1

1 Această carte conţine revelaţia care a fost dată de Dumnezeu lui Isus Cristos; iar El Şi-a trimis îngerul la sclavul Său numit Ioan, ca să fie beneficiarul ei. Aceasta i-a fost oferită (lui Ioan) pentru ca (Dumnezeu) să prezinte astfel sclavilor Săi ce se va întâmpla în scurt timp.

2 Ioan a relatat exact ce a văzut; şi a vorbit despre Cuvântul lui Dumnezeu şi despre mărturia lui Isus Cristos.

3 Cel care citeşte profeţia şi aceia care după ce îi aud mesajul, trăiesc în conformitate cu el, sunt nişte oameni fericiţi; pentru că (prin tot ce se va întâmpla,) această profeţie va fi confirmată în scurt timp.

4 Acesta este un mesaj transmis prin intermediul lui Ioan pentru cele şapte comunităţi ale creştinilor care sunt în Asia. Mai întâi vă urez să beneficiaţi de har şi de pace de la Cel care este, care existase dinainte şi care vine. Vă doresc aceleaşi lucruri de la cele şapte Spirite care stau în faţa tronului Său

5 şi de la Isus Cristos, Cel care fiind „primul-născut” dintre cei care au murit, este atât martor demn de toată încrederea, cât şi Stăpân peste regii pământului. El ne iubeşte şi a spălat păcatele noastre cu sângele Său,

6 făcându-ne astfel să formăm un regat şi să avem funcţia de preoţi în slujba lui Dumnezeu care este Tatăl Său. Lui să I se recunoască gloria şi autoritatea pentru eternitate! Amin!

7 Este o certitudine că El va veni pe nori şi va fi văzut de toţi. Atunci Îl vor privi chiar şi cei care L-au străpuns (cu lancea); şi toate naţiunile pământului vor plânge din cauza Lui (regretând ce I-au făcut). Da, exact aşa se va întâmpla!

8 Cel care este, care era şi care vine, Cel Omnipotent – Stăpânul, Dumnezeu – spune: „Eu sunt Alfa şi Omega!”

9 Cel care vă vorbeşte acum este Ioan, fratele vostru şi partener cu voi la necazuri, la Regat şi la răbdarea în Isus. Din cauza (predicării) Cuvântului lui Dumnezeu şi pentru că am mărturisit despre Isus, eram (exilat) pe insula Patmos.

10 În ziua Stăpânului eram în Spirit; şi am auzit la spatele meu o voce care vorbea cu intensitatea sonoră a unei goarne.

11 Această voce mi-a spus: „Scrie într-o carte tot ce vei vedea; şi să o trimiţi apoi celor şapte comunităţi ale creştinilor – în Efes, în Smirna, în Pergam, în Tiatira, în Sardis, în Filadelfia şi în Laodiceea.”

12 M-am întors ca să văd cine mi s-a adresat cu acea voce; şi astfel am văzut şapte lampadare de aur,

13 în mijlocul cărora era Cineva care semăna cu Fiul Omului. El era îmbrăcat cu o robă care Îi ajungea până la picioare; şi avea pieptul înconjurat cu o centură de aur.

14 Capul şi părul Său erau albe ca lâna, respectiv ca zăpada; iar ochii Lui erau ca flacăra focului.

15 Avea picioarele ca bronzul topit într-un cuptor; şi când vorbea, vocea Lui semăna cu un mare zgomot produs de multe ape.

16 Ţinea şapte stele în mâna dreaptă; iar din gură Îi ieşea o sabie care era ascuţită şi care avea două tăişuri. Faţa Lui era ca soarele atunci când luminează cu maximă strălucire.

17 Când L-am văzut, am căzut pe pământ, ca mort, lângă picioarele Lui. Dar El Şi-a pus mâna dreaptă peste mine şi mi-a zis: „Nu te speria! Eu sunt Primul şi Ultimul.

18 Mai sunt numit şi Acela care trăieşte. Am fost mort, dar acum sunt viu pentru totdeauna! Eu «deţin cheile» morţii şi ale locuinţei morţilor.

19 Deci scrie ce ai văzut, ce se întâmplă acum şi ce (vei vedea că) se va întâmpla.

20 Îţi voi spune secretul despre cele şapte stele pe care le-ai văzut în mâna Mea dreaptă şi despre cele şapte lampadare de aur. Cele şapte stele sunt (imaginea-simbol pentru) cei şapte îngeri – câte unul pentru fiecare dintre cele şapte comunităţi ale creştinilor reprezentate de cele şapte lampadare.

2

1 Pentru îngerul comunităţii creştinilor din Efes, scrie următorul mesaj: Acela care ţine cele şapte stele în mâna Lui dreaptă şi care umblă printre cele şapte lampadare de aur, spune:

2 «Îţi cunosc faptele. Ştiu cât de mare este efortul pe care îl faci şi am remarcat răbdarea ta. Am observat că nu îi poţi tolera pe cei care fac ce este rău. I-ai testat pe cei care pretindeau că sunt apostoli; şi ai descoperit astfel că sunt falşi.

3 Ştiu că suporţi adversităţile cu răbdare şi că nu ai renunţat să lupţi astfel pentru numele Meu.

4 Dar am (şi) un reproş pentru tine: ai abandonat dragostea pe care ai avut-o prima dată.

5 Deci aminteşte-ţi de unde ai căzut, pocăieşte-te şi fă din nou acele fapte pe care le făceai la început. Dar dacă nu te pocăieşti, voi veni la tine şi (îţi) voi lua lampadarul din locul lui.

6 Totuşi, ai un bun obicei: urăşti acele fapte ale nicolaiţilor, pe care şi Eu le urăsc!

7 Cine doreşte, să asculte mesajul Spiritului adresat comunităţilor de credincioşi. El spune: Celui care va învinge, îi voi oferi (dreptul) să mănânce din pomul vieţii care se află în paradisul lui Dumnezeu.»

8 Scrie îngerului comunităţii de creştini din Smirna (următorul mesaj): Cel care a fost mort dar a înviat şi care este atât Primul cât şi Ultimul, zice:

9 «Îţi cunosc atât necazul, cât şi sărăcia, deşi(, de fapt,) eşti bogat. Ştiu cum te defăimează cei care deşi pretind că sunt iudei, în realitate ei formează o sinagogă a lui Satan.

10 Să nu te temi de niciuna dintre adversităţile pe care le vei suporta. Diavolul va face ca unii dintre voi să ajungă în închisoare; şi astfel veţi fi testaţi printr-un necaz care va dura zece zile. Fii credincios până la moarte; şi îţi voi oferi ca premiu viaţa, care va fi coroana ta!

11 Cine doreşte să asculte, să ia în considerare acest mesaj pe care îl transmite Spiritul pentru comunităţile creştinilor: A doua moarte nu va putea să facă niciun rău celui (care va fi) victorios.»

12 Pentru îngerul comunităţii creştinilor din Pergam, scrie următorul mesaj: Cel care deţine acea sabie ascuţită şi care are două tăişuri, spune astfel:

13 «Ştiu că locuieşti chiar acolo unde este tronul lui Satan. Cunosc faptul că nu te-ai dezis de numele Meu şi nici de credinţa în Mine chiar şi atunci când martirul Meu credincios numit Antipa a fost omorât în zona voastră, acolo unde este reşedinţa lui Satan.

14 Dar am să îţi reproşez ceva. Tu ai acolo câţiva oameni care trăiesc conform învăţăturii lui Balaam. El a fost acela care l-a învăţat pe Balac să determine pe oamenii poporului Israel să păcătuiască mâncând din ce fusese închinat idolilor; şi i-a provocat să se implice în imoralitate.

15 Mai există între voi şi unii care pun în practică învăţătura nicolaiţilor.

16 Pocăieşte-te! Altfel, voi veni în scurt timp la tine şi voi lupta împotriva ta cu sabia gurii Mele.»

17 Cine doreşte, să fie atent la acest mesaj pe care îl transmite Spiritul pentru comunităţile creştinilor: «Celui care va fi victorios, îi voi oferi (să mănânce) din mana ascunsă. Îi voi mai da şi o piatră pe care este scris un nume. Şi nimeni nu îl va cunoaşte, cu excepţia celui care îl primeşte.»

18 Scrie următorul mesaj pentru îngerul comunităţii de creştini din Tiatira: «Fiul lui Dumnezeu, ai Cărui ochi sunt ca flacăra focului şi care are picioarele ca bronzul strălucitor, îţi spune:

19 Îţi cunosc faptele, dragostea, seriozitatea în slujire, răbdarea; şi ştiu că acum faci mai multe fapte bune decât la început.

20 Dar nu sunt de acord cu un lucru pe care îl faci. Mă refer la faptul că permiţi acelei femei care se numeşte Izabela şi care pretinde că este profetesă, să îşi promoveze învăţătura. Ea îi înşală astfel pe sclavii Mei, determinându-i să trăiască în imoralitate şi să consume alimente care au fost dedicate ca ofrande pentru idoli.

21 I-am oferit timp să se pocăiască; dar ea refuză să recunoască, să regrete şi să abandoneze imoralităţile în care trăieşte.

22 În consecinţă, o voi face să stea bolnavă în pat. Şi dacă nu se pocăiesc nici cei care au comis adulter cu ea, le voi trimite un mare necaz.

23 Pe copiii acestei femei îi voi omorî; şi toate comunităţile creştinilor vor şti astfel că Eu sunt Cel care cunosc motivaţiile şi intenţiile oamenilor şi că recompensez pe fiecare dintre voi conform faptelor pe care le face.

24 Mă adresez acum celorlalţi din Tiatira, care nu trăiesc conform acestei învăţături şi nu sunt implicaţi în aşa-zisele secrete profunde ale lui Satan. Să ştiţi că nu vă mai îngreunez sarcina cu nimic;

25 dar până voi veni, să păstraţi (nemodificată) învăţătura pe care o aveţi.

26 Celui care va fi victorios şi care va lucra în mod consecvent până la sfârşit pentru cauza Mea, îi voi da autoritate în faţa naţiunilor.

