1

1 Pe vremea când evreii erau guvernaţi de judecători, a fost o foamete în ţară. Atunci, un bărbat din localitatea Betleem care aparţinea de teritoriul lui Iuda, a plecat împreună cu soţia lui şi cu cei doi fii ai lor, ca să locuiască în zona de câmpie a Moabului ca străin.

2 Bărbatul se numea Elimelec, soţia lui se numea Naomi. Cei doi fii ai lor se numeau Mahlon şi Chilion. Ei erau efratiţi, originari din Betleemul care aparţinea zonei locuite de urmaşii lui Iuda. Când au ajuns în câmpiile Moabului, şi-au stabilit locuinţa acolo.

3 Dar Elimelec, soţul Naomei, a murit. Şi astfel a rămas singură cu cei doi fii ai ei.

4 Aceştia s-au căsătorit cu (fete) moabite; numele uneia era Orpa, iar numele celeilalte era Rut. După ce au locuit acolo aproape zece ani,

5 cei doi fii ai Naomei – Mahlon şi Chilion – au murit şi ei. Atunci femeia (– mama lor –) a rămas singură: atât fără cei doi fii, cât şi fără soţul ei.

6 Şi pentru că aflase că Iahve a fost binevoitor cu poporul (ei) şi că i-a dat din nou pâine, a decis să plece din câmpiile Moabului împreună cu cele două nurori ale ei.

7 Astfel a plecat Naomi împreună cu ele din zona în care locuise. Intenţionau să se întoarcă (împreună) în teritoriul locuit de urmaşii lui Iuda.

8 Dar după un timp, Naomi le-a zis celor două nurori ale ei: „Plecaţi! Întoarceţi-vă fiecare la casa mamei ei! Iahve să se poarte faţă de voi cu bunătatea pe care şi voi aţi manifestat-o faţă de cei care au murit şi faţă de mine!

9 Să facă El ca fiecare dintre voi să fie împlinită în casa viitorului soţ!” Apoi le-a sărutat ca pentru ultima dată; iar ele au început să plângă.

10 Atunci i-au zis: „Venim şi noi cu tine la poporul tău!”

11 Naomi le-a răspuns: „Nu, copilele mele! Întoarceţi-vă! De ce să veniţi cu mine? Mai pot eu oare să concep fii care să fie apoi soţii voştri?

12 Mergeţi înapoi, copilele mele! Plecaţi! Eu sunt prea bătrână să mai am un soţ. Chiar dacă aş zice că mai există speranţă pentru mine presupunând că aş fi în această noapte cu un bărbat şi aş naşte fii,

13 aţi aştepta voi până vor fi ei maturi? Vă veţi păstra voi pentru ei, fără să vă măritaţi (până atunci)? Nu, copilele mele! Amărăciunea mea este prea mare gândindu-mă la voi; pentru că mâna lui Iahve s-a îndreptat împotriva mea!”

14 Nurorile au început iarăşi să plângă. Orpa şi-a sărutat soacra de rămas bun şi a plecat. Dar Rut a rămas împreună cu ea.

15 Naomi i-a zis: „Cumnata ta s-a întors la poporul ei şi la zeii pe care-i slujea iniţial. Du-te şi tu după ea!”

16 Rut i-a răspuns: „Nu insista să te abandonez plecând de la tine. Unde mergi tu, vreau să merg şi eu. Unde locuieşti tu, vreau să locuiesc şi eu. Poporul tău va fi şi poporul meu, iar Dumnezeul tău va fi şi Dumnezeul meu.

17 Unde vei muri tu, voi muri şi eu şi tot acolo vreau să fiu şi îngropată. Iahve să Îşi manifeste faţă de mine toată severitatea Lui dacă altceva decât moartea mă va despărţi de tine!”

18 Constatând că este decisă (irevocabil) să meargă cu ea, Naomi a încetat să îi mai vorbească la fel ca până atunci.

19 Au plecat amândouă şi au călătorit împreună, până au ajuns la Betleem. Când au intrat în Betleem, toţi cei din oraş şi-au manifestat interesul faţă de apariţia lor. Femeile se întrebau: „Aceasta este Naomi?!”

20 Dar ea le-a răspuns: „Nu mă mai numiţi Naomi, ci Mara; pentru că Cel Omnipotent m-a amărât mult.

21 Când am plecat, aveam tot ce îmi era necesar (existenţei); dar Iahve m-a adus înapoi cu mâinile goale. De ce să mă mai numiţi Naomi, din moment ce Iahve – Cel Omnipotent – a pronunţat sentinţa, aducând (apoi) necazul împotriva mea?”

22 Aşa s-a întors Naomi din câmpiile Moabului împreună cu moabita Rut care era nora ei. Ele au ajuns în Betleem, tocmai când începea sezonul pentru seceratul orzului.

