1

¹ Yɨ'ɨ̂ Paulo, Sóstene me'ra mɨsâre ãyu dutí'. Kɨ̃ɨ́ kẽ'ra Jesu Cristore ẽho peógɨ marî akawerégɨ niîmi. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ ɨá'karo nohota yɨ'ɨ̂re Jesu Cristo yee kitire werê dutigɨ bese kũúkɨ niîwĩ.

² Yɨ'ɨ̂ a'ti pũríre mɨsâ Corintopɨ niirã́re ohâ'. Mɨsâ Jesu Cristore ẽho peórã Õ'âkɨ̃hɨ yaa kurakãharãre ohâ'. Mɨsâ Jesu Cristo me'ra niîrã, Õ'âkɨ̃hɨ yarã niî'. Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre kɨ̃ɨ yarã́ niiáto niîgɨ besékɨ niîwĩ. Niî pe'tirokãharã Jesu Cristore ẽho peórãre tohô besékɨ niîwĩ. Jesu Cristo niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂re ẽho peórã wiôgɨ niîmi. Tohô niikã́ marî wiôgɨ niîmi.

³ Õ'âkɨ̃hɨ marî pakɨ, tohô niikã́ Jesu Cristo marî wiôgɨ mɨsâre ãyuró weeáto. Mɨsâre ãyuró ehêri põ'ratikã weeáto. Õ'âkɨ̃hɨ Jesu Cristore ẽho peórãre wee tamúse niî'

⁴ Mɨsâ Jesu Cristore ẽho peórã niî yuukã, Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre ãyuró weékɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weesére ĩ'yâgɨ, kɨ̃ɨ̂re “Ãyú'” niî nu'ku'.

⁵ Mɨsâ Jesu Cristo yarã niî yuukã, Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre kɨ̃ɨ yeékãhase niî pe'tise ãyusére o'ôkɨ niîwĩ. Teeré o'ôgɨ, mɨsâre kɨ̃ɨ yeére ãyuró masikã́ weékɨ niîwĩ. Ãpêrãre mɨsâ kɨ̃ɨ yeé kitire ãyuró werê turiakã weékɨ niîwĩ.

⁶ Yɨ'ɨ̂ “Cristo mɨsâre ãyuró weegɨ́sami”, niîwɨ. Mɨsâ kɨ̃ɨ yarã́ sãhakã́, yɨ'ɨ̂ niî'karo nohota wa'âwɨ mɨsâre.

⁷ Tohô weérã mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ o'osére kɨó pe'okã'. Marî wiôgɨ Jesu Cristo a'tiátehere yuû kueri kurare Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre o'osé dɨ'sá wee'.

⁸ Kɨ̃ɨ̂ tutuasére mɨsâre o'ô nu'kugɨsami. Kɨ̃ɨ̂re ẽho peókã weé nu'kugɨsami. Teê a'ti ɨmɨ́koho pe'tikã́pɨ tohô weé du'ugɨsami. Tohô weérã marî wiôgɨ Jesu Cristo a'tikã́, bu'îri marirã́ niîrãsa'.

⁹ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ niî'kere keoró weemí. Kɨ̃ɨ́ta mɨsâre besékɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ makɨ́ Jesu Cristo marî wiôgɨ me'ra ãyuró niî dutigɨ besékɨ niîwĩ. Paulo Corintokãharãre “A'mêri dɨka watítikã'ya” niî'ke niî'

¹⁰ Akawerérã, Jesu Cristo dutiró me'ra mɨsâre a'tîro niîgɨti. Mɨsâ ni'kâro noho wãkûya. Mɨsâ uúkũse me'ra dɨka watítikã'ya. E'katíse me'ra a'mêri uúkũya. Ni'kâro noho wãkû niisétiya.

¹¹ Yɨ'ɨ̂re Cloé wamêtigo yaá wi'ikãharã mɨsâ a'mêri ĩ'yâ sĩ'ritise kitire werêwã.

¹² A'tîro werêwã: “Naâ nɨkɨ mehêkã di'akɨ̃ wãkusétiama”, niîwã. Mɨsâ a'tîro uúkũapa'ro: “Ɨ̃sâ Paulo yaa kurakãharã niî'.” Ãpêrã “Apolo yaa kurakãharã”, “Pedro yaa kurakãharã”, tohô niikã́ “Cristo yaa kurakãharã niî'”, niiápa'ro. Tohô weérã no'ó ɨaró wãkû ma'akã'pa'ro.

¹³ Tohô wãkûtikã'ro ɨá'. Marî Cristore ẽho peórã niî'. Tohô weérã ni'kâ kurata niî'. Marîre dɨka waáse marí'. Yɨ'ɨ̂ Cristo meheta niî'. Mɨsa yeé niiátehere kurúsapɨ wẽrî basatiwɨ. “Paulore ẽho peórãre wamê yee no'orosa'”, niî no'oya mariwɨ́.

¹⁴ Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niî'. Crispo, tohô niikã́ Gaio di'akɨ̃re wamê yeegɨ, keoróta weepã́.

¹⁵ Yɨ'ɨ̂ pãharã́ mɨsâre wamê yeekã, a'tîro niî boopã: “Paulo kɨ̃ɨ̂ wamé me'ra ɨ̃sâre wamê yeewĩ”, niî boopã. Teeré niîrã, yɨ'ɨ̂re ẽho peórã wee boópã. No'opɨákã teeré weetíwɨ.

¹⁶ Estéfana yaá wi'ikãharã kẽ'rare wamê yeewɨ. Ãpêrã maa wãkû nemotisa'.

¹⁷ Yɨ'ɨ̂re Cristo wamê yee dutigɨ kũûtiwĩ. Kɨ̃ɨ̂ mɨsâre yɨ'rɨóse kiti pe'ere yɨ'ɨ̂re werê dutigɨ o'ôo'wĩ. Teeré werê dutigɨ, masá ãyuró naâ masisé paka me'ra werê dutitiwĩ. Yɨ'ɨ̂ tohô werekã́ maa, Cristo kurúsapɨ wẽrisére wãkûti boopã. Masá yɨ'rɨó no'oti boopã. Õ'âkɨ̃hɨ tutuasére, kɨ̃ɨ̂ masisére Cristo me'ra masî no'o' niisé niî'

¹⁸ Jesu Cristo yee kiti a'tîro niî'. Kɨ̃ɨ̂ marîre yɨ'rɨó sĩ'rigɨ, kurúsapɨ wẽrîkɨ niîwĩ. Teeréta Jesu Cristore ẽho peótirã pekâ me'epɨ wa'aáhã a'tîro niîsama kɨ̃ɨ̂ wẽrî'kere: “Tohô niî ma'akã'ro weé'”, niîsama. Marî kɨ̃ɨ̂ yɨ'rɨó no'o'kãrã pe'e maa Cristo kurúsapɨ wẽrî'ke kiti ãyusé niî'. Tee kití me'ra Õ'âkɨ̃hɨ tutuasére ĩ'yâ no'o'.

¹⁹ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨre a'tîro ohâ no'okaro niîwɨ:

Ãpêrã “Ɨ̃sâ masirã́ niî'”, niîrãsama. Naâ tohô “Masî'” niisére pe'tikã́ weegɨ́ti. Naâ tɨ'o masísere tuu mahámi nɨ'kokɨ̃'ti, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ.

²⁰ Tohô weérã “Masî pe'okã'” niirã́ mehô niirã́ tohamá. Tohô niikã́ ãpêrãre naâ wãkusére bu'erã́ kẽ'ra meharóta tohamá. A'ti ɨmɨ́kohokãhasere uúkũ me'rirã kẽ'ra meharóta tohamá. A'té, a'ti ɨmɨ́kohokãhase naâ “Tɨ'o masí'” niisére Õ'âkɨ̃hɨ a'tîro weesamí. Teeré mehô niisé waro wa'akã́ weesamí.

²¹ Õ'âkɨ̃hɨ niî pe'tisere masîmi. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ a'ti nukúkãkãharãre naâ tɨ'o masíse me'ra kɨ̃ɨ̂re masikã́ weetíkɨ niîwĩ. A'tîro pe'e ɨákɨ niîwĩ. Naâ Jesu Cristo yee kitire tɨ'órã, naâ ẽho peókã, “Naâre yɨ'rɨógɨti”, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re ẽho peótirã pe'e tee kitíre tɨ'órã, “Tohô niî ma'akã'ro weé'”, niî wãkûkãrã niîwã.

²² Judeu masa Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peoátoho dɨporo a'tîro niîsama: “Õ'âkɨ̃hɨ tutuaró me'ra weé ĩ'yokã ĩ'yâ toharãpɨ di'akɨ̃ ẽho peórãti”, niîsama. Judeu masa niîtirã grego masa pe'e kẽ'ra a'ti nukúkãkãharã naâ wãkû me'risere ẽho peóma.

²³ Ɨ̃sâ pũrikã Cristo kurúsapɨ wẽrî'kɨ yee kitire werê'. Judeu masa teeré tɨ'órã, tɨ'sâtisama. Judeu masa niîtirã kẽ'ra tee kitíre tɨ'órã, “Tohô niî ma'akãrã weemá”, niîsama.

²⁴ Marî Õ'âkɨ̃hɨ besé'kãrãre no'ó Judeu masare, Judeu masa niîtirãre Jesu Cristo yee kiti ni'kâro noho niî'. Marî Cristo kurúsapɨ wẽrisé me'ra a'tîro masî': “Õ'âkɨ̃hɨ tutuagɨ́, masî yɨ'rɨagɨ niîmi”, niî'.

²⁵ A'ti ɨmɨ́kohokãharã Õ'âkɨ̃hɨ weesére tohô weé ma'asere weeró noho wãkûma. Nií wee'. Õ'âkɨ̃hɨ weesé pe'eta masá masisé nemoró niî yɨ'rɨ nɨ'ka'. Apêye Õ'âkɨ̃hɨ weé'kere tutuâtisere weeró noho ĩ'yâma. Nií wee'. Kɨ̃ɨ̂ weé'ke pe'eta masá weesé yɨ'rɨóro tutuâ nemo'.

²⁶ Akawerérã, mɨsâre Õ'âkɨ̃hɨ beseátoho dɨporopɨ niiséti'kere wãkûya. Mɨsâ pehêterãkã a'ti nukúkãkãhasere masirã́ niîwɨ. Pehêterãkã wiôrã niîwɨ. Pehêterãkã wiôrã akawerérã niîwɨ.

²⁷ Kɨ̃ɨ̂ a'ti nukúkãkãhase masirã́re bopôya dutigɨ naâ “Tɨ'o masítirã niîma” niirã́ nohore besékɨ niîwĩ. Tohô niikã́ tutuarã́re bopôya dutigɨ tutuâtirã pe'ere besékɨ niîwĩ.

²⁸ Kɨ̃ɨ̂ mehô niirã́ masá yabî no'orãre besékɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, wiôrã mehô niirã́ tɨ'ó yã'aato niîgɨ tohô weékɨ niîwĩ.

²⁹ Tohô weégɨ Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨ neê ni'kɨ́ “Yɨ'ɨ̂ ãpêrã yɨ'rɨóro masî yɨ'rɨ nɨ'ka'”, niî masitisami.

³⁰ Mɨsâre Õ'âkɨ̃hɨ basita Jesu Cristo yarã sãhakã́ weékɨ niîwĩ. Tohô niikã́ Cristo me'rata marî masisé kɨó'. Kɨ̃ɨ̂ me'rata taha Õ'âkɨ̃hɨ marîre “Naâ ãyurã́, yɨ'rɨó no'o'kãrãpɨ niîma”, niî ĩ'yâsami. Marî kɨ̃ɨ yarã́ niî'. Tohô weégɨ marî pekâ me'epɨ wa'â boo'kãrãre yɨ'rɨ wetíkã weékɨ niîwĩ.

³¹ Tohô weéro Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ ohâ'karo nohota niî': “Ni'kɨ́ ‘Ãpêrã yɨ'rɨóro niî yɨ'rɨ nɨ'ka'’ niî sĩ'rigɨ, niîtikã'ato. Tohô niîro noho o'ôgɨ, marî wiôgɨ pe'ere ‘Tutuâ yɨ'rɨgɨ niîmi, marîre ãyú butia'ro weékɨ niîwĩ’, niiáto”, niî ohâ no'okaro niîwɨ.

2

¹ Yɨ'ɨ̂ mɨsâ tiropɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werêgɨ ehâgɨ, a'tîro weewɨ́. Pakasé uúkũse di'a me'ra masá naâ masisé me'ra werêtiwɨ.