27 Le va conduce cu un sceptru de fier şi le va sfărâma exact ca pe nişte vase de pământ.

28 Va avea aceeaşi autoritate pe care am primit-o şi Eu de la Tatăl Meu; şi îi voi oferi luceafărul de dimineaţă.

29 Pentru cine vrea să asculte, acesta este mesajul Spiritului pentru comunităţile creştinilor.»

3

1 Scrie şi îngerului comunităţii creştinilor din Sardis astfel: «Cel care are cele şapte spirite ale lui Dumnezeu şi cele şapte stele, îţi spune: Îţi cunosc faptele şi ştiu zvonul despre tine: se spune că eşti viu; dar, în realitate, eşti mort.

2 Fii vigilent şi consolidează ce a mai rămas, înainte să moară; pentru că am constatat înaintea Dumnezeului Meu că îţi lipsesc unele fapte.

3 În consecinţă, aminteşte-ţi ce ai auzit şi ce ai primit, conformează-te acelei învăţături, şi pocăieşte-te. Dar dacă nu îţi revii, să ştii că voi veni la tine prin surprindere, exact ca un hoţ.

4 Totuşi, am remarcat că mai ai în Sardis câţiva oameni care nu şi-au murdărit hainele. Ei vor trăi lângă Mine îmbrăcaţi în haine albe, pentru că merită acest lucru.

5 Cel care va fi victorios, va fi îmbrăcat în haine albe. Aceluia nu îi voi şterge numele din Cartea Vieţii; ci îl voi recunoaşte (ca fiind al Meu) şi voi vorbi despre el înaintea Tatălui Meu şi înaintea îngerilor Lui.

6 Acesta este un mesaj pentru cei care vor să asculte ce spune Spiritul pentru comunităţile creştinilor.»

7 Scrie şi pentru îngerul comunităţii de creştini din Filadelfia astfel: «Îţi vorbeşte Cel care se numeşte Sfânt şi Adevărat. El este deţinătorul cheii lui David. Când deschide El, nimeni nu poate închide; iar atunci când El închide, nimeni nu va putea deschide.

8 Îţi cunosc faptele. Am pus înaintea ta o uşă deschisă; şi nimeni nu este capabil să o închidă. Ştiu că deşi ai puţină forţă, ai ascultat de Cuvântul Meu şi nu te-ai dezis de numele Meu.

9 Pe aceia care pretind că sunt iudei dar mint şi aparţin adunării lui Satan, îi voi face să vină şi să se aplece la picioarele tale, recunoscând astfel că te-am iubit.

10 Pentru că te-ai conformat Cuvântului Meu şi ai practicat răbdarea, te voi păzi şi eu de acel timp în care toată lumea va fi într-un greu examen care va testa pe locuitorii pământului.

11 Să ştii că eu vin în scurt timp! Deci menţine-te cum eşti acum, pentru ca nimeni să nu îţi ia coroana!

12 Pe cel care va obţine victoria, îl voi face (să fie) un stâlp în edificiul Templului Dumnezeului Meu; şi nu va mai pleca din el. Îi voi scrie pe el numele Dumnezeului Meu şi numele oraşului Dumnezeului Meu. Acesta este noul Ierusalim care coboară din cer de la Dumnezeul Meu. Voi mai scrie pe acel om şi noul Meu nume.

13 Fiţi atenţi la acest mesaj adresat de Spirit, comunităţilor formate din creştini!»

14 Scrie şi îngerului comunităţii creştinilor din Laodiceea, astfel: «Îţi vorbeşte Cel care (mai) este (numit şi) Amin. El este Martorul consecvent şi corect, care guvernează toată creaţia lui Dumnezeu.

15 Îţi cunosc faptele şi ştiu că nu eşti nici rece şi nici fierbinte.

16 Iar pentru că eşti doar puţin cald – adică nici rece şi nici fierbinte – te voi vărsa din gura Mea.

17 Tu spui că eşti bogat, că ai adunat avere şi nu ai nevoie de nimic. În timp ce faci aceste afirmaţii, nu observi că (în realitate) eşti într-o stare deplorabilă, demn de compătimire, sărac, orb şi gol.

18 În consecinţă, te sfătuiesc să cumperi de la Mine (tot) ce ai nevoie: aur purificat în foc, ca să fii bogat; haine albe, cu care să te îmbraci ca să nu îţi fie ruşine umblând gol; şi alifie pentru ochi, să poţi vedea (bine) cu ei.

19 Eu fac reproşuri şi aplic pedeapsă celor pe care îi iubesc! Deci fi activ şi pocăieşte-te!

20 Să ştii că Eu stau şi bat la uşă. Dacă Mă aude cineva (bătând) şi apoi Îmi deschide, voi intra şi vom servi masa împreună.

21 Celui care va obţine victoria, îi voi oferi un loc împreună cu Mine pe tronul Meu, exact cum am stat şi Eu împreună cu Tatăl Meu pe tronul Lui, după ce am fost victorios.

22 Cine vrea să asculte mesajul Spiritului pentru comunităţile creştinilor, să ia în considerare ce am spus!»”

4

1 După aceste lucruri, am privit şi am văzut o uşă deschisă în cer. Apoi am auzit din nou acea voce care îmi vorbise prima dată cu intensitatea unei goarne. Ea mi-a zis: „Urcă-te aici; şi îţi voi arăta ce trebuie să se întâmple în viitor!”

2 Imediat am fost condus de Spirit; şi am văzut înaintea mea un tron ceresc pe care stătea Cineva.

3 Acela care stătea pe tron, îmi părea că este ca piatra de jasp şi ca cea de sardiu. În jurul tronului era un curcubeu ca smaraldul.

4 Tronul era înconjurat de alte douăzeci şi patru de tronuri. Pe fiecare dintre ele stătea câte un bătrân. Aceşti douăzeci şi patru de bătrâni erau îmbrăcaţi în haine albe; şi fiecare avea câte o coroană de aur pe cap.

5 Din tron ieşeau fulgere, voci şi tunete. În faţa tronului ardeau şapte torţe care simbolizează cele şapte spirite ale lui Dumnezeu.

6 Înaintea tronului mai era şi ceva asemănător cu o mare de sticlă care era foarte „limpede”, cum este cristalul. În mijlocul acestui decor, în jurul tronului, erau patru fiinţe vii, pline de ochi atât pe partea din faţă, cât şi pe cea din spate.

7 Prima fiinţă semăna cu un leu; a doua era ca un bou. A treia fiinţă avea faţa unui om, iar a patra era ca un vultur în timpul zborului.

8 Fiecare dintre fiinţe avea câte şapte aripi; şi atât pe exterior cât şi la interior, era acoperită cu ochi. Zi şi noapte, aceste fiinţe spun fără întrerupere: „Iahve, Dumnezeul Omnipotent care era, care este şi care vine, este (un Dumnezeu) sfânt, sfânt, sfânt!”

9 Atunci când aceste fiinţe vii Îl glorificau, Îl onorau şi Îi mulţumeau astfel Celui care stătea pe tron şi care este viu pentru eternitate,

10 cei douăzeci şi patru de bătrâni cădeau la pământ înaintea Lui. Ei I se închinau Celui care este etern viu; şi îşi depuneau coroanele înaintea tronului (Său), spunând:

11 „Iahve, Dumnezeul nostru, Tu meriţi să primeşti din partea noastră recunoaşterea gloriei, a onoarei şi a autorităţii care Îţi aparţin; pentru că Tu eşti Cel care a creat toate lucrurile. Ele au venit în existenţă pentru că a fost dorinţa Ta să le creezi!”

5

1 Am văzut apoi că în mâna dreaptă a Celui care stătea pe tron, era un sul de carte. Acesta fusese scris atât pe interior, cât şi pe exterior; şi avea şapte sigilii.

2 Am mai văzut un mare înger, care a strigat cu vocea lui: „Cine este capabil să rupă sigiliile şi să desfacă sulul?”

3 Dar nimeni din cer, de pe pământ şi de sub pământ nu a putut să desfacă sulul şi să se uite în interiorul lui.

4 Atunci am plâns mult timp, pentru că nimeni nu fusese capabil să desfacă acel sul şi să se uite în el.

5 Dar unul dintre acei bătrâni mi-a zis: „Nu plânge! Cel care a obţinut victoria, este Leul care provine dintre descendenţii lui Iuda; şi are ca strămoş pe David! El poate să rupă cele şapte sigilii şi să desfacă sulul!”

6 Când am privit, am văzut un Miel care părea să fi fost înjunghiat. El stătea în mijlocul tronului, înconjurat de cele patru fiinţe vii şi de (acei douăzeci şi patru de) bătrâni. Avea şapte coarne şi şapte ochi – acestea însemnând (simbolic) cele şapte spirite ale lui Dumnezeu trimise pe tot pământul.

7 El a venit şi a luat sulul din mâna dreaptă a Celui care stătea pe tron.

8 Când a luat Mielul acel sul, cele patru fiinţe vii şi cei douăzeci şi patru de bătrâni au căzut la pământ înaintea Lui. Fiecare avea câte o harpă şi cupe de aur pline cu tămâie care reprezintă rugăciunile sfinţilor.

9 Toţi aceştia cântau un nou cântec, zicând: „Tu meriţi să iei sulul şi să îi rupi sigiliile; pentru că ai fost înjunghiat. Şi cu sângele Tău, ai răscumpărat oameni pentru Dumnezeu. Ei sunt din fiecare familie de popoare şi de limbi ale pământului, provenind din orice naţiune.

10 Ai făcut din ei un regat, le-ai dat calitatea de preoţi pentru Dumnezeu; şi vor guverna pe pământ!”

11 Am privit apoi în direcţia din care auzeam venind sunetul unor voci; şi am văzut mulţi îngeri care înconjurau atât tronul, cât şi pe cele patru fiinţe şi pe bătrâni. Numărul acestor îngeri era de zece mii înmulţit cu zece mii şi (alte) mii de mii…

12 Ei spuneau cu mare intensitate în vocea lor: „Mielul care a fost înjunghiat, merită să primească autoritate, bogăţie, înţelepciune, forţă, onoare, glorie şi să fie lăudat!”

13 Apoi am auzit toate fiinţele care există în cer, pe pământ, sub pământ şi în mare – zicând: „Lauda, onoarea, gloria şi autoritatea să Îi fie recunoscute pentru eternitate Celui care stă pe tron şi Mielului!”

14 Atunci cele patru creaturi vii au zis: „Amin!”; şi acei (douăzeci şi patru de) bătrâni au căzut la pământ şi s-au închinat [Celui care este viu pentru eternitate].

