1

1 Acestea sunt proverbele lui Solomon – fiul lui David – rege al poporului Israel.

2 Ele au fost scrise pentru cunoaşterea înţelepciunii, pentru a facilita învăţătura şi pentru a pune cunoaşterea (practică) în cuvinte.

3 Aceste proverbe au fost prezentate şi pentru a oferi sfaturi în ce priveşte deciziile sănătoase, dreptatea, judecata şi imparţialitatea.

4 Ele urmăresc că faciliteze prudenţa în cazul celui care nu o are; iar tânărului îi poate oferi cunoştinţă şi înţelepciune.

5 Astfel, luându-le în considerare, cel înţelept îşi va mări cunoaşterea şi şi-o va îmbogăţi; iar cel cu discernământ poate să primească îndrumare

6 pentru înţelegerea unui proverb sau a unei parabole – ca să înţeleagă sensul cuvintelor şi pe cel al ghicitorilor înţelepţilor.

7 Frica de Iahve este începutul cunoaşterii; dar nebunii desconsideră înţelepciunea şi educaţia.

8 Fiul meu, ascultă învăţătura tatălui tău şi nu abandona sfaturile mamei tale.

9 Ele vor fi (ca) o frumoasă coroană pe capul tău şi (ca) un colier în jurul gâtului tău.

10 Fiul meu, dacă nişte păcătoşi te vor încerca, urmărind să te determine să iei decizii greşite, nu te lăsa convins de ei.

11 Este posibil ca ei să îţi spună: «Vino cu noi să stăm undeva ascunşi, ca să omorâm pe cineva. Vom pune fără motiv capcane; şi vom prinde în ele pe cel nevinovat.

12 Astfel îi vom înghiţi de vii (pe toţi oamenii de acest fel) exact ca locuinţa morţilor; şi îi vom captura întregi – ca pe cei care sunt coborâţi în groapă!

13 Vom câştiga toate lucrurile scumpe care există şi ne vom umple casele cu pradă.

14 Pune câştigul tău împreună cu al nostru; şi vom avea o pungă comună!»

15 Fiul meu, să nu mergi împreună cu ei! Piciorul tău să nu calce pe drumul lor;

16 pentru că picioarele lor aleargă spre rău şi se grăbesc să facă sângele să curgă.

17 Dar este atât de inutil să se arunce plasa de prins păsări atunci când ele sunt prezente şi o văd!

18 Aceştia(, de fapt,) îşi urmăresc distrugerea propriei lor vieţi. Ei îşi pun capcane chiar sufletelor lor!

19 Da, acesta este finalul tuturor celor care urmăresc să obţină un câştig într-un mod necinstit. El întrerupe viaţa celor care şi-l însuşesc.

20 Înţelepciunea strigă pe străzi; ea face să i se audă vocea în locuri publice.

21 Strigă acolo unde este cea mai mare agitaţie; şi îşi prezintă mesajul la porţile oraşului, zicând:

22 «Proştilor, până când veţi iubi prostia? Până când vor agrea oamenii sarcastici practica ridiculizării altora; şi oare până când vor urî proştii cunoaşterea?

23 Dacă v-aţi întoarce ca să luaţi în considerare corecţia mea, aş vărsa din abundenţă spiritul meu peste voi şi v-aş descoperi cuvintele mele!

24 Dar observ că mă respingeţi când vă chem; şi nimeni nu beneficiază de faptul că îmi întind mâna.

25 Pentru că respingeţi toate sfaturile mele şi nu acceptaţi corecţiile mele,

26 şi eu voi râde de necazul vostru; vă voi ridiculiza atunci când va veni panica în voi.

27 Atunci frica vă va afecta ca o furtună, dezastrul va veni ca o rafală de vânt şi vă va domina necazul însoţit de dureri.

28 În acele circumstanţe mă vor chema, dar eu nu voi răspunde; mă vor căuta, dar nu mă vor găsi.

29 Ei sunt aceia care au urât cunoaşterea şi nu au ales (ca practică a vieţii lor) frica de Iahve.

30 Nu au acceptat sfaturile mele şi au desconsiderat corecţiile mele.

31 Din această cauză se vor hrăni cu rezultatul comportamentului lor; şi se vor sătura cu ce a produs planul lor.

32 Se a întâmpla aşa pentru că ambiţiile rele îi omoară pe cei fără judecată sănătoasă; şi automulţumirea îi distruge pe cei proşti.

33 Dar cel care mă ascultă, va locui ferit de pericole şi fără să îi fie frică de vreun rău.»”

2

1 Fiul meu, acceptă (ca adevărate şi corecte) cuvintele mele; şi păstrează cu tine îndrumările mele.

2 Apleacă-ţi urechea spre înţelepciune şi inima spre înţelegerea lucrurilor.

3 Cere înţelepciune şi roagă-te pentru capacitatea de a înţelege ce se întâmplă în jurul tău.

4 Doreşte-o ca pe argint şi caut-o ca pe o comoară ascunsă.

5 Dacă vei proceda astfel, vei înţelege frica de Iahve şi vei găsi cunoaşterea de Dumnezeu;

6 pentru că Iahve este Cel care dă înţelepciune. Din gura Lui provine cunoaştere şi abilitatea de a face ceva.

7 El păstrează victoria pentru cel care trăieşte corect; şi este (ca un) scut pentru cei care îşi trăiesc viaţa în integritate.

8 Iahve susţine metodele judecăţii corecte şi protejează pe credincioşii Lui în activitatea lor.

9 Atunci vei înţelege ce este just, corect şi în acord cu principiile integrităţii. Vei înţelege orice metodă bună.

10 Astfel, înţelepciunea va veni în inima ta; şi satisfacţia sufletului tău va fi cunoaşterea.

11 Te va proteja judecata echilibrată şi vei fi păzit de abilitatea înţelegerii lucrurilor.

12 Înţelepciunea te va depărta de drumul celui rău. Şi astfel, îl vei abandona pe cel care spune lucruri greşite.

13 Vei sta departe de cel care abandonează potecile dreptăţii ca să meargă pe drumurile întunericului.

14 Lui îi place să facă rău; şi se bucură de tendinţele omului rău.

15 Potecile pe care merge el sunt sinuoase şi drumurile lui sunt izolate.

16 Înţelepciunea te va depărta (şi) de femeia imorală, de străina care pronunţă cuvinte seducătoare (sexual)

17 şi de aceea care îşi abandonează partenerul pe care l-a avut din tinereţea ei, uitând de legământul făcut în prezenţa Dumnezeului ei.

18 Casa acelei femei conduce spre moarte; şi urmele ei conduc la cei care au murit.

19 Dintre cei care merg la ea, nimeni nu se mai întoarce şi nici nu mai găseşte potecile vieţii.

20 Deci tu să mergi pe drumurile oamenilor buni şi să te menţii pe potecile celor corecţi;

21 pentru că cei corecţi vor locui ţara şi cei integri vor rămâne în ea.

22 Dar cei răi vor fi îndepărtaţi din ţară; şi cei necredincioşi vor fi smulşi din ea.

3

1 Fiul meu, să nu uiţi învăţătura mea; ci să păstrezi poruncile mele în inima ta.

2 Ele îţi vor prelungi viaţa cu mulţi ani şi îţi vor oferi suplimentar pace.

3 Niciodată să nu abandonezi bunătatea şi seriozitatea în tot ce vei face! Leagă-ţi-le la gât, scrie-le pe tăbliţa inimii tale!

4 Atunci vei beneficia de bunăvoinţă. Vei avea un bun renume în ochii lui Dumnezeu şi în ai oamenilor.

5 Încrede-te în Iahve din toată inima ta şi nu te baza pe înţelepciunea ta.

6 Recunoaşte-L (ca autoritate ultimă şi consultă-L) în tot ce faci; şi astfel El îţi va corecta deciziile şi comportamentul.

7 Nu te declara singur ca fiind înţelept. Teme-te de Iahve şi fereşte-te de (ce este) rău.

8 Această decizie va aduce sănătate corpului tău şi rezistenţă oaselor tale.

9 Onorează-L pe Iahve cu bunurile tale, oferindu-i primele fructe din toată recolta ta!

10 Astfel, hambarele tale vor avea cereale din abundenţă, iar locurile tale unde vei stoarce strugurii vor fi pline de must.

11 Fiul meu, nu desconsidera pedeapsa venită de la Iahve şi nu fi supărat când El îţi reproşează ceva;

12 pentru că Iahve corectează pe cel pe care îl iubeşte – exact cum procedează un tată cu fiul lui pe care îl primeşte.

13 Cel care găseşte înţelepciunea, este un om binecuvântat. La fel se întâmplă şi cu cel care îşi însuşeşte capacitatea de a înţelege lucrurile.

14 Ea este mai valoroasă decât argintul şi avantajul înţelepciunii este mai mare decât al aurului.

15 Ea valorează (chiar) mai mult decât perlele. Orice ţi-ai dori, nu poate egala şi nici depăşi ca valoare înţelepciunea.

16 În dreapta ei este o viaţă lungă; iar în stânga există bogăţie şi onoare.

17 Metodele înţelepciunii sunt plăcute; şi în tot ce face ea, este armonie.

18 Înţelepciunea este un pom al vieţii pentru cei care şi-o însuşesc; şi aceia care o au, sunt binecuvântaţi.

19 Iahve a creat pământul folosind înţelepciunea; şi utilizând însuşirile ei, El a consolidat cerul.

20 Acţionând conform cunoaşterii Lui, s-au separat atmosferele; şi norii au făcut să apară roua.

21 Fiul meu, păstrează aceste deprinderi; şi fi echilibrat. Să nu îţi muţi privirea de la ele.

22 Îţi vor asigura viaţa pentru sufletul tău şi vor fi o superbă podoabă pentru gâtul tău.

23 Atunci vei merge protejat pe drumul tău; şi nu ţi se va împiedica piciorul.

24 Când te vei culca, vei fi fără frică; şi când vei dormi, somnul îţi va fi dulce.

25 Nu te speria nici de calamitatea care soseşte fără să (te) anunţe, nici de dezastrul care vine din partea celor răi;

26 pentru că încrederea ta va fi bazată pe Iahve. El îţi va proteja piciorul ca să eviţi orice capcană.

27 Nu reţine ceva bun de la cei care merită acel lucru – atunci când ai posibilitatea să iei această decizie.

28 Nu spune semenului tău, „Vino mai târziu! Îţi voi da mâine!” când poţi să îi dai chiar acum.

29 Nu complota împotriva semenului tău care trăieşte liniştit şi fără frică lângă tine.

30 Nu te certa cu un om fără să ai un motiv: dacă nu ţi-a făcut nimic rău.

31 Nu invidia pe omul violent; şi să nu pui în aplicare niciuna dintre metodele lui.

32 Pentru că oamenii cu un comportament imoral sunt ceva oribil în ochii lui Iahve; dar El este prieten cu cei care sunt corecţi.

33 Blestemul lui Iahve este peste familia şi proprietatea celui rău; dar El binecuvântează locuinţa omului corect.

34 Iahve ridiculizează pe cei care sunt sfidători; dar oferă har celor smeriţi.

35 Cei înţelepţi vor moşteni onoarea; dar cei proşti vor avea ruşine.

4

1 Fiilor, ascultaţi îndrumările unui tată. Fiţi atenţi; şi astfel veţi avea abilitatea de a înţelege lucrurile!

2 Eu vă dau bune sfaturi; deci nu respingeţi învăţătura mea!

3 Când eram băiat în casa tatălui meu şi unicul fiul gingaş al mamei mele,

4 mi se spunea în mod repetat: „Primeşte cuvintele mele cu toată inima ta; păstrează sfaturile mele şi vei trăi!

5 Însuşeşte-ţi înţelepciunea şi capacitatea de a înţelege lumea din jurul tău! Să nu uiţi cuvintele mele şi nu te depărta de ele!

6 Nu uita înţelepciunea; şi atunci ea te va proteja! Iubeşte-o; şi ea te va apăra de pericole!

7 Înţelepciunea este cea mai importantă. Niciun sacrificiu nu este prea mare pentru a ţi-o însuşi. Deci, să ai abilitatea înţelegerii lucrurilor!

8 Apreciază înţelepciunea; şi ea te va înălţa. Îmbrăţişeaz-o; şi ea îţi va aduce onoare!

9 Îţi va pune pe cap o frumoasă coroană şi îţi va da oferi un premiu care va fi pus pe capul tău.”

10 Fiul meu, ascultă şi acceptă ce îţi spun! Şi astfel vei avea o viaţă lungă!

11 Eu te ghidez pe drumul înţelepciunii şi te conduc pe traseele corecte.

12 Când vei merge, paşii tăi nu vor fi în pericol; şi când vei alerga, nu te vei împiedica.

13 Perseverează în învăţătură; nu o neglija! Păstreaz-o; pentru că ea este viaţa ta!

14 Nu-ţi pune piciorul pe poteca păcătoşilor şi nu merge pe drumul oamenilor răi!

15 Evită-l! Nu trece pe el! Întoarce-te şi mergi pe drumul tău!

16 Aceia nu pot să doarmă dacă nu au făcut ceva rău. Nu mai au somn dacă nu fac pe cineva să se împiedice.

17 Ei mănâncă pâinea răutăţii şi beau vinul violenţei.

18 Drumul oamenilor corecţi este ca apariţia luminii de dimineaţă care se intensifică tot mai mult până în mijlocul zilei.

19 Dar drumul celor răi este ca întunericul. Ei nu ştiu de ce se vor împiedica.

20 Fiul meu, fii atent la tot ce îţi spun. Ascultă cu atenţie cuvintele mele!

21 Să priveşti permanent cu interes spre ele. Păstrează-le în interiorul inimii tale.

22 Pentru că ele sunt viaţă pentru cei care le găsesc şi sănătate pentru tot corpul lor.

23 Păzeşte-ţi inima mai mult decât orice; pentru că din ea provin izvoarele vieţii!

24 Scoate orice înşelăciune din gura ta şi elimină orice ipocrizie de pe buzele tale!

25 Ochii tăi să privească înainte, şi pleoapele tale să fie orientate spre ce este în faţa ta.

26 Nivelează-ţi drumul pe care merg picioarele tale; şi toate drumurile tale să se menţină permanent pe aceeaşi direcţie.