² Yɨ'ɨ̂ mɨsâ tiropɨ niîgɨ, a'té di'akɨ̃re wãkû nɨrɨwɨ: “Jesu Cristo yee kiti, tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂ kurúsapɨ wẽrî'ke di'akɨ̃re werêgɨti”, niî wãkûwɨ.

³ Yɨ'ɨ̂ mɨsâ tiropɨ niîgɨ, mehô niigɨ́ tɨ'ó yã'awɨ. Apé tero yɨ'ɨ̂ tee kitíre keoró werêti boosa' niîgɨ, nara sãákũkãti.

⁵

⁴ Yɨ'ɨ̂ mɨsâre ẽho peókã ɨágɨ, masirã́ uúkũ wɨase me'ra uúkũtiwɨ. Õ'âkɨ̃hɨ tutuasé, kɨ̃ɨ̂ masisé o'osé me'ra ẽho peoáto niîgɨ uúkũwɨ. Teeré uúkũgɨ, Õ'âkɨ̃hɨ tutuaró me'ra, Espírito Santo me'ra pe'e ẽho peókã weewɨ́. Mɨsâre masá wãkû wɨaro noho tɨ'ó ẽho peókã ɨatíwɨ. Tohô weégɨ tohô werêwɨ. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re masiáto niîgɨ Espírito Santore o'ô'ke niî'

⁶ Tohô niîmirã, apé terore ɨ̃sâ a'tîro weé'. Jesu Cristore ãyuró ẽho peórã maa pakasé masisé paka me'ra werê'. Teé masisé paka a'ti nukúkãkãhase meheta niî'. Tohô niikã́ wiôrã a'ti nukúkãkãharã yee meheta niî'. Naâ masisé maatá pe'tirósa'.

⁷ Ɨ̃sâ a'teré uúkũrã, Õ'âkɨ̃hɨ yee pe'ere uúkũrã weé'. Kɨ̃ɨ̂ masisére, masî no'oya marimí'kere, masá neê waro tɨ'otí'kere uúkũ'. A'ti nukúkã weeátoho dɨporo Õ'âkɨ̃hɨ teé ya'yió'kere “A'tîro weegɨ́ti”, niî wãkû yuu tohakɨ niîwĩ. Marîre yɨ'rɨoátehere, marî ɨ'mɨ̂sepɨ niî nu'kuatehere wãkû yuukɨ niîwĩ. Teeréta uúkũ'.

⁸ Neê ni'kɨ́ a'ti nukúkãkɨ̃hɨ wiôgɨ a'teré tɨ'o masítikɨ niîwĩ. Tɨ'o masírã pũrikã, Jesu Cristo marî wiôgɨ ãyú yɨ'rɨagɨre kurúsapɨ wẽhetí boopã.

⁹ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨre a'tîro pe'e ohâ no'o':

Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re ma'irã́re ãyusé apo yuúkɨ niîwĩ. Naâ ĩ'yâti'ke, naâ tɨ'otí'ke niî'. Naâ neê kã'ró wãkû ma'ati'ke niî', niî ohâ no'o'.

¹⁰ Teé ãyusé marî masîti'kere Õ'âkɨ̃hɨ Espírito Santo me'ra marîre masikã́ weemí. Espírito Santo niî pe'tise diâsa yɨ'rɨ nɨ'kasere Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ weesére masî pe'okã'mi.

¹¹ Marî ãpí kɨ̃ɨ̂ wãkusére masí wee'. Kɨ̃ɨ̂ se'saro kɨ̃ɨ̂ wãkusére tɨ'ó yã'asami. A'té weeró noho Espírito Santo se'saro Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ wãkusére masîmi.

¹² Marî a'ti ɨmɨ́kohokãharã Jesu Cristore ẽho peótirã weeró noho wãkú wee'. Õ'âkɨ̃hɨ marîre Espírito Santore o'ôkɨ niîwĩ. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂ weeró noho wãkusé kɨó'. Kɨ̃ɨ̂ me'ra niî pe'tise Õ'âkɨ̃hɨ marîre o'ô'kere masî'.

¹³ Ɨ̃sâ a'teré uúkũrã, Espírito Santo bu'ê'ke ɨseri me'ra uúkũ'. Ɨ̃sâ basi masî mɨhati'ke me'ra meheta uúkũ'. Tohô weérã ɨ̃sâ Espírito Santore kɨorã́ kɨ̃ɨ̂re kɨorã́reta bu'ê'.

¹⁴ Espírito Santore moogɨ́ a'tîro weesamí. Õ'âkɨ̃hɨ yeekãhasere, Espírito Santo bu'esére ɨatísami. “Tohô niî ma'akã'ro weé'”, niîsami. Espírito Santo me'ra marî Õ'âkɨ̃hɨ yeere masî'. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂re moogɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ yeere “Tohô niîro weé'”, niî tɨ'o masítisami.

¹⁵ Espírito Santore kɨogɨ́ pe'e niî pe'tise bu'esére “Keoró niîti?” niî bese masí pe'okã'sami. A'tîro weegɨ́re Espírito Santore moogɨ́ pe'e kɨ̃ɨ̂ weesére bese masítisami.

¹⁶ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ a'tîro ohâ no'okaro niîwɨ: “Neê ni'kɨ́ marî wiôgɨ wãkusére masîtisami. Neê Õ'âkɨ̃hɨre ‘Tohô ɨá'’, niî dutî masitisami”, niî ohâ no'okaro niîwɨ. Tohô niîmikã, marî pe'e Cristo me'ra niîrã, kɨ̃ɨ̂ wãkusére masî'.

3

¹ Akawerérã, mɨsâ Espírito Santore ãyuró yɨ'tirã́ weeró noho niîtiwɨ. Tohô weégɨ mɨsâre diâsasere werê masitiwɨ. A'tîro pe'e weewɨ́. Mɨsâre diâsatise di'akɨ̃re werêwɨ. A'ti nukúkãkãharã Espírito Santore moorã́ weeró noho niî yuukã, tohô weewɨ́. Mɨsâ Cristo yeekãhasere ãyuró ẽho peótiwɨ. Tohô weégɨ mɨsâre wi'marã́re uúkũgɨ weeró noho werêwɨ.

² Wi'marã́ a'tîro weesamá. Õpêri mi'rí du'utírã, õpekṍ di'akɨ̃ mi'risamá. Naâre ba'asére ekatísama. Bu'esé ba'asé ekasé weeró noho niî', niî sĩ'riro weé'. Wi'marã́re õpekṍ mi'óro weeró noho mɨsâre a'tîro weewɨ́. Mɨsâre diâsatise bu'îkãhasere bu'ê wã'kowɨ. Yɨ'ɨ̂ mɨsâre diâsasere bu'ekã́ maa, masî põo tẽóti boopã. Meharóta ni'kâroakãre yɨ'ɨ̂ diâsasere bu'ekã́, tɨ'otí boosa'.

³ Mɨsâ Jesu Cristore ẽho peótirã weeró noho niî' yuhûpɨ. Mɨsâ a'mêri ɨó'. A'mêri ĩ'yâ sĩ'ri wee'. Tohô weérã Jesu Cristore ẽho peótirã a'ti nukúkãkãharã weeró noho weé'.

⁴ Mɨsâ a'tîro uúkũsa': “Yɨ'ɨ̂ Paulo yaa kurakɨ̃hɨ niî'.” Ãpí “Yɨ'ɨ̂ Apolo yaa kurakɨ̃hɨ niî'”, niísa'. Tohô niîrã, a'ti nukúkãkãharã weeró noho uúkũrã weé'.

⁵ Yɨ'ɨ̂, Apolo me'ra ɨ̃sâ mehô niirã́ niî'. Õ'âkɨ̃hɨre da'rá wã'ya ko'terã niî'. Tohô weérã ɨ̃sâre “Naa yaá kurakãharã niî'”, niîtikã'ya. Ɨ̃sâ weresé me'ra mɨsâ marî wiôgɨ Jesu Cristore ẽho peówɨ. Ɨ̃sâ nɨkɨ Õ'âkɨ̃hɨ werê duti'kere werêwɨ.

⁶ Yɨ'ɨ̂ neê waro mɨsâre werê wã'kowɨ. Ni'kɨ́ otegɨ́ weeró noho weewɨ́. Be'ró Apolo mɨsâre bu'ê nemo peokɨ niîwĩ. Otesére akó piô'kɨ weeró noho weékɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ pe'e teeré pĩ'rí bɨkɨâ mɨhakã weékɨ niîwĩ. Teeré tohô weégɨ, mɨsâre nemoró ẽho peókã weékɨ niîwĩ. Nemoró kɨ̃ɨ̂ ɨaró weekã́ weékɨ niîwĩ.

⁷ Otegɨ́, tohô niikã́ akó piogɨ́ mehô niirã́ niîma. Õ'âkɨ̃hɨ pũrikã teeré pĩ'rikã́ weegɨ́ niîmi.

⁸ Werê mɨ'ta'kɨ, be'ró kɨ̃ɨ̂re bu'ê siru tuugɨ kẽ'ra ni'kâro noho niîma. Õ'âkɨ̃hɨ naâ nɨkɨre keoró naâ weé'kere wapa yeégɨsami.

⁹ Ɨ̃sâ Õ'âkɨ̃hɨ yarã niî'. Kɨ̃ɨ̂re ni'kâro noho da'rá ko'te'. Mɨsâ kɨ̃ɨ̂ da'rarí di'ta weeró noho niî'. Tohô niikã́ wi'í kɨ̃ɨ̂ yeê nɨ'kari wi'i weeró noho niî'.

¹⁰ Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ wee tamúse me'ra mɨsâre bu'êgɨ, a'tîro weewɨ́. Wi'í nɨ'kó me'rigɨ weeró noho mɨsâre ãyuró bu'ê nɨ'kawɨ. Ãpêrã mɨsâre bu'ê nemorã, tií wi'ire wee turiá mɨharã weeró noho weérã weemá. Tií wi'ire wee yapá da'reo sĩ'rirã, ãyuró weeró ɨá'.

¹¹ Õ'âkɨ̃hɨ masaré yɨ'rɨó dutigɨ Jesu Cristore kũûkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ ni'kɨtá masaré yɨ'rɨógɨ niîmi. Yɨ'ɨ̂ mɨsâre tee kitíre bu'ê nɨ'kawɨ. Neê ãpí, Õ'âkɨ̃hɨ tohô kũû nɨ'ka'ke Jesu Cristo yee kitire dɨka yuú masitisami.

¹² Wi'iré weérã, a'tîro weé no'o'. Ouro, prata noho me'ra, ɨ̃tâ peeri wapa bɨhɨ́se me'ra yeê bu'i peo no'o'. Ãpêrã yukɨ́ me'ra, pũrî me'ra, ãrɨpagɨ́ me'ra wee masí no'o'. A'té weeró noho ni'kɨ́ ãyusé warore mɨsâre bu'ê boosami. Ãpí mehô niisé maatá pe'tisére bu'ê boosami.

¹³ A'ti ɨmɨ́koho pe'tikã́, Õ'âkɨ̃hɨ naâ nɨkɨre naâ bu'ê'kere bahû yoaropɨ besegɨ́sami. Ni'kɨ́ ourore pekâ me'epɨ beségɨ weeró noho weegɨ́sami. Naâ ãyuró ou yã'âro bu'êpari? niîgɨ, tohô weegɨ́sami.

¹⁴ Ni'kɨ́ ãpêrãre ãyuró bu'ê turia mɨha'ke niî nu'kukã'rosa'. Ni'kâ wi'i ɨ̃tá wapa bɨhɨ́se me'ra weéka wi'i ɨ̃hɨ̂tiro weeró noho niî nu'kurosa'. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ da'rá'kere wapa yeégɨsami.

¹⁵ Ãpí ãyuró bu'ê turia wã'katigɨ pe'ere kɨ̃ɨ̂ bu'ê'ke pe'tiá wa'ârosa'. Pũrî me'ra weéka wi'i weeró noho ɨ̃hɨ̂ diha wa'ârosa'. Kɨ̃ɨ̂ tií wi'i ɨ̃hɨrí kura du'ti wihá'kɨ weeró noho niîgɨsami. Kɨ̃ɨ yeé niî pe'tise ɨ̃hɨ̂ pe'tia wa'ârosa'. Kɨ̃ɨ̂ ni'kɨtá pekâ me'epɨ wa'â boo'kɨ yɨ'rɨ wetígɨsami.

¹⁶ Mɨsâ masí weeti? Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ wi'i weeró noho niî'. Espírito Santo mɨsâpɨre niîmi.