6

1 Am văzut cum Mielul a rupt primul dintre cele şapte sigilii. Atunci am auzit pe una dintre cele patru fiinţe vii, spunându-mi cu mare intensitate (sonoră) în voce, ca un tunet: „Vino!”

2 Atunci am văzut un cal alb; iar cel care stătea pe el, avea un arc. I-a fost dată şi o coroană (pe cap). El a venit ca un invadator care obţine (cu certitudine) victoria.

3 Când a rupt Mielul al doilea sigiliu, am auzit a doua fiinţă vie spunând: „Vino!”

4 Atunci a apărut un cal roşu. Celui care stătea pe el, i s-a dat o mare sabie şi i s-a permis să ia pacea de pe pământ. În aceste condiţii, oamenii se vor înjunghia unii pe alţii.

5 Când Mielul a rupt al treilea sigiliu, am auzit a treia fiinţă vie zicându-mi: „Vino!” Şi am văzut un cal negru călărit de cineva care avea în mână o balanţă.

6 Atunci am auzit între cele patru fiinţe vii ceva asemănător cu o voce, care spunea: „O măsură de grâu pentru un dinar; şi trei măsuri de orz pentru un dinar! Dar să nu stricaţi uleiul şi vinul!”

7 Când a rupt Mielul al patrulea sigiliu, am auzit vocea unei alte fiinţe vii, a patra, spunând: „Vino!”

8 Atunci am văzut un cal gălbui. Cel care îl călărea se numea „Moartea” şi era urmat de „Locuinţa morţilor”. Li s-a dat aprobare să omoare a patra parte din locuitorii pământului; şi au putut să facă acest lucru prin războaie, prin foamete, prin epidemii şi prin invazia animalelor sălbatice.

9 Când Mielul a rupt al cincilea sigiliu, am văzut că sub altar erau sufletele celor care fuseseră înjunghiaţi din cauza Cuvântului lui Dumnezeu şi din cauza mesajului pe care acei oameni l-au transmis semenilor lor.

10 Aceste suflete strigau cu mare intensitate în vocea lor: „Stăpâne sfânt şi adevărat, cât timp va mai trece până când vei judeca şi vei pedepsi pe locuitorii pământului pentru moartea noastră?”

11 Fiecăruia i s-a dat câte o robă albă; şi li s-a spus să mai aştepte puţin în timp ce se odihnesc, până când se va completa numărul sclavilor (Lui Dumnezeu) care vor muri la fel ca ei.

12 Am văzut şi când Mielul a rupt al şaselea sigiliu. Atunci s-a produs un mare cutremur. Soarele a devenit negru ca pânza unui sac făcută din păr; şi luna a devenit (roşie) ca sângele.

13 Stelele cerului au căzut pe pământ exact cum cad smochinele verzi atunci când smochinul este scuturat de un mare vânt.

14 Cerul s-a strâns şi a devenit exact ca un sul înfăşurat; iar munţii împreună cu toate insulele s-au deplasat din locul lor.

15 Regii de pe pământ, conducătorii militari, bogaţii, cei cu mare influenţă în lume, toţi sclavii şi toţi oamenii liberi s-au ascuns în peşteri şi între stâncile munţilor.

16 Ei vorbeau acelor stânci, zicând: „Cădeţi peste noi şi ascundeţi-ne de prezenţa Celui care stă pe tron şi de mânia Mielului!

17 Pentru că a venit acea mare zi a mâniei lor; şi cine (Le) poate rezista?”

7

1 Apoi am văzut patru îngeri. Fiecare dintre ei stătea în unul dintre cele patru locuri de unde încep să bată vânturile; şi nu le permiteau să sufle nici pe pământ, nici pe mare şi nici peste vreun copac.

2 Am văzut un alt înger care venea de la răsăritul soarelui şi care avea sigiliul Dumnezeului celui viu. El a strigat celor patru îngeri care primiseră forţa să distrugă pământul şi marea, zicându-le:

3 „Până când nu îi vom marca pe sclavii Dumnezeului nostru punându-le sigiliul pe frunte, să nu faceţi rău nici pământului şi nici mării!”

4 Apoi am auzit numărul celor marcaţi cu acel sigiliu: o sută patruzeci şi patru de mii. Ei aparţineau tuturor triburilor (poporu)lui Israel.

5 Au fost marcaţi cu sigiliul: din tribul lui Iuda, douăsprezece mii de persoane; din tribul lui Ruben, douăsprezece mii de persoane; din tribul lui Gad, douăsprezece mii de persoane;

6 din tribul lui Aşer, douăsprezece mii de persoane; din tribul lui Neftali, douăsprezece mii de persoane; din tribul lui Manase, douăsprezece mii de persoane;

7 din tribul lui Simeon, douăsprezece mii de persoane; din tribul lui Levi, douăsprezece mii de persoane; din tribul lui Isahar, douăsprezece mii de persoane;

8 din tribul lui Zabulon, douăsprezece mii de persoane; din tribul lui Iosif, douăsprezece mii de persoane; şi din tribul lui Beniamin, douăsprezece mii de persoane.

9 Apoi am văzut o mare mulţime de oameni pe care nu o putea număra nimeni. Acei oameni proveneau din toate naţiunile, din toate clanurile, din toate popoarele şi din toate limbile (folosite în comunicare). Stăteau în faţa tronului şi înaintea Mielului. Erau îmbrăcaţi în robe albe şi aveau ramuri de palmier în mâini.

10 Ei ziceau cu o mare intensitate în vocea lor: „Salvarea este opera Dumnezeului nostru, care stă pe tron, şi a Mielului!”

11 Apoi, toţi îngerii care stăteau în jurul tronului, împreună cu bătrânii şi cu cele patru fiinţe vii, au căzut înaintea tronului şi I s-au închinat lui Dumnezeu.

12 Ei ziceau: „Amin! Dumnezeului nostru să Îi fie acordate (şi recunoscute): gloria, înţelepciunea, gratitudinea, onoarea, autoritatea şi forţa – pentru eternitate!”

13 Unul dintre bătrâni m-a întrebat: „Cine sunt aceşti oameni îmbrăcaţi în haine albe; şi de unde vin ei?”

14 Eu i-am răspuns: „Domnule, tu (trebuie să) ştii!” Atunci el mi-a spus: „Aceştia sunt cei care vin din acel mare necaz. Ei «şi-au spălat hainele» în sângele Mielului; şi astfel ele au devenit albe!

15 Acest fapt le dă posibilitatea să stea înaintea tronului lui Dumnezeu şi să I se închine Lui «zi şi noapte» în Templul Său. Şi Cel care stă pe tron, Îşi va întinde cortul peste ei.

16 Nu vor mai suferi nici de foame, nici de sete şi nici din cauza (căldurii prea mari a) soarelui;

17 pentru că Mielul din mijlocul tronului va fi Păstorul lor care îi va conduce la izvoarele apei vieţii. Şi Dumnezeu va şterge orice lacrimă din ochii lor!”

8

1 Atunci când Mielul a rupt al şaptelea sigiliu, în cer s-a făcut linişte aproximativ o jumătate de oră.

2 Am observat că fiecăruia dintre cei şapte îngeri care stau înaintea lui Dumnezeu, i s-a dat câte o goarnă.

3 Apoi, un alt înger care avea o cădelniţă de aur, s-a dus lângă altar. Lui i s-a oferit multă tămâie pe care să o aducă împreună cu rugăciunile tuturor sfinţilor pe altarul de aur care este înaintea tronului.

4 Fumul care ieşea din cădelniţa ţinută de mâna îngerului, a urcat împreună cu rugăciunile sfinţilor până înaintea lui Dumnezeu.

5 Îngerul a luat apoi foc de pe altar şi a umplut cădelniţa cu el. Apoi l-a aruncat pe pământ. Atunci au fost tunete, s-au auzit voci, s-au văzut fulgere şi a fost (un) cutremur.

6 Fiecare dintre cei şapte îngeri era pregătit să sune cu goarna.

7 După ce a sunat (cu goarna) primul înger, pe pământ au fost aruncate gheaţă şi foc amestecat cu sânge. Au ars astfel: a treia parte a pământului, a treia parte a copacilor şi toată iarba verde.

8 A sunat (cu goarna) al doilea înger. Atunci a fost aruncat în apa mării un corp asemănător cu un munte mare care ardea; şi a treia parte din mare s-a transformat în sânge.

9 A murit a treia parte din numărul fiinţelor vii ale mării şi a fost distrusă complet a treia parte din numărul ambarcaţiunilor ei.

10 Când a sunat (cu goarna) al treilea înger, a căzut din cer o mare stea care ardea ca o torţă. Ea a ajuns în a treia parte a râurilor şi a izvoarelor de apă.

11 Acea stea se numea „Amărăciune”. Astfel, a treia parte din ape s-a făcut amară; şi mulţi oameni au murit din cauză că au băut din aceste ape amare.

12 Când a sunat al patrulea înger (cu goarna), o treime din soare a fost lovită. La fel s-a întâmplat şi cu o treime din lună; iar a treia parte din numărul stelelor a fost în mod asemănător afectată. Astfel, o treime din ele s-a întunecat. În consecinţă, a treia parte atât din zi cât şi din noapte, era fără lumină.

13 Am privit şi am observat că zbura un vultur pe cer la mare înălţime. El zicea cu o mare intensitate în vocea lui: „Vai de locuitorii pământului, având în vedere ce se va întâmpla după ce fiecare dintre ceilalţi trei îngeri va suna cu goarna lui!”

9

1 Apoi a sunat cu goarna al cincilea înger; şi am văzut o stea care a căzut din cer pe pământ. Acestei stele i-a fost oferită „cheia fântânii Adâncului”.

2 Când a deschis prăpastia adâncului, a ieşit din ea un fum ca acela provenit de la arderea combustibilului pentru încingerea unui mare cuptor. Atunci, din cauza fumului din atmosferă, lumina soarelui nu a mai putut să îşi producă efectul ei faţă de pământ.

3 Şi din fum au apărut pe pământ nişte lăcuste. Ele erau la fel de periculoase ca scorpionii.

4 Li s-a spus să nu afecteze nici iarba, nici vreo altă plantă şi nici vreun copac; ci să facă rău doar oamenilor care nu sunt marcaţi pe frunţile lor cu sigiliul lui Dumnezeu.

5 Acestor lăcuste li s-a permis să îi chinuiască pe oameni cinci luni, fără să îi omoare. Durerea pe care o provocau ele era ca aceea simţită la înţepătura scorpionului.