27 Nu devia nici la dreapta, nici la stânga! Piciorul tău să se depărteze de ce este rău!

5

1 Fiul meu, fii atent la înţelepciunea mea. Ascultă bine cuvintele mele înţelepte!

2 Procedează aşa să fii un om inteligent şi pentru ca buzele tale să păstreze cunoştinţa!

3 Buzele femeii adultere picură miere; şi cuvintele ei sunt mai alunecoase decât uleiul.

4 Dar la final sunt mai amare decât pelinul şi mai ascuţite decât o sabie cu două tăişuri.

5 Picioarele ei conduc spre moarte; şi paşii ei ajung la final în locuinţa morţilor.

6 Ea nu apreciază drumul care duce la viaţă. Traseele acestei femei rătăcesc; dar ea nu ştie acest lucru.

7 Acum, fiilor, ascultaţi-mă; şi nu vă depărtaţi de cuvintele mele.

8 Fiule, să rămâi pe un drum care este departe de al acestei femei. Nu te apropia de uşa locuinţei ei;

9 pentru ca să nu îţi dai cinstea altora şi anii tăi unui om nemilos.

10 Astfel vei evita să ajungi în situaţia în care nişte străini se vor bucura de averea ta; şi nu vei lăsa pe altul să se îmbogăţească din munca ta.

11 Altfel, la sfârşitul vieţii tale vei ofta din greu în timp ce organismul tău va fi decimat.

12 Atunci vei spune: „Oare cum am putut să urăsc eu învăţătura?! De ce a desconsiderat inima mea corectarea!

13 Cum mi-am permis eu să nu ascult sfatul învăţătorilor mei şi să îi ignor pe cei care mă îndrumau!

14 Am fost aproape de o totală autodistrugere în mijlocul adunării şi al comunităţii!”

15 Bea apă din fântâna ta şi din propriul tău izvor!

16 De ce să se reverse izvoarele tale pe străzi şi să ajungă râurile tale în locuri publice?

17 Lasă-le să fie doar ale tale; şi niciodată să nu le împarţi cu străinii.

18 Să fie binecuvântată fântâna ta; şi bucură-te de soţia pe care o ai din tinereţea ta –

19 ciută iubită, căprioară plăcută! Sânii ei să te satisfacă toată viaţa; şi fi permanent atras de dragostea ei.

20 Fiul meu, pentru ce să fii sedus de o (femeie) străină? De ce să îmbrăţişezi sânul soţiei altuia?

21 Să ştii că Iahve vede permanent tot ce face un om; şi El judecă tot comportamentul lui.

22 Cel rău va fi prins chiar de nedreptatea lui; şi va fi legat cu funiile păcatului lui.

23 El va muri din lipsă de învăţătură şi va rătăci în marea lui prostie.

6

1 Fiul meu, dacă ai girat pentru prietenul tău, dacă ai promis că tu garantezi pentru altul,

2 dacă eşti legat de propriile tale declaraţii şi eşti prins de cuvintele gurii tale,

3 (vreau să) îţi spun acum ce să faci ca să te eliberezi. Fiule, să ştii că ai devenit victima prietenului tău. Acum, du-te urgent şi umileşte-te în faţa lui!

4 Nu oferi somn ochilor tăi şi nici odihnă pleoapelor tale

5 până nu te vei elibera ca o gazelă care scapă din mâna vânătorului şi ca o pasăre care pleacă din plasa celui care a prins-o.

6 Du-te la furnică, leneşule! Priveşte cu atenţie la comportamentul ei; şi fi astfel înţelept!

7 Deşi nu are nici conducător, nici administrator şi niciun alt fel de şef,

8 ea îşi strânge provizii în timpul verii şi adună hrană atunci când se seceră cerealele.

9 Cât timp vei mai sta culcat, leneşule? Când te vei trezi din somnul tău?

10 Îţi doreşti să mai dormi puţin, să mai aţipeşti un scurt timp, să mai încrucişezi puţin mâinile ca să dormi…

11 Şi astfel, sărăcia vine peste tine ca un hoţ, iar lipsa te loveşte ca un om înarmat!

12 Omul care are un caracter urât şi care trăieşte în nedreptate, pronunţă permanent cuvinte mincinoase.

13 El clipeşte din ochi, face semn cu picioarele şi gesticulează cu degetele.

14 Concepe răul folosind înşelăciunea din inima lui; şi permanent produce conflicte.

15 Din această cauză, distrugerea lui va veni prin surprindere. Va fi strivit rapid; şi nu va avea nicio posibilitate de scăpare.

16 Există şase lucruri pe care le urăşte Iahve; şi sunt chiar şapte pe care El nu le suportă:

17 ochii sfidători, limba mincinoasă, mâinile care fac să curgă sânge nevinovat,

18 mintea care concepe planuri păcătoase, picioarele care aleargă repede să facă rău,

19 martorul mincinos şi cel care provoacă dispute între fraţi.

20 Fiul meu, păstrează colecţia de reguli care ţi-a fost prezentată de tatăl tău; şi nu uita învăţătura mamei tale.

21 Leagă-le pentru totdeauna la pieptul tău; prinde-le în jurul gâtului tău.

22 Când vei merge (pe drumurile vieţii), acestea vor fi ghidul tău; şi când vei dormi, te vor supraveghea. Când te vei trezi, ele îţi vor vorbi.

23 Porunca este o lampă, învăţătura este o lumină; iar propunerile şi acceptarea corecţiei înseamnă drumul spre viaţă.

24 Ele te vor proteja de femeia imorală, de cuvintele seducătoare ale celei străine.

25 Nu dori în inima ta să ai relaţii intime cu ea văzând cât este de frumoasă. Nu te lăsa fascinat de pleoapele ei.

26 Pentru că din cauza unei prostituate, ajungi să rămâi doar cu o bucată de pâine; şi soţia altuia este un pericol pentru bunăstarea ta.

27 Poate cineva să ia foc la pieptul lui fără să i se ardă hainele?

28 Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinşi fără să îi ardă picioarele?

29 La fel se întâmplă şi cu cel care întreţine relaţii sexuale cu soţia altuia. Oricine se atinge de ea, nu va rămâne nepedepsit!

30 Oamenii nu condamnă un hoţ dacă el fură doar pentru că îi era foame.

31 Dar dacă este prins furând, va plăti de şapte ori cantitatea furată, chiar dacă va fi obligat să dea astfel toată averea din casa lui.

32 Dar un om care comite adulter, este fără minte! Oricine procedează ca el, se autodistruge.

33 Va avea numai durere şi ruşine; iar această faptă dezonorantă nu i se va uita.

34 Gelozia îl determină pe un bărbat să fie foarte supărat. El nu va avea milă în ziua răzbunării.

35 Nu va accepta nicio despăgubire şi va refuza orice dar, oricât de mare ar fi el.

7

1 Fiul meu, păstrează cuvintele mele şi fă o colecţie cu îndrumările mele!

2 Aplicându-le permanent, vei trăi. Respectă tot ce te învăţ eu – aşa cum ai grijă să îţi protejezi ochii!

3 Leagă sfaturile mele la degete; scrie-le pe tăbliţa inimii tale!

4 Spune înţelepciunii: „Tu eşti sora mea!” şi numeşte capacitatea de a înţelege lucrurile, ruda ta;

5 ca să te protejeze de soţia altuia, de cuvintele seducătoare ale unei (femei) străine.

6 De la fereastra casei mele, priveam printre gratii.

7 Între cei care imaturi, am remarcat printre tineri un băiat căruia îi lipsea judecata sănătoasă.

8 Trecea pe strada din apropierea colţului unde locuia acea femeie. Mergea în direcţia locuinţei ei.

9 Se întunecase; şi noaptea aducea din ce în ce mai mult întuneric.

10 Atunci l-a întâlnit o femeie îmbrăcată ca o prostituată şi cu inima înşelătoare.

11 Era gălăgioasă şi sfidătoare. Picioarele ei nu îi puteau sta acasă:

12 umbla când pe străzi, când în pieţe. Stătea ascunsă şi gata de acţiune la orice colţ.

13 Ea l-a îmbrăţişat şi l-a sărutat. Apoi, cu o faţă lipsită de ruşine, i-a zis:

14 „Am acasă sacrificii de pace. Astăzi tocmai mi-am respectat jurămintele făcute.

15 Deci am ieşit ca să te întâlnesc, te-am căutat şi te-am găsit!

16 Mi-am împodobit patul cu pânze colorate, aduse din Egipt.

17 Mi-am parfumat patul cu ulei care miroase frumos, cu aloe şi cu scorţişoară.

18 Vino să ne îmbătăm de dragoste până dimineaţă; şi ea să ne fie satisfacţia!

19 Bărbatul meu nu este casă; ci a plecat într-o călătorie lungă.

20 A luat cu el punga cu argint; şi nu va reveni la casa lui până la luna nouă.”

21 Astfel, ea l-a convins prin cuvinte insistente şi l-a sedus cu vorbele ei înşelătoare.

22 Atunci el a urmat-o imediat – ca un bou care este dus la măcelărie şi ca un cerb care aleargă spre capcană

23 până când săgeata îi va străpunge ficatul. S-a comportat ca o pasăre care vine repede în capcană fără să ştie că o va costa viaţa.

24 Acum, fiilor, ascultaţi-mă; şi fiţi atenţi la ce vă spun!

25 Fiule, nu îi permite inimii tale să devieze spre drumul care conduce la acest fel de femeie; şi nu rătăci pe potecile ei.

26 Să ştii că sunt mulţi (oameni) înjunghiaţi pe care ea i-a făcut să cadă; şi cei omorâţi de ea sunt în mare număr.

27 Casa acestei femei este pe drumul care conduce la locuinţa morţilor şi care coboară spre camerele morţii.

8

1 Oare nu strigă înţelepciunea? Oare nu se aude vocea abilităţii înţelegerii lucrurilor?

2 Ea se opreşte pe locurile înalte, pe toate străzile, la intersecţii,

3 lângă porţile care conduc spre intrarea în oraş şi la uşi. Acolo, vocea ei strigă cu mare intensitate:

4 „Oamenilor, la voi strig; şi vouă – fiilor oamenilor – se adresează vocea mea!

5 Voi care sunteţi fără judecată sănătoasă, învăţaţi prudenţa; proştilor, învăţaţi să înţelegeţi lucrurile!

6 Ascultaţi, pentru că vă voi spune lucruri mari! Îmi voi deschide buzele ca să spun ce este corect!

7 Gura mea va spune adevărul, pentru că buzele mele urăsc degradarea morală.

8 Toate cuvintele gurii mele formulează afirmaţii corecte; şi nu este nimic necinstit sau eronat în ele.

9 Toate (lucrurile) sunt clare pentru cel care are capacitatea înţelegerii lucrurilor şi corecte pentru cei care au găsit cunoaşterea.

10 Primiţi îndrumarea mea în loc de argint şi alegeţi cunoaşterea în schimbul aurului de cea mai bună calitate;

11 pentru că înţelepciunea este mai valoroasă decât pietrele valoroase. Şi orice ţi-ai dori, nimic nu poate deveni echivalentul ei.

12 Eu, înţelepciunea, locuiesc împreună cu prudenţa. Eu guvernez cunoaşterea şi capacitatea de a examina lucrurile cu atenţie.

13 Frica de Iahve te face să urăşti ce este rău. Îţi spun acum ce urăsc eu: mândria şi aroganţa, comportamentul rău şi vorbirea inacceptabilă.

14 Eu sunt autorul sfatului şi al abilităţii analizei oricărui lucru. Capacitatea de înţelegere este tot a mea; şi forţa (pentru realizarea tuturor acestor lucruri) îmi aparţine.

15 Prin mine guvernează regii; şi cei care conduc, se folosesc de mine pentru a emite legi compatibile cu dreptatea.

16 Prin mine guvernează prinţii şi toţi oamenii cu mari posesiuni materiale care conduc pământul.

17 Eu iubesc pe oamenii care mă iubesc; şi cei care mă caută, mă vor găsi.

18 Eu aduc bogăţie şi onoare, abundenţă şi prosperitate.

19 Fructul pe care îl produc eu este mai bun decât aurul – chiar mai bun decât aurul curat. Profitul meu depăşeşte argintul de cea mai bună calitate.

20 Eu merg pe drumul dreptăţii, pe mijlocul potecilor corectitudinii,

21 ca să dau bogăţie celor care mă iubesc şi să le umplu camerele unde îşi ţin tezaurul.

22 Iahve mă avea (cu El) la începutul acţiunilor Lui – chiar înaintea celor mai vechi lucrări pe care le-a făcut.

23 Eu am fost din eternitate – de la început – înainte să existe pământul.

24 Am fost născută atunci când încă nu existau oceanele, când nu erau izvoare încărcate cu apă.

25 Am fost concepută şi adusă în existenţă înainte de formarea munţilor şi înainte de existenţa dealurilor.

26 Atunci Iahve încă nu făcuse nici pământul, nici câmpiile şi nici măcar prima particulă a prafului lumii.

27 Când El a fixat cerul, eu eram acolo, asistând la momentul în care (i-)a marcat orizontul pe suprafaţa de mari dimensiuni,

28 când a stabilit norii sus şi a consolidat izvoarele care provin din zone adânci.

29 Am fost prezentă când Iahve a stabilit limitele mării, pentru ca apele ei să nu încalce porunca Lui. Când a planificat temeliile pământului,

30 eu eram meşterul care stătea lângă El; şi în fiecare zi eram delectarea Lui, bucurându-mă permanent în prezenţa Lui.

31 Eram încântată de întreaga lume creată de El şi aveam satisfacţie privind la fiii oamenilor.

32 Deci acum, fiilor, ascultaţi-mă! Cei care îşi trăiesc viaţa conform metodelor mele, sunt binecuvântaţi!

33 Ascultaţi îndrumarea şi fiţi înţelepţi; nu o ignoraţi!

34 Omul care mă ascultă, este binecuvântat. La fel se va întâmpla şi cu cel care veghează zilnic la porţile mele, aşteptând la pragul uşii mele.