¹⁷ Mɨsâre “Õ'âkɨ̃hɨ wi'i weeró noho niî'” niîro, kɨ̃ɨ yarã́ waro niî', niî sĩ'riro weé'. Tohô weégɨ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ yarã́re dohórẽ'kã weegɨ́re pekâ me'epɨ bu'îri da'rêgɨsami.

¹⁸ Mɨsâ basi a'tîro wãkû ma'atikã'ya: “Yɨ'ɨ̂ a'ti ɨmɨ́kohokãharã wãkû wɨaro weeró noho masî yɨ'rɨa'”, niîtikã'ya. A'tîro pe'e niîya. “Neê masîtisa'”, niîya. Tohô uúkũgɨ pũrikãre Õ'âkɨ̃hɨ masigɨ́ waro wa'akã́ weegɨ́sami.

¹⁹ A'ti ɨmɨ́kohokãharã naâ “Tɨ'o masí'” niisé Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨre tohô niî ma'ase niî'. Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ a'tîro niî ohâ no'okaro niîwɨ: “A'ti nukúkãkãharã naâ masisé me'ra ‘Weerã́ti’ niirã́re Õ'âkɨ̃hɨ naâ wãkusére tuu mahámi nɨ'kokã'sami”, niî ohâ no'okaro niîwɨ.

²⁰ Apêropɨ kẽ'rare Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨre a'tîro ohâ nemo no'okaro niîwɨ: “Marî wiôgɨ a'ti ɨmɨ́kohokãharã wãkusére masîmi. Naâ masisére ĩ'yâgɨ, ‘Mehô niisé niî'’, niîsami”, niî ohâ no'okaro niîwɨ.

²¹ Tohô weérã mɨsâre bu'egɨ́re “Ãpêrã yɨ'rɨóro niîmi”, niîtikã'ya. “Yɨ'ɨ̂ Paulo yaa kurakɨ̃hɨ niî'”, niîtikã'ya. Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre ãyuró wa'akã́ ɨágɨ, a'tîro weékɨ niîwĩ. Niî pe'tisere o'ôkɨ niîwĩ.

²² Yɨ'ɨ̂re, Apolore, Pedrore mɨsâre wee tamú dutigɨ o'ôo'kɨ niîwĩ. Tohô niikã́ a'ti nukúkãkãhasere, marî katisére o'ôkɨ niîwĩ. Apêye, wẽrîka be'ro katî nu'kuatehere o'ôkɨ niîwĩ. Niî pe'tise mɨsa yeé niî'.

²³ Apêye kẽ'rare mɨsâ Cristo yarã niî'. Tohô niikã́ Cristo kẽ'ra Õ'âkɨ̃hɨ yagɨ niîmi.

4

¹ Ɨ̃sâre mɨsâ a'tîro wãkuró ɨá'. “Cristore da'rá wã'ya ko'terã niîma”, niiró ɨá'. Ɨ̃sâ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti too dɨpórokãharã masîti'kere werê ko'terã niî'.

² Marî da'rasé kɨórã, marî wiôgɨ dutî'karo nohota keoró weeró ɨá'. Tohô weekã́, marîre ẽho peósami.

³ Mɨsâ yɨ'ɨ̂re “Paulo Õ'âkɨ̃hɨ yeekãhasere ãyuró da'ramí” niikã́ ou niîtikã, neê wãkû ke'ti wee'. Meharóta wiôrã naâ bese wɨáropɨ miáakã kẽ'rare, wãkû ke'ti wee'. Yɨ'ɨ̂ basi kẽ'ra besé wee'.

⁴ Yɨ'ɨ̂ da'rasére yã'âro tɨ'ó yã'atisa'. Tohô niîmigɨ, “Teé ãyú niî'”, niî masitisa'. Marî wiôgɨ di'akɨ̃ yɨ'ɨ̂ weesére besesamí.

⁵ Tohô weérã ãpêrã weé'kere bese yuútikã'ya. Marî wiôgɨre yuû kueya. Kɨ̃ɨ̂ a'tîgɨ, niî pe'tise masá masîti'ke ya'yióropɨ niî'kere bahúrẽ'gɨsami. Masá naâ wãkurópɨ “A'tîro weegɨ́ti” niî'ke kẽ'rare ĩ'yogɨ́sami. Tii nɨmɨ́ niikã́ Õ'âkɨ̃hɨ naâ nɨkɨ ãyuró weeséti'kere “Keoró ãyuró weewɨ́”, niîgɨsami.

⁶ Akawerérã, ãyusére mɨsâre ɨa sãá'. Tohô weégɨ Apolo, yɨ'ɨ̂, ɨ̃sa yeékãhase me'ra mɨsâre wereápɨ. Ɨ̃sâ weeró noho ni'kâro me'ra niiáto niîrã tohô weeápɨ. Ɨ̃sâ weesére ĩ'yâ kũuya. Tohô weérã, mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ niîro nohota weerã́sa'. Tii pũrípɨ dutîtise nohore yɨ'rɨó kehosome. Tohô niikã́ “Ɨ̃sâre bu'egɨ́ pe'e masî yɨ'rɨ nɨ'kami mɨsâre bu'egɨ́ yɨ'rɨóro”, niîsome.

⁷ Mɨsâ ãpêrã nemoró ãyurã́ nií wee'. Masî yɨ'rɨ nɨ'karã nií wee'. Niî pe'tise mɨsâ kɨosé Õ'âkɨ̃hɨ o'ô'ke di'akɨ̃ niî'. Kɨ̃ɨ̂ o'ôka be'ro niîmikã, too pũríkãre de'ró weérã mɨsâ basi boká'karo weeró noho tɨ'ó yã'ati?

⁸ Mɨsâ a'tîro wãkû': “Niî pe'tise kɨó pe'okã', yẽ'e nohó dɨ'sá wee'”, niísa'. Ɨ̃sâ toopɨ́ niîtiri kura mɨsâ wiôrã masî yɨ'rɨ nɨ'karã weeró noho tɨ'ó yã'asa'. “Niî pe'tise masî pe'okã'”, niísa'. Tohô niîrã, ɨ̃sâre wee tamúro ɨatírã weeró noho niîrã weésa'. Mɨsâ diakɨ̃hɨ́ta wiôrã niikã́ pũrikãre, ãyú yɨ'rɨa boosa'. Ɨ̃sá kẽ'ra mɨsâ me'ra wiôrã niî tamu boosa'.

⁹ Yɨ'ɨ̂ a'tîro pe'e tɨ'ó yã'a'. Õ'âkɨ̃hɨ ɨ̃sâre Jesu Cristo bese kũú'kãrãre niî pe'tirã dokapɨ mehô niirã́ kũû'karo weeró noho tɨ'ó yã'a'. Ɨ̃sâ wẽhé kõ'a no'oahã weeró noho niî'. Niî pe'tirã, a'tí di'takãharã, ɨ'mɨ̂sekãharã ɨ̃sâ pi'etíkã ĩ'yâsama.

¹⁰ Cristo yee kitire werekã́, a'ti nukúkãkãharã ɨ̃sâre “Tɨ'o masítirã niîma”, niîsama. Mɨsâ pe'e “Cristo yee kitire masî pe'okã'”, niísa'. Ɨ̃sâ mɨsâ ĩ'yakã́ta, tutuá wee'. Mɨsâ pũrikã “Ɨ̃sâ tutuarã́ niî'”, niísa'. Masá ɨ̃sâre mehô niirã́ weeró noho ĩ'yâkã'ma. Mɨsâ pe'ere wio pesáse me'ra ĩ'yâsama.

¹¹ Neê waropɨta ɨ̃sâ pi'etí nɨ'kawɨ. Ni'kâroakã kẽ'rare tohôta yapatíkã'. Ɨhá boâ', ako wɨó', su'tí moó'. Masá ɨ̃sâre tãrapéma. Wi'í ɨ̃sa yaá wi'i waro moó'.

¹² Ɨ̃sâ ba'â sĩ'rise nohore, ɨ̃sâ su'tí sãyâ sĩ'rise nohore duú sĩ'rirã, a'tîro weé'. Ɨ̃sâ basi ɨpɨ́tɨ da'rá pi'etí'. Masá ɨ̃sâre yã'âro uúkũkã, naâre ɨ̃sâ pe'e “Ãyuró wa'aáto”, niî sẽri basá'. Ɨ̃sâre yã'âro weekã́, tohô tɨ'ó yã'akã'.

¹³ Masá ɨ̃sâre yã'âro uúkũkã, naâre ãyuró me'ra apó me'rikã'. A'ti ɨmɨ́kohokãhase naâ kõ'â'ke, naâ ɨatísere weeró noho ɨ̃sâre ĩ'yâma. Neê waropɨ tohô yabî nɨ'ka'kãrã meharóta yabî nu'kuma taha.

¹⁴ Mɨsâre bopôya dutigɨ meheta ohâ'. Mɨsâre ma'ígɨ, yɨ'ɨ̂ põ'rare weeró noho keoró wãkukã́ ɨágɨ werê me'rikã'.

¹⁵ Mɨsâ pãharã́ pɨámukãsetiri mil Cristo yee kitire bu'erã́ kɨo masí'. Tohô pãharã́ kɨotá basiómikã, ni'kɨtá niîsami mɨsâre werê mɨ'ta'kɨ. Teé Jesu Cristo masaré yɨ'rɨógɨ a'tîkɨ niîwĩ niisé kitire yɨ'ɨ́ta werê mɨ'tawɨ. Mɨsâ tee kitíre tɨ'órã, kɨ̃ɨ̂re ẽho peó nɨ'kawɨ. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ mɨsâ pakɨ weeró noho niî'. Mɨsá kẽ'ra yɨ'ɨ̂ põ'ra weeró noho niî'.

¹⁶ Tohô weégɨ mɨsâre a'tîro weekã́ ɨá'. Yɨ'ɨ̂ weesétisere ĩ'yâ kũu wee sirú tuuya.

¹⁷ Yɨ'ɨ̂ teeré ɨa sãágɨ, Timóteore mɨsâ tiropɨ o'ôo'gɨ weé'. Kɨ̃ɨ̂re ma'í'. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂ makɨ weeró noho niîmi. Marî wiôgɨ yeere keoró weé nu'kumi. Yɨ'ɨ̂ Cristore ẽho peógɨ weesétisere kɨ̃ɨ̂ mɨsâre werêgɨsami. Yɨ'ɨ̂ niî pe'tirã Cristore ẽho peórãre, niî pe'tiropɨ niirã́re werê'ke nohoreta werêgɨsami.

¹⁸ Ni'karérã mɨsâ a'tîro wãkúsa': “Ɨ̃sâ ãpêrã nemoró ãyuró weé yɨ'rɨ nɨ'ka'”, niísa'. Teeré niîrã, “Paulo a'tîsome”, niî wãkúsa'.

¹⁹ Yɨ'ɨ̂ pe'e “Õ'âkɨ̃hɨ ɨakã́, maatá mɨsâ tiropɨ wa'âgɨti”, niî wãkû'. “Toopɨ́ wa'âgɨ, naâ tohô niî uúkũrãre ĩ'yâgɨti”, niî'. Teé se'sarore ĩ'yâsome. “Naâ Õ'âkɨ̃hɨ tutuasé me'ra weetí naa? niî ĩ'yâgɨti”, niî'.

²⁰ Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niisé a'tîro niî'. Kɨ̃ɨ̂ ɨaró, kɨ̃ɨ̂ tutuaró me'ra weekã́ ɨamí. Uúkũse ɨseri me'ra di'akɨ̃ yɨ'tikã́ ɨatími.

²¹ Yẽ'eré ɨasarí mɨsa? Yɨ'ɨ̂ mɨsâ tiropɨ wa'âgɨ, yã'âro weesé wapa mɨsâre tu'tikã́ ɨasarí? Ou ãyuró weesé wapa pe'e ma'isé me'ra werê me'rikã ɨasarí nee?

5

¹ Mɨsa yeé kiti a'topɨ́ bɨsɨ̂ tɨo'. Teeré tɨ'ógɨ, tɨ'o mariáwɨ. A'tîro tɨ'ó'. Ni'kɨ́ mɨsâ me'rakɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ nɨórẽ'kore e'mâ, nɨmôtiapɨ'. Tohô weesére Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peótirãpɨta neê weetíma. Yã'â yɨ'rɨa'.

² Mɨsâ “Ãpêrã nemoró ãyuró weé yɨ'rɨ nɨ'ka'”, niîti yuhûpɨ? Bɨhâ wetiro noho o'ôrã, mɨsâ bɨhâ wetitiapa'ro. Bɨhâ wetirã pũrikã, kɨ̃ɨ̂re kõ'â boopã. Mɨsâ me'ra nerê nemo dutiti boopã.