6 În acele zile, oamenii vor dori să moară, dar le va fi imposibil. Vor căuta moartea, dar ea va fugi de ei!

7 Lăcustele aveau aspectul unor cai pregătiţi pentru luptă; şi pe capete aveau ceva asemănător cu nişte coroane de aur. Faţa lor semăna cu a omului.

8 Aveau părul (la fel de lung) ca cel al femeii şi dinţii ca de leu.

9 Piepturile lor erau acoperite cu ceva care semăna cu nişte apărători din fier; iar zgomotul pe care îl făceau cu aripile lor (atunci când se deplasau), era asemănător cu acela al multor care trase de cai într-o bătălie.

10 Aveau cozi (cu ţepi) ca scorpionii; şi în acele cozi aveau forţa de a face rău oamenilor în cele cinci luni.

11 Regele lor era îngerul Adâncului. În limba ebraică, acesta se numeşte Abadon, iar în greacă, Apolion – adică „Distrugătorul”.

12 Astfel s-a terminat prezentarea primului dezastru. Urmează să apară încă două.

13 Când a sunat al şaselea înger (cu goarna lui), s-a auzit o voce care venea din cele patru colţuri ale altarului care este înaintea lui Dumnezeu.

14 Acea voce îi spunea celui de-al şaselea înger care avea goarna: „Eliberează-i pe cei patru îngeri care sunt legaţi la Râul Mare (care este Eufrat)!”

15 Şi astfel au fost dezlegaţi cei patru îngeri care erau pregătiţi pentru ora, ziua, luna şi anul în care urma să omoare a treia parte din omenire.

16 Am auzit numărul soldaţilor de cavalerie. Acesta era de două sute de milioane.

17 În viziunea mea, am văzut cai. Iar cei care îi călăreau aveau prinse pe piept apărători roşii ca focul, albastre ca safirul şi galbene ca sulful. Capetele cailor erau ca ale unor lei; iar din gurile lor ieşeau: foc, fum şi sulf (aprins).

18 Astfel a murit o treime din numărul oamenilor din cauza focului, a fumului şi a sulfului.

19 Forţa cailor era în gurile şi în cozile lor. Aceste cozi aveau capete de şarpe; şi cu ele făceau rău oamenilor.

20 Ceilalţi oameni care nu fuseseră afectaţi de aceste dezastre, nu s-au pocăit; ci au continuat să se închine demonilor şi idolilor făcuţi din aur, din argint, din bronz, din piatră şi din lemn, deşi aceştia nu pot nici să vadă, nici să audă şi nici să meargă…

21 Acei oameni nu s-au pocăit nici de crimele lor, nici de implicarea lor în vrăjitorie, nici de imoralitate (sexuală) şi nici de furturi.

10

1 Am văzut un alt înger care avea o mare forţă. El cobora din cer înconjurat de un nor, având un curcubeu deasupra capului. Faţa lui era ca soarele, iar picioarele semănau cu nişte stâlpi de foc.

2 Ţinea în mână un sul de carte care era deschis. El şi-a pus piciorul drept pe mare, iar cu cel stâng stătea pe pământul uscat.

3 Apoi a strigat cu o voce care semăna cu răgetul unui leu. Atunci când a strigat el, s-au auzit cele şapte tunete;

4 iar eu eram pregătit să scriu (ce au spus ele). Dar din cer s-a auzit o voce care mi-a spus: „Sigilează cuvintele celor şapte tunete – trebuie să rămână un secret – deci să nu scrii!”

5 Am observat că îngerul care stătea cu un picior pe mare şi cu unul pe pământul uscat, şi-a ridicat mâna dreaptă spre cer;

6 şi a jurat pe Cel care trăieşte etern – Creatorul cerului cu tot ce cuprinde el, al pământului cu tot ce există pe el şi al mării cu tot ce este în ea – spunând: „Nu va mai fi nicio întârziere.

7 Ci în zilele când al şaptelea înger va suna cu goarna lui, se va întâmpla acel lucru ţinut secret de Dumnezeu, exact cum a anunţat El prin acei profeţi care sunt sclavii Săi!”

8 Am auzit din nou acea voce care îmi vorbise din cer. Ea mi-a zis: „Du-te şi ia sulul deschis din mâna îngerului care stă (cu un picior) pe mare şi (cu celălalt) pe pământul uscat!”

9 M-am dus la înger şi i-am cerut acel sul mic (de carte). El mi-a zis: „Ia-l şi mănâncă-l! Îţi va produce dureri în stomac, dar îl vei simţi dulce ca mierea în gura ta.”

10 Am luat acel mic sul din mâna îngerului şi l-am mâncat. În gura mea a fost dulce ca mierea; dar când a ajuns în stomac, mi-a produs dureri.

11 Apoi el mi-a zis: „Trebuie să profeţeşti din nou despre multe popoare, despre multe naţiuni, despre multe limbi şi despre mulţi regi!”

11

1 Apoi mi s-a dat o trestie ca unitate de măsură; şi mi s-a zis: „Ridică-te, măsoară Templul lui Dumnezeu şi altarul; apoi numără-i pe cei care se închină acolo (în Templu).

2 Dar să nu măsori curtea Templului; pentru că ea a fost lăsată (la discreţia) celorlalte naţiuni care vor călca în picioare sfântul oraş patruzeci şi două de luni.

3 Voi oferi autoritate celor doi martori ai Mei; şi astfel ei vor profeţi o mie două sute şaizeci de zile îmbrăcaţi în saci.”

4 Aceştia sunt (simbolizaţi de) cei doi măslini şi de cele două lampadare care stau înaintea Stăpânului pământului.

5 Dacă cineva vrea să pună în aplicare un atentat împotriva celor doi, acestora le iese foc din gură; şi duşmanii lor sunt distruşi de el. Oricine va intenţiona să le facă rău, va trebui să moară în acest fel.

6 Ei sunt autorizaţi să închidă cerul ca să nu mai plouă în timp ce profeţesc. Aceştia mai pot să transforme apele în sânge şi să lovească pământul cu orice fel de dezastre de câte ori doresc.

7 Când vor termina prezentarea mesajului lor în calitate de martori, balaurul care iese din Adânc va lupta împotriva lor şi îi va învinge omorându-i.

8 Corpurile lor moarte vor sta în strada marelui oraş care, în mod simbolic, este numit «Sodoma şi Egipt» – acolo (este locul) unde a fost crucificat şi Stăpânul lor.

9 Oameni din orice popor, aparţinând oricărui clan, oricărei familii de limbi şi oricărei naţiuni, vor privi cadavrele lor trei zile şi jumătate; şi nu vor permite ca ele să fie înmormântate.

10 Când vor scăpa de cei doi profeţi care îi chinuiseră, locuitorii pământului se vor bucura, vor sărbători şi îşi vor trimite cadouri unii altora.

11 Dar după cele trei zile şi jumătate, Dumnezeu va face să vină în ei spiritul vieţii şi se vor ridica, stând pe picioarele lor. Atunci cei care îi vor vedea, se vor speria.

12 Cei doi vor auzi o voce de mare intensitate sonoră venită din cer, care le va spune: „Urcaţi aici!”. Şi astfel vor urca spre cer într-un nor în timp ce duşmanii lor îi vor privi.

13 Am văzut cum exact în acel moment s-a produs un mare cutremur de pământ care a făcut să se dărâme a zecea parte din construcţiile oraşului. Astfel au murit şapte mii de oameni din cauza cutremurului. Cei care nu au murit în timpul seismului, s-au speriat şi L-au glorificat pe Dumnezeul cerului.

14 Acesta este finalul celui de-al doilea dezastru. Urmează în scurt timp al treilea.

15 Când a sunat din goarna lui al şaptelea înger, în cer s-au auzit voci de o mare intensitate sonoră, care ziceau: „Conducerea regatului lumii îi aparţine acum Stăpânului nostru şi lui Cristos, care va guverna pentru eternitate!”

16 Cei douăzeci şi patru de bătrâni care stăteau pe tronurile lor înaintea lui Dumnezeu, au căzut la picioarele Lui şi I s-au închinat,

17 zicând: „Îţi mulţumim, Doamne, Dumnezeule Omnipotent, care eşti şi care ai existat etern. Tu Ţi-ai luat (dreptul Tău legitim de a exercita) marea Ta autoritate şi ai început să guvernezi!

18 Naţiunile (lumii) sunt pline de mânie pentru că a venit pedeapsa Ta. Acum este timpul ca cei care au murit, să fie judecaţi; şi să fie recompensaţi acei profeţi care sunt sclavii Tăi împreună cu sfinţii şi cu cei care au reverenţă faţă de numele Tău – atât cei mici, cât şi cei mari. Este momentul să îi distrugi pe cei care au pervertit pământul!”

19 A fost deschis acel Templu al lui Dumnezeu din cer; şi s-a văzut acolo „Cufărul Legământului” Său. Au fost fulgere, voci, tunete, un cutremur şi o mare grindină.

12

1 În cer a fost un mare semn atunci când a apărut o femeie învăluită în soare. Ea avea luna sub picioare şi purta pe cap o coroană cu douăsprezece stele.

2 Era însărcinată şi striga din cauza durerilor şi chinului pe care îl avea înaintea naşterii.

3 Apoi a fost în cer un alt semn atunci când şi-a făcut apariţia un mare dragon roşu cu şapte capete şi zece coarne, având câte o coroană pe fiecare dintre capete.

4 El târa cu coada a treia parte dintre stelele din cer şi le arunca pe pământ. Apoi a venit înaintea femeii care urma să nască, intenţionând ca atunci când i se va naşte copilul, să i-l mănânce.

5 Copilul pe care l-a născut aceasta, a fost băiat. El urma să conducă toate naţiunile lumii cu un sceptru de fier. Copilul ei a fost răpit la Dumnezeu, (chiar) la tronul Său.

6 Apoi femeia a fugit în deşert, unde avea un loc pregătit de Dumnezeu, pentru ca acolo să poată fi hrănită o mie două sute şaizeci de zile.

7 În cer a fost şi un război. Mihail şi îngerii lui s-au luptat cu dragonul şi cu îngerii lui,

8 care au fost învinşi. Astfel, pentru ei nu a mai fost loc în cer.

9 Marele dragon – şarpele care are o provenienţă străveche, adică cel numit Diavolul şi Satan, acela care înşală întreaga omenire – a fost aruncat pe pământ. Şi împreună cu el, au fost aruncaţi şi „îngerii” lui.