35 Să ştiţi că oricine mă găseşte, a descoperit viaţa; şi obţine astfel bunăvoinţă de la Iahve.

36 Dar cel care nu reuşeşte să mă găsească, se răneşte singur. Toţi cei care mă urăsc, iubesc moartea.”

9

1 Înţelepciunea şi-a construit casa, şi-a fixat cei şapte stâlpi în poziţie verticală,

2 şi-a pregătit mâncarea, şi-a amestecat vinul şi şi-a pregătit masa.

3 Apoi şi-a trimis slujitoarele să anunţe din cel mai înalt loc al oraşului, zicând:

4 „Cine este fără judecată sănătoasă, să vină aici!” Iar celor fără minte, le spune:

5 „Veniţi să mâncaţi din pâinea mea şi să beţi din vinul pe care l-am amestecat!

6 Abandonaţi lucrurile absurde şi veţi trăi! Umblaţi pe drumul înţelegerii lucrurilor!”

7 Cine corectează un om care are obiceiul să lezeze demnitatea celor din jur, îşi atrage desconsiderare(a lui); şi cine face reproşuri omului rău, se răneşte singur.

8 Nu reproşa nimic celui care râde mereu de alţii, dacă vrei ca el să nu te urască! Corectează verbal pe cel înţelept; şi el te va iubi!

9 Îndrumă-l pe cel înţelept; şi el va deveni astfel mai înţelept! Învaţă-l pe cel care este corect; şi astfel el va adăuga ce i-ai spus tu la învăţătura pe care deja a acumulat-o.

10 „Frica de Iahve este începutul înţelepciunii; şi cunoaşterea Celui sfânt aduce abilitatea de a înţelege lucrurile.

11 Prin mine ţi se vor înmulţi zilele şi anii vieţii tale.

12 Dacă eşti înţelept, pentru tine eşti aşa; iar dacă ridiculizezi pe cei din jurul tău, tu singur vei suferi!”

13 Prostia este (ca) o femeie gălăgioasă, proastă şi care nu ştie nimic.

14 Ea stă la uşa casei ei pe un scaun, chiar în cel mai înalt loc al oraşului –

15 ca să strige la trecătorii care merg corect pe drumul lor:

16 „Cine este fără judecată sănătoasă, să vină aici!” Iar celui fără minte, prostia îi spune:

17 „Apele furate sunt dulci şi pâinea mâncată în secret este delicioasă!”

18 Dar acela nu ştie că acolo sunt morţii şi că oaspeţii ei provin din zonele adânci ale locuinţei morţilor…

10

1 Urmează proverbele lui Solomon. Un fiu înţelept produce bucurie tatălui lui; dar un fiu nebun îşi întristează mama.

2 Comorile obţinute prin înşelăciune nu sunt bune de nimic; dar dreptatea salvează de la moarte.

3 Iahve nu va lăsa pe cel corect să sufere de foame; şi (în acelaşi timp) El nu satisface dorinţa celor răi.

4 Mâinile leneşe aduc sărăcie unui om; dar mâinile harnice, îl îmbogăţesc.

5 Cine strânge vara, este un fiu înţelept; dar cine doarme în timpul seceratului, este un fiu care produce ruşine.

6 Pe capul omului corect sunt binecuvântări; dar gura celor răi ascunde violenţă.

7 Amintirea celui corect este binecuvântată; dar numele celor răi va putrezi.

8 Cine are o inimă înţeleaptă, acceptă poruncile; dar vorba multă şi inutilă a nebunului duce la ruină.

9 Cine umblă în integritate, va merge protejat; dar cine are un comportament stricat, va fi descoperit.

10 Cine clipeşte răutăcios, determină apariţia întristării; iar vorbele fără valoare ale nebunului duc la ruină.

11 Gura omului corect este un izvor de viaţă; dar gura celor răi ascunde violenţă.

12 Ura determină apariţia certurilor; dar dragostea acoperă toate greşelile.

13 Pe buzele omului care are capacitatea înţelegerii lucrurilor, se găseşte înţelepciune; dar nuiaua este pentru spatele celui fără minte (sănătoasă).

14 Înţelepţii păstrează tot ce au acumulat în domeniul cunoaşterii; dar gura nebunilor atrage dezastrul.

15 Averea este un oraş fortificat pentru omul bogat; iar lipsa ei este reţeta pentru ruina celui sărac.

16 Câştigul omului corect este utilizat pentru viaţă, dar venitul celui rău este folosit pentru păcat.

17 Cine acceptă să fie corectat, este pe drumul vieţii; dar cine ignoră corectarea, se rătăceşte.

18 Cine îşi ascunde ura, are buze mincinoase; şi oricine răspândeşte bârfa, este un nebun.

19 Când se vorbeşte mult, apare şi ocazia de a păcătui (cu vorba); dar cel înţelept se abţine de la acest fel de vorbire.

20 Limba omului înţelept este ca argintul de cea mai bună calitate; dar inima celui rău este de mică valoare.

21 Buzele omului corect hrănesc pe mulţi; dar nebunii mor pentru că le lipseşte judecata sănătoasă.

22 Binecuvântarea lui Iahve îmbogăţeşte; şi El face să nu fie urmată de niciun necaz.

23 Pentru cel nebun este o plăcere să facă ce este rău; dar omul capabil de înţelegerea lucrurilor, îşi face din înţelepciune satisfacţia lui.

24 Celui rău i se va întâmpla exact acel lucru de care se teme; dar celor corecţi li se va întâmpla ce îşi doresc.

25 Când trece furtuna, omul rău este măturat; dar cel corect rămâne în picioare pentru totdeauna.

26 Leneşul este pentru cei care îl trimit exact ca oţetul pentru dinţi şi ca fumul pentru ochi.

27 Frica de Iahve prelungeşte zilele; dar anii omului rău vor fi scurtaţi.

28 Speranţa celor corecţi le produce bucurie; dar aşteptările celor răi nu vor fi satisfăcute.

29 Metodele lui Iahve sunt un refugiu pentru omul care trăieşte în integritate; dar ele sunt o ruină pentru cei care fac ce este rău.

30 Omul corect nu va fi destabilizat niciodată; iar cei răi nu vor locui în ţară.

31 Gura omului corect pronunţă cuvintele înţelepciunii, dar limba stricată va fi distrusă.

32 Buzele omului corect ştiu ce trebuie să spună; dar gura celor răi spune numai lucruri greşite.

11

1 Cântarul fals este ceva oribil înaintea lui Iahve; dar greutăţile corecte Îi sunt plăcute.

2 Când vine mândria, apare şi ruşinea; dar înţelepciunea este (asociată) cu cei smeriţi.

3 Oamenii corecţi sunt ghidaţi de integritatea lor; dar cei perfizi sunt distruşi de ipocrizia lor.

4 Bogăţia nu ajută deloc în ziua mâniei; dar dreptatea salvează de la moarte.

5 Drumul celui nevinovat este netezit de corectitudinea lui; dar cel rău este învins chiar de răutatea lui.

6 Oamenii cinstiţi sunt salvaţi de corectitudinea lor; dar cei răi sunt prinşi (chiar) de dorinţele lor rele.

7 Când moare omul rău, dispare şi speranţa lui; şi aşteptările oamenilor incorecţi sunt fără acoperire în fapte.

8 Omul corect este eliberat din necaz; şi apoi cel rău îi ia locul.

9 Omul incorect îşi distruge semenul cu gura lui; dar cei corecţi sunt salvaţi de judecata lor sănătoasă.

10 Când le merge bine celor corecţi, oraşul se bucură; iar când mor cei răi, se aud strigăte de veselie.

11 Un oraş este apreciat din cauza binecuvântării celor corecţi care trăiesc în el; dar gura celor răi îi aduce ruinarea.

12 Omul căruia îi lipseşte judecata sănătoasă, îşi desconsideră semenul; dar cel care înţelege lucrurile, îşi controlează cuvintele pe care le spune cu gura lui.

13 Bârfitorul divulgă informaţii confidenţiale, dar cel demn de încredere păstrează secretele.

14 Lipsa cunoaşterii distruge poporul; dar numărul mare de consilieri (îi) asigură victoria.

15 Cine girează pentru un străin, va suferi; dar cel care refuză să se ofere garant pentru altul, este ferit de pericole.

16 O femeie amabilă câştigă apreciere; dar cei nemiloşi câştigă doar bogăţie.

17 Omul milos îşi face bine lui însuşi; dar cel nemilos determină apariţia necazurilor care vin chiar împotriva lui.

18 Omul rău obţine o recompensă înşelătoare; dar cel care seamănă dreptatea, va avea o recompensă corectă.

19 Adevărata corectate conduce la viaţă; dar cel care urmăreşte (să facă) răul, merge spre moarte.

20 Cei care au inima înşelătoare, sunt ceva oribil înaintea lui Iahve; dar El agreează pe cei integri în comportamentul lor.

21 Este o certitudine faptul că omul rău nu va rămâne nepedepsit; dar cei corecţi vor fi salvaţi.

22 O femeie frumoasă dar lipsită de discernământ este ca un inel de aur prins în botul unui porc.

23 Dorinţa oamenilor corecţi este orientată permanent spre bine; dar speranţa celor răi conduce numai spre mânie.

24 Unul care dă cu mână largă, obţine ulterior mai mult; iar altul care este zgârcit, sărăceşte.

25 Sufletul generos va primi din abundenţă tot ce are nevoie; şi cel care udă pe alţii, va fi şi el udat.

26 Cine păstrează grâul, este blestemat de popor; dar cine îl vinde, va fi încoronat cu binecuvântări.

27 Cine caută binele, găseşte bunăvoinţă; dar cel care urmăreşte să facă ce este rău, va fi direct afectat de el.

28 Cine se încrede în bogăţiile lui, va eşua; dar cei corecţi vor înverzi ca frunzele multor plante.

29 Cine produce necazuri familiei lui, va moşteni vânt; şi cel nebun va fi slujitorul omului înţelept.

30 Omul corect produce un pom care asigură viaţa; şi cel înţelept câştigă suflete.

31 Dacă omul corect este pedepsit pe pământ, cu atât mai mult trebuie să se întâmple acest lucru celui lipsit de reverenţă şi păcătos.

12

1 Cine acceptă să fie corectat (verbal), iubeşte cunoaşterea; dar cel care urăşte reproşurile, este prost.

2 Omul bun obţine bunăvoinţă de la Iahve; dar El condamnă pe acela care are intenţii rele.

3 Un om nu îşi poate consolida poziţia prin răutate; şi cel corect nu poate fi destabilizat.

4 O soţie corectă este coroana soţului ei; dar aceea care îi aduce ruşine unui soţ, este ca putrezirea în oasele lui.

5 Planurile celor corecţi sunt bine gândite; dar sfaturile celor răi duc în eroare (pe cei care le urmează).

6 Cuvintele celor răi sunt o capcană mortală; dar cei corecţi sunt salvaţi de vorbirea lor.

7 Oamenii răi sunt doborâţi şi apoi nu mai există; dar casa celor corecţi rămâne în picioare.

8 Un om este lăudat (şi apreciat) direct proporţional cu abilitatea lui de a înţelege lucrurile; dar cel care are mintea degradată, va fi desconsiderat.

9 Mai bine să fii un om care nu se bucură de recunoaştere specială din partea celorlalţi şi totuşi să ai un servitor, decât să ajungi mândru şi fără mâncare!

10 Omul corect se îngrijeşte de nevoile animalelor (lui); dar inima celui rău este fără milă faţă de ele.

11 Cine îşi lucrează pământul, se va sătura de pâine; dar acela care umblă după lucruri fără valoare, este fără judecata sănătoasă.

12 Omul rău doreşte să beneficieze de prada oamenilor vinovaţi; dar rădăcina celor corecţi va produce fructe (bune).

13 Omul rău este prins în capcană de vorbirea lui păcătoasă; dar cel corect scapă din necaz.

14 Prin ce produce un om vorbind cu gura lui, are posibilitatea să se sature de lucruri bune; şi fiecare va fi recompensat conform evaluării lucrului făcut cu mâinile lui.

15 Drumul nebunului este corect în ochii lui; dar cel înţelept ascultă sfaturile (care îi sunt date).

16 Nebunul îşi manifestă imediat mânia; dar cel înţelept ignoră insulta (şi nu se mânie).

17 Martorul corect face declaraţii conforme realităţii pe care o cunoaşte; dar martorul fals spune minciuni.

18 Cuvintele necalculate rănesc ca o sabie; dar limba omului înţelept aduce vindecare.

19 Cine este sincer când vorbeşte cu buzele lui, va fi mereu susţinut; dar limba mincinoasă rezistă doar pentru un scurt timp.

20 Înşelătoria este în inima celor care planifică să facă ce este rău; dar cei care ajută la restabilirea păcii, beneficiază de bucurie.

21 Omul corect nu este afectat de niciun dezastru; dar cel rău este înconjurat din toate părţile de necazuri.

22 Buzele mincinoase sunt ceva oribil înaintea lui Iahve; dar oamenii care în mod constant promovează adevărul, Îi sunt plăcuţi.

23 Omul înţelept nu îşi divulgă cunoaşterea; dar inima nebunilor proclamă prostia.

24 Omul cu mâini harnice va guverna; dar leneşul va ajunge în final să facă (în beneficiul altuia) muncă obligatorie.

25 Neliniştea din inima omului îl conduce la descurajare; dar un cuvânt bun îl înveseleşte.

26 Omul corect îşi alege cu atenţie prietenii; dar drumul celor răi îi duce în rătăcire.

27 Leneşul nu îşi frige vânatul; dar omul harnic îşi apreciază lucrurile pe care le posedă şi are grijă de ele.

28 Pe drumul corectitudinii este viaţă şi pe traseul ei nu este moarte.

13

1 Un fiu înţelept ţine cont de ce l-a învăţat tatăl lui; dar cel care îl sfidează şi îi lezează demnitatea, nu îi acceptă reproşurile.

2 Prin ce produce gura ta, te poţi bucura de lucruri bune; dar dorinţa celor depravaţi este să facă acte de violenţă.

3 Cine este atent la cuvintele pe care le pronunţă cu gura lui, îşi păzeşte viaţa; dar cine se grăbeşte în vorbire, se ruinează.