³ Yɨ'ɨ̂ a'topɨ́ niîmigɨ, yɨ'ɨ̂ wãkusé me'ra mɨsâ tiropɨ niîgɨ weeró noho tɨ'ó yã'a'. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ yã'âro weegɨ́re mɨsâ me'ra niigɨ́re “Kõ'aró ɨá'”, niî toha'.

⁴ Marî wiôgɨ Jesu Cristo dutiró me'ra mɨsâre nerê duti'. Yɨ'ɨ́ kẽ'ra yɨ'ɨ̂ wãkusépɨ mɨsâ tiropɨ niî tamugɨti. Marî wiôgɨ Jesu kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ tutuasé me'ra mɨsâ tiropɨ niîgɨsami.

⁵ Mɨsâ tohô nerêrã, pakɨ́ nɨórẽ'kore nɨmôtigɨre kõ'âkã'ya. Wãtî kɨ̃ɨ̂ ɨpɨré de'ró weé sĩ'rigɨ weeáto niîrã tohô du'úkã'ya. Tohô weekã́, kɨ̃ɨ̂ ɨpɨ́ pi'etírosa'. Tohô pi'etígɨ, kɨ̃ɨ̂ yã'âro weesére du'u boósami. Kɨ̃ɨ̂ tohô weéka be'ro marî wiôgɨ Jesu a'ti nukúkãpɨ a'tîgɨ, kɨ̃ɨ̂re yɨ'rɨógɨsami.

⁶ Yã'âro weegɨ́ mɨsâ wa'teropɨ niîsami. Tohô weérã “Ɨ̃sâ pe'e ãpêrã yɨ'rɨóro ãyuró weé yɨ'rɨ nɨ'ka'”, niîtikã'ya. Yã'âro weesére niî pe'tirã pẽ'ri peháta wió niî'. Mɨsâ a'tîro niî wɨasere masí weeti? “Pãú weérã bɨkɨáto niîrã fermento wamêtisere moresamá. Naâ kã'roákã moremíkã teé niî pe'tiropɨ se'sâa wa'ása'”, niî no'o'. A'té weeró noho masá naâ yã'âro weesére pẽ'ri pehá wa'âsama.

⁷ Tohô weérã pẽ'ri pehári niîrã, teé yã'asé dohórẽ'sere kõ'âkã'ya. Teeré kõ'ârã, mɨsâ ãyurã́ toharã́sa'. Judeu masa Páscoa bosê nɨmɨ dɨporo pãú bɨkɨasé me'ra moré'kere kõ'âsama. Tií bosê nɨmɨre moreyá marisé di'akɨ̃re ba'âsama. Teé weeró noho mɨsâ a'tîro weerã́sa'. Yã'asé dohórẽ'sere kõ'ârã, pãú moreyá marisé weeró noho toharã́sa'. Ãyurã́ toharã́sa' niîtiro maa, ãyurã́ niî toha'. Cristo kɨ̃ɨ̂ basita marî yã'âro weesére kõ'âgɨ wẽhé no'o tohakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Páscoa niikã́ ovelha naâ wẽhé'kɨ weeró noho niîmi.

⁸ Tohô weérã too dɨpóro yã'âro weeséti'kere du'uró ɨá'. Diakɨ̃hɨ́ wee soóro mariró weesétiro ɨá'. Yã'âro weesétiro mariró niiró ɨá'.

⁹ Yɨ'ɨ̂ too dɨpóro ohâ mɨ'taka pũripɨ a'tîro ohâwɨ. “Numiâre a'me tãrá baha ke'atirã me'ra ba'pâtitikã'ya”, niî ohâwɨ.

¹⁰ Yɨ'ɨ̂ tohô ohâgɨ, “A'ti nukúkãkãharãre ba'pâtiti butia'kã'ya”, niîgɨ meheta weewɨ́. A'ti nukúkãpɨre no'ó ɨaró weerã́ niîma. A'me tãrárã, ɨâri pehase bɨkɨrã, yaharã́, Õ'âkɨ̃hɨ mehereta ẽho peórã niîma. Yɨ'ɨ̂ tohô niî butia'ka be'ro niikã́ maa, mɨsâ no'ó wa'ârã wa'â boopã.

¹¹ Yɨ'ɨ̂ a'tîro pe'e niîwɨ: “No'ó ‘Jesu Cristore ẽho peó'’ niîmigɨ, yã'âro weegɨ́ me'ra ba'pâtitikã'ya. A'me tãrágɨ nohore, ɨâri pehagɨ nohore, no'ó masá naâ yeê'kãrãre ẽho peó ma'agɨ nohore ba'pâtitikã'ya. Tohô niikã́ yã'âro tu'tisé pihagɨre, ke'asé bɨkɨre, yahagɨ́re neê ba'pâtitikã'ya. Neê kã'ró naâ ‘Jesu Cristore ẽho peó'’ niîmirã, yã'âro weerã́ me'ra ba'âtikã'ya”, niîwɨ.

¹³

¹² Yɨ'ɨ̂ Jesu Cristore ẽho peótirãre bu'îri da'ré wee'. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ basi naâre bu'îri da'rêgɨsami. Mɨsâ pũrikã mɨsâ me'ra niirã́re naâ yã'âro weekã́, bu'îri da'rêya. Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ ohâ'karo nohota weeyá. A'tîro ohâ no'okaro niîwɨ: “Ni'kɨ́ mɨsâ wa'tero niigɨ́ yã'âro weegɨ́re kõ'â wĩroya”, niîwɨ. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂re kõ'âkã'ya.

6

¹ Jesu Cristore ẽho peórã naâ me'rakãharã me'ra uarã́ noho a'tîro weesamá. Beserí masa Jesu Cristore ẽho peótirã tiropɨ bese dutírã wa'âsama. Tohô weetíkã'ro ɨá'. Mɨsâ me'rakãharã Jesu Cristore ẽho peórãre bese dutíro ɨá'.

² Mɨsâ masísa'. A'ti nukúkã pe'tíka be'ro Jesu Cristo yarã a'ti nukúkãkãharãre beserã́sama. Mɨsâ a'ti nukúkãkãharãre beserã́sama niîrã, too pũríkãre de'ró weérã a'teákãre bese masí weeti?

³ Mɨsâ masí weeti? A'ti ɨmɨ́koho pe'tikã́, marî Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã ɨ'mɨ̂sepɨ niîmi'kãrã kẽ'rare beserã́sa'. Tohô beserã́sa' niîrã, a'ti ɨmɨ́kohokãhase mɨsâ dɨ'sâ soo'ke maa tãhása'.

⁴ A'ti ɨmɨ́kohokãhase mehô niisé me'ra mɨsâ a'mêri uâ'. Teeákã me'ra uârã, a'tîro weé'. Mɨsâ beserí masare “Mehô niirã́ noho niîma” niîmirã, naâ tiropɨ bese dutírã wa'â'.

⁵ A'té maa mɨsâre bopôyato niîgɨ tohô niî'. Mɨsâ wa'teropɨre neê ni'kɨ́ masigɨ́ noho a'teré beseákɨhɨ marí butia'ti?

⁶ Niikã́ maa, kɨ̃ɨ̂re bese dutíro noho o'ôrã, Jesu Cristore ẽho peótirã tiro pe'e mɨsâ me'rakãharãre werê sãarã wa'â'. Tohô weekã́ ãyú niîti mɨsâre?

⁷ Mɨsâ basi a'mêri uârã, tohô weé ma'akãrã weé'. Mɨsâre yã'âro weesére tohô tɨ'ó yã'akã, nemoró ãyu boósa'. Naâre werê sãaro noho o'ôrã, naâ yahasére ya'yió sãarã, tohô tɨ'ó yã'akã'ya.

⁸ Mɨsâ basita Jesu Cristore ẽho peórã mɨsâ akawerérãre yã'âro weé'. Naa yeére yahása'.

⁹ Mɨsâ masí weeti? Yã'âro weerã́ Õ'âkɨ̃hɨ tiropɨ wa'âsome. Mɨsâ no'ó ɨaró wãkû ma'atikã'ya. A'tîro weesétirã, ɨ'mɨ̂sepɨre wa'âsome. Ma'mâ piha no'ó ɨaró a'me tãrá baha ke'atirã noho wa'âsome. No'ó masá naâ yeê'kãrãre ẽho peórã noho wa'âsome. Nɨmôtirã, marâpɨtirã ãpêrãre a'me tãrá baha ke'atirã noho wa'âsome. No'ó ɨmɨá basi yã'âro weerã́ noho, numiâ basi yã'âro weerã́ noho ɨ'mɨ̂sepɨ wa'âsome.

¹⁰ Tohô niikã́ yaharã́, ɨâri pehase bɨkɨrã noho, ke'asé bɨkɨrã, tu'tisé piharã, wee soóse me'ra yaharã́ Õ'âkɨ̃hɨ tiropɨ wa'âsome.

¹¹ Too dɨpóropɨre mɨsâ ni'karérã a'teré tohôta weesétikãrã niîwɨ. Ni'kâroakãre akobohó, dɨka yuú no'o'kãrãpɨ niî'. Õ'âkɨ̃hɨ yarã niî'. Marî wiôgɨ Jesu me'ra, tohô niikã́ Espírito Santo me'ra Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre “Ãyurã́ niîma”, niî ĩ'yâsami. Marî ɨpɨ́ Cristo yaa ɨpɨ niî' niisé niî'

¹² Masá a'tîro uúkũ wɨasama: “Marî weé sĩ'risere no'ó ɨaró wee masí'.” Tohôta niî', niîro pe'ea'. Apêye marî weé sĩ'rise marîre wee tamútisa'. Marî ɨaró weégɨ weé' niîgɨ, teeré tohô weé wã'yatikã'ro ɨá'.

¹³ Apêye naâ uúkũ wɨase diakɨ̃hɨ́ niî'. A'tîro niî': “Ba'asé ãyú niî' paâgare. Paâga pe'e ba'â sãakaha niî'.” Õ'âkɨ̃hɨ pe'e a'té pɨáropɨre pe'tikã́ weegɨ́sami. Apêye pe'e diakɨ̃hɨ́ nií wee'. Õ'âkɨ̃hɨ ɨpɨ́ weégɨ, a'me tãrá baha ke'atiatihi ɨpɨre weetíkɨ niîwĩ. Mari yaá ɨpɨ Jesu Cristo ɨaró weeátihi ɨpɨ niî'. Kɨ̃ɨ̂ tii ɨpɨ́ wiôgɨ niîmi.

¹⁴ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ tutuaró me'ra marî wiôgɨ yaa ɨpɨre masókɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re masó'karo nohota marî ɨpɨré masogɨ́sami.

¹⁵ Mɨsâ masí weeti? Mɨsa yaá ɨpɨ, Cristo yaa ɨpɨ me'ra a'mé sɨ'a'. Marî tohô niî' niîrã, Cristo yaa ɨpɨre a'tîro weetá basió wee'. A'me tãrá wapá ta'ago yaa ɨpɨ me'ra tii ɨpɨ́re a'mé sɨ'ota basió wee'.

¹⁶ Masí weeti? Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ a'tîro ohâ no'okaro niîwɨ: “Ɨmɨ́, numiô me'ra niîgɨ, naâ pɨárã niîmirã, ni'kâ ɨpɨ weeró noho tohasamá”, niî ohâ no'okaro niîwɨ. Tohô weérã mɨsâ yã'agó me'ra niîrã, yã'arã́ tohása'. Koô me'ra ni'kâ ɨpɨ tohárã weésa'.

¹⁷ Ni'kɨ́ Jesu Cristo marî wiôgɨ me'ra a'mé sɨ'agɨ pe'e maa, naâ pɨárãpɨta ni'kâ ɨpɨ tohá, ni'kâro noho wãkusé kɨosamá.

¹⁸ Neê ãpêrãre a'me tãrá baha ke'atisere wãkû ma'atikã'ya. Apêye marî yã'âro weesére marî ɨpɨ́ me'ra weetísa'. Marî a'me tãrá baha ke'atirã pe'e, marî ɨpɨ́ dohórẽ'rã weé'.

²⁰

¹⁹ Mɨsâ masí weeti? Marîre Õ'âkɨ̃hɨ Espírito Santore o'ôo'kɨ niîwĩ. Mari yaá ɨpɨ Espírito Santo yaá wi'i niî'. Tohô weérã marî ɨpɨ́ me'ra no'ó ɨaró wee masí wee'. Jesu Cristo marîre ma'ígɨ, kɨ̃ɨ yarã́ niiáto niîgɨ wẽrî wapa yeékɨ niîwĩ. Tohô weérã marî ɨpɨ́ me'ra Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ ɨaró pe'e wee masí'. A'tîro weekã́, ãpêrã kɨ̃ɨ̂re ãyuró wãkûrãsama.