10 Am auzit o voce care striga cu mare intensitate, zicând: „Acum a venit salvarea, forţa şi Regatul Dumnezeului nostru; iar Cristos, care este Trimisul Său, Îşi exercită autoritatea. Acuzatorul fraţilor noştri – cel care atât ziua cât şi noaptea îi reclama înaintea Dumnezeului nostru – a fost aruncat!

11 Ei l-au învins datorită sângelui Mielului şi prin faptul că şi-au riscat viaţa mărturisind Cuvântul Său.

12 Deci să se bucure cerul şi cei care locuiesc în el! Dar vai de tine, pământ; şi de tine, mare; pentru că Diavolul a coborât la voi plin de mânie, ştiind că nu mai are decât puţin timp!”

13 Când a văzut dragonul că a fost aruncat pe pământ, a început să o urmărească pe femeia care născuse acel băiat.

14 Ei i s-au dat două mari aripi de vultur, ca să zboare până în deşert, unde urma să fie hrănită trei perioade şi jumătate de timp, protejată de intenţiile dragonului.

15 El a aruncat apă ca un râu din gura lui, încercând să facă astfel rău femeii.

16 Dar pământul a ajutat-o, absorbind râul pe care îl aruncase dragonul din gură spre ea.

17 Atunci dragonul s-a mâniat pe femeie şi s-a dus să lupte cu oamenii rămaşi ca urmaşii ai ei. Aceştia sunt cei care ascultă de poruncile lui Dumnezeu, fiind stabili în mărturia lor pentru Isus.

18 Apoi (dragonul) a stat pe (nisipul de pe) malul mării.

13

1 Am văzut ieşind din mare un animal sălbatic fioros cu zece coarne şi cu şapte capete. Avea câte o coroană pe fiecare dintre cele zece coarne, iar pe capete avea scrise nume blasfematoare. Animalul pe care l-am văzut, era ca un leopard, avea picioare ca de urs şi o gură ca de leu.

2 Dragonul i-a dat autoritatea lui, tronul lui şi o mare forţă.

3 Unul dintre capetele lui avusese o rană aproape mortală; dar fusese vindecată. Întregul pământ a fost surprins (de acest fapt); şi a fost astfel motivat să meargă după acel animal.

4 Oamenii s-au închinat dragonului, pentru că el oferise forţă acelui animal sălbatic. Ei i s-au închinat şi animalului, spunând: „Cine mai este ca animalul sălbatic şi cine se poate lupta cu el?”

5 Acelui animal sălbatic i s-a dat o gură ca să se laude şi să blasfemieze. I s-a oferit şi autoritate pentru patruzeci şi două de luni.

6 Şi a început să-L blasfemieze pe Dumnezeu, numele Lui, locuinţa Sa şi pe cei care locuiesc în cer.

7 I s-a permis să facă un război împotriva sfinţilor şi chiar să îl câştige. I s-a oferit autoritate în faţa de oricărui clan, în faţa oricărui popor, în faţa oricărei limbi şi în faţa oricărei naţiuni.

8 Şi s-a întâmplat aşa pentru ca să i se închine toţi acei locuitori ai pământului ale căror nume nu sunt scrise în Cartea Vieţii pe care o deţine Mielul ce fusese înjunghiat – de la crearea lumii.

9 Cine este interesat de aceste lucruri, să fie atent!

10 Cel care ia pe alţii în captivitate, va fi şi el luat în captivitate; şi cine omoară cu sabia, va fi omorât de sabie. Aici este (nevoie de) răbdarea şi (de) credinţa sfinţilor.

11 Apoi am văzut apărând din pământ un alt animal sălbatic. El avea două coarne ca de miel şi vorbea ca un balaur.

12 Avea toată forţa primului animal; şi a făcut ca toţi locuitorii pământului să se închine primului animal a cărui rană mortală fusese vindecată.

13 Făcea mari minuni şi era capabil chiar să coboare foc din cer pe pământ înaintea oamenilor.

14 Înşela astfel pe locuitorii pământului prin faptul că i se permisese să facă acele lucruri supranaturale în locul celuilalt animal. El le-a spus locuitorilor pământului să facă o imagine care să reprezinte animalul ce fusese rănit de sabie şi care totuşi trăia.

15 I s-a dat abilitatea să poată face să vorbească acea imagine a animalului. Şi ea putea să decidă omorârea celor care nu i se închină.

16 A determinat pe toţi oamenii, indiferent că erau mici sau mari, bogaţi sau săraci, liberi sau sclavi, să (accepte să) fie marcaţi pe mâna dreaptă şi pe frunte.

17 Şi astfel, ei nu vor avea posibilitatea să cumpere sau să vândă ceva dacă nu sunt marcaţi cu numele animalului sau cu numărul care conţine numele lui.

18 Pentru a înţelege acest lucru, este nevoie de înţelepciune. Deci oricine ştie, să calculeze numărul animalului; pentru că el este numărul unui om. Acest număr este şase sute şaizeci şi şase.

14

1 Am privit şi am văzut că în faţa mea era Mielul care stătea pe Muntele Sion. Împreună cu El erau o sută patruzeci şi patru de mii de oameni care aveau scrise pe frunţile lor numele Lui şi al Tatălui Său.

2 Am auzit o voce care venea din cer. Ea era ca zgomotul făcut de multe ape şi ca sunetul făcut de un mare tunet. Ce am auzit, semăna cu muzica unei orchestre de alăute.

3 Acei oameni pe care i-am văzut, stăteau în faţa tronului înaintea celor patru fiinţe vii şi a bătrânilor, cântând un nou cântec. Cu excepţia celor o sută patruzeci şi patru de mii care fuseseră răscumpăraţi de pe pământ, nimeni nu putea să înveţe acel cântec.

4 Ei sunt aceia care nu s-au „murdărit” cu femei, pentru că şi-au păstrat virginitatea şi Îl urmează pe Miel oriunde merge El. Au fost răscumpăraţi dintre (ceilalţi) oameni şi fac parte din categoria „primelor fructe” (care trăiesc) pentru Dumnezeu şi pentru Miel.

5 Aceştia nu au pronunţat nicio minciună cu gura lor şi sunt nevinovaţi.

6 Am văzut un alt înger care zbura pe cer la mare înălţime. Venea să proclame Vestea Bună eternă; şi urma să facă acest lucru pentru fiecare naţiune, pentru fiecare limbă şi pentru fiecare popor.

7 El zicea cu mare intensitate sonoră în vocea lui: „Să aveţi reverenţă faţă de Dumnezeu; şi recunoaşteţi-I gloria – pentru că a venit timpul în care El va judeca! Închinaţi-vă Celui care a creat cerul, pământul, marea şi izvoarele de apă!”

8 A urmat un al doilea înger, care a spus: „A căzut; da, a căzut acel mare Babilon care a făcut ca toate naţiunile să bea din vinul (mâniei divine) cauzat de imoralităţile lui!”

9 A urmat un al treilea înger, care a spus cu o mare intensitate sonoră în vocea lui: „Dacă cineva se închină animalului şi imaginii lui acceptând să fie marcat cu semnul lui pe frunte sau pe mână,

10 va bea din vinul mâniei lui Dumnezeu. El îl va turna nediluat în cupa mâniei Sale; şi va face ca acel om să fie chinuit cu foc şi sulf înaintea îngerilor sfinţi şi înaintea Mielului!

11 Fumul focului care produce acest chin se va ridica pentru eternitate; şi acolo nu va mai exista odihnă nici ziua şi nici noaptea. Aşa se va întâmpla cu cei care se închină imaginii animalului şi cu cei care acceptă să fie marcaţi cu semnul lui.”

12 Pentru a evita această posibilitate, este nevoie de răbdarea sfinţilor – a celor care ascultă de poruncile lui Dumnezeu şi care rămân credincioşi lui Isus.

13 Am auzit o voce care venea din cer, spunând: „De acum încolo, cei care mor (fiind) în Stăpân, sunt nişte oameni fericiţi! Da, Spiritul confirmă că aşa se va întâmpla; pentru că ei se vor odihni după ce au depus acel mare efort în munca lor, iar faptele pe care le-au făcut, îi urmează (pentru a fi recompensate)!”

14 Am văzut un nor alb pe care stătea cineva care semăna cu un om. El avea pe cap o coroană şi ţinea în mână o seceră ascuţită.

15 A ieşit din Templu un alt înger care a strigat cu o mare intensitate sonoră în vocea lui, zicând celui care stătea pe nor: „Foloseşte-ţi secera! Strânge recolta; pentru că a venit timpul seceratului, iar recolta pământului este coaptă!”

16 Cel care stătea pe nor, Şi-a aruncat secera pe pământ; şi astfel, pământul „a fost secerat”.

17 A ieşit un alt înger din acel Templu care este în cer. Şi el avea o seceră ascuţită.

18 Apoi, un alt înger a venit de la altar. Acesta este îngerul care are autoritate să ordone focului. El a vorbit cu o mare intensitate sonoră în vocea lui, zicând îngerului care avea secera ascuţită: „Foloseşte-ţi secera ascuţită şi taie strugurii din via pământului, pentru că sunt copţi!”

19 Acel înger şi-a aruncat secera pe pământ, „a tăiat via care era pe pământ” şi a aruncat-o în marele „teasc” al mâniei lui Dumnezeu.

20 „Teascul” a fost „călcat cu picioarele” în exteriorul oraşului; şi a ieşit din acel teasc atât de mult sânge, încât ajunsese până la zăbalele cailor pe o distanţă de aproximativ o mie şase sute de stadii.

15

1 Am văzut apoi în cer un alt mare semn uimitor. L-am putut observa prin apariţia a şapte îngeri. Fiecare dintre ei venea să aducă un dezastru. Acestea sunt ultimele şapte dezastre cu care urma să se termine mânia lui Dumnezeu.

2 Am văzut ceva care semăna cu o mare de sticlă amestecată cu foc; şi am mai observat pe cei care au fost învingătorii animalului, ai imaginii lui şi ai numărului care conţinea numele lui. Acei oameni stăteau lângă marea de sticlă, având în mâini alăutele lui Dumnezeu.

3 Ei cântau cântecul lui Moise, sclavul lui Dumnezeu, şi cântecul Mielului, zicând: „Doamne, Dumnezeule Omnipotent, ce faci Tu este extraordinar şi grandios! Tu, Rege al naţiunilor, lucrezi folosind metode cinstite şi care promovează adevărul!