4 Leneşul doreşte multe lucruri şi nu are nimic; dar omului harnic îi este satisfăcută dorinţa.

5 Cel corect urăşte ce este fals; dar omul rău îşi produce dezonoare şi ruşine.

6 Corectitudinea îl protejează pe omul nevinovat; dar răutatea îl doboară pe cel păcătos.

7 Unul pretinde că este bogat şi totuşi nu are nimic; altul se consideră sărac, dar are mari bogăţii!

8 Bogăţia omului îi poate răscumpăra viaţa; dar săracul ignoră ameninţarea.

9 Lumina celor corecţi străluceşte veselă; dar lampa oamenilor răi se stinge.

10 Mândria produce doar certuri; dar înţelepciunea se găseşte numai la cei care acceptă sfaturile.

11 Bogăţia câştigată fără muncă, va scădea; dar cel care câştigă (totul) prin muncă, se va îmbogăţi.

12 O speranţă a cărei confirmare este mereu amânată, îmbolnăveşte inima; dar o dorinţă satisfăcută este un pom de viaţă.

13 Cine desconsideră învăţătura, va muri; dar cel care respectă porunca, este recompensat.

14 Învăţătura înţeleptului este un izvor de viaţă; şi ea îndepărtează pe om de capcanele morţii.

15 O minte sănătoasă câştigă bunăvoinţă (din partea celorlalţi); dar drumul celor necredincioşi duce la ruină.

16 Orice om prudent lucrează în cunoştinţă de cauză; dar nebunul îşi pune în evidenţă prostia.

17 Un mesager rău ajunge la dezastru; dar un emisar care îşi face corect datoria, aduce vindecare.

18 Cine ignoră corectarea verbală, merge spre sărăcie şi spre ruşine; dar cine acceptă reproşul, va fi respectat.

19 O dorinţă satisfăcută este dulce sufletului; dar cei nebuni urăsc îndepărtarea de ce este rău.

20 Cine umblă cu înţelepţii, va deveni înţelept; dar cine se asociază cu proştii, va avea dezavantaje.

21 Cei păcătoşi sunt urmăriţi de dezastru; dar oamenii corecţi sunt recompensaţi cu fericire.

22 Omul bun lasă (o parte din posesiunile lui ca) moştenire (chiar şi) nepoţilor lui; dar bogăţiile păcătosului sunt păstrate pentru cel corect.

23 Terenul agricol al omului sărac produce hrană din abundenţă; dar în cazul altora ea este distrusă din cauza incorectitudinii lor.

24 Cine nu foloseşte nuiaua, îşi urăşte fiul; dar cine îl iubeşte, are grijă să îl pedepsească (lovindu-l) cu ea.

25 Omul corect mănâncă până se satură; dar stomacul celor răi (va) rămâne gol.

14

1 Femeia înţeleaptă îşi construieşte casa, dar cea nebună şi-o dărâmă chiar cu mâinile ei.

2 Cine are un comportament corect, se teme de Iahve; dar cel care merge pe drumuri strâmbe, Îl desconsideră.

3 Vorbirea nebunului produce o nuia pentru spinarea lui; dar cei înţelepţi sunt protejaţi de (ce pronunţă ei cu) buzele lor.

4 Unde nu există boi, ieslea este goală; dar forţa boilor aduce abundenţă de recolte.

5 Martorul care spune adevărul, nu înşală; dar un martor fals spune numai minciuni.

6 Omul care ridiculizează pe cei din jurul lui, caută înţelepciunea şi nu o găseşte; dar cunoaşterea lucrurilor este ceva uşor de realizat pentru cel care are capacitatea înţelegerii lor.

7 Depărtează-te de omul prost; pentru că nu vei găsi cunoaştere pe buzele lui!

8 Înţelepciunea omului prudent îl face să îşi înţeleagă (anticipat) principiile în baza cărora trăieşte; dar comportamentul proştilor conduce (mereu) la eroare.

9 Nebunii fac prostia de a glumi cu păcatul; dar între cei corecţi există bunăvoinţă.

10 Inima îşi cunoaşte necazurile ei; şi niciun străin nu poate participa la bucuria ei.

11 Casa celor răi va fi distrusă; dar cortul celor corecţi va înflori.

12 Există (uneori) un drum despre care omul crede că este bun; dar la final, îl conduce spre moarte.

13 Chiar şi în mijlocul râsului, inima poate fi îndurerată; iar bucuria poate sfârşi în supărare.

14 Omul cu inima rătăcită, va fi pedepsit pentru comportamentul lui; şi omul bun va primi o recompensă pentru faptele lui.

15 Omul credul crede (cu naivitate) orice cuvânt; dar cel prudent îşi analizează bine deciziile.

16 Omul înţelept se teme de Iahve şi evită să facă ce este rău; dar cel prost este arogant şi foarte sigur de el însuşi.

17 Omul care se mânie imediat după ce este provocat, face prostii; şi omul perfid este desconsiderat.

18 Cei cărora le lipseşte judecata sănătoasă, moştenesc prostie; dar oamenii prudenţi sunt recompensaţi cu ştiinţă.

19 Cei răi se vor apleca înaintea celor buni; şi oamenii care trăiesc deplorabil se vor apleca în faţa porţilor celui corect.

20 Săracul este evitat chiar şi de semenii lui; dar bogatul are mulţi prieteni.

21 Cine îşi desconsideră semenii, păcătuieşte; dar cine are milă de omul sărac, este binecuvântat.

22 Oare nu se rătăcesc cei care planifică răul? Dar cei care planifică să facă ce este bine, găsesc bunătatea şi seriozitatea.

23 Orice muncă (dificilă) aduce câştig; dar acolo unde doar se vorbeşte, apare sărăcia.

24 Bogăţia este o coroană pentru cei înţelepţi; dar nebunia proştilor produce prostie.

25 Martorul care spune adevărul, salvează vieţi; dar martorul fals duce în eroare prin declaraţiile lui.

26 Cine se teme de Iahve, are o fortăreaţă în care poate sta ferit de pericole; şi El va fi un refugiu pentru copiii acelui om.

27 Frica de Iahve este un izvor de viaţă. Ea îndepărtează omul de capcanele morţii.

28 Poporul numeros este gloria regelui; dar când nu are oameni care să i se subordoneze, prinţul este ruinat.

29 Omul răbdător are multă tenacitate şi este foarte abil; dar cine se mânie imediat (când este provocat), face prostii.

30 O inimă liniştită este (o garanţie pentru) sănătatea corpului; dar invidia este (o reţetă pentru) putrezirea oaselor.

31 Cine exploatează pe sărac, desconsideră pe Creatorul lui; dar cine are milă de omul defavorizat, Îl onorează pe Dumnezeu.

32 Omul rău este doborât de răutatea lui; dar cel corect, chiar şi când moare, beneficiază de speranţă.

33 Înţelepciunea se odihneşte în mintea celui care are capacitatea de a înţelege lucrurile; şi ea se lasă cunoscută chiar printre proşti.

34 Dreptatea şi corectitudinea înalţă un popor; dar păcatul este o ruşine pentru orice naţiune.

35 De bunăvoinţa regelui beneficiază slujitorul care înţelege lucrurile din jurul lui; dar mânia regelui va fi suportată de cel care îl face de ruşine.

15

1 Un răspuns oferit într-un mod delicat, diminuează supărarea; dar un cuvânt dur provoacă mânia.

2 Limba înţelepţilor foloseşte corect cunoaşterea; dar gura proştilor aruncă permanent nebunie.

3 Ochii lui Iahve văd (ce se întâmplă) în orice loc; şi ei supraveghează atât pe oamenii răi, cât şi pe cei buni.

4 Limba care determină însănătoşirea este un pom de viaţă; dar limba care vorbeşte într-un mod dăunător afectează negativ spiritul.

5 Omul nebun desconsideră învăţătura tatălui lui; dar cine acceptă corectarea verbală, este înţelept.

6 În casa omului corect este mare bogăţie; dar venitul celor răi le produce necaz.

7 Buzele celor înţelepţi răspândesc cunoaştere; dar nu la fel se întâmplă şi cu inima nebunilor.

8 Sacrificiul celor răi este ceva oribil înaintea lui Iahve; dar rugăciunea celor corecţi Îi este plăcută.

9 Comportamentul celor răi este un oribil stil de viaţă înaintea lui Iahve; dar El îi iubeşte pe cei care doresc permanent să şi-l corecteze.

10 Cel care abandonează drumul bun, va fi pedepsit cu severitate; şi cine desconsideră corectarea verbală, va muri.

11 Locuinţa morţilor şi locul de distrugere sunt cunoscute lui Iahve; cu atât mai mult El cunoaşte se ce întâmplă în inimile fiilor oamenilor!

12 Celui care ridiculizează pe alţii, nu îi place să fie corectat; şi acest fapt explică de ce el nu se va duce la cei înţelepţi.

13 O inimă veselă înseninează faţa; dar prin întristarea inimii, spiritul (omului) este foarte rău afectat.

14 Inima oamenilor competenţi, caută cunoaşterea; dar gura celor nebuni se hrăneşte cu prostie.

15 Toate zilele omului supărat sunt rele; dar cel cu inima veselă, are o permanentă sărbătoare.

16 Mai bine să ai puţine lucruri împreună cu frica de Iahve, decât să deţii o mare bogăţie dar să nu poţi avea linişte (din cauza ei).

17 Mai bine să mănânci legume şi să beneficiezi de dragoste, decât să te hrăneşti dintr-un bou îngrăşat în timp ce eşti afectat de ură.

18 Omul care se mânie imediat, provoacă certuri; dar cel răbdător atenuează disputa verbală.

19 Drumul leneşului este blocat de spini; dar poteca celor corecţi este nivelată.

20 Un fiu înţelept produce bucurie tatălui lui; dar cel nebun îşi desconsideră mama.

21 Nebunia este o satisfacţie pentru omul fără judecată sănătoasă; dar cel care înţelege lucrurile, se menţine pe drumul corect.

22 Fără o bună consiliere, planurile eşuează; dar ele reuşesc atunci când sunt mulţi consilieri.

23 Omul are o mare satisfacţie să dea un răspuns bine gândit; şi ce bun este un cuvânt spus la momentul oportun!

24 Pentru omul înţelept, drumul vieţii duce în sus; şi el nu îi permite să coboare spre locuinţa morţilor.

25 Iahve distruge casa celor aroganţi; dar El păzeşte proprietatea văduvei.

26 Planurile rele sunt ceva oribil înaintea lui Iahve; dar cuvintele care sunt spuse din sinceritate, Îi sunt plăcute.

27 Omul lacom de câştig produce necaz familiei lui; dar cel care urăşte mita, va trăi.

28 Inima omului corect analizează răspunsurile; dar gura celor răi aruncă mereu cuvinte dăunătoare.

29 Iahve este departe de cei răi; dar El ascultă rugăciunea celor corecţi.

30 O privire voioasă înveseleşte inima; şi veştile bune asigură sănătate oaselor.

31 Omul care acceptă corectarea ce îl conduce la viaţă, va locui printre înţelepţi.

32 Cine ignoră corectarea verbală, se desconsideră; dar cine acceptă reproşurile, obţine înţelepciune.

33 Frica de Iahve îl învaţă pe om înţelepciunea; iar comportamentul care demonstrează modestie, merge înaintea gloriei.

16

1 Planurile făcute cu mintea, aparţin omului; dar răspunsul pe care îl dă limba, vine de la Iahve.

2 Toate drumurile unui om sunt corecte în ochii lui; dar Iahve este Cel care analizează spiritele.

3 Prezintă-ţi lui Iahve (intenţia pentru) lucrările tale; şi astfel vei reuşi să îţi pui planurile în aplicare.

4 Iahve a conceput (ca) totul (să existe) pentru un scop: chiar şi pe cel rău l-a făcut pentru ziua distrugerii.

5 Toţi oamenii mândri sunt ceva oribil înaintea lui Iahve; şi este o certitudine că ei nu vor rămâne nepedepsiţi.

6 Păcatul este achitat printr-un comportament care arată bunătate şi seriozitate; iar frica de Iahve îl îndepărtează pe om de ce este rău.

7 Când Iahve agreează comportamentul unui om, îi face chiar şi pe duşmanii lui să trăiască în bune relaţii cu el.

8 Mai bine (să ai) puţin acceptând corectarea, decât să obţii mari venituri trăind incorect!

9 În mintea lui, omul îşi face planul pentru ce urmează să facă; dar Iahve este Cel care îi îndrumă paşii.

10 Sentinţa divină este pe buzele regelui; şi gura lui nu trebuie să pronunţe ceva greşit atunci când judecă.

11 Cântarul şi cumpăna care sunt corecte, vin de la Iahve; şi toate greutăţile folosite pentru cântărit, sunt lucrarea Lui.

12 Este ceva oribil pentru regi să facă (ce este) rău; dar când ei trăiesc corect, li se consolidează tronul.

13 Buzele cinstite sunt plăcute regilor; şi cel care spune adevărul, este iubit.

14 Mânia regelui este mesagerul morţii; dar omul înţelept o va atenua.

15 Seninătatea feţei regelui înseamnă viaţă; şi bunăvoinţa lui este ca un nor care aduce ultimele ploi benefice culturilor.

16 Este mai bine să deţii înţelepciune decât să obţii aur; şi capacitatea de a înţelege lucrurile este preferabilă argintului.

17 În drumul pe care merge, omul corect evită răul; şi cine este atent la comportamentul lui, îşi păzeşte viaţa.

18 Mândria merge înaintea distrugerii; şi aroganţa apare înaintea căderii.

19 Mai bine să fii între cei modeşti decât să împarţi prada cu cei aroganţi.

20 Omul care se gândeşte la Cuvântul lui Iahve, găseşte fericirea; şi cel care se încrede în El, este binecuvântat.

21 Cine are o inimă înţeleaptă, este (recunoscut ca fiind) un om capabil; şi dulceaţa vorbirii favorizează învăţarea.

22 Capacitatea de a lua decizii bune este un izvor de viaţă pentru cei care o au; dar prostia este pedeapsa celor nebuni.

23 Mintea înţeleptului îl învaţă ce trebuie să vorbească gura lui; şi cu buzele motivează (pe alţii) la învăţătură.

24 Cuvintele plăcute sunt ca un fagure de miere: dulci pentru suflet şi sănătoase pentru oase.

25 Există un drum care îi pare corect omului; dar în final îl (poate) conduce spre moarte…

26 Pofta de mâncare a celui care munceşte, este în avantajul lui; pentru că astfel, foamea îl determină să lucreze.

27 Omul care are un comportament mizerabil, concepe să facă ce este rău; şi vorbirea lui este ca un foc care te arde cu temperatura lui (ridicată).