7

¹ Ni'kâroakãre mɨsâ sẽrí yã'a o'oka pũrire yɨ'tigɨ́ti. Nɨmôtitikã, marâpɨtitikã ãyúkã', ãyuró pe'e.

² Tohô niîmikã, toopɨ́re pãharã́ ãpêrã no'ó ɨaró a'me tãrá baha ke'atisama. Tohô weérã ɨmɨá naâ nɨkɨ nɨmôtiro ɨá'. Numiâ kẽ'ra naâ nɨkɨ marâpɨtiro ɨá'.

³ Ɨmɨ́ kɨ̃ɨ̂ nɨmó me'ra ãyuró niisétiato. Koó kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ me'ra meharóta niisétiato.

⁴ Marâpɨtigo a'tîro niîtikã'ato: “Yɨ'ɨ̂ ɨaró weegóti”, niîtikã'ato. Koô marapɨ́ niî yuukã, “Kɨ̃ɨ̂ ɨaró weegóti”, niiáto. Nɨmôtigɨ kẽ'ra “Yɨ'ɨ̂ ɨaró weegɨ́ti”, niîtikã'ato. Kɨ̃ɨ̂ nɨmó niî yuukã, “Koô ɨaró weegɨ́ti”, niiáto.

⁵ Koô a'tîro weeáto. Koô marapɨ́ koô me'ra niî sĩ'rikã, yɨ'tiáto. Kɨ̃ɨ́ kẽ'ra koôre yɨ'tiáto. Õ'âkɨ̃hɨre sẽrirã́tirã, tiikése nɨmɨri “Marî wee wɨáro noho weetíkã'rã” niî apóka be'ro pũrikã tohô weetíkã'ato. Sẽrí tu'a ehaka be'ropɨ too dɨpóro niiséti'karo nohota marapɨ́ me'ra, nɨmó me'ra niiáto taha. Tohô weetíkã, wãkû tutuatikã, wãtî mɨsâre yã'âro wee dutí boosami. Ãpêrã me'ra no'ó ɨaró a'me tãrá ma'akã wee boósami.

⁶ Yɨ'ɨ̂ mɨsâre a'teré dutî butia'se weeró noho uúkũgɨ meheta weé'. Mɨsâ tohô weé sĩ'rikã, ãyurósa' niîgɨ, tohô niî'.

⁷ Yɨ'ɨ̂ a'tîro wãkû'. Yɨ'ɨ̂ mɨsâ niî pe'tirãre yɨ'ɨ̂ weeró noho nɨmô marirã́ niikã́ ɨamísa'. Õ'âkɨ̃hɨ pe'e masa nɨkɨ́re naâ weé põo tẽoátehere kũûkɨ niîwĩ. Ãpêrãre nɨmô mari dutígɨ ou marâpɨ mari dutígɨ kũûkɨ niîwĩ. Ãpêrã pe'ere nɨmôti dutigɨ, marâpɨti dutigɨ kũûkɨ niîwĩ.

⁸ Ni'kâroakã mɨsâ nɨmô marirã́re, marâpɨ marirã́re, wapê wi'ia numiare niîgɨti. Mɨsâ yɨ'ɨ̂ weeró noho nɨmôtitikã, marâpɨtitikã, ãyú niî'.

⁹ Ɨmɨá numiâ me'ra niî sĩ'rirã põo tẽótirã noho nɨmôtiato. Numiâ kẽ'ra meharóta marâpɨtiato. Naâ nɨmôtikã, marâpɨtikã, nemoró ãyú'. Naâ numiâ me'ra, ɨmɨá me'ra niî sĩ'rirã, pi'etítikã'ato.

¹⁰ Yɨ'ɨ̂ marâpɨtirãre, nɨmôtirãre a'tîro dutî'. A'té marî wiôgɨ dutisé niî'. Yɨ'ɨ̂ teeré werê turia'. Numiô koô marapɨ́re kõ'âtikã'ato.

¹¹ Kõ'âgo pũrikã, ãpí me'ra nɨórẽ'tikã'ato. Marapɨ́ niîmi'kɨ me'ra apotígo, ni'kotá tohaáto. Ɨmɨ́ kẽ'ra meharóta kɨ̃ɨ̂ nɨmoré neê kõ'âtikã'ato. Kɨ̃ɨ́ kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ nɨmó niî'ko me'ra apotígɨ, meharóta tohaáto.

¹² Ãpêrã maa, yɨ'ɨ̂ Jesu Cristo bese kũú'kɨ niîgɨ, yɨ'ɨ̂ wãkusére a'tîro niîgɨti. Teé wãkusé marî wiôgɨ yɨ'ɨ̂re bu'ê'ke meheta niî'. A'tîro niîgɨti. Ni'karérã mɨsâ Jesu Cristore ẽho peótigore nɨmôti boosa'. Koô mɨ'ɨ̂ me'ra niî nu'ku sĩ'rikã, kõ'âtikã'ya.

¹³ Meharóta ẽho peótigɨre marâpɨtigo kẽ'ra mɨ'ɨ̂ me'ra kɨ̃ɨ̂ niî nu'ku sĩ'rikã, kõ'âtikã'ya.

¹⁴ Naâ mɨsâ me'ra niî yuukã Õ'âkɨ̃hɨ naâre ãyuró weesamí. Tohô weérã mɨsâ põ'ra Jesu Cristore ẽho peótirã põ'ra weeró noho niîtisama. Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâ põ'rare ãyuró weesamí.

¹⁵ No'ó Jesu Cristore ẽho peótigɨ kɨ̃ɨ̂ nɨmoré kõ'â sĩ'rigɨ noho pe'e kõ'aáto. Jesu Cristore ẽho peótigo kẽ'ra koô marapɨ́re kõ'â sĩ'rigo noho kõ'aáto. Õ'âkɨ̃hɨ marî ãpêrã me'ra a'me kẽése mariró niisétikã ɨamí. Naâ kõ'â sĩ'rikã, ãyurósa'.

¹⁶ Kõ'â no'ogo “Yɨ'ɨ̂re kõ'âtikã, yɨ'ɨ̂ marapɨre Jesu Cristore ẽho peókã wee masí boopã”, niîta basió wee'. Kõ'â no'ogɨ kẽ'ra “Yɨ'ɨ̂re kõ'âtikã, yɨ'ɨ̂ nɨmore Jesu Cristore ẽho peókã wee masí boopã”, niîta basió wee'.

¹⁷ Tohô niîmikã, a'teré yɨ'ɨ̂ niî pe'tirokãharã, Jesu Cristore ẽho peóri kurakãharãre dutî'. Mɨsâ nɨkɨ Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre neê waro beserí kura niiséti'karo nohota a'tóka tero kẽ'rare niisétiro ɨá'.

¹⁸ Õ'âkɨ̃hɨ ni'kɨré õ'rekɨhɨ́ yapa kasero yehê kõ'a no'o'kɨre bese boósami. Kɨ̃ɨ̂re besekã́, meharóta yehê kõ'a no'o'kɨ niiáto. No'ó yehê kõ'a no'oti'kɨre besekã́ kẽ'rare, meharóta yehê kõ'a no'oti'kɨ niiáto.

¹⁹ Yehê kõ'a no'o'kɨ, yehê kõ'a no'oti'kɨ niisé wapa marí'. Õ'âkɨ̃hɨ dutisére weesé pe'e wapatí yɨ'rɨ nɨ'ka'.

²⁰ Niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨ besé nɨ'kaka tero niî'karo nohota niî nu'kukã'ro ɨá'.

²¹ Õ'âkɨ̃hɨ da'rá ko'terãre bese boósami. Tohô besekã́, mɨsâ da'rá ko'tesere wãkû ke'titikã'ya. Apé tero mɨsâre mɨsâ wiôrã wiháa dutirãsama. Ãyú niî'. Naâ tohô niikã́ta, wiháa bakeo'ya.

²² Õ'âkɨ̃hɨ marî wiôgɨ Jesu Cristore ẽho peó dutigɨ mɨsâre besékɨ niîwĩ. Mɨsâre besé nɨ'kaka terore da'rá ko'terã niî'kãrã niîwɨ. Ni'kâroakã maa a'tîro niî'. Tohô da'rá ko'terã niîmirã, Jesu Cristo yarã niî tĩharã, da'rá ko'tesere wiháa'kãrã weeró noho niî'. Kɨ̃ɨ yeékãhasere da'rá'. Ãpêrã kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ besé nɨ'kari kurare da'rá ko'tetirã niîkãrã niîwã. Ni'kâroakã maa Jesu Cristore da'rá ko'terã weeró noho niîma.

²³ Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre ma'ígɨ, kɨ̃ɨ yarã́ niiáto niîgɨ Jesu Cristo wẽrisé me'ra wapa yeékɨ niîwĩ. Tohô weérã masaré da'rá ko'terã weeró noho niîtikã'ya.

²⁴ Õ'âkɨ̃hɨ neê waro besé nɨ'kaka tero mɨsâ niiséti'karo nohota niîya taha. Kɨ̃ɨ yarã́ niîya.

²⁵ Nɨmô marirã́, marâpɨ marirã́ pe'e maa Jesu Cristo dutisé marí'. Tohô niîmigɨ, no'ó yɨ'ɨ̂ basi wãkusé kã'ró mɨsâre werêgɨti. Mɨsâ yɨ'ɨ̂re ẽho peó masi'. Marî wiôgɨ yɨ'ɨ̂re pahá yã'a yuukã tohô wee masí'.

²⁶ Yɨ'ɨ̂ a'tîro wãkû'. A'tóka tero pehé pi'etíse niî'. Tohô weérã nɨmô marirã́ niî'kãrã nɨmôtitikã'ya.

²⁷ No'ó nɨmôtigɨpɨ niî'kɨ koôre kõ'âtikã'ya. No'ó nɨmô marigɨ́ nɨmôti sĩ'rigɨ a'mâtikã'ya.

²⁸ Mɨsâ nɨmôtirã, Õ'âkɨ̃hɨre yɨ'rɨ́ nɨ'karã meheta weé'. No'ó nu'mió kẽ'ra marâpɨtigo Õ'âkɨ̃hɨre yɨ'rɨ́ nɨ'kago meheta weemó. Tohô niîmiro, katirí ɨmɨ̂kohore pehé pi'etíse niî'. Yɨ'ɨ̂ naâ tohô pi'etísere ɨa sãátimisa'. Tohô weégɨ a'teré werê'.

²⁹ Akawerérã, yɨ'ɨ̂ mɨsâre a'tîro niî sĩ'risa'. A'tóka tero pehé pi'etíse niî'. Nemoró yã'âro wa'aátoho kã'ró dɨ'sá'. Ni'kakã́ me'ra nɨmôtirã, nɨmô marirã́ weeró noho tɨ'ó yã'aya. Mɨsâ nɨmosã́ numiare wãkû nɨrɨro noho o'ôrã, Õ'âkɨ̃hɨ pe'ere wãkû nɨrɨ dutiro, tohô wa'â'.

³⁰ Dɨhasé wã'a utirí masa bɨhâ weti dohatikã'ya. No'ó e'katírã noho e'katí dohatikã'ya. Mɨsâ apeká duusére mɨsa yeé warore weeró noho tɨ'ó yã'atikã'ya.

³¹ A'ti ɨmɨ́koho pe'tí wã'karo weé'. Tohô weérã a'ti nukúkãkãhasere ɨpɨ́tɨ waro wãkûtikã'ya.

³² Mɨsâre wãkû ke'tiro mariró niikã́ ɨá'. Nɨmô marigɨ́ marî wiôgɨ yeekãhasere pũûro wãkû nɨrɨsami. Jesu Cristo ɨasére weé sĩ'risami.

³³ Nɨmôtigɨ pe'e kɨ̃ɨ̂ nɨmó ãyuró niikã́ ɨágɨ, a'ti ɨmɨ́kohokãhasere wãkû nɨrɨsami. Kɨ̃ɨ̂ nɨmó e'katíkã ɨasamí.

³⁴ Kɨ̃ɨ̂ marî wiôgɨ ɨasé kẽ'rare weé sĩ'risami. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ weé sĩ'rise pɨáro dɨka waá nɨ'kosami. Numiâ kẽ'rare tohôta niî'. Marâpɨ marigó marî wiôgɨ yeekãhasere pũûro wãkû nɨrɨsamo. Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró di'akɨ̃ weé sĩ'risamo. Koô wãkusépɨ kẽ'rare kɨ̃ɨ̂ ɨaró wãkûsamo. Marâpɨtigo pe'e koô marapɨ́ ãyuró niikã́ ɨasamó. A'ti ɨmɨ́kohokãhasere pũûro wãkû nɨrɨsamo. Koô marapɨ́ e'katíkã weé sĩ'risamo.