4 Doamne, oare cine îşi permite să nu se teamă de Tine şi să nu glorifice numele Tău? Numai tu eşti sfânt! Toate naţiunile (lumii) vor veni şi se vor închina înaintea Ta; pentru că Ţi-ai revelat modul Tău (corect) de a face judecată!”

5 Apoi am privit şi am văzut că în cer era deschis acel Templu care este „Cortul Declaraţiei”.

6 Şi din Templu au ieşit şapte îngeri. Fiecare dintre ei avea (de adus împotriva pământului) câte un dezastru. Ei erau îmbrăcaţi cu haine de in care străluceau; şi aveau câte un brâu de aur în jurul pieptului.

7 Una dintre cele şapte fiinţe vii a dat fiecăruia dintre cei şapte îngeri câte un vas de aur plin cu mânia Dumnezeului care este viu pentru eternitate.

8 Templul s-a umplut de un fum care semnifica evidenţa gloriei şi autorităţii lui Dumnezeu. Şi nimeni nu putea să intre în Templu până nu se termină cele şapte dezastre aduse prin intermediul celor şapte îngeri.

16

1 Am auzit o voce care venea din Templu. Ea a spus celor şapte îngeri: „Duceţi-vă şi turnaţi pe pământ (ce aveţi în) cele şapte vase ale mâniei lui Dumnezeu!”

2 S-a dus primul înger şi a turnat pe pământ ce avea în vas. Atunci pe oamenii care erau marcaţi cu semnul animalului şi care se închinaseră imaginii lui, au apărut nişte bube urâte şi dureroase.

3 Al doilea înger şi-a turnat în mare ce avea în vas. Apa mării s-a făcut ca sângele unui cadavru; şi toate vietăţile din ea au murit.

4 Al treilea înger şi-a turnat conţinutul vasului în râuri şi în izvoare, care s-au transformat în sânge.

5 Atunci l-am auzit pe îngerul apelor spunând: „Tu, Cel care eşti şi care erai, ai judecat şi ai pus astfel în aplicare o sentinţă corectă!

6 Pentru că ei au vărsat sângele sfinţilor şi profeţilor, acum le-ai dat să bea sânge – exact ce merită!”

7 Am auzit o voce care venea din zona altarului, zicând: „Da, Doamne, Dumnezeule Omnipotent, judecăţile Tale sunt adevărate şi corecte!”

8 A venit al patrulea înger care a turnat peste soare ce avea în vasul lui. Atunci i s-a permis soarelui să ardă pe oameni cu o căldură ca a focului.

9 Ei au fost obligaţi să suporte acea căldură arzătoare; şi în loc să se pocăiască şi să glorifice numele lui Dumnezeu care are autoritate să controleze aceste dezastre, au blasfemiat numele Său.

10 Al cincilea înger şi-a turnat conţinutul vasului lui peste tronul animalului; şi regatul lui a fost aruncat în întuneric, iar oamenii şi-au muşcat limbile de durere.

11 Nu s-au pocăit de faptele lor, ci L-au blasfemiat pe Dumnezeul cerului care le cauzase durerea şi acele bube.

12 Al şaselea înger a turnat ce avea în vasul lui peste acel râu mare numit Eufrat. Atunci râul a secat pentru a facilita venirea regilor din Est.

13 Am văzut trei spirite rele ca nişte broaşte ieşind din gura dragonului, a animalului şi a pseudo-profetului.

14 Acestea sunt spirite demonice care fac minuni şi care determină regii întregii lumi să se unească (într-o coaliţie care va lupta) în războiul acelei mari zile a Dumnezeului Omnipotent.

15 „Să ştiţi că Eu vin ca un hoţ! Cel care este vigilent şi îşi păzeşte hainele ca să nu îi fie ruşine umblând gol, este un om fericit!”

16 Acele spirite rele i-au adunat pe regi în locul care în limba ebraică se numeşte „Armaghedon”.

17 A venit apoi al şaptelea înger care a turnat în atmosferă ce avea în vasul lui. Şi din Templu, s-a auzit venind din zona tronului o voce. Ea zicea cu o mare intensitate sonoră: „S-a terminat!”.

18 Atunci au fost văzute fulgere şi s-au auzit voci şi tunete. A fost un mare cutremur de pământ, cum nu s-a mai întâmplat de când îl locuiesc oamenii.

19 Marele oraş s-a rupt în trei părţi; şi (construcţiile din) oraşele naţiunilor lumii, au căzut. Dumnezeu Şi-a amintit de marele Babilon şi i-a dat (să bea din) cupa în care este vinul intensei Lui mânii…

20 Au dispărut toate insulele; şi nici munţii nu au mai fost!

21 A căzut din cer peste oameni o grindină cu bucăţi care aveau fiecare aproximativ greutatea unui talant. Şi din cauza acestui dezastru al grindinei care fusese atât de greu de suportat, oamenii au rostit cuvinte blasfematoare împotriva lui Dumnezeu.

17

1 Apoi unul dintre cei şapte îngeri care avuseseră în mâini câte un vas, a venit la mine şi mi-a zis: „Vino! Îţi voi arăta pedeapsa pe care o va suporta marea prostituată care stă pe multe ape!

2 Regii de pe pământ au comis adulter cu ea; şi locuitorii pământului s-au îmbătat cu vinul prostituţiei ei.”

3 Fiind în Spirit, eu am fost dus de înger în deşert. Acolo am văzut o femeie care stătea călare pe un animal sălbatic roşu. El era acoperit de nume de blasfemie împotriva lui Dumnezeu. Acel animal avea şapte capete şi zece coarne.

4 Femeia era îmbrăcată în haine, dintre care unele erau parţial vopsite cu purpură, iar altele aveau culoarea roşu aprins. Purta podoabe făcute din aur, cu pietre preţioase şi cu perle. Avea în mână o cupă de aur care era plină de lucrurile dezgustătoare şi mizerabile ale prostituţiei ei.

5 Pe fruntea ei era scris un nume misterios: „Marele oraş al Babilonului, mama prostituatelor şi a (tuturor) faptelor urâte de pe pământ.”

6 Am fost foarte surprins văzând că acea femeie era „îmbătată” de sângele sfinţilor şi de cel al martirilor pentru Isus.

7 Îngerul m-a întrebat: „De ce eşti surprins? Îţi voi arăta secretul femeii şi al animalului sălbatic cu şapte capete şi zece coarne.

8 Animalul pe care l-ai văzut era şi nu mai este. El va ieşi din «Adânc» şi va fi distrus. Acei locuitori ai pământului ale căror nume nu au fost scrise în Cartea Vieţii de la crearea lumii, se vor mira văzând că animalul care era (viu), nu mai este; şi că totuşi va veni (din nou).

9 Pentru a înţelege acest lucru, este nevoie de o minte înţeleaptă. Cele şapte capete sunt şapte munţi pe care stă femeia. Ele mai reprezintă şi şapte regi,

10 dintre care (primii) cinci au căzut, unul este (acum) în perioada lui de guvernare, iar celălalt încă nu şi-a făcut apariţia. Dar atunci când va veni, trebuie să rămână doar pentru puţin timp.

11 Animalul care era iar acum nu mai există, este al optulea rege. El face parte din categoria celor şapte; şi va merge la distrugere.

12 Cele zece coarne pe care le-ai văzut, sunt zece regi care încă nu au fost investiţi cu această funcţie. Ei vor fi autorizaţi ca regi doar pentru o singură oră, împreună cu animalul.

13 Toţi au acelaşi scop. Îi vor oferi animalului forţa şi autoritatea lor.

14 Ei se vor lupta împotriva Mielului. Dar Mielul, împreună cu cei chemaţi, aleşi şi credincioşi care sunt cu El, îi va învinge; pentru că El este Stăpânul stăpânilor şi Regele regilor.”

15 Apoi mi-a mai zis: „Acele ape pe care le-ai văzut şi pe care stă prostituata, sunt popoare, mulţimi de oameni şi naţiuni care vorbesc diverse limbi.

16 Cele zece coarne pe care le-ai văzut, împreună cu animalul vor urî prostituata şi o vor ruina, lăsând-o goală; iar carnea ei o vor mânca şi o vor arde în foc.

17 Se va întâmpla aşa pentru că Dumnezeu i-a inspirat să îi pună în aplicare planul. Ei acceptă să îi dea animalului guvernarea lor – până când se va confirma ce a spus Dumnezeu.

18 Femeia pe care ai văzut-o, este marele oraş care conduce regii pământului.”

18

1 Apoi am văzut un alt înger care cobora din cer şi care avea autoritate. Când a apărut, pământul a fost luminat de gloria lui.

2 El a strigat cu o mare intensitate sonoră în vocea lui: „A căzut marele Babilon şi a devenit locuinţa demonilor. El este acum închisoarea oricărui spirit necurat, a oricărei păsări necurate şi a oricărui animal sălbatic necurat şi respingător.

3 Toate naţiunile şi toţi regii pământului au băut din vinul prostituţiei lui şi au comis adulter cu el. Comercianţii de pe pământ s-au îmbogăţit profitând de luxul lui excesiv…”

4 Am auzit o altă voce care venea din cer şi care zicea: „Poporul meu, ieşi din Babilon; ca să nu fi complice la păcatele lui şi să nu rişti să ţi se întâmple şi ţie dezastrele pe care le va suporta el!

5 I se va întâmpla aşa pentru că păcatele lui au ajuns până la cer, iar Dumnezeu Şi-a amintit de nedreptăţile lui.

6 Comportaţi-vă cu el exact cum a procedat cu alţii; şi daţi-i dublu pentru faptele lui! Oferiţi-i paharul pe care îl folosea el pentru alţii; şi puneţi-i în el o băutură de două ori mai dăunătoare!

7 Daţi-i chin şi durere care să echivaleze cu gloria şi cu luxul pe care şi le-a permis; pentru că îşi zisese: «Guvernez ca o regină. Nu sunt văduvă şi nu voi regreta nimic niciodată!»

8 Astfel, într-o singură zi vor veni peste el moartea, durerea şi foametea. Va fi ars în foc; pentru că Iahve, Dumnezeul care îl judecă, deţine forţa (absolută).