2

1 Naomi avea acolo o rudă din partea soţului ei. Acesta era un bărbat renumit care provenea din clanul lui Elimelec. Numele lui era Boaz.

2 Într-o zi, moabita Rut i-a zis Naomei: „Te rog să îmi permiţi să merg pe câmpul cu cereale ca să strâng spice. Voi aduna ce rămâne (după secerat) de pe proprietatea aceluia care mă va accepta cu bunăvoinţă.” Ea i-a zis: „Du-te, copila mea.”

3 Rut a plecat şi a ajuns pe un teren agricol unde a început să culeagă spicele rămase în urma secerătorilor. S-a întâmplat ca acel teren să fie tocmai proprietatea lui Boaz care provenea din clanul lui Elimelec.

4 Chiar atunci, Boaz a venit din Betleem; şi le-a zis secerătorilor: „Iahve să fie cu voi!” Iar ei i-ai răspuns: „Iahve să te binecuvânteze!”

5 Apoi Boaz a vorbit slujitorului care supraveghea secerătorii, întrebându-l: „A cui este această tânără?”

6 El, i-a răspuns: „Aceasta este tânăra moabită care s-a întors cu Naomi din câmpiile Moabului.

7 Ea mi-a zis: «Te rog, permite-mi să culeg şi să strâng dintre snopi spicele rămase în urma secerătorilor!» Şi de azi dimineaţă de când a venit, a stat în picioare până acum şi nu s-a odihnit decât pentru puţin timp, în adăpost.”

8 Boaz a vorbit cu Rut, zicându-i: „Ascultă-mă, fiică! Să nu mergi la cules (de spice) pe un alt teren agricol şi să nu pleci de aici! Rămâi cu slujitoarele mele.

9 Uită-te unde vor secera ele câmpul şi urmează-le! Voi porunci slujitorilor să nu se atingă de tine. Iar când îţi va fi sete, vei putea să mergi la vase şi să bei din apa scoasă de slujitori.”

10 Atunci ea s-a aruncat cu faţa spre pământ şi i-a zis: „Nu pot să îmi explic cum am găsit bunăvoinţă din partea ta! M-ai acceptat (pe proprietatea ta) chiar dacă eu sunt aici doar o străină!”

11 Boaz i-a răspuns: „Mi s-a spus despre tot ce ai făcut pentru soacra ta după moartea soţului tău. Am auzit cum ţi-ai părăsit tatăl, mama şi ţara în care te-ai născut, ca să vii la un popor pe care nu l-ai cunoscut decât de puţin timp.

12 Iahve să îţi recompenseze fapta. Să beneficiezi din partea Lui de o recompensă completă; pentru că tu ai venit să te adăposteşti sub aripile Dumnezeul lui Israel!”

13 Rut i-a zis: „Stăpânul meu, sper să găsesc bunăvoinţă la tine şi în viitor. Să ştii că vorbele tale au încurajat sclava ta şi m-au impresionat. Şi totuşi, eu nu am nici măcar statutul uneia dintre aceste slujitoare ale tale.”

14 Boaz i-a zis: „La ora când se va servi masa, să te apropii şi să mănânci din pâine; şi să îţi moi bucata în zeama cu oţet.” Ea s-a aşezat lângă secerători; iar el a servit-o cu cereale prăjite. A mâncat, s-a săturat şi i-a mai şi rămas.

15 Apoi, când s-a ridicat să mai culeagă, Boaz le-a a dat slujitorilor următorul ordin: „Lăsaţi-o să culeagă (spice) chiar şi dintre snopi, fără să o umiliţi!

16 În mod intenţionat să scoateţi spice din snopi şi să le aruncaţi pe jos, ca să le poată culege. Şi să nu îi faceţi niciun reproş!”

17 Rut a cules spice de pe terenul cu cereale până seara. A bătut spicele culese; şi astfel i s-a strâns aproape o efă de orz.

18 Apoi a luat ce strânsese şi s-a dus în oraş; iar soacra ei a văzut cât culesese. Rut i-a dat Naomei şi ce i-a rămas după ce a mâncat până s-a săturat la masă.

19 Atunci soacra ei a întrebat-o: „Unde ai cules astăzi? Unde ai lucrat? Să fie binecuvântat acela care te-a acceptat!” Rut a început să îi povestească soacrei ei la cine a lucrat, zicând: „Numele bărbatului la care am lucrat astăzi este Boaz.”

20 Naomi i-a zis nurorii ei: „Să fie binecuvântat de Iahve – Cel care nu a încetat să Îşi manifeste bunătatea atât pentru noi cei vii, cât şi pentru aceia care au murit!” Naomi i-a mai zis: „Acest bărbat este ruda noastră. El este dintre aceia care au drept de răscumpărare pentru noi.”