³⁵ Yɨ'ɨ̂ mɨsâre ãyuró wa'aáto niîgɨ ohâ'. Ãyuró niî dutigɨ, marî wiôgɨ ɨaró di'akɨ̃ wee dutígɨ ohâ'. Mɨsâre nɨmôtisere, marâpɨtisere ka'mú ta'agɨ meheta, tohô niî'.

³⁶ Ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂ makó mu'yukã́ ĩ'yâgɨ, a'tîro niî boosami: “Yɨ'ɨ̂ makore ãyuró weetísa'. Koô marâpɨtikã, ãyu boósa'”, niî boosami. Tohô niigɨ́ noho numî sooato. Teé tohô weesé neê yã'âro weesé nií wee'.

³⁷ Ãpí pe'e “Numî sooro ɨásato”, niîti boosami. Kɨ̃ɨ̂ tohô weé sĩ'rise kɨ̃ɨ̂re ãyú niî boosa'. “Yɨ'ɨ̂ mako marâpɨtisome”, niî boosami. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, koôre ãyuró wa'ârosa'.

³⁸ A'tîro niî'. Makoré marâpɨti duti'kɨ ãyuró weégɨ weesamí. Marâpɨti dutitigɨ pe'e kẽ'ra tootá ãyuró weé yɨ'rɨ nɨ'kasami. A'tîro niî'. A'tóka tero pi'etíse pehé niî'. Tohô weéro marâpɨtitikã, nemoró ãyú niî'.

³⁹ Marîre dutisé a'tîro niî'. Marâpɨtigo koô marapɨ́ katirí kura kɨ̃ɨ̂ me'ra niî nu'kukã'ato. Kɨ̃ɨ̂ wẽrîka be'ro koô no'ó tɨ'sagɨ́ noho me'ra marâpɨtiato, niî'. Koô marapɨ́ Jesu Cristore ẽho peógɨ niiáto.

⁴⁰ Yɨ'ɨ̂ pe'e a'tîro wãkû'. Koô opâturi marâpɨtitigo, nemoró e'katí boosamo. Yɨ'ɨ́ kẽ'ra ãpêrã mɨsâre bu'erã́ weeró noho Espírito Santore kɨó'. Tohô weégɨ tohô uúkũ'.

8

¹ Mɨsâ sẽrí yã'a'kere yɨ'tigɨ́ti. “Wa'îkɨ̃ di'i masá naâ yeê'kãrãre ẽho peórã o'ô'kere ba'aró ɨatí?” niisére yɨ'tigɨ́ti. Mɨsâ “Naâ ẽho peóse yeê'kere wapa marí', teeré masî toha'”, niísa'. Tohôta niî', niîro pe'ea'. Tohô niîrã, a'tîro niîrã weésa': “Ãpêrã yɨ'rɨóro masî yɨ'rɨ nɨ'ka'”, niîrã weésa'. Marî ãpêrãre ma'írã, naâre Õ'âkɨ̃hɨre nemoró ẽho peókã weésa'.

² No'ó “Masî yɨ'rɨagɨ niî'” niigɨ́ noho neê kã'ró masîti butia'kã'sami. “A'tîro weé masiró ɨásato”, niîtisami.

³ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re ma'igɨ́ pe'e maa a'tîro niîsami: “Yagɨ́ niîmi. Kɨ̃ɨ̂re masî'”, niîsami.

⁴ Mɨsâ wa'îkɨ̃ di'i naâ yeê'kãrãre o'ô'ke pe'e a'tîro niî'. Mɨsâ niîro nohota naâ ẽho peóse yeê'ke wapa marí'. Ãpêrã Õ'âkɨ̃hɨ weeró noho niirã́pɨa neê marimá. Kɨ̃ɨ̂ ni'kɨtá niîmi.

⁵ Ãpêrã kɨ̃ɨ̂re ẽho peótirã pãharã́ ãpêrã nohore ẽho peósama. Ɨ'mɨáropɨ niirã́re, a'ti nukúkãpɨ niirã́re ẽho peósama. Naâre marî Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peóro weeró noho tɨ'ó yã'asama. “Marî wiôrã niîma”, niîsama.

⁶ Marî pe'e a'tîro masî', Õ'âkɨ̃hɨ marî pakɨ ni'kɨtá niîmi. Kɨ̃ɨ̂ niî pe'tise a'ti nukúkãkãhasere bahúrẽ'kɨ niîwĩ. Marî kɨ̃ɨ yarã́ kɨ̃ɨ̂ dutiró weeáhã niî'. Tohô niikã́ Jesu Cristo kẽ'ra ni'kɨtá wiôgɨ niîmi. Kɨ̃ɨ̂ me'ra niî pe'tise weé no'okaro niîwɨ. Marí kẽ'rare kɨ̃ɨ yarã́ sãhakã́ weékɨ niîwĩ. Tohô weérã marî kɨ̃ɨ̂ me'ra niî nu'kukã'rãsa'.

⁷ Ãpêrã Jesu Cristore ẽho peórã, Õ'âkɨ̃hɨ ni'kɨtá niisére ãyuró masî yɨ'rɨtisama. Naâ too dɨpóropɨ masá naâ yeê'kãrãre ẽho peó'ke bu'iri tohô niîsama. Tohô weérã ni'kâroakãre teé di'ire ba'ârã, a'tîro niîsama: “Teeré ba'ârã, masá naâ yeê'kãrãre ẽho peórã weé'”, niîsama. Tohô weérã ẽho peó tutuatirã ba'ârã, bu'îritirã tɨ'ó yã'asama. Tohô tɨ'ó yã'amirã, tohô ba'âkã'sama. Teé me'ra naâ wãkusére dohórẽ'sama.

⁸ Marî ba'asé, marî ba'âtise kẽ'ra marîre Õ'âkɨ̃hɨre nemoró ẽho peókã weé wee'. Marî ba'ârã, nemoró ãyurã́ wa'âsome. Ba'âtirã kẽ'ra, yã'â butia'rã wa'âsome.

⁹ Tohô niîmikã, ãyuró weeyá mɨsâ. Apé tero mɨsâ no'ó ɨaró ba'â ma'arã, ãpí ãyuró ẽho peó tutuatigɨre dohórẽ' boosa'.

¹⁰ A'tîro niî'. Mɨ'ɨ̂ “Naâ ẽho peóse yeê'ke wapa marí'” niî masîmigɨ, naâ ẽho peó ba'â wɨaropɨ ba'âgɨ wa'â boosa'. Ãpí ẽho peó tutuatigɨ pe'e mɨ'ɨ̂ tohô weesére ĩ'yâ boosami. Mɨ'ɨ̂ ba'akã́ ĩ'yâgɨ, “Masá naâ yeê'kãrãre ẽho peógɨ weemí. Tohô weesé yã'â niî'”, niî wãkû boosami. Tohô wãkûmigɨ, mɨ'ɨ̂re ĩ'yâ kũugɨ, kɨ̃ɨ́ kẽ'ra ba'âkã' boosami. Teeré ba'âgɨ, “Yã'âro weégɨ weé'”, niî boosami. Kɨ̃ɨ̂ tohô wãkusé bu'iri mɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re yã'âro weégɨ weé'. Tohô weérã ãyuró weeyá.

¹¹ Mɨ'ɨ̂ masîmigɨ ba'âgɨ, ẽho peó tutuatigɨ pe'ere dohórẽ'gɨ weé'. Cristo kɨ̃ɨ́ kẽ'rare wẽrî basakɨ niîwĩ. Mɨ'ɨ̂ ba'asé me'ra mɨ'ɨ̂ akawerégɨre dohórẽ'.

¹² Mɨ'ɨ̂ ba'âgɨ, Cristoreta yã'âro weégɨ weé'.

¹³ Marî ba'asé me'ra marî akawerégɨ ẽho peó tutuatigɨre dohórẽ' boosa'. Tohô weerí niîrã, diakɨ̃hɨ́ta ba'âti yɨ'rɨokã'ro ɨá'.

9

¹ Yɨ'ɨ̂ Jesu Cristo bese kũú'kɨ niî'. Ãpêrã kɨ̃ɨ̂ bese kũú'kãrã weeró noho wee masí'. Yɨ'ɨ́ kẽ'ra marî wiôgɨ Jesuré ĩ'yâwɨ. Tohô niikã́ mɨsâre marî wiôgɨ kitire werêwɨ. Mɨsâ teeré tɨ'ó ẽho peówɨ. Tohô weérã yɨ'ɨ̂ Jesu Cristo bese kũú'kɨ niisére masî'.

² Ãpêrã yɨ'ɨ̂re “Kɨ̃ɨ̂ Jesu Cristo bese kũú'kɨ meheta niîmi”, niîrã niîsama. Mɨsâ pũrikã tohô niîtikã'ya. Yɨ'ɨ̂ mɨsâre Jesu Cristore ẽho peókã weewɨ́. Tohô niikã́ mɨsâ kɨ̃ɨ̂re ẽho peórãre ni'kâ kurata nerê ke'akã weewɨ́. Tohô weesé me'ra mɨsâ yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂ bese kũú'kɨ niisére masî'.

³ Ãpêrã yɨ'ɨ̂re “Kɨ̃ɨ̂ Jesu Cristo bese kũú'kɨ meheta niîmi” niikã́, naâre a'tîro yɨ'tí nu'ku'.

⁴ Yɨ'ɨ̂ Jesu Cristo bese kũú'kɨ niî'. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ bu'esé wapa naâ ba'asé ekakã́, sĩ'risé tĩakã́, yẽ'ê masi'.

⁵ Apêye kẽ'rare yɨ'ɨ̂ ãpêrã Jesu Cristo bese kũú'kãrã, tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂ akabihírã weeró noho wee masí'. Tohô niikã́ Pedro weeró noho wee masí'. Ni'kó numiô Jesu Cristore ẽho peógore nɨmôti, miáa masi'.

⁶ De'ró wãkûti mɨsa? Ãpêrã Jesu Cristo bese kũú'kãrã kɨ̃ɨ yeé kitire wererã́, da'ratíma. Ɨ̃sâ di'akɨ̃ Barnabé, yɨ'ɨ̂, Jesu Cristo yee kitire wererã́ ba'â kati sĩ'rirã da'rá du'u masitisari?

⁷ Surára kɨ̃ɨ̂ ba'asére kɨ̃ɨ̂ basi wapa yeétisami. Kɨ̃ɨ̂ wiôrã kɨ̃ɨ̂re ekasamá. Ɨ'sêre otegɨ́ tee dɨkáre ba'âsami. Ovelha ko'tegɨ́ kẽ'ra ovelha õpekṍ me'ra weé'kere ba'âsami.

⁹

⁸ Yɨ'ɨ̂re “Masá wãkusé di'akɨ̃re werêmi”, niîtikã'ya. Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ Moisé Õ'âkɨ̃hɨ dutî'kere a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Wekɨ̂ trigo ãrɨágɨ, tuu mahámi sɨtɨasami. A'tîro weetíkã'ato. Trigore ba'âri niîrã, ɨsêropɨ tuu sãári be'tore tuu sãátikã'ya” kɨ̃ɨ̂ ba'â sĩ'rigɨ, ba'aáto, niîkɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ teeré niîgɨ, wekɨá se'sarore wãkûtikɨ niîwĩ.

¹⁰ Kɨ̃ɨ̂ teeré niîgɨ, ɨ̃sâ kɨ̃ɨ yeé kitire wererã́re bu'ê sĩ'rigɨ tohô niîkɨ niîwĩ. A'tîro niî'. Di'târe se'e kũú mɨ'tagɨ, ãpí trigore ãrɨágɨ naâ otê'ke dɨkare naâ pɨárã dɨka waátehere wãkû yuurã, da'rasamá.

¹¹ Ɨ̃sâ mɨsâre Jesu Cristo yee kiti wererã́ oterã́ weeró noho niîwɨ. Otegɨ́ teé otesé dɨkare miîsami. Tohô weéro mɨsâ ɨ̃sâre apêye noho o'okã́, ãyú niî'.