28 Omul care trăieşte incorect, provoacă certuri; şi cel care defăimează pe alţii, strică relaţiile dintre cei mai buni prieteni.

29 Omul violent îşi duce în eroare semenul şi îl conduce pe un drum greşit.

30 Cine se uită cu ochiul lui într-un mod perfid, concepe ceva rău; şi cel care îşi strânge buzele, intenţionează să facă lucruri rele.

31 Firele albe de păr sunt o coroană a gloriei; şi ele apar la cei care şi-au trăit viaţa în mod corect.

32 Omul care nu se mânie imediat, este mai valoros decât cel care deţine forţa; şi acela care îşi poate controla reacţiile, valorează mai mult decât cel care cucereşte un oraş.

33 Se trage la sorţi pe marginea hainei; dar orice decizie vine de la Iahve.

17

1 Este mai bine să ai o coajă de pâine uscată pe care să o poţi mânca liniştit, decât să fii într-o casă plină de mâncare în care oamenii se ceartă.

2 Un sclav înţelept va fi şeful unui fiu care produce ruşine. El va beneficia de moştenire ca unul dintre fraţii acelui fiu.

3 Creuzetul este făcut pentru argint şi cuptorul a fost conceput pentru aur; dar Iahve este Cel care testează inima.

4 Omul care face răul, ascultă sfaturile buzelor înşelătoare; şi cel mincinos ia în considerare limba care vorbeşte lucruri rele.

5 Cine ridiculizează pe omul sărac, Îl desconsideră pe Creatorul lui; şi cine se bucură de un dezastru (care se întâmplă altuia), nu va rămâne nepedepsit.

6 Nepoţii sunt coroana bătrânilor, iar părinţii sunt gloria copiilor lor.

7 Cuvintele semnificative nu sunt compatibile cu omul nebun – aşa cum nu este normal ca un om educat să aibă buze mincinoase.

8 Mita este o piatră preţioasă în ochii celui care o oferă; în orice direcţie ar merge (cu ea), el are succes.

9 Cine nu pretinde pedeapsa pentru o ofensă la adresa lui, promovează dragostea; dar cine o aminteşte mereu, dezbină pe cei mai buni prieteni.

10 Un reproş îşi produce efectul dorit în cazul omului care înţelege semnificaţia lucrurilor; şi aduce un rezultat mai bun decât o sută de lovituri date celui prost.

11 Omul rău este orientat mereu doar spre revoltă; dar va fi trimis cineva fără milă care va acţiona împotriva lui.

12 Mai bine să întâlneşti o ursoaică prădată de puii ei decât să stai în prezenţa unui nebun în timpul comportării lui aberante.

13 Dacă un om face altuia rău în locul binelui pe care acela i-l făcuse, răul va veni împotriva familiei lui şi nu va mai pleca de la el.

14 Începutul unei certe este ca ruperea unui baraj de apă. Din această cauză, (este bine) să opreşti cearta înainte ca ea să se intensifice!

15 Atât cel care declară nevinovat pe omul rău cât şi acela care condamnă pe cel corect, sunt ceva oribil pentru Iahve.

16 Ce valoare are banul în mâna celui nebun? Oare va reuşi să îşi cumpere înţelepciunea (de care are nevoie)? Dar el nu are minte…

17 Cel care îţi este prieten, te iubeşte mereu; iar fratele s-a născut ca să te susţină în situaţiile adverse.

18 Omul căruia îi lipseşte judecata sănătoasă, oferă garanţii şi girează pentru semenul lui.

19 Cine iubeşte cearta, agreează păcatul; şi cine construieşte o poartă înaltă, îşi cauzează distrugerea.

20 Omul care nu este sincer în inima lui, nu beneficiază de lucruri bune; şi cel care are o limbă înşelătoare, ajunge la dezastru.

21 Cine naşte un prost, va avea supărări; iar tatăl unui nebun nu va avea bucurie.

22 O inimă veselă este un bun medicament; dar un spirit întristat usucă oasele.

23 Omul rău acceptă mita în secret, ca să schimbe deciziile corecte.

24 Înţelepciunea este în faţa omului care înţelege semnificaţia lucrurilor; dar cel nebun o caută la capătul pământului.

25 Un fiu nebun produce supărare tatălui lui şi amărăciune celei care l-a născut.

26 Nu este bine să pedepseşti pe cel nevinovat şi nici să loveşti pe oamenii corecţi din cauza integrităţii lor.

27 Cel care ştie cum să se comporte, nu vorbeşte mult; şi cel înţelept este un om echilibrat.

28 Chiar şi un nebun ar fi considerat înţelept dacă ar tăcea; şi va fi perceput ca având judecată sănătoasă atât timp cât nu îşi va deschide gura să vorbească.

18

1 Omul nesociabil şi permanent nemulţumit, doreşte (să se facă) numai ce îi place lui. El sfidează orice înţelepciune.

2 Omului prost nu îi place învăţătura; ci doar vrea ca părerea lui să fie cunoscută.

3 Desconsiderarea vine odată cu răutatea; şi reproşul apare împreună cu ruşinea.

4 Cuvintele pe care le pronunţă gura unui om sunt ca nişte ape adânci; iar izvorul înţelepciunii este ca un pârâu (permanent) curgător.

5 Nu este bine să susţii cauza omului rău, dar nici să nedreptăţeşti pe cel nevinovat în procesul care i-a fost intentat.

6 Buzele prostului produc ceartă; şi gura lui cere lovituri.

7 Gura celui prost îi produce ruina; şi buzele îi sunt o capcană pentru sufletul lui.

8 Cuvintele defăimătorului sunt (pentru cei care le ascultă) ca nişte prăjituri care alunecă până în stomac.

9 Omul leneş în lucrul lui este frate cu cel care distruge.

10 Numele lui Iahve este un turn tare; iar cel corect fuge în el şi este protejat.

11 Averea este un oraş fortificat pentru omul bogat; iar el şi-o imaginează ca fiind un zid înalt (care îl protejează).

12 Înainte de propria lui distrugere, omul devine arogant; dar modestia merge înaintea gloriei.

13 Cine răspunde fără să fi ascultat, face o prostie şi îşi atrage ruşinea.

14 Spiritul omului îl încurajează când este bolnav; dar cine poate consola un spirit deprimat?

15 Mintea oamenilor care au discernământ, obţine cunoaştere; şi urechea celor înţelepţi caută (să audă) învăţătura.

16 Un dar deschide uşi celui care îl oferă; şi îl (con)duce în prezenţa oamenilor care au autoritate.

17 Primul care îşi susţine cauza, pare să aibă dreptate doar până vine altul şi îi pune întrebări.

18 Tragerea la sorţi întrerupe neînţelegerile şi decide între oamenii care vor să se impună.

19 Un frate nedreptăţit este mai greu de câştigat decât un oraş fortificat; şi neînţelegerile sunt (greu de depăşit) ca porţile închise ale unui oraş.

20 Omul se poate sătura din ce produce cu gura lui; şi buzele îi oferă posibilitatea să aibă abundenţă.

21 Cuvintele pronunţate cu limba, decid viaţa şi moartea; iar cei care iubesc această practică, îi vor mânca fructele.

22 Când un om îşi ia o soţie care îi este plăcută, găseşte fericirea; şi primeşte astfel o favoare de la Iahve.

23 Săracul vorbeşte implorând milă; dar bogatul răspunde cu duritate.

24 Cine are mulţi prieteni, poate ajunge la dezastru; dar există (şi) un prieten care te apreciază mai mult decât un frate.

19

1 Mai mult valorează un sărac care umblă în integritatea lui decât un prost ale cărui buze pronunţă cuvinte înşelătoare.

2 Nu este bine să ai aspiraţii fără cunoaştere; dar nu este convenabil nici să te grăbeşti şi să greşeşti astfel drumul.

3 Prostia unui om îi decimează viaţa; şi apoi, în inima lui, el se mânie împotriva lui Iahve.

4 Bogăţia aduce mulţi prieteni; dar săracul este abandonat (chiar şi) de prietenul lui.

5 Martorul fals nu va rămâne nepedepsit; şi cel care spune minciuni, nu va reuşi să scape.

6 Mulţi urmăresc să beneficieze de favoarea unui om generos; şi oricine este prieten cu cel care oferă daruri.

7 Cel sărac este abandonat de toate rudele lui. Cu atât mai mult se comportă aşa prietenii lui. El li se adresează formulând cereri; dar ei îl ignoră.

8 Cine obţine înţelepciunea, îşi iubeşte sufletul; şi cine îşi păstrează capacitatea de a înţelege lucrurile, va găsi fericirea.

9 Martorul fals nu va rămâne nepedepsit; şi cel care spune minciuni, va fi distrus.

10 Aşa cum viaţa trăită în lux nu i se potriveşte omului prost, nici sclavul nu merită să fie şeful unor prinţi.

11 Capacitatea unui om de a lua decizii bine gândite, îi conferă răbdare; şi este o onoare pentru el să ierte o insultă.

12 Mânia regelui este ca răcnetul unui leu; dar bunăvoinţa lui este ca roua de pe iarbă.

13 Un fiu prost este ruina tatălui lui; şi o soţie care face mereu reproşuri (soţului ei), este ca o picurare continuă.

14 Casa şi averea sunt o moştenire de la părinţi; dar o soţie care gândeşte bine, este (un cadou) de la Iahve.

15 Lenea te conduce într-un somn profund; şi omul inactiv suferă de foame.

16 Cine ia în considerare sfaturile, îşi protejează viaţa; dar cine trăieşte neatent (la ele), va muri.

17 Cine are milă de sărac, îl împrumută pe Iahve; şi El îi va recompensa binefacerea.

18 Pedepseşte-ţi fiul cât mai există speranţă de corectare; dar să nu doreşti ca moartea să fie una dintre pedepsele pe care i le aplici!

19 Omul care acţionează mânios, trebuie să îşi suporte pedeapsa; pentru că dacă-l ignori, vei fi determinat să faci din nou acest lucru.

20 Ascultă sfatul şi acceptă învăţătura, ca să fii înţelept pentru restul zilelor tale!

21 Planurile din inima omului sunt multe; dar decizia lui Iahve este aceea care va fi pusă în aplicare.

22 Bunătatea unui om îl face să fie remarcabil între cei care îl cunosc. Este mai bine să fii sărac decât mincinos.

23 Frica de Iahve conduce la viaţă; iar cel care o are, se odihneşte mulţumit, fără să fie afectat de vreun rău.

24 Leneşul îşi întinde mâna să ia ce este în farfurie, dar nu o mai duce înapoi spre gură.

25 Bate-l pe omul care ridiculizează pe alţii; şi astfel, cel care nu are judecata sănătoasă, va învăţa să fie prudent. Corectează verbal pe omul care are capacitatea înţelegerii lucrurilor; şi el va obţine astfel (mai multă) cunoaştere.

26 Cine îşi jefuieşte tatăl şi îşi alungă mama, este un fiu care produce ruşine şi desconsiderare.

27 Fiule, dacă nu vei mai accepta corectarea, te vei depărta de cuvintele înţelepciunii!

28 Un martor corupt râde de principiile aplicate în justiţie; şi gura celor răi înghite nedreptatea.

29 Pedepsele sunt pregătite pentru cei care îşi ridiculizează semenii; şi loviturile urmează să fie aplicate pe spatele proştilor.

20

1 Vinul te face să fii ridicol; şi băuturile cu o mare concentraţie de alcool produc gălăgie. Oricine se îmbată cu ele, nu este înţelept.

2 Teroarea pe care o insuflă regele, este ca răcnetul unui leu; cine îi provoacă mânia, îşi pierde viaţa.

3 Este o onoare pentru om să evite disputele; dar orice nebun este permanent pregătit de ceartă.

4 Leneşul nu ară toamna; şi când va fi timpul pentru secerat, nu va găsi nimic.

5 Sfaturile inimii unui om sunt ca nişte ape adânci; dar cel înţelept ştie să scoată din ele.

6 Mulţi oameni consideră că au bunătate; dar cine poate găsi un om serios şi consecvent în seriozitatea lui?

7 Cel corect îşi trăieşte viaţa în integritate; iar copiii lui care vor trăi după el, sunt binecuvântaţi!

8 Când regele stă pe tronul lui ca să judece, anihilează orice rău cu privirea.

9 Cine poate spune: „Mi-am păstrat inima curată; sunt incoruptibil şi fără păcat.”?

10 Atât greutăţile diferite cât şi măsurile diferite sunt ceva oribil înaintea lui Iahve.

11 Chiar şi un copil se remarcă prin faptele pe care le face, dacă are un comportament ireproşabil şi trăieşte mereu corect.

12 Iahve a făcut atât urechea care aude cât şi ochiul care vede!

13 Nu iubi somnul, ca să nu devii sărac! Deschide ochii (ca să munceşti); şi te vei sătura de mâncare!

14 Cumpărătorul spune: „Nu-i bun; şi mai este şi scump!” Dar după ce pleacă, se laudă cu ce a cumpărat.

15 Aurul şi pietrele preţioase există din abundenţă; dar buzele care răspândesc cunoaşterea, sunt ceva mult mai valoros (decât ele).

16 Ia-i haina celui care a girat pentru un străin; şi ţine-o ca garanţie dacă a garantat cu ea pentru o străină!

17 Mâncarea obţinută prin înşelătorie este dulce omului; dar apoi gura lui va fi plină de pietriş.

18 Fă-ţi planurile luând în considerare sfaturile (bune ale) celor din jurul tău; şi condu războiul cu înţelepciune!

19 Bârfitorul ajunge să spună lucruri confidenţiale; deci nu te asocia cu omul care vorbeşte prea mult.

20 Dacă cineva îşi blestemă tatăl sau mama, i se va stinge sursa de lumină în întunericul nopţii.

21 O moştenire câştigată repede la început, nu va fi binecuvântată la sfârşit.

22 Nu spune: „Îi voi întoarce acest rău pe care mi l-a făcut!” Aşteaptă cu speranţă intervenţia lui Iahve; şi El te va scăpa!