21 Moabita Rut i-a zis: „El mi-a spus: «Stai aproape de slujitorii mei până vor finaliza seceratul!»”

22 Naomi i-a răspuns nurorii ei numită Rut, zicând: „Fiica mea, să ştii că este bine să lucrezi împreună cu sclavele lui. Procedând aşa, nu vei fi expusă niciunui pericol care ar exista pe vreun alt teren.”

23 Astfel, Rut a stat aproape de femeile care slujeau pe proprietatea lui Boaz. Şi a cules spice până când s-a încheiat sezonul rezervat seceratului orzului şi al grâului. În tot acest timp, Rut locuia împreună cu soacra ei.

3

1 După un timp, Naomi – soacra ei – i-a zis: „Fata mea, aş vrea să îţi găsesc un loc de odihnă, unde să îţi fie bine.

2 Acel om numit Boaz, cu ale cărui angajate ai fost ieri, este rudă cu noi. Să ştii că la noapte, el îşi va vântura grâul.

3 Îţi recomand să te speli, să te ungi (cu ulei parfumat), să te îmbraci cu roba şi să te duci în zona lui de treierat. Dar să nu te vadă el până nu termină de mâncat şi de băut.

4 Iar când se va duce să doarmă, să ţii minte locul unde se va culca. Apoi să te duci acolo, să îi dezveleşti picioarele şi să te culci (şi tu lângă el). După ce vei proceda aşa, el personal îţi va spune ce trebuie să faci.”

5 Ea i-a răspuns: „Voi face tot ce mi-ai spus!”

6 Rut s-a dus la terenul de treierat şi a făcut exact cum o sfătuise soacra ei.

7 După ce a mâncat şi a băut, fiind mulţumit în inima lui, Boaz s-a întins să se culce la marginea unei grămezi de fân. Atunci ea s-a apropiat încet, i-a dezvelit picioarele şi s-a culcat acolo.

8 În timpul nopţii Boaz s-a speriat când a constatat că o femeie era culcată la picioarele lui.

9 El a întrebat: „Cine eşti tu?” Ea i-a răspuns: „Sunt eu, Rut, servitoarea ta! Întinde-ţi marginea hainei peste această slujitoare a ta, pentru că tu eşti acela care are drept de răscumpărare (pentru ea)!”

10 El a zis: „Să fii binecuvântată de Iahve, copila mea. Dragostea pe care ai arătat-o la sfârşit spune mai mult decât ce ai făcut iniţial. Acest lucru este demonstrat de faptul că nu ai fost preocupată de cei tineri, indiferent că sunt săraci sau bogaţi.

11 Fata mea, pentru că ai procedat aşa, să ştii că nu ai motive de îngrijorare! Voi face pentru tine tot ce mi-ai spus, pentru că în tot oraşul se ştie că eşti o femeie cinstită!

12 Este adevărat că eu am drept de răscumpărare (pentru tine). Dar mai există cineva care este chiar mai apropiat (pentru voi) decât mine. El este primul care are acest drept.

13 Acum, rămâi aici în această noapte; iar mâine dimineaţă voi şti dacă acea persoană va dori să te răscumpere. Te asigur jurând pe Iahve care este viu, că dacă el va refuza răscumpărarea ta, te voi răscumpăra eu! Deci culcă-te aici până dimineaţă!”

14 Ea a rămas culcată la picioarele lui până spre dimineaţă; şi s-a trezit mai înainte ca (să se lumineze astfel încât) oamenii să se poată vedea unii pe alţii. A procedat aşa pentru că Boaz îi spusese: „Să nu se ştie că a intrat o femeie în această zonă în timpul nopţii!”

15 Tot Boaz i-a mai zis: „Adu-mi (marginea de la) roba ta şi ţine-o bine!” Ea a ţinut-o; iar el i-a pus acolo şase măsuri de orz. După ce i-a pus povara (cu acest orz) în spate, Boaz a plecat spre oraş.

16 Când a ajuns Rut la soacra ei, aceasta a întrebat-o: „Cum a fost, fata mea?” Rut i-a relatat tot ce a făcut acel om pentru ea.

17 Apoi a terminat de vorbit zicând: „Mi-a mai dat şi aceste şase măsuri de orz; şi mi-a spus: «Să nu te întorci cu mâinile goale la soacra ta!»”

18 Naomi i-a zis: „Fata mea, aşteaptă până vei vedea ce se va întâmpla. Dar îţi spun că acest om nu va fi liniştit până nu se va lua o decizie definitivă cu privire la tine – chiar astăzi.”

4

1 Boaz s-a dus şi a stat la poarta oraşului. Tocmai atunci trecea pe acolo acela care avea drept de răscumpărare. El era cel despre care vorbise Boaz cu Rut. Boaz i-a zis: „Prietene, te rog întoarce-te şi stai aici (lângă mine)!” Acel om s-a întors şi s-a aşezat.