9 Regii pământului care au comis adulter cu el şi care i-au fost parteneri la luxul în care a trăit, vor plânge şi se vor lamenta când vor vedea fumul focului în care va arde.

10 Vor sta departe de el, ca să nu suporte aceleaşi consecinţe; şi vor spune speriaţi: «Vai! Vai ce s-a întâmplat cu marele oraş Babilon – (tu) acela care era(i) o mare forţă! Într-o (singură) oră a venit executarea condamnării tale!»

11 «Comercianţii de pe pământ vor plânge şi vor jeli pentru că nimeni nu le va mai cumpăra mărfurile.

12 Ei comercializau aur, argint, pietre preţioase, perle; îmbrăcăminte făcută din pânză fină de in, din purpură, din mătase şi din ţesătură de culoare roşu aprins. Mai cumpărau şi vindeau tot felul de obiecte făcute din lemn de lămâi, diverse lucruri din fildeş, lemn valoros, bronz, fier şi marmură.

13 Comerţul lor mai avea ca obiect scorţişoara, condimentele, mirodeniile, parfumul, tămâia scumpă, vinul, uleiul de măsline, făina fină, grâul, animalele de tracţiune, oile, caii şi carele, sclavii şi sufletele oamenilor.

14 Fructele coapte pe care ţi le dorea sufletul cu atâta intensitate, s-au depărtat de tine. Tot ce a însemnat pentru tine farmec şi lux, acum sunt pierdute şi niciodată nu le vei mai găsi.»

15 Comercianţii care vindeau aceste mărfuri şi care se îmbogăţiseră făcând comerţ în acel oraş, vor sta la distanţă, speriaţi de tot ce va suporta el. Îl vor plânge şi îl vor jeli, zicând:

16 «Vai, vai cum a ajuns acel mare oraş care era îmbrăcat în haine făcute din ţesături fine de in, în pânze de purpură, în ţesătură vopsită cu roşu aprins şi care era acoperit cu podoabe de aur, cu pietre preţioase şi cu perle!

17 O bogăţie atât de mare a fost distrusă într-o singură oră!» Toţi comandanţii de corăbii, toţi marinarii, toţi cei care lucrează şi care călătoresc pe mare, vor sta la depărtare;

18 şi văzând fumul focului în care va arde el, vor striga: «Care oraş a mai fost atât de mare ca acesta?»

19 Îşi vor arunca pământ mărunţit deasupra capului. Plângând şi jelindu-se, vor zice: «Vai, vai cum a ajuns acel mare oraş din bogăţia căruia s-au îmbogăţit toţi cei care călătoreau cu corăbiile pe mare! Într-o (singură) oră a devenit de nelocuit!»

20 «Bucură-te, cerule; şi bucuraţi-vă şi voi, sfinţi apostoli şi profeţi; pentru că Dumnezeu l-a condamnat pentru ce a făcut!»”

21 Un înger care avea o mare forţă a luat o piatră mare ca cea de moară; şi a aruncat-o în mare, zicând: „Atât de violent va fi aruncat marele oraş Babilon; şi nu va mai fi văzut niciodată!

22 Nu se va mai auzi vreodată în tine sunetul muzicienilor care cântau cu harpa, cu flautul şi cu goarna. Niciun meseriaş, indiferent de meseria lui, nu va mai fi găsit în tine; şi sunetul morii nu se va mai auzi acolo.

23 Va fi absentă lumina lămpii; şi nici vocea mirelui şi a miresei nu se va mai auzi în tine – pentru că profitând de renumele celor care făceau comerţ cu tine, ai înşelat astfel toate naţiunile cu magia ta.

24 În tine a fost descoperit sângele profeţilor, al sfinţilor şi al tuturor celor care au fost înjunghiaţi pe pământ!”

19

1 Apoi am auzit în cer nişte sunete care păreau să fie ca cele ale unei mari mulţimi de oameni care strigă. Acele voci spuneau: „Aleluia! Salvarea, gloria şi autoritatea sunt ale Dumnezeului nostru.

2 Judecăţile Lui sunt adevărate şi corecte! El a condamnat-o pe marea prostituată care a corupt lumea cu imoralitatea ei. Astfel, i-a răzbunat pe sclavii Săi, aducând pedeapsa împotriva ei pentru sângele pe care ea li l-a vărsat!”

3 Acele voci s-au auzit a doua oară, zicând: „Aleluia! Fumul (arderii) ei se va ridica pentru eternitate!”

4 Cei douăzeci şi patru de bătrâni şi cele patru fiinţe vii au căzut la picioarele Celui care stătea pe tron şi I s-au închinat zicând: „Amin! Aleluia!”

5 S-a auzit o voce care venea din zona tronului şi care zicea: „Lăudaţi pe Dumnezeul nostru – voi toţi cei care sunteţi sclavii Lui şi care trăiţi în reverenţă faţă de El: atât cei mici, cât şi cei mari!”

6 Am mai auzit şi un zgomot care era făcut de o mare mulţime de oameni. Acel zgomot semăna cu cel produs de căderea multor ape şi cu acela al unor mari tunete. Acei oameni spuneau: „Aleluia! Stăpânul nostru Omnipotent este Cel care guvernează!

7 Să ne bucurăm, să strigăm de bucurie şi să Îl glorificăm; pentru că a venit timpul pentru nunta Mielului, iar soţia Lui s-a pregătit.

8 I s-a dat posibilitatea să se îmbrace cu o haină strălucitoare şi curată, făcută din pânză de in.” Haina de in simbolizează faptele bune ale sfinţilor.

9 Apoi (îngerul) mi-a mai zis: „Scrie: Cei chemaţi (să participe) la masa care va fi oferită cu ocazia nunţii Mielului, sunt nişte fiinţe fericite!” El a adăugat: „Acestea sunt adevăratele cuvinte ale lui Dumnezeu!”

10 Am căzut lângă picioarele acelui înger, intenţionând să mă închin înaintea lui; dar el mi-a spus: „Să nu faci acest lucru! Şi eu sunt tot un sclav împreună cu tine şi cu fraţii tăi care păstrează declaraţia despre Isus! Închină-te (doar) lui Dumnezeu; pentru că declaraţia despre Isus este spiritul profeţiei!”.

11 Apoi am văzut cerul deschis şi un cal alb. Acela care era călare pe el, Se numea „Cel consecvent (în caracterul Lui) şi adevărat”. El judecă şi Se luptă (într-un mod) corect.

12 Avea ochii ca flacăra focului, iar pe capul Lui erau multe coroane. Numele (Său special) pe care îl avea scris, nu îl (poate) cunoaşte nimeni cu excepţia Lui.

13 Era îmbrăcat cu o haină înmuiată în sânge. Numele Lui este „Cuvântul lui Dumnezeu”.

14 Îl urmau armatele cerului pe cai albi. Aceste armate erau echipate cu haine făcute din in alb şi curat.

15 Din gura Lui ieşea o sabie ascuţită cu care lovea naţiunile lumii; şi le conducea cu un sceptru de fier. El călca („strugurii”) cu picioarele în teascul marii mânii a Dumnezeului Omnipotent.

16 Pe haină şi în partea de sus a picioarelor Lui era scris numele „Regele regilor şi Stăpânul stăpânilor”.

17 Am văzut apoi un înger care stătea în soare. Cu o mare intensitate în vocea lui, el a chemat toate păsările care zboară la mare înălţime pe cer, zicându-le: „Veniţi! Adunaţi-vă pentru marea masă pe care v-o oferă Dumnezeu.

18 El vă dă să mâncaţi carnea regilor şi a comandanţilor, a acelora care avuseseră o mare forţă, a cailor şi a călăreţilor lor. Mâncaţi din carnea tuturor – atât din cea a oamenilor liberi, cât şi din aceea a sclavilor, indiferent că sunt mici sau mari!”

19 Am văzut animalul sălbatic, regii pământului şi armatele lor adunaţi să lupte împotriva Călăreţului şi împotriva armatelor Sale.

20 Animalul a fost prins. Şi împreună cu el, a fost prins şi profetul fals care făcuse minunile înaintea lui. Cu acele minuni, el îi înşelase pe cei care au acceptat să fie marcaţi cu semnul animalului şi care se închinaseră imaginii lui. Cei doi au fost aruncaţi de vii în lacul de foc care arde cu sulf.

21 Ceilalţi au fost omorâţi cu sabia care ieşea din gura Călăreţului. Şi astfel, toate păsările (răpitoare) au avut posibilitatea să se sature din carnea lor.

20

1 Apoi am văzut un înger care cobora din cer. El ţinea în mână cheia Adâncului şi un mare lanţ.

2 A prins balaurul – acel şarpe bătrân – care se numeşte Diavol sau Satan. Îngerul l-a legat pentru o mie de ani;

3 şi l-a aruncat în Adânc. Apoi „a încuiat” Adâncul, l-a sigilat deasupra şi a făcut astfel ca până vor trece acei o mie de ani, el să nu mai înşele naţiunile lumii. Apoi trebuie să fie eliberat pentru puţin timp.

4 Am văzut nişte tronuri; iar cei care stăteau pe ele, au primit aprobarea să judece. Am văzut şi sufletele celor care fuseseră decapitaţi pentru că au mărturisit despre Isus şi pentru că au proclamat Cuvântul lui Dumnezeu. Ei nu se închinaseră animalului, nici imaginii lui şi nu acceptaseră să fie marcaţi cu semnul lui pe frunte şi pe mână. Aceştia au înviat şi au guvernat împreună cu Cristos o mie de ani.

5 Ceilalţi morţi nu au înviat până nu au trecut cei o mie de ani. În timpul lor, fusese prima înviere.

6 Cei care apar cu ocazia primei învieri, sunt nişte oameni fericiţi şi sfinţi. A doua moarte nu mai are niciun efect împotriva lor. Ei vor fi preoţi ai lui Dumnezeu şi ai lui Cristos, guvernând împreună cu El în timpul celor o mie de ani!

7 Când se va termina acel mileniu, Satan va fi eliberat din închisoarea lui.

8 El va veni atunci să înşele naţiunile care există pe tot pământul. Va provoca astfel la război pe Gog şi pe Magog. Cei care vor participa la acest conflict, vor fi foarte mulţi – ca particulele din care este format nisipul de pe malul mării.