23 Greutăţile diferite sunt ceva oribil înaintea lui Iahve. El nu este de acord cu folosirea cântarului înşelător.

24 Paşii omului sunt îndrumaţi de Iahve. Oare cum şi-ar putea înţelege omul propriul lui drum?

25 Cel care se grăbeşte să facă o promisiune sfântă şi abia mai târziu se gândeşte la jurămintele făcute, ajunge într-o capcană.

26 Un rege înţelept îi elimină fără dificultate pe cei răi şi trece cu roata de treierat peste ei.

27 Lumina lui Iahve ajunge până la spiritul omului. Ea analizează cea mai secretă parte a fiinţei lui.

28 Bunătatea şi seriozitatea îl protejează pe rege; şi când el este bun, are tronul protejat.

29 Gloria tinerilor constă în forţa lor; dar părul alb este onoarea celor bătrâni.

30 Loviturile şi rănile elimină ce este rău în comportament; iar bătăile curăţă cele mai necunoscute părţi ale fiinţei.

21

1 Inima regelui este în mâna lui Iahve. El o conduce ca pe cursul unei ape şi o face să se ducă oriunde Îşi doreşte.

2 Omului i se par corecte toate deciziile lui; dar Iahve este cel care analizează inimile.

3 Când procedezi corect la judecată, eşti mai apreciat de Iahve decât dacă Îi oferi animale ca sacrificiu.

4 Privirea sfidătoare şi inima arogantă sunt sursa de lumină a celor răi. Dar acestea sunt păcate!

5 Planurile omului harnic conduc la abundenţă; dar cel care nu are răbdare, ajunge sărac.

6 Averea câştigată cu o limbă mincinoasă, este un abur care dispare în scurt timp şi devine o capcană a morţii.

7 Violenţa celor răi îi distruge rapid pentru că ei refuză să facă ce este corect.

8 Drumul bărbatului vinovat este sinuos; dar comportamentul celui nevinovat este (ca un drum) drept.

9 Mai bine să locuieşti într-un colţ pe acoperiş(ul casei), decât să stai în casă cu o soţie care îţi face permanent reproşuri pentru lucruri nesemnificative!

10 Sufletul omului rău doreşte să facă fapte rele; iar semenul lui nu poate obţine nicio favoare de la el.

11 Când este pedepsit unul care îşi ridiculizează semenii, cel care de regulă nu judecă lucrurile într-un mod corect, ajunge să aibă înţelepciune; iar când se oferă învăţătură celui (care deja este) înţelept, acela acumulează (şi) mai multe cunoştinţe.

12 Omul corect priveşte la casa celui rău şi îl vede cum merge pe drumul care conduce la ruină.

13 Cel care îşi astupă urechea ca să nu audă când strigă săracul, nu va fi auzit nici el atunci când va striga solicitând ajutor.

14 Un dar oferit în secret, reduce intensitatea mâniei; şi un cadou dat în secret diminuează cea mai mare supărare.

15 Omul integru se bucură să facă ce este corect; dar pentru cei care fac faptele nedreptăţii, corectitudinea este ceva foarte neplăcut.

16 Omul care se îndepărtează de drumul înţelepciunii, se va odihni în adunarea celor morţi.

17 Cine iubeşte distracţia, va deveni sărac; iar cine iubeşte vinul şi uleiul, nu se va îmbogăţi.

18 Omul rău devine preţ de răscumpărare pentru cel corect; şi cel neserios ajunge să fie schimbat cu cel integru.

19 Mai bine să locuieşti singur în deşert, decât cu o soţie supărăcioasă, care permanent are ceva de reproşat.

20 În casa omului înţelept există comori valoroase şi ulei; dar cel prost risipeşte tot ce are.

21 Cine este bun şi urmăreşte să trăiască în corectitudine, găseşte viaţă şi onoare.

22 Înţeleptul cucereşte oraşul luptătorilor remarcabili şi le dărâmă fortăreaţa în care stăteau la adăpost.

23 Cine îşi păzeşte gura şi limba, se protejează de necazuri.

24 Cel mândru şi arogant se numeşte sarcastic. El are un comportament sfidător şi plin de impertinenţă.

25 Pofta leneşului îl omoară – pentru că el refuză să lucreze cu mâinile lui.

26 Toată ziua îşi doreşte mai mult (doar pentru el); dar cel corect dă fără reţinere din ce are.

27 Sacrificiul celor răi (oferit lui Iahve) este oricum ceva oribil; dar el devine şi mai oribil când ei îl oferă cu rele intenţii!

28 Martorul care face declaraţii false va fi distrus; dar cel care ascultă (ce declară cei implicaţi într-un proces), va avea ultimul cuvânt.

29 Omul rău se manifestă cu aroganţă; dar cel integru îşi analizează cu atenţie comportamentul.

30 Nu există nici înţelepciune, nici abilitate şi nici vreun plan care să reuşească să anuleze decizia lui Iahve.

31 Calul este pregătit pentru ziua luptei; dar Iahve asigură victoria!

22

1 Un nume bun este preferabil marilor bogăţii; şi să fii apreciat este ceva mai valoros decât argintul şi aurul.

2 Bogatul şi săracul au în comun faptul că Iahve i-a creat pe amândoi.

3 Omul prudent vede pericolul şi se ascunde; dar cel care nu gândeşte corect, merge înainte şi va suporta consecinţe neplăcute.

4 Modestia şi frica de Iahve aduc bogăţie, onoare şi viaţă.

5 Pe drumurile omului rău sunt spini şi capcane; dar cine îşi păzeşte sufletul, le va evita.

6 Învaţă pe cineva pe ce drum trebuie să meargă. Fă acest lucru pentru el încă de când este copil; şi astfel, nici când va îmbătrâni nu va trăi altfel.

7 Bogatul este stăpânul celui sărac; şi omul care se împrumută, este sclavul celui care l-a împrumutat.

8 Cine seamănă nedreptate, va secera necaz; şi nuiaua mâniei lui va fi distrusă.

9 Omul care dă cu generozitate va fi binecuvântat şi el, pentru că împarte pâinea lui cu cel sărac.

10 Îndepărtează-l pe cel care are obiceiul să ridiculizeze pe alţii; şi astfel, cearta se va termina, iar conflictele şi ofensele vor înceta.

11 Omul căruia îi place să aibă inima curată şi care vorbeşte binevoitor, va fi prieten cu regele.

12 Ochii lui Iahve privesc cu atenţie şi protejează pe cel care are cunoaştere; dar ei înfruntă cuvintele celui neserios.

13 Leneşul spune: „Dacă voi merge afară, este un leu!” sau „Voi fi omorât pe străzi (dacă merg acolo)!”

14 Gura femeii adultere este o groapă adâncă; iar cine trebuie să fie pedepsit de Iahve, va cădea în ea.

15 Nebunia este lipită de inima copilului; dar corectarea făcută cu nuiaua, o va dezlipi de ea.

16 Atât cel care exploatează pe sărac ca să se îmbogăţească, cât şi cel care oferă daruri omului bogat, vor sărăci.

17 Fii atent şi ascultă cuvintele înţelepţilor; urechea ta să îşi dorească să audă învăţăturile pe care ţi le ofer;

18 pentru că este plăcut când le păstrezi în inima ta şi când le ai apoi pe toate pregătite ca să le foloseşti.

19 Eu te învăţ astăzi, ca să te încrezi în Iahve. Acesta este interesul meu pentru tine!

20 Oare nu am scris eu pentru tine maxime, proverbe şi sfaturi care să te ajute să înveţi cum să trăieşti?

21 Am procedat astfel ca să te învăţ adevărul şi cuvinte care au valoare remarcabilă. Aşa vei putea răspunde corect celor care te trimit?

22 Nu exploata săracul profitând de faptul că este o persoană defavorizată; şi nu îţi însuşi puţinele lucruri pe care le are omul de la poarta oraşului.

23 Pentru că Iahve le va apăra cauza; şi El îi va jefui pe aceia care îi jefuiesc!

24 Nu te împrieteni cu omul mânios şi nu te asocia cu cel care se supără imediat când este provocat.

25 Evită-l, ca să nu copiezi comportamentul lui şi astfel compania lui să îţi devină o capcană pentru suflet!

26 Nu fi dintre oamenii care oferă garanţie sau care girează pentru împrumuturi;

27 pentru că dacă nu vei avea cu ce să plăteşti, îţi va fi luat chiar şi patul de sub tine!

28 Nu modifica vechea limită teritorială stabilită de strămoşii tăi!

29 Dacă vezi un om care are rezultate remarcabile în munca lui, să ştii că el merită să trăiască în compania regilor, nu între oamenii obişnuiţi.

23

1 Dacă stai la masă împreună cu un conducător, fii atent la mâncarea care este pusă înaintea ta!

2 Dacă eşti un om lacom, pune-ţi un cuţit la gât!

3 Nu pofti mâncărurile lui delicioase, pentru că ele sunt o hrană înşelătoare!

4 Nu depune eforturi ca să te îmbogăţeşti; ci fi înţelept şi demonstrează că ştii să fii rezonabil!

5 Abia ai privit spre bogăţie, şi ea (în scurt timp) nu mai există; pentru că este o certitudine: îi vor creşte aripi şi va fugi spre cer ca un vultur!

6 Nu mânca pâinea omului zgârcit şi nu îţi dori delicatesele lui;

7 pentru că totdeauna el se gândeşte la preţul lor! Îţi va spune: „Mănâncă şi bea!” Dar inima lui nu te agreează.

8 Vei voma bucăţica pe care ai mâncat-o; şi îţi vei consuma degeaba cuvintele tale plăcute.

9 Nu vorbi unui om nebun; pentru că el va desconsidera înţelepciunea cuvintelor tale!

10 Nu modifica vechea limită teritorială şi nu îţi însuşi terenul agricol al orfanilor;

11 pentru că Apărătorul lor are suficientă forţă să le apere cauza. Şi El va acţiona împotriva ta.

12 Orientează-ţi inima spre învăţătură; şi urechile tale să îţi dorească să audă cuvinte care facilitează cunoaşterea!

13 Nu evita să îţi pedepseşti copilul; pentru că dacă faci acest lucru folosind nuiaua, el nu va muri!

14 Dar procedând astfel, îi vei salva sufletul din locuinţa morţilor.

15 Fiul meu, dacă inima ta este înţeleaptă, atunci eu mă voi bucura în inima mea.

16 În interiorul meu, eu voi fi satisfăcut atunci când buzele tale vor spune ce este corect.

17 Nu îi permite inimii tale să invidieze pe cei păcătoşi; ci să ai mereu frică de Iahve!

18 Cu certitudine: există o recompensă viitoare; şi speranţa ta nu va fi distrusă!

19 Fiul meu, ascultă şi fi înţelept; păstrează-ţi inima pe drumul corect!

20 Să nu fii printre cei care beau mult vin; şi nici să nu faci parte dintre cei care mănâncă în exces carne.

21 Pentru că beţivul şi omul lacom vor sărăci; iar lenevia îi va face să se îmbrace cu zdrenţe!

22 Ascultă de tatăl tău care ţi-a oferit viaţă şi nu îţi desconsidera mama când a îmbătrânit!

23 Cumpără adevărul şi nu îl vinde; urmăreşte să obţii înţelepciunea, învăţătura (de care ai nevoie) şi abilitatea de a înţelege semnificaţia lucrurilor!

24 Tatăl celui care trăieşte corect, va avea mari bucurii; şi cine are un fiu înţelept, este un om satisfăcut.

25 Trăieşte astfel încât tatăl tău şi mama ta să se bucure de tine, iar cea care te-a născut să fie încântată de comportamentul tău!

26 Fiul meu, dă-mi inima ta; şi ochii tăi să agreeze metodele mele.

27 Pentru că prostituata este o groapă adâncă; iar femeia străină este o fântână îngustă.

28 Ea stă şi priveşte ascunsă ca un hoţ; şi apoi măreşte nedreptatea între oameni.

29 Ale cui sunt vaietele? Ale cui sunt oftările? Ale cui sunt certurile? Ale cui sunt plângerile? Ale cui sunt rănile (apărute) fără motiv? Ai cui sunt ochii roşii?

30 Toate acestea îi reprezintă pe cei care întârzie pentru că stau să bea vin şi care se duc să caute vasul în care băutura este amestecată cu vin.

31 Nu te uita la vin când este roşu făcând spumă în pahar şi când alunecă uşor!

32 Pentru că în final te muşcă la fel ca un şarpe; şi te otrăveşte ca o viperă.

33 Ochii tăi vor privi spre femei străine şi mintea ta se va gândi la prostii.

34 Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării sau ca unul care stă întins pe vârful unui catarg.

35 (Vei spune:) „M-au lovit, dar nu m-au rănit! M-au bătut, dar nu simt nimic! Când mă voi trezi, pot găsi ceva (vin) să mai beau?”

24

1 Nu invidia pe oamenii răi; şi nu dori să fii cu ei.

2 Inima lor concepe violenţa; şi buzele lor vorbesc despre cum să producă necaz (celor din jurul lor).

3 O casă este construită cu înţelepciune şi este consolidată cu abilitate.

4 Cunoaşterea umple camerele ei cu bogăţii speciale şi frumoase.

5 Un om înţelept are forţă; şi cel care înţelege semnificaţia lucrurilor, şi-o măreşte.

6 Câştigarea unui război necesită (anticipat) sfaturi; şi pentru obţinerea victoriei, va fi nevoie de un mare număr de consilieri.

7 Înţelepciunea este prea înaltă pentru omul nebun. În adunarea publică, el nu va avea nimic (semnificativ) de spus.

8 Cine îşi planifică să facă rău, va fi numit intrigant.

9 Gândurile omului nebun sunt (numai) păcat; şi cel care îşi ridiculizează semenii, este ceva oribil înaintea oamenilor.

10 Dacă eşti învins în ziua necazului, demonstrezi că ai o mică rezistenţă.

11 Salvează-i pe cei care sunt condamnaţi la moarte; şi nu te îndepărta de cei care sunt aproape să fie înjunghiaţi!

12 Dacă spui: „Ah! Nu am ştiut!”, crezi că nu vede Cel care judecă inimile? Oare nu te cunoaşte Cel care priveşte atent viaţa ta? Şi nu va recompensa El pe fiecare conform faptelor lui?