¹² Mɨsâ ãpêrã marikãre tohô o'ósa'. Ɨ̃sâ pũrikãre tãhása'. “Ɨ̃sâre o'ôya”, niî masi'. Tohô niîmikã, “O'ôya”, neê nií wee'. Tohô niiró noho o'ôrã, su'ti nohó, ba'asé noho moórã, tohô tɨ'ó yã'akã'wɨ. A'tîro wãkûwɨ: “Marî sẽrikã́ pe'ere, Cristo yee kitire ɨatí boosama”, niî wãkûwɨ. Tohô weérã apêye noho marikã ĩ'yârã, tohô tɨ'ó yã'akã'wɨ.

¹³ Mɨsâ masí weeti? Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ da'rarã́ masá Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peórã ba'asé miíti kũû'kere ba'âsama. Naâ wa'îkɨ̃rãre wẽhé ɨ̃hâ moro peo wɨaropɨ da'rarã́, teé di'ire ba'âsama.

¹⁴ A'té weeró noho Jesu Cristo yee kiti wererã́ kẽ'rare “Naâ teé da'rasé me'ra wapá ta'a ba'aato”, niîkɨ niîwĩ marî wiôgɨ.

¹⁵ Tohô niîmikã, yɨ'ɨ̂ neê ni'kâti a'teré niîtikãti. Tohô niikã́ ni'kâroakã kẽ'rare mɨsâre apêye noho o'ô dutigɨ meheta tohô ohâ'. Ɨhá boâ wẽrîmigɨ, mɨsâre werê'ke wapa wapa seésome.

¹⁶ Yɨ'ɨ̂ Jesu Cristo yee kitire werêgɨ, teeré weresé bu'iri “Ãpêrã yɨ'rɨóro ãyú yɨ'rɨ nɨ'ka'”, nií wee'. Teé yɨ'ɨ̂ da'rasé niî'. Yɨ'ɨ̂ teeré werêtikã, yã'âro wa'â boosa'.

¹⁷ Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ ɨaró me'ra werêgɨ, wapá ta'a boopã. Yɨ'ɨ̂re werê dutisere weégɨ, Õ'âkɨ̃hɨ kũû'kere weégɨ weé'. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂re wapa yeégɨsami.

¹⁸ Yɨ'ɨ̂ Jesu Cristo yee kitire werêgɨ, wapá ta'a ba'â masi'. Tohô weetá basiómikã, “Wapa yeéya”, nií wee'. Yɨ'ɨ̂ wapá ta'ase a'tîro niî'. Jesu Cristo masaré yɨ'rɨómi niisé kitire werêgɨ, e'katí'. Teeré werêgɨ, wapa seé wee'. Teeréta yɨ'ɨ̂ wapá ta'a'.

¹⁹ Masaré yɨ'ɨ̂ bu'esére tɨ'oáto niîgɨ a'tîro weé'. Neê ni'kɨré da'rá wã'ya ko'tegɨ niîtimigɨ, niî pe'tirãre da'rá wã'ya ko'tegɨ weeró noho tɨ'ó yã'a'. Pãharã́ Cristo yarã sãhakã́ ɨa sãágɨ, tohô weé'.

²⁰ Judeu masa tiropɨ niîgɨ, naâ Jesuré ẽho peókã ɨa sãágɨ naâ weeró nohota niiséti'. A'tîro niî'. Judeu masa Moisé dutisé doka niîma. Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re teé dutisé doka niî dutitimi. Mehô naâ Jesu Cristore ẽho peókã ɨa sãágɨ yɨ'ɨ́ kẽ'ra naâ weeró noho Moisé dutisé doka weeró noho niî'.

²¹ Judeu masa niîtirã kẽ'rare Moisé dutisére masîtirã, naâ Jesu Cristore ẽho peókã ɨa sãágɨ naâ weeró noho niiséti'. Tohô niisétimigɨ, “Õ'âkɨ̃hɨ dutisére weetígɨ niî'”, nií wee'. Cristore ẽho peó tĩhagɨ, Õ'âkɨ̃hɨ dutiséreta weé'.

²² Yɨ'ɨ̂ ẽho peó tutuatirã me'ra niîgɨ, naâ Jesu Cristore ẽho peókã ɨa sãágɨ naâ weeró nohota weé'. “Masî pe'okã'”, nií wee'. Tohô weégɨ niî pe'tirãre “Yɨ'ɨ̂ de'ró weekã́ naâ yɨ'rɨ́ sĩ'rimiti naa?” niîgɨ, naâ wee wɨáse nohoreta weeséti'.

²³ Jesu Cristo yee kitire werêgɨ, naâ tɨ'oáto niîgɨ tohô weé'. Kɨ̃ɨ yeé kiti ãyusé niî'. Yɨ'ɨ̂ niî pe'tirã teeré masikã́ ɨá'. Jesu Cristo naâre yɨ'rɨóse yɨ'ɨ̂ wapá ta'ase niî'.

²⁴ A'té me'ra mɨsâre werê'. Omá wapá ta'arã niî pe'tirã omasamá. Niî pe'tirã omamírã, ni'kɨtá wapá ta'asami. Mɨsâ teeré masî'. Mɨsá kẽ'ra niî pe'tirã wapá ta'a sĩ'rirã, wapá ta'agɨ weeró noho omayá. Mɨsâre Õ'âkɨ̃hɨ o'oátehere wapá ta'a sĩ'rirã, kɨ̃ɨ̂ ɨaró weeyá.

²⁵ Niî pe'tirã naâ omaátoho dɨporo ãyuró omá bu'esama. Tohô weérã naâ keoró ba'âsama. Naâ ɨpɨré dohórẽ'sere weetísama. Naâ pũrî me'ra weéka be'tore wapá ta'a sĩ'rirã, tohô wee yuúsama. Tií be'to maatá boâ diha wa'ása'. Marí kẽ'ra Õ'âkɨ̃hɨ ɨatísere, yã'asére du'úrã, Õ'âkɨ̃hɨ yeere weé'. Kɨ̃ɨ̂ o'oátehe wapá ta'a sĩ'rirã, tohô weé'. Kɨ̃ɨ̂ o'osé neê pe'tisomé.

²⁶ Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ omagɨ́ weeró noho keoró weé'. Wãkûtimigɨ, tohô weé ma'a wee'. Yɨ'ɨ̂ weeátehere wãkû yuu'.

²⁷ Yɨ'ɨ̂ ɨaró di'akɨ̃ weé wee'. Yã'âro ɨâri pehasere weé wee'. Wãkû tutua'. Tohô weetíkã maa, Jesu Cristo yee kitire ãpêrãre werekã́, Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re “Ãyuró weewɨ́”, niîti boosami. Ãyusé yɨ'ɨ̂re o'ô boo'kere o'ôti boosami.

10

¹ Jesu Cristore ẽho peórã, mɨsâre a'teré mɨsâ masikã́ ɨása'. Õ'âkɨ̃hɨ ɨ̃sâ Israel kurakãharã yẽkɨ sɨmɨá me'ra niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ o'ôka kura o'me kurá me'ra naâ dɨporo ɨ'mɨtã́kɨ niîwĩ. Niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂re siru tuúrã, pahirí maa akó sõ'arí maa dekopɨ pẽ'âkãrã niîwã.

² Naâ o'me kuráre siru tuú'kãrã tii maáre pẽ'â'kãrã niî pe'tirã wamê yee no'o'kãrã weeró noho tohákãrã niîwã. Teé me'ra naâ Moisé yarã sãháakãrã niîwã.

³ Naâ niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨ o'ô'ke ɨ'mɨ̂sekãhase maná wamêtisere ba'âkãrã niîwã.

⁴ Niî pe'tirã akó Õ'âkɨ̃hɨ o'ô'kere ɨ̃tâgapɨ niî'kere sĩ'ríkãrã niîwã. Cristo ɨ̃tâga akó wiháakaga weeró noho niîmi. Kɨ̃ɨ̂ naâ niî pe'tirãre ko'têgɨ, niî pe'tiropɨ ba'pâti wã'kakɨ niîwĩ.

⁵ Naâre tohô weemígɨ, Õ'âkɨ̃hɨ pãharã́re tɨ'sâtikɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re yɨ'rɨ́ nɨ'kakã ĩ'yâgɨ, tohô weékɨ niîwĩ. Teé bu'iri naâ yukɨ́ marirópɨ wa'ârã, pãharã́ boâ baha ke'atikãrã niîwã.

⁶ Naâre tohô wa'â'ke marîre bu'esé weeró noho niî'. Marîre naâ yã'âro weé'karo weeró noho wee dutítiro tohô wa'âkaro niîwɨ.

⁷ Tohô weérã ãpêrã naâ yeê'kere ẽho peótikã'ya. Too dɨpórokãharã weeró noho weetíkã'ya. Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ wekɨ̂ ouro me'ra yeê'kɨre ẽho peórã weé'kere a'tîro ohâ no'okaro niîwɨ: “Masá ba'â, sĩ'ríkãrã niîwã. Tu'â eha nɨ'ko, naâ no'ó ɨaró bosê nɨmɨ nɨ'kákãrã niîwã.”

⁸ Marî naâ weeró noho no'ó ɨaró a'me tãrá baha ke'atitikã'rã. Naâ marikã tohô weé'ke wapa ni'kâ nɨmɨ vinte e três mil wẽrîkãrã niîwã.

⁹ Naâ marî wiôgɨ Õ'âkɨ̃hɨre yã'âro uúkũkãrã niîwã. Õ'âkɨ̃hɨ marîre ko'têtimi niîrã, kɨ̃ɨ̂re uakã́ weékãrã niîwã. Marî naâ weé'karo noho weetíkã'rã maha. Naâ marikã teeré weérã, pãharã́ ãyâ kũ'rî wẽhe no'okãrã niîwã.

¹⁰ Tohô niikã́ mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ me'ra naâ weé'karo noho tɨ'sâtirã, niîtikã'ya. Naâ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ ɨ'mɨ̂sekɨ̃hɨ naâre wẽhé kõ'akɨ niîwĩ.

¹¹ Õ'âkɨ̃hɨ marîre masî dutigɨ naâre tohô weékɨ niîwĩ. Marî a'tóka terokãharãre a'ti ɨmɨ́koho dɨhâ wã'karo weé'. Õ'âkɨ̃hɨ dɨporókãharãre bu'îri da'rêkɨ niîwĩ. Teé bu'iri da'rê'kere kɨ̃ɨ yeé kiti ohâka pũripɨ ohâ dutikɨ niîwĩ. Marîre naâ weeró noho yã'âro wee dutítigɨ tohô weékɨ niîwĩ.

¹² No'ó “Yɨ'ɨ̂ pũrikã ãyuró ẽho peó', yã'âro weesomé” niigɨ́ noho tɨ'o masíya. Apé tero weégɨ mɨ'ɨ̂ yã'âro wee boósa'.

¹³ Apé tero marî basi yã'âro weé sĩ'risa'. Ou apé tero wãtî marîre yã'âro wee dutísami. Marî di'akɨ̃ mehereta tohô wa'â'. Niî pe'tirãre tohô wa'ása'. Õ'âkɨ̃hɨ pe'e kɨ̃ɨ̂ “Weegɨ́ti” niî'kere weetíkã weetísami. Kɨ̃ɨ̂ marî yã'âro weé sĩ'rikã, nɨ'kaáto niîgɨ marîre wee tamúsami. Tohô weérã marî yã'âro wee boó'kere weé wee'.

¹⁴ Tohô weérã Jesu Cristore ẽho peórã yɨ'ɨ̂ ma'irã́, mɨsâ naâ yeê'kãrãre ẽho peóropɨ neê wa'âtikã'ya. Teeré neê kã'ró ẽho peótikã'ya.

¹⁵ Mɨsâre masaré weeró noho uúkũ'. Mɨsâ basi yɨ'ɨ̂ uúkũsere tɨ'ó yã'aya.

¹⁶ Marî põo tẽrírã, sĩ'rirí paa sĩ'riátoho dɨporo Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niî'. Tii paáre sĩ'rírã, Jesu Cristore bu'î peha tamu'. Kɨ̃ɨ̂ marîre wẽrî basagɨ, kɨ̃ɨ̂ diî a'mâ bɨrokɨ niîwĩ. Tohô niikã́ pãugáre dɨka waá ba'ârã, ni'kâ kura, ni'kâ ɨpɨ wa'â'. Teeré ba'ârã, Cristo kurúsapɨ wẽrî'kere bu'î peha tamu'.

¹⁷ Marî pãharã́ niîmirã, ni'kâgakãhase pãuré ba'â'. Tohô weérã marî ni'kâ kura, ni'kâ ɨpɨ weeró noho niî'.

¹⁸ Israel kurakãharãre wãkûya. Naâ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peórã, wa'îkɨ̃rãre ɨ̃hâ moro peosama. Teé di'ire ba'âsama. Teeré ba'ârã, naâ Õ'âkɨ̃hɨre bu'î peha tamusama.