2 Boaz i-a adus acolo şi pe zece dintre bătrânii oraşului, zicându-le: „Luaţi loc aici!” Şi ei s-au aşezat acolo.

3 Apoi i-a zis celui care avea drept de răscumpărare: „Naomi, care s-a întors din câmpiile Moabului, a vândut acel pământ care era al rudei noastre – al lui Elimelec.

4 M-am gândit să îţi propun acum să o cumperi, avându-i ca martori pe locuitorii (oraşului) şi pe cei din sfatul bătrânilor poporului meu. Dacă vrei deci să o răscumperi, răscumpăr-o! Dar dacă nu vrei să faci acest lucru, atunci spune-mi; ca să ştiu ce să fac. Pentru că nu este nimeni înaintea ta cu drept de răscumpărare, iar după tine urmez eu.” Acel om i-a răspuns: „O voi răscumpăra eu.”

5 Boaz i-a mai zis: „În ziua când vei cumpăra terenul Naomei, trebuie să îl cumperi şi pe al moabitei Rut – soţia celui care a murit – ca să păstrezi numele mortului în cadrul moştenirii lui.”

6 Atunci cel care avea drept de răscumpărare, i-a răspuns: „Aşa nu îmi permit să o răscumpăr, pentru ca să nu îmi ajungă în pericol propria mea moştenire. Îţi ofer ocazia să o răscumperi tu! Poţi prelua tu dreptul meu de răscumpărare. Eu nu îmi permit să o răscumpăr!”

7 În timpurile străvechi ale Israelului, pentru a garanta respectarea tuturor regulilor referitoare la răscumpărare şi pe acelea care prevedeau schimbarea dreptului de răscumpărare, unul îşi scotea sandala şi i-o dădea celuilalt. Ea era o dovadă a acelei înţelegeri în Israel.

8 Acela care avea drept de răscumpărare, i-a zis lui Boaz: „Cumpăr-o tu!” Apoi şi-a scos sandala.

9 Atunci Boaz le-a zis celor din grupul bătrânilor oraşului şi întregului popor din el: „Astăzi sunteţi martori că am cumpărat din mâna Naomei tot ce a aparţinut lui Elimelec, lui Chilion şi lui Mahlon.

10 Astfel, eu am cumpărat şi pe moabita Rut care este văduva lui Mahlon. Am cumpărat-o ca soţie, ca să păstrez numele mortului în cadrul moştenirii lui, astfel încât să nu se şteargă numele acestuia dintre rudele lui şi din oraşul unde a trăit. Astăzi, voi sunteţi martori ai acestui lucru!”

11 Tot poporul care era la poartă şi oamenii din grupul bătrânilor oraşului, i-au răspuns: „Suntem martori! Să facă Iahve ca femeia care intră în casa ta, să fie ca Rahela şi ca Leea care au participat împreună la formarea naţiunii lui Israel! Să îţi crească forţa în Efrata şi să devii renumit în Betleem!

12 Îţi urăm ca familia ta, prin urmaşul pe care ţi-l va da Iahve din această tânără, să fie ca familia lui Pereţ care i s-a născut lui Iuda din Tamar!”

13 Boaz a luat-o pe Rut (în familie) şi ea a devenit soţia lui. El s-a culcat cu ea; şi Iahve a făcut-o să rămână însărcinată. Astfel, ea a născut apoi un fiu.

14 Femeile i-au zis Naomei (despre copil): „Să fie binecuvântat Iahve, Cel care nu te-a lăsat astăzi fără un răscumpărător. Îţi urăm ca el să fie renumit în Israel!

15 Acesta îţi va reface sufletul şi va fi suport pentru tine la bătrâneţe; pentru că l-a născut nora ta care te iubeşte şi care valorează pentru tine mai mult decât şapte fii!”

16 Naomi a luat copilul, l-a strâns la piept şi s-a comportat faţă de el ca o mamă.

17 Vecinele i-au pus băiatului numele Obed, spunând: „I s-a născut un fiu Naomei!” El a fost tatăl lui Işai, iar Işai a fost tatăl lui David.

18 Urmează lista care prezintă descendenţii lui Pereţ (până la David). În familia lui Pereţ s-a născut Heţron.

19 În familia lui Heţron s-a născut Ram. În familia lui Ram s-a născut Aminadab.

20 În familia lui Aminadab s-a născut Nahşon. În familia lui Nahşon s-a născut Salmon.

21 În familia lui Salmon s-a născut Boaz; iar în familia lui Boaz s-a născut Obed.

22 În familia lui Obed s-a născut Işai, iar în familia lui Işai s-a născut David.