13 Fiul meu, mănâncă miere pentru că este bună. Da, mierea din fagure este dulce pentru gura ta!

14 Dar să ştii că şi înţelepciunea este dulce pentru sufletul tău. Dacă o găseşti, ai un viitor; şi speranţa ta nu va fi distrusă.

15 Răule, nu urmări în secret să distrugi locuinţa omului corect; şi nu planifica să desfiinţezi locul unde doarme el.

16 Pentru că cel corect cade de şapte ori şi se ridică din nou; dar cei răi se prăbuşesc în dezastru.

17 Nu te bucura când cade duşmanul tău; şi să nu îţi fie satisfăcută inima când se împiedică el.

18 Altfel, Iahve va vedea, nu te va agrea şi Îl vei determina să Îşi retragă mânia care acţiona împotriva lui!

19 Nu te nelinişti din cauza oamenilor răi şi nu îi invidia;

20 pentru că cel rău nu are niciun viitor, iar lumina lui se va stinge!

21 Fiul meu, teme-te de Iahve şi de rege; şi să nu te asociezi cu cei recalcitranţi.

22 Pentru că distrugerea lor va veni prin surprindere; şi cine poate şti sfârşitul pe care îl determină amândoi?

23 În continuare sunt prezentate alte remarci ale înţelepţilor. Nu este bine să fii părtinitor atunci când un om ajunge la judecată.

24 Oricine spune celui vinovat: „Tu eşti nevinovat!”, va fi blestemat de popoare şi contestat de populaţia lor.

25 Dar cei care iau decizii corecte într-un proces, vor fi recompensaţi şi vor beneficia de o mare binecuvântare.

26 Un răspuns sincer este ca un sărut pe buze.

27 Termină-ţi munca din exteriorul casei, pregătind terenul. Apoi construieşte-ţi casa!

28 Nu face fără motiv declaraţii împotriva semenului tău; şi nu înşela (pe alţii) cu buzele tale.

29 Nu spune: „Îi voi face cum mi-a făcut şi el mie; îl voi recompensa conform faptelor lui!”

30 Am trecut pe lângă terenul unui leneş şi pe lângă via unui om fără judecată sănătoasă.

31 Am văzut spini, pământul fusese acoperit cu buruieni, iar zidul de piatră era prăbuşit.

32 M-am gândit la ce am observat; şi am învăţat o lecţie din ce am văzut.

33 Când îţi doreşti să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mâinile ca să nu te trezeşti,

34 atunci sărăcia vine peste tine ca un hoţ şi lipsa acţionează împotriva ta ca un om înarmat.

25

1 Urmează nişte proverbe ale lui Solomon, copiate de oamenii lui Ezechia care a fost regele în (teritoriul numit) Iuda.

2 Gloria lui Dumnezeu constă în faptul că ascunde (oamenilor) semnificaţia lucrurilor; dar regele îşi obţine gloria atunci când o descoperă.

3 Înălţimea cerului, adâncimea pământului şi gândul regelui sunt greu de măsurat.

4 Elimină zgura din argint; şi va rezulta un material (de bună calitate) pentru argintar!

5 Elimină-l pe omul rău din faţa regelui; şi tronul lui va fi consolidat prin dreptate!

6 Nu te lăuda în faţa regelui; şi nu cere un loc printre oamenii (lui) remarcabili.

7 Pentru că este mai bine să ţi se spună: „Urcă aici!”, decât să fii umilit sub privirea unui om care are o bună situaţie materială. Când vezi ceva cu ochii tăi,

8 să nu te grăbeşti să faci declaraţii într-un proces despre acele lucruri! Altfel, este posibil ca în final, semenul tău să te facă să îţi fie ruşine!

9 Apără-ţi cauza împotriva semenului tău, dar nu vorbi despre secretul altuia –

10 ca să eviţi astfel ruşinea şi reputaţia nedorită pe care o vei avea permanent după ce acela va afla ce ai declarat despre el.

11 Un cuvânt spus la momentul oportun, este ca nişte mere de aur într-un coşuleţ de argint.

12 Pentru o ureche ascultătoare, reproşul făcut cu înţelepciune este ca un cercel de aur şi ca un ornament de aur pur.

13 Pentru acela care l-a trimis, un mesager care îşi face mereu datoria este ca răcoarea zăpezii în timpul seceratului. El satisface sufletul stăpânilor lui.

14 Omul care se laudă cu darurile pe care nu le-a dat, este ca norii şi ca vântul fără ploaie.

15 Un conducător poate fi convins cu răbdare; şi o vorbă plăcută poate rupe oase.

16 Dacă găseşti miere, mănâncă doar cât ai nevoie; ca să nu te saturi de ea şi apoi să o vomiţi.

17 Vizitează-l rar pe semenul tău – ca să nu se plictisească de tine şi să te urască.

18 Omul care face declaraţii false împotriva semenului lui, este (periculos) ca o bâtă, ca o sabie şi ca o săgeată ascuţită.

19 Încrederea pe care o ai într-un om neserios în ziua necazului tău, este ca un dinte cariat şi ca un picior paralizat.

20 Omul care cântă cântece (de bună-dispoziţie) unei inimi ajunse în dezastru, este ca acela care se dezbracă într-o zi friguroasă şi ca oţetul turnat peste sodă.

21 Dacă duşmanul tău este flămând, dă-i să mănânce; şi dacă îi este sete, dă-i să bea.

22 Pentru că procedând aşa, vei aduna cărbuni aprinşi pe capul lui; şi Iahve te va recompensa.

23 Aşa cum vântul de la nord aduce ploaie, şi limba defăimătoare produce priviri care arată iritare extremă.

24 Mai bine să locuieşti într-un colţ pe acoperiş, decât să convieţuieşti într-o casă cu o soţie care permanent îţi face reproşuri pentru lucruri nesemnificative!

25 Vestea bună venită dintr-o ţară îndepărtată este ca apa rece pentru sufletul obosit.

26 Un om corect care se apleacă în faţa celui rău este ca un izvor noroios şi ca o fântână tulbure.

27 Nu este bine să mănânci prea multă miere. În mod asemănător, nu este bine nici să îţi evidenţiezi propria ta glorie.

28 Un om lipsit de autocontrol este ca un oraş ale cărui ziduri sunt dărâmate.

26

1 Aşa cum nu este normal să cadă zăpada în timpul verii şi ploaia în perioada seceratului, nici onoarea nu este compatibilă cu un nebun.

2 Cum sare vrabia dintr-un loc în altul şi cum zboară (în zigzag) rândunica, la fel nu rămâne (ca să îşi producă efectul) blestemul nejustificat.

3 Biciul este pentru cal, căpăstrul pentru măgar, şi nuiaua pentru spatele nebunilor.

4 Nu răspunde nebunului conform nebuniei lui astfel încât să semeni cu el!

5 Dar răspunde nebunului conform nebuniei lui, ca să nu îi permiţi să se considere înţelept!

6 Cel care trimite un mesaj printr-un nebun, îşi taie singur picioarele şi bea violenţă.

7 Un proverb în gura unor nebuni este ca picioarele paralizate care atârnă fără să poată fi folosite.

8 Onoarea acordată unui nebun este ca legarea unei pietre în praştie.

9 Un proverb spus de gura unui prost este ca un tufiş de spini în mâna unui om beat.

10 Cel care angajează pe un nebun sau pe orice om pe care îl vede trecând, este ca un luptător cu arcul care răneşte pe oricine.

11 Nebunul revine la prostiile lui exact cum se întoarce câinele la ce a vomat.

12 Dacă remarci vreun om care se consideră (deja suficient de) înţelept, să ştii că există mai multă speranţă pentru un nebun decât pentru el.

13 Leneşul spune: „Este un leu pe drum! El se plimbă pe străzi!”

14 Cum se mişcă uşa pe balamalele ei, la fel se întoarce şi leneşul în patul lui.

15 Îşi duce mâna până în vasul cu mâncare, dar este prea dificil pentru el să o aducă înapoi la gură.

16 Leneşul se consideră mai înţelept decât şapte oameni care răspund cu înţelepciune.

17 Un călător care se implică într-o ceartă la care nu era obligat să participe, este ca un om care prinde un câine de urechi.

18 Omul care îşi înşală semenul şi apoi spune: „Doar am glumit!”,

19 este ca un nebun care aruncă săgeţi aprinse şi mortale.

20 Când nu mai sunt lemne, focul se stinge; şi când nu mai există niciun defăimător, cearta încetează.

21 La fel cum cărbunele face jar sau cum lemnul produce foc, omul căruia îi place cearta, declanşează conflicte.

22 Cuvintele celui care defăimează sunt ca nişte prăjituri care alunecă până în stomac.

23 Buzele prefăcute şi inima rea sunt ca un vas de pământ poleit cu argint.

24 Omul rău vorbeşte prefăcut (în om bun); dar în mintea lui, el concepe înşelăciunea.

25 Deşi vorbirea lui este încântătoare, să nu îl crezi; pentru că în inima lui sunt şapte fapte mizerabile!

26 Ura lui poate fi ascunsă (temporar) prin ipocrizie; dar răutatea îi va fi descoperită în public.

27 Cine sapă o groapă, va cădea în ea; şi piatra (de mari dimensiuni) se întoarce chiar peste cel care o mişcă din locul ei.

28 Limba mincinoasă îi urăşte pe cei răniţi de ea; şi gura care laudă (pe altul) în mod exagerat, produce ruina.

27

1 Nu te lăuda cu ziua de mâine; pentru că nu ştii ce poate aduce o zi!

2 Să te laude altul, nu gura ta. Să te elogieze altcineva, nu buzele tale!

3 Piatra este grea; şi nisipul la fel de greu. Dar supărarea provocată de un nebun, este mai grea decât amândouă!

4 Supărarea extremă nu cunoaşte milă; şi manifestările mâniei sunt teribile. Dar cine poate rezista geloziei?

5 Mai bine un reproş direct decât o falsă dragoste!

6 Rănile făcute de un prieten, demonstrează că el este serios (inclusiv cu tine); dar un duşman oferă (în mod fals) sărutări din abundenţă.

7 Cel care s-a săturat de mâncare, desconsideră mierea; dar pentru omul flămând, orice lucru amar este dulce.

8 Omul plecat din căminul lui este ca o pasăre care s-a rătăcit de cuibul ei.

9 Aşa cum uleiul şi substanţele parfumate înveselesc inima, sfatul unui prieten oferit cu amabilitate produce satisfacţie.

10 Nu îţi abandona prietenul; şi nu te dezice de prietenul tatălui tău. Totuşi, nu îţi vizita fratele când eşti supărat! Mai bine să ai un vecin aproape de tine, decât un frate la mare distanţă.

11 Fiul meu, fii înţelept şi înveseleşte-mi inima; pentru că astfel voi putea să dau o replică celui care mă desconsideră!

12 Omul prudent vede pericolul şi se ascunde; dar cel care nu judecă bine, merge înainte şi va suporta consecinţe neplăcute.

13 Ia-i haina celui care a girat pentru un străin; şi ţine-o ca garanţie, dacă a garantat pentru o străină!

14 Binecuvântarea semenului făcută cu voce tare dimineaţa devreme, este considerată ca un blestem.

15 O soţie care face permanent reproşuri pentru lucruri nesemnificative, este ca o picurare continuă într-o zi ploioasă.

16 Cine încearcă să o oprească (din „activitatea” ei), parcă ar opri vântul şi parcă ar lua uleiul (să-l ducă dintr-o parte în alta) cu mâna!

17 Aşa cum fierul ascute alt fier, omul îi (poate) face mai ageri pe cei din jurul lui.

18 Cine îngrijeşte un smochin, îi va mânca fructele; şi cine are grijă de stăpânul lui, va fi apreciat.

19 Aşa cum apa reflectă imaginea unei feţe, inima omului arată exact cum este el.

20 Aşa cum locuinţa morţilor şi adâncimea (pământului) nu se satură niciodată, nici ochii omului nu se pot sătura privind.

21 Creuzetul este făcut pentru argint şi cuptorul a fost conceput pentru aur. Dar calitatea unui om este evidenţiată de aprecierile pe care le primeşte.

22 Chiar dacă l-ai pisa pe nebun cu pisălogul în piuă, printre boabele de cereale, tot nu vei putea elimina prostia din el.

23 Îngrijeşte-ţi bine turmele; şi fii atent cum îţi creşti cirezile;

24 pentru că nici bogăţiile nu sunt eterne şi nici coroana nu rezistă pentru totdeauna!

25 După ce este îndepărtat fânul, apare iarba nouă; şi iarba de pe dealuri este adunată.

26 Mieii vor oferi material pentru îmbrăcăminte; şi ţapii îţi vor asigura plata pentru munca de pe câmp.

27 Vei avea suficient lapte de capră pentru hrana ta, a familiei tale şi pentru întreţinerea servitoarelor tale.

28

1 Omul rău fuge, deşi nu este urmărit; dar cei corecţi au curaj ca un leu.

2 Când într-o ţară este revoltă, sunt mulţi conducători; dar un om înţelept şi cu experienţă, menţine stabilitatea în ea.

3 Un om sărac care îl domină pe un altul nedreptăţit, este ca o rupere de nori care distruge recolta.

4 Cei care abandonează legea, îl laudă pe omul rău; dar aceia care o respectă, se luptă cu el.

5 Oamenii răi nu înţeleg principiile justiţiei; dar cei care caută pe Iahve, înţeleg totul.

6 Este mai bun un sărac care umblă în integritatea lui, decât un bogat cu un comportament stricat.

7 Omul care respectă legea, este un fiu care cunoaşte semnificaţia lucrurilor; dar cel care se însoţeşte cu oamenii lacomi, îşi face de ruşine tatăl.

8 Cine îşi măreşte averea prin acceptarea mitei, adună lucruri pentru cel care este milos faţă de săraci.

9 Dacă cineva refuză să mai respecte legea, chiar şi rugăciunea lui este considerată ca fiind ceva oribil.

10 Cine conduce pe cei corecţi pe un drum greşit, va cădea în groapa pe care a făcut-o; dar cei integri vor primi o bună moştenire.

