-a găsit scris în ea că cei din Amon şi din Moab nu pot să intre niciodată în adunarea lui Dumnezeu,

2 pentru că nu i-au întâmpinat pe fiii lui Israel cu pâine şi apă şi pentru că l-au tocmit pe Balaam ca să-i blesteme; însă Dumnezeul nostru a întors blestemul în binecuvântare.

3 Când au auzit legea, i-au despărţit pe [străinii] amestecaţi din Israel.

4 Înainte de aceasta, preotul Eliaşib , care era pus peste cămările casei Dumnezeului nostru, rudă cu Tobia ,

5 pregătise pentru el o cămară mare unde înainte se puneau ofranda, tămâia, obiectele, zeciuiala din grâu, din must şi din untdelemn, după legea referitoare la leviţi, cântăreţi şi uşieri, şi darul ridicat pentru preoţi.

6 În tot acest, [timp] eu nu eram la Ierusalim , căci în anul al treizeci şi doilea al lui Artaxerxes, regele din Babilon, venisem la rege. După câteva zile am cerut de la rege

7 ca să vin la Ierusalim şi am înţeles răul pe care-l făcuse Eliaşib făcându-i lui Tobia o cămară în curţile casei lui Dumnezeu.

8 M-am mâniat foarte mult şi am aruncat afară din cameră toate obiectele casei lui Tobia.

9 Apoi am zis să se purifice camerele şi am adus înapoi obiectele casei lui Dumnezeu, ofranda şi tămâia.

10 Am aflat că părţile leviţilor nu fuseseră date şi că fugise fiecare la ogorul său: leviţi, cântăreţi şi cei care făceau lucrarea.

11 I-am mustrat pe guvernatori şi le-am zis: „Pentru ce a fost părăsită casa lui Dumnezeu?”. Apoi i-am adunat [pe cei care fugiseră] şi i-am restabilit la locul lor.

12 Atunci, întregul Iuda a adus la vistierii zeciuiala din grâu, din must şi din untdelemn.

13 I-am pus supraveghetori peste şi, alături de ei, pe Hanan, fiul lui Zacur, fiul lui Matania, pe Şelemia, preotul, pe Sadoc, scribul, pe Pedaia, dintre leviţi căci erau consideraţi fideli. Ei aveau [responsabilitatea] să împartă [cele cuvenite] fraţilor lor.

14 „Adu-ţi aminte de mine, Dumnezeule,
pentru aceste lucruri
şi nu şterge faptele mele bune
pe care le-am făcut pentru casa Dumnezeului meu
şi pentru cele de păzit ale ei!” .

15 În acele zile am văzut în Iuda [oameni] care călcau în teasc în [zi de] sabat, care aduceau snopi şi îi încărcau pe măgari, ba chiar şi vin, struguri şi smochine şi orice fel de poveri: le aduceau la Ierusalim în zi de sabat. Iar eu am mărturisit [împotriva lor] în ziua când vindeau mărfurile .

16 [Oameni] din Tir, care locuiau la [Ierusalim], aduceau peşte şi tot felul de mărfuri şi le vindeau în [zi de] sabat celor din Iuda şi din Ierusalim.

17 I-am mustrat pe nobilii din Iuda şi le-am zis: „Ce este acest lucru rău pe care îl faceţi profanând ziua de sabat?

18 Oare nu aşa au făcut părinţii voştri şi Domnul a făcut să vină asupra noastră şi asupra acestei cetăţi relele acestea? Voi aduceţi din nou mânia peste Israel profanând [ziua de] sabat”.

19 Şi când se întuneca la porţile Ierusalimului înainte de sabat, am zis să se închidă porţile şi să nu se deschidă până după sabat Am pus dintre slujitorii mei la porţi ca să nu se aducă poveri în [zi de] sabat.

20 Vânzătorii şi negustorii au dormit în afara Ierusalimului o dată şi de două ori.

21 Am mărturisit împotriva lor şi le-am zis: „Pentru ce petreceţi noaptea înaintea zidului? Dacă se repetă, îmi voi întinde mâna împotriva voastră!”. Şi din momentul acela nu au mai venit în [zi de] sabat.

22 Am poruncit leviţilor care erau purificaţi şi care veneau să păzească porţile să sfinţească ziua de sabat.
„Şi pentru aceasta adu-ţi aminte de mine, Dumnezeul meu,
ai milă de mine după mulţimea îndurărilor tale!”.

23 Tot în acel timp am văzut iudei care locuiau cu femei din Aşdod, din Amon şi din Moab.

24 Jumătate dintre fiii lor vorbeau limba celor din Aşdod; nu cunoşteau iudaica să o vorbească, ci [vorbeau] limba unui popor sau a altuia.

25 I-am mustrat şi i-am blestemat; i-am lovit pe unii dintre ei, le-am smuls părul oamenilor şi i-am pus să jure pe Dumnezeu: „Să nu le daţi pe fiicele voastre fiilor lor şi să nu le luaţi pe fiicele lor pentru fiii voştri sau pentru voi înşivă!

26 Oare nu datorită lor a păcătuit Solomon, regele lui Israel? Între multe popoare nu era un rege ca el: era iubit de Dumnezeul său şi îl pusese Dumnezeu rege peste tot Israelul. Pe el l-au făcut să păcătuiască femeile străine.

27 Iar despre voi să auzim că faceţi toate aceste rele mari, fiind infideli faţă de Dumnezeul nostru şi locuind cu femei străine?”.

28 Pe [unul] dintre fiii lui Ioiada, fiul marelui preot Eliaşib, care era ginerele lui Sanbalat din Horon, l-am izgonit de la mine.

29 „Adu-ţi aminte de ei, Dumnezeul meu,
căci au pângărit preoţia
şi alianţa preoţiei şi a leviţilor!”.

30 I-am purificat de orice străin şi am stabilit sarcini pentru preoţi şi pentru leviţi, fiecare la lucrarea lui,

31 pentru darul de lemne [de adus] la timpul hotărât şi pentru primiţii.
„Adu-ţi aminte de mine, Dumnezeul meu,
spre bine!”.