9 Ei vor invada pământul înconjurând tabăra sfinţilor şi oraşul iubit. Atunci, va coborî foc din cer şi îi va distruge.

10 Diavolul care îi înşela, va fi aruncat în lacul de foc şi de sulf, unde deja vor fi fost aruncaţi animalul şi falsul profet. Ei vor fi chinuiţi atât „ziua”, cât şi „noaptea” – pentru eternitate.

11 Apoi am văzut un mare tron alb şi pe Cel care stătea pe el. Pământul şi cerul au dispărut din prezenţa Lui; şi nu s-a mai găsit loc pentru ele.

12 Am văzut pe cei care fuseseră morţi – atât pe cei „mari”, cât şi pe cei „mici”. Stăteau în picioare în faţa tronului, unde au fost deschise nişte cărţi. Apoi a fost deschisă o altă carte. Ea se numeşte Cartea Vieţii. Cei care fuseseră morţi, au fost judecaţi (şi evaluaţi) în conformitate cu faptele lor care erau înregistrate în scris în acele cărţi.

13 Marea a oferit pe cei care muriseră în ea, iar moartea şi locuinţa morţilor i-a dat înapoi pe cei care fuseseră acolo. Şi fiecare a fost judecat pe baza faptelor lui.

14 Moartea şi locuinţa morţilor au fost aruncate în lacul de foc. Acest lac este a doua moarte.

15 Cei al căror nume nu a fost găsit scris în Cartea Vieţii, au fost aruncaţi în acel lac de foc.

21

1 Am văzut apoi un nou cer şi un nou pământ – pentru că cerul şi pământul împreună cu apele de pe el care fuseseră iniţial, nu mai existau.

2 Am văzut sfântul oraş – noul Ierusalim – coborând din cer de la Dumnezeu. El era pregătit ca o mireasă împodobită pentru (întâlnirea cu) soţul ei.

3 Am auzit venind din cer o voce care spunea cu o mare intensitate sonoră: „Acesta este cortul lui Dumnezeu cu oamenii (Săi)! El va veni să locuiască împreună cu ei. Aceştia sunt poporul Lui; şi Dumnezeu va fi personal cu ei ca Dumnezeu al lor!

4 El va şterge din ochii lor orice lacrimă; iar moartea nu va mai exista, pentru că acele lucruri care fuseseră iniţial, au dispărut.”

5 Cel care stătea pe tron, a zis: „Eu înnoiesc totul!” Apoi a mai zis: „Scrie! Pentru că aceste cuvinte sunt adevărate şi demne de toată încrederea!”

6 El mi-a spus: „S-a terminat! Eu sunt «Alfa» şi «Omega» – începutul şi sfârşitul. Celui care însetează îi voi oferi gratuit să bea din izvorul apei vieţii.

7 Cel care va obţine victoria, va moşteni aceste lucruri. Eu voi fi Dumnezeul lui, iar el va fi fiul Meu.

8 Dar cei fricoşi, necredincioşi, cu un caracter urât, criminali, adulterini, vrăjitori, închinători la idoli împreună cu toţi mincinoşii, au ca loc (în care vor sta) acel lac de foc şi de sulf, care este a doua moarte.”

9 A venit la mine unul dintre cei şapte îngeri care avuseseră fiecare câte un vas plin cu un dezastru dintre ultimele şapte. El mi-a spus: „Vino! Îţi voi arăta acea mireasă care este soţia Mielului!”

10 M-a dus în Spirit pe un munte mare şi înalt. De acolo mi-a arătat sfântul oraş – Ierusalimul – coborând din cer de la Dumnezeu.

11 Avea în el gloria lui Dumnezeu şi strălucea ca o piatră foarte preţioasă. Parcă era din jasp şi avea calităţile cristalului.

12 Era înconjurat cu un zid mare şi înalt. El avea douăsprezece porţi; şi la fiecare (poartă) era câte un înger. Pe fiecare dintre cele douăsprezece porţi era scris numele uneia dintre cele douăsprezece familii lărgite ale lui Israel.

13 Erau trei porţi spre Est, iar alte trei porţi spre Nord. Spre Sud existau alte trei porţi; şi încă trei erau spre Vest.

14 Zidul oraşului era construit pe douăsprezece pietre de temelie; iar pe fiecare dintre aceste pietre era scris câte un nume dintre cele ale apostolilor Mielului.

15 Cel care vorbise cu mine, avea în mână o trestie de aur ca unitate de măsură. Cu ea urma să măsoare oraşul, porţile şi zidul lui.

16 Locul pe care îl ocupa oraşul era pătrat: lungimea lui era la fel ca lăţimea. Acel înger a măsurat oraşul cu trestia; şi avea douăsprezece mii de stadii. Atât lungimea şi lăţimea, cât şi înălţimea lui erau egale.

17 A măsurat şi zidul. El avea o sută patruzeci şi patru de coţi – conform unităţii de măsură pe care o foloseşte un om.

18 Zidul era construit din jasp, iar oraşul era (făcut) din aur curat şi transparent ca sticla.

19 Bucăţile de piatră folosite ca temelie în zidul oraşului erau împodobite cu pietre preţioase. Prima piatră de temelie era cu jasp; a doua avea safir; a treia fusese împodobită cu calcedonie; iar a patra, cu smarald.

20 A cincea piatră de temelie era acoperită cu sardonix, a şasea era împodobită cu sardiu; a şaptea avea crisolit; a opta, beril. A noua piatră era împodobită cu topaz, a zecea avea pe ea crisopraz, a unsprezecea era cu hiacint; iar a douăsprezecea, cu ametist.

21 Cele douăsprezece porţi erau douăsprezece perle; şi fiecare poartă era (făcută) dintr-o singură perlă. Strada oraşului era (făcută) din aur pur, ca o sticlă transparentă.

22 În oraş nu am văzut niciun templu; pentru că Stăpânul, Dumnezeul Omnipotent şi Mielul sunt Templul lui.

23 Oraşul nu avea nevoie nici de soare şi nici de lună ca să fie luminat; pentru că îl luminează gloria lui Dumnezeu; iar Mielul este consilierul lui.

24 Naţiunile lumii vor umbla în lumina lui; şi regii pământului îşi vor aduce gloria în el.

25 Porţile acestui oraş nu vor fi niciodată închise ziua; pentru că acolo nu va mai fi noapte.

26 În el vor fi aduse gloria şi onoarea naţiunilor (lumii).

27 Acolo nu va intra nimic murdar – nimeni care face lucruri urâte şi care trăieşte în minciună – ci numai aceia care sunt scrişi în Cartea Vieţii pe care o deţine Mielul.

22

1 Îngerul mi-a arătat şi râul din care curgea apa vieţii. El era limpede, având transparenţa cristalului; şi curgea din tronul (care era al) lui Dumnezeu şi al Mielului.

2 Cursul acestui râu era prin mijlocul străzii oraşului. Pe fiecare mal al râului exista pomul vieţii care producea fructe de douăsprezece ori pe an – o serie de fructe în fiecare lună. Frunzele pomului erau bune pentru vindecarea naţiunilor.

3 Acolo nu va mai fi nimic blestemat. În acel oraş va fi tronul lui Dumnezeu şi al Mielului; iar sclavii Lui I se vor închina.

4 Ei Îi vor vedea faţa; şi numele Său va fi pe frunţile lor.

5 Acolo nu va mai fi noapte şi nu vor mai avea nevoie nici de lumina lămpii şi nici de cea a soarelui; pentru că Dumnezeu care este Stăpân, îi va lumina. Ei vor guverna (împreună cu El) pentru eternitate.

6 Acel înger mi-a mai spus: „Aceste cuvinte sunt adevărate şi credibile. Stăpânul – Dumnezeul spiritelor profeţilor – Şi-a trimis îngerul ca să arate sclavilor Săi ce trebuie să se întâmple în scurt timp.”

7 „Să ştiţi că Eu vin în scurt timp! Cel care ascultă cuvintele profeţiei din această carte (conformându-se mesajului ei), este un om fericit!”

8 Eu, Ioan, sunt cel care a auzit şi a văzut aceste lucruri. Atunci când le-am auzit şi le-am văzut, am căzut la pământ ca să mă închin îngerului care mi le-a arătat.

9 Dar el mi-a spus: „Să nu faci acest lucru! Eu sunt ca şi tine – tot un sclav – împreună cu fraţii tăi, profeţii, care ascultă (de) cuvintele din această carte. Închină-te lui Dumnezeu!”

10 El mi-a zis apoi: „Să nu sigilezi cuvintele profetice pe care le-ai scris în această carte; pentru că timpul (când se va întâmpla aşa cum ai scris în ea) este aproape!

11 Cel care face lucruri rele, să le facă în continuare; cel care este murdar din punct de vedere moral, să continue să se murdărească. Cine este corect, să continue să fie corect; iar cel sfânt să se sfinţească în continuare!”

12 „Să ştiţi că Eu vin în scurt timp; şi aduc cu Mine recompensa, pentru a o oferi fiecăruia conform faptelor lui.

13 Eu sunt «Alfa» şi «Omega» – Primul şi Ultimul, Începutul şi Sfârşitul.

14 Aceia care îşi spală hainele în sângele Mielului ca să aibă dreptul să mănânce din pomul vieţii şi să intre pe porţi în oraş, sunt nişte oameni fericiţi!

15 Dar sunt excluşi din el pervertiţii, cei care practică magia, imoralii, criminalii, cei care se închină la idoli şi toţi cei care iubesc minciuna şi o au ca practică a vieţii lor.

16 Eu – Isus – Mi-am trimis îngerul ca să confirme comunităţilor de creştini aceste lucruri. Eu sunt Rădăcina şi Urmaşul lui David – Luceafărul care străluceşte dimineaţa!”

17 Spiritul şi Mireasa spun: „Vino!”; iar cel care aude, să zică: „Vino!” Acela care este însetat şi doreşte să primească gratuit apa vieţii, să vină!

18 Eu (Ioan) vă asigur pe toţi cei care aud cuvintele acestei profeţii, că dacă cineva le va adăuga ceva, Dumnezeu îl va face să suporte dezastrele despre care vorbeşte această carte.

19 Şi dacă cineva mutilează această profeţie eliminând ceva din mesajul ei, Dumnezeu îi va lua dreptul de a mânca din pomul vieţii care este în sfântul oraş prezentat în această carte.

20 Cel care confirmă aceste lucruri, spune: „Da, Eu vin în scurt timp!” Amin! Vino, Doamne Isus!

21 Harul Stăpânului Isus Cristos să fie cu voi toţi!