11 Omul bogat se poate considera înţelept; dar un sărac care ştie semnificaţia lucrurilor, îi cunoaşte valoarea.

12 Când reuşesc să se impună oamenii corecţi, este o mare bucurie; dar când se ridică cei răi, oamenii se ascund.

13 Cine îşi ascunde păcatele, nu va progresa; dar oricine le recunoaşte şi renunţă la ele, va beneficia de milă.

14 Omul precaut este mereu fericit; dar cel cu inima insensibilă, va cădea în necaz.

15 Omul rău care guvernează un popor sărac, este ca un leu răgând şi ca un urs care te atacă.

16 Prinţul incapabil este un tiran; dar cine urăşte venitul obţinut prin jaf, va avea multe zile.

17 Un om chinuit de vinovăţia crimei (lui), va fugi mereu până va muri. Nimeni să nu îl susţină!

18 Cel care umblă în integritate, va fi salvat; dar omul care merge pe drumurile corupţiei, va cădea atunci când nici nu bănuieşte.

19 Cine îşi lucrează pământul, se va sătura de pâine; dar cel care umblă după lucruri fără valoare, se va sătura de sărăcie.

20 Un om credincios va fi binecuvântat în toate aspectele vieţii lui; dar cel care urmăreşte permanent să se îmbogăţească rapid, nu va rămâne nepedepsit.

21 Nu este bine să fii părtinitor. Chiar şi pentru o bucată de pâine, omul poate să păcătuiască.

22 Cel zgârcit este nerăbdător să se îmbogăţească; dar nu ştie că îl aşteaptă sărăcia.

23 Omul care face un reproş altuia, obţine în final mai multă apreciere decât acela care, din interese ascunse, îl laudă cu limba lui în mod exagerat.

24 Cine fură pe tatăl lui sau pe mama lui şi zice că nu a comis un păcat, este frate cu cel care distruge.

25 Un om lacom declanşează certuri; dar cel care se încrede în Iahve, va fi satisfăcut.

26 Acela care se încrede în el însuşi, este un nebun; dar cine trăieşte într-un mod înţelept, va fi salvat.

27 Cine ajută pe omul sărac, nu va sărăci; dar cel care închide ochii faţă de nevoile lui, va fi blestemat.

28 Când se ridică cei răi în poziţii care le oferă autoritate, oamenii se ascund; dar când ei mor, cei corecţi se înmulţesc.

29

1 Un om care ignoră şi sfidează permanent orice reproş, va fi distrus într-un mod neprevăzut şi fără să poată evita dezastrul.

2 Când se înmulţesc cei corecţi, poporul se bucură; dar când conduce omul rău, poporul oftează.

3 Cine iubeşte înţelepciunea, aduce bucurie tatălui lui; dar cine umblă cu prostituatele, îşi risipeşte averea.

4 Un rege conferă stabilitate ţării acţionând conform principiilor justiţiei; dar acela care îi impune taxe prea mari, o distruge.

5 Cine vorbeşte semenului lui lăudându-l în mod ipocrit, îi pune o plasă sub picioare.

6 Omul rău este prins de propriul lui păcat; dar cel corect este victorios şi se bucură.

7 Omul care trăieşte corect, ia în considerare drepturile celui sărac; dar cel rău nu vede niciun motiv să le susţină.

8 Cei care râd de semenii lor şi care îi ridiculizează, agită un oraş; dar oamenii înţelepţi acţionează astfel încât mânia încetează.

9 Când un înţelept este implicat într-o controversă cu un nebun, chiar dacă nebunul se supără sau râde, nu se poate ajunge la pace între cei doi.

10 Oamenii care doresc să vadă curgând sânge, îl urăsc pe cel integru; şi ei urmăresc să îl omoare pe cel care trăieşte corect.

11 Omul nebun este mereu fără autocontrol când se supără; dar cel înţelept îl domină şi îl controlează.

12 Când un conducător crede minciuni, toţi subordonaţii lui devin nişte oameni răi.

13 Săracul şi cel care îl exploatează, au în comun faptul că Iahve le luminează ochii amândurora.

14 Dacă regele îl judecă nepărtinitor pe omul sărac, tronul lui va fi mereu ferit de pericole.

15 Nuiaua şi reproşul verbal aduc înţelepciune; dar un copil lăsat să trăiască aşa cum consideră el că este bine, îşi face de ruşine mama.

16 Când se înmulţesc oamenii răi, creşte şi păcatul; dar cel corect va vedea cum ei vor fi ruinaţi.

17 Pedepseşte-ţi fiul; şi el îţi va oferi odihnă; iar sufletul tău va fi satisfăcut.

18 Când nu există nicio revelaţie (divină), poporul nu are nicio regulă; dar cine trăieşte respectând legea, este binecuvântat.

19 Un slujitor nu poate fi corectat numai prin cuvinte; pentru că, deşi înţelege ce i se spune, el nu se conformează (cerinţelor).

20 Atunci când vezi un om care se grăbeşte să răspundă, să ştii că există mai multă speranţă pentru un nebun decât pentru el.

21 Slujitorul care este răsfăţat din perioada copilăriei lui, ajunge în final să se comporte cu aroganţă.

22 Un om irascibil declanşează certuri; şi cel care se mânie imediat (când este provocat), face multe păcate.

23 Mândria omului îi aduce umilire; dar cine are un spirit modest, va obţine onoare.

24 Cine este complice cu un hoţ, îşi urăşte viaţa; şi chiar dacă el aude jurământul, nu recunoaşte nimic.

25 Frica de oameni este o capcană; dar oricine se încrede în Iahve, este protejat (de pericole).

26 Mulţi urmăresc să beneficieze de favoarea conducătorului; dar Iahve este Cel care face dreptate fiecăruia.

27 Aşa cum omul nedrept este ceva oribil pentru cei corecţi, cel care trăieşte corect este ceva oribil pentru omul rău.

30

1 În continuare sunt cuvintele lui Agur – fiul lui Iache. Ele conţin înţelepciune. Cuvintele acestui om sunt adresate lui Itiel; şi vorbesc atât lui Itiel, cât şi lui Ucal:

2 „În mod evident, eu sunt cel mai neinstruit dintre oameni şi nu am capacitatea oamenilor înţelepţi.

3 Nu am învăţat înţelepciunea şi nu cunosc multe despre Cel sfânt.

4 Cine a urcat în cer şi cine a coborât de acolo? Cine a adunat vântul în palmele lui? Cine a strâns apele în haina lui? Cine a decis unde să fie (toate) marginile pământului (uscat)? Care îi este numele; şi cum se numeşte fiul lui? Spune-mi, dacă ştii!

5 Orice cuvânt al lui Dumnezeu este verificat; şi are valoarea unui scut pentru cei a căror încredere se bazează pe El.

6 Nu adăuga nimic cuvintelor Lui, ca să nu îţi reproşeze acest lucru şi să fii remarcat ca mincinos.

7 Doamne, Îţi cer două lucruri; şi îmi doresc să nu mi le refuzi înainte de moarte:

8 (întâi) îndepărtează de la mine falsitatea şi minciuna; (apoi) nu îmi da nici sărăcie, dar nici bogăţie, ci doar pâinea necesară fiecărei zile.

9 Astfel, voi evita (în primul rând) situaţia în care aş putea să mă dezic de Tine când sunt bogat, zicând: «Cine este Iahve?»; dar voi scăpa şi de posibilitatea ca, în sărăcie, să fiu determinat să fur şi să defăimez numele Dumnezeului meu.

10 Nu defăima un slujitor în faţa stăpânului lui – ca să eviţi situaţia în care (stăpânul) te va blestema şi te va declara vinovat!

11 Există unii oameni care îşi blestemă tatăl şi care nu îşi binecuvântează mama.

12 Alţii se consideră curaţi, deşi nu sunt spălaţi de vinovăţia lor.

13 Sunt unii oameni ai căror ochi sunt aroganţi şi care te desconsideră cu privirea.

14 Există şi unii oameni ai căror dinţi sunt nişte săbii şi ale căror măsele sunt nişte cuţite. Ei stau pregătiţi să îl devoreze pe cel sărac de pe pământ şi pe cel cu multe lipsuri care trăieşte printre ceilalţi oameni.

15 Lipitoarea are două fiice: una se numeşte «Dă-mi!» şi cealaltă (tot) «Dă-mi!» Există trei lucruri care nu se satură; şi chiar patru nu spun niciodată: «Suficient!»:

16 Locuinţa morţilor, femeia sterilă, pământul care nu este niciodată saturat de apă; şi focul, care nu spune niciodată: «Suficient!».

17 Ochiul celui care îşi desconsideră tatăl şi care ignoră ascultarea de mamă, va fi devorat de corbii din vale şi va fi mâncat de puii de vultur.

18 Trei lucruri depăşesc capacitatea mea de înţelegere; şi există chiar patru pe care nu le înţeleg:

19 urma traseului vulturului pe cer, urma şarpelui deplasându-se pe stâncă, urma drumului corăbiei în mijlocul mării şi urma drumului unui bărbat la o femeie virgină.”

20 „O femeie care comite adulter, mănâncă, se şterge la gură şi apoi spune: «Nu am făcut nimic rău!»

21 Sunt trei lucruri care fac pământul să tremure; şi există chiar patru pe care el nu le poate suporta:

22 un slujitor care ajunge rege, un nebun care se satură de pâine,

23 o femeie desconsiderată care se căsătoreşte şi o slujitoare care o moşteneşte pe stăpâna ei.

24 Există patru fiinţe care sunt considerate nesemnificative pe pământ. Dar ele sunt foarte înţelepte:

25 în primul rând, acestea sunt furnicile – nişte creaturi cu o mică forţă, dar care îşi adună mâncarea vara.

26 Apoi sunt bursucii din munţi. Şi aceştia sunt nişte creaturi care au o mică forţă; dar ei îşi fac «casa» în stânci.

27 În al treilea rând sunt de remarcat lăcustele. Deşi nu au un rege, ele înaintează împreună în grupuri organizate.

28 Apoi mai este de remarcat şi şopârla, pe care o poţi prinde cu mâna; şi totuşi, ea poate fi găsită chiar şi în palatele regilor.

29 Trei fiinţe au o deplasare impunătoare; şi chiar patru merg cu eleganţă:

30 leul – cel mai remarcabil dintre animale – care nu se retrage din faţa nimănui;

31 cocoşul care este plin de el însuşi, ţapul şi regele în faţa armatei lui.

32 Dacă ai avut comportament de nebun şi te-ai lăudat, sau dacă ai planificat ceva rău, pune-ţi mâna la gură!

33 Pentru că aşa cum agitarea laptelui produce smântână iar lovirea nasului face să apară sângele, provocarea mâniei determină apariţia certurilor.”

31

1 În continuare sunt cuvintele regelui Lemuel. Ele evidenţiază înţelepciunea pe care a învăţat-o de la mama lui:

2 „Fiule, ce să îţi spun? Fiul meu, cum să îţi vorbesc? Fiul jurămintelor mele, oare cum să te fac să mă înţelegi?

3 Nu îţi da femeilor forţa ta; şi nu îţi abandona comportamentul tău (bun) din cauza celor care distrug regii!

4 Lemuel, nu este nici indicat regilor şi nici onorabil pentru ei să bea vin. Conducătorii nu trebuie să dorească să bea băuturi alcoolice;

5 pentru că altfel ar putea să uite să aplice legea şi ar încălca astfel drepturile tuturor celor exploataţi.

6 Daţi băuturi alcoolice omului care urmează să moară; şi oferiţi vin celui care trăieşte o viaţă amară –

7 ca să bea, să îşi uite sărăcia şi să nu îşi mai amintească de necazul lui!

8 Deschide-ţi gura pentru omul mut şi apără drepturile tuturor celor săraci care au nevoie de ajutor!

9 Vorbeşte astfel şi judecă în mod corect. Apără drepturile celui exploatat şi defavorizat!

10 Cine poate găsi femeia cu un comportament integru? Ea este mult mai valoroasă decât rubinele.

11 Inima soţului ei se încrede în ea; şi nu îi va lipsi niciun lucru de care are nevoie.

12 Acea femeie îl recompensează făcându-i bine, nu rău; şi se comportă aşa în toate zilele vieţii ei.

13 Ea caută lână şi in; iar mâinile ei le lucrează cu plăcere.

14 Acea femeie este ca o corabie care îşi aduce hrana de la mare distanţă.

15 Ea se trezeşte când este încă întuneric, îşi hrăneşte familia şi oferă servitoarelor ei ce este stabilit să primească fiecare dintre ele.

16 Ea se gândeşte la un teren pe care îl cumpără. Apoi, din venitul pe care îl obţine, plantează (pe el) o vie.

17 Se echipează cu forţă şi îşi antrenează braţele să lucreze mai bine.

18 Ea constată că prosperă în comerţul pe care îl face; şi sursa ei de lumină nu se stinge noaptea.

19 Mâna ei foloseşte furca şi ţine fusul cu degetele.

20 Acea femeie îşi deschide braţele pentru omul sărac şi îşi întinde mâinile (cu generozitate) spre cel care are nevoie de ajutor.

21 Când ninge, ea nu se sperie pentru familia ei; pentru că toţi membrii acesteia sunt îmbrăcaţi cu haine care au culoarea roşu-aprins.

22 Îşi lucrează pături; şi are haine făcute din in subţire şi din material textil colorat roşu-închis.

23 Soţul ei este respectat la porţile oraşului, când stă între bătrânii ţării.

24 Acea femeie face şi haine lungi, pe care le vinde. Ea oferă comercianţilor centuri.

25 Se îmbracă cu forţă şi cu demnitate. Şi nu este afectată de ziua mâniei.

26 Vorbeşte cu înţelepciune; şi limba ei oferă învăţături plăcute.

27 Ea este femeia atentă la bunăstarea familiei ei; şi nu mănâncă pâinea lenevirii.

28 Fiii ei se ridică în picioare şi o declară fericită. La fel procedează şi soţul ei care o laudă, zicând:

29 «Multe femei fac lucruri remarcabile; dar tu le depăşeşti pe toate!»

30 Forţa de atracţie este (o aparenţă) înşelătoare; şi frumuseţea fizică este efemeră; dar femeia care se teme de Iahve, va fi lăudată.

31 Apreciaţi-o pentru realizările muncii ei; şi faptele pe care le face, să o laude la porţile oraşului!”