¹⁹ Mɨsâre a'tîro niîgɨti. Yɨ'ɨ̂ masá naâ yeê'ke pe'e maa “Wapatí'”, niîgɨ meheta weé'. Wa'îkɨ̃ di'i naâ yeê'kãrãre wẽhé ɨ̃hâ moro peo'ke kẽ'rare a'tîro niîgɨti: “Apêye di'í weeró noho niî'”, niîgɨ meheta weé'.

²⁰ Tohô niîtimigɨ, a'tîro niî'. Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peótirã naâ yeê'kãrãre wa'îkɨ̃rã wẽhé ɨ̃hâ moro peorã, wãtiâre ẽho peórã weemá. Õ'âkɨ̃hɨ mehereta ẽho peóma. Naâ tohô weekã́, mɨsâ naâ me'ra nerê ba'ârã, wãtiâ me'ra bu'î peha tamurã weé'. Mɨsâ tohô weekã́ ɨá wee'.

²¹ Marî põo tẽrírã, marî wiôgɨ yaa paare sĩ'rí'. Kɨ̃ɨ̂re bu'î peha tamurã, kɨ̃ɨ yeére ba'â'. Naâ yeê'kere ẽho peó wɨaropɨkãhase pe'e naâ o'osé teé sĩ'risé, teé ba'asé wãtia yeé niî'. Tohô weérã mɨsâ marî wiôgɨre bu'î peha tamurã, kɨ̃ɨ yeére ba'ârã, wãtia yeé pe'ere ba'âta basió wee'. Wãtia yeére ba'ârã, naâre bu'î peha tamu boosa'.

²² Marî, wãtiâre bu'î peha tamurã, marî wiôgɨ Õ'âkɨ̃hɨre doékã wee boósa'. Kɨ̃ɨ̂ marî me'ra uakã́, marî põo tẽótisa'. Kɨ̃ɨ̂ tutuagɨ́ niîmi. Marî ɨaró di'akɨ̃ weérã, ãpêrãre ma'ití boosa' niisé niî'

²³ Masá a'tîro uúkũ wɨasama: “Marî weé sĩ'risere no'ó ɨaró wee masí'.” Tohôta niî', niîro pe'ea'. Apêye marî weé sĩ'rise marîre wee tamútisa'. Marî ɨaró weérã, ãpêrãre Õ'âkɨ̃hɨre nemoró ẽho peókã weetí boosa'.

²⁴ Ãpêrãre ãyuró wa'akã́ ɨa sãáro ɨá'. Mari yeé di'akɨ̃re wãkû nɨrɨtikã'ro ɨá'.

²⁶

²⁵ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ a'tîro ohâ no'okaro niîwɨ: “Niî pe'tise a'ti nukúkãpɨ niisé marî wiôgɨ yee niî'”, niî ohâ no'okaro niîwɨ. Niî pe'tise ba'asé Õ'âkɨ̃hɨ weé'ke niî'. Tohô niî yuukã, niî pe'tisere ba'â masi'. Tohô weérã ba'asé duâ wɨaropɨ duasére no'ó ɨaró duú ba'aya. Mɨsâ bu'îritirã tɨ'ó yã'ari niîrã, “Naâ yeê'kãrãre o'ô'ke di'i niîti?” niî sẽrí yã'atikã'ya.

²⁷ Apé tero weégɨ ni'kɨ́ Jesu Cristore ẽho peótigɨ mɨsâre kɨ̃ɨ̂ tiropɨ ba'â duti boosami. Mɨsâ kɨ̃ɨ̂ tiropɨ wa'â sĩ'rirã, niî pe'tise kɨ̃ɨ̂ ekasére ba'âya. Mɨsâ bu'îritirã tɨ'ó yã'ari niîrã, “A'té naâ yeê'kãrãre o'ô'ke di'i niîti?” niî sẽrí yã'atikã'ya.

²⁸ Toopɨ́ niirí kura ni'kɨ́ Jesu Cristore ẽho peógɨ mɨsâre a'tîro niî boosami: “A'té naâ yeê'kãrãre o'ô'ke di'i niî'”, niî boosami. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, teé di'ire ba'âtikã'ya. Kɨ̃ɨ̂ mɨsâ ba'akã́ maa, mehêkã wãkû boosami. Tohô wãkûtikã'ato niîrã tohô weeyá.

²⁹ Tohô niîgɨ, kɨ̃ɨ̂ wãkusére uúkũgɨ weé'. Mɨsâ wãkusé mehereta uúkũ'. Marî a'tîro niî boosa': “Ãpí yã'âro tɨ'ó yã'ase bu'iri de'ró weeákɨhɨ yɨ'ɨ̂ weé sĩ'risere dɨka yuú boosari?

³⁰ Yɨ'ɨ̂ ba'asére Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niikã́, ãpêrã yɨ'ɨ̂ ba'asére mehêkã niî masitisama”, niî boosa'.

³¹ A'tîro niî'. Marî ba'asé, sĩ'risé me'ra ãyuró weekã́ maa, ãyú niî'. Niî pe'tise marî ãpêrãre ẽho peókã weekã́, ãyú niísa'. Tohô weekã́, niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨre e'katí peorãsama.

³² Mɨsâ weesé me'ra niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨ yarãre, Judeu masare, Judeu masa niîtirãre yã'âro weekã́ weetíkã'ya.

³³ Yɨ'ɨ̂ weeró noho weeyá. Niî pe'tise yɨ'ɨ̂ weesé me'ra Õ'âkɨ̃hɨ yarãre ãyuró weé sĩ'ri'. Niî pe'tirã Jesu Cristore ẽho peókã ɨa sãágɨ naâ tɨ'sasére weé nu'ku sĩ'ri'. Yeé pe'ere ãyuró weé sĩ'ri wee'. Ãpêrã yee pe'ere naâ yɨ'rɨkã́ ɨa sãágɨ wãkû nɨrɨ'.

11

¹ Mɨsá kẽ'ra yɨ'ɨ̂ weeró noho weeyá. Cristore yɨ'ɨ̂ siru tuúro nohota yɨ'ɨ̂re siru tuúya. Numiâ naâ ẽho peó wɨaropɨ wee wɨáse niî'

² Yɨ'ɨ̂re mɨsâ wãkukã́, yɨ'ɨ̂ bu'ê'kere keoró weekã́ tɨ'ógɨ, e'katí'.

³ Apêye noho mɨsâre masikã́ ɨá'. Cristo ɨmɨa nɨkɨ́re naâ dɨpoá niîmi. Ɨmɨ́ pe'e numiô dɨpoá niîmi. Õ'âkɨ̃hɨ kẽ'ra Cristo dɨpoá niîmi.

⁴ Ɨmɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ kɨ̃ɨ̂re sẽrígɨ, kɨ̃ɨ̂ dɨpôapɨ su'ti kasérore pesâtisami. Tohô niikã́ Õ'âkɨ̃hɨ werê duti'kere werê turiagɨ, pesâtisami. Pesâgɨ pũrikã, bopôyaro weégɨ wee boósami. Kɨ̃ɨ̂ tohô weégɨ, marî wiôgɨ Jesu Cristore wio pesáse me'ra ẽho peóti boosami.

⁵ Numiô pũrikã Õ'âkɨ̃hɨre sẽrígo, dɨpôapɨ su'ti kasérore pesâsamo. Tohô niikã́ Õ'âkɨ̃hɨ werê duti'kere werê turiago, meharóta weesamó. Koô pesâtigo, bopôyaro weégo wee boósamo. Ɨmɨ́ weeró noho wee boósamo. Koô marapɨ́re, koô wiôgɨre yɨ'rɨ́ nɨ'kago wee boósamo. Poârire seê kõ'a wɨha weé no'o'ko weeró noho niî boosamo.

⁶ Koô pesâtikã, diakɨ̃hɨ́ta koô poârire seê kõ'a wɨha weé pe'okã'ro ɨá'. Tohô weé sĩ'ritigo, bopôya niî' niîgo, pesaáto.

⁷ Ɨmɨ́ pe'e pesâtikã'ro ɨá'. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ weeró noho wiôgɨ niîmi. Ɨmɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niîmi niisére ĩ'yomí. Numiô pe'e ɨmɨ́ wiôgɨ niîmi niisére ĩ'yomó. Tohô weégo koô su'ti kasérore pesaró ɨá'.

⁸ Neê waropɨ Õ'âkɨ̃hɨ ɨmɨré weégɨ, numio yaá õ'a me'ra weetíkɨ niîwĩ. Numiô pe'ere ɨmɨ yaá õ'a me'ra weékɨ niîwĩ.

⁹ Õ'âkɨ̃hɨ numiôre ɨmɨré wee tamú dutigɨ weékɨ niîwĩ. Ɨmɨ́ pe'e maa numiôre wee tamuákɨhɨ mehereta weékɨ niîwĩ.

¹⁰ Tohô weérã numiâ mɨsâ nerê wɨaropɨre niîrã, su'ti kasérore pesaró ɨá'. Tohô weégo koô ɨmɨá dutisé doka niisére ĩ'yosamó. Apêye kẽ'rare Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã ɨ'mɨ̂sepɨ niirã́ koô tohô weesére ĩ'yâsama.

¹¹ Tohô niîmikã, marî Jesu Cristore ẽho peórã a'mêri wee tamú'. Ɨmɨá numiâ wee tamúse me'ra niî masisama. Numiâ kẽ'ra ɨmɨá wee tamúse me'ra niî masisama.

¹² Diakɨ̃hɨ́ta niî'. Õ'âkɨ̃hɨ numiôre ɨmɨ yaá õ'a me'ra weékɨ niîwĩ. A'té kẽ'ra diakɨ̃hɨ́ niî'. Ɨmɨá numiâpɨre bahuásama. Niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨ weé no'o'kãrã di'akɨ̃ niîma.

¹³ Mɨsâ de'ró wãkûti? Numiâ naâ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ Õ'âkɨ̃hɨre sẽrírã, dɨpôapɨ su'ti kaséro pesâtikã ãyutí? Ãyú wee'.

¹⁴ Niî pe'tirã masî no'o'. Ɨmɨ́ poâ nɨ'mo yoarí nɨ'mo kɨokã́, bopôya niî'.

¹⁵ Numiâ pe'e koô poâ nɨ'mo yoarí nɨ'mo kɨokã́, ãyú yɨ'rɨa'. Koô dɨpôare ma'mâ su'ago poâ nɨ'more o'mâsamo. Su'ti kaséro pesâgo weeró noho weesamó.

¹⁶ Yɨ'ɨ̂ uúkũsere “Tohô nií wee'” niigɨ́ nohore a'tîro niîgɨti. “Ɨ̃sâ, tohô niikã́ ãpêrã Jesu Cristore ẽho peórã apêye weesétise nohopɨ maa marí'”, niîgɨti. Mii neé ba'ârã keoró weetí'ke niî'

¹⁷ Ni'kâroakã mɨsâre apêye ohâ'. Teeré ohâgɨ, “Ãyuró weérã weé'”, niîgɨ meheta weé'. Mɨsâ nerêrã, ãyuró wee boóro noho o'ôrã, mehô pe'e dohórẽ'apa'ro.

¹⁸ Mɨsâre a'tîro niî mɨ'tagɨti. Mɨsâ nerê wɨarã, dɨka watísa'. Mɨsâ tohô weesé kitire tɨ'owɨ́. Yɨ'ɨ̂ tɨ'ó yã'akã, a'te kití diakɨ̃hɨ́ta niísa'.

¹⁹ Mɨsâ a'tîro niî wãkúsa': “Marî dɨka watí wiharó ɨá'. Teé me'ra noá pe'e Jesu Cristo yarã waro niîtito? niisére ĩ'yorã́sa'”, niísa'.

²⁰ Mɨsâ dɨka watíse bu'iri mii neé ba'ârã, marî wiôgɨ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ me'ra ba'â tɨo'karo weeró noho keoró etí ba'atisa'.

²¹ Mɨsâ ba'asé miáasere no'ó ɨaró ba'â nɨ'kasa'. Pahiró ba'â, sĩ'rí, ke'ása'. Ãpêrã pe'e ba'âtirã ɨhá boâsama.

²² Mɨsâ wi'seri mootí? Mɨsa yeé wi'seripɨ ba'â, sĩ'ri boósa'. No'ó ɨaró weérã, mɨsâ nerê wɨasere wapa marí', niîrã weé'. Ba'asé moorã́re bopôyaro yɨ'rɨkã́ weérã weé'. De'ró niî boosari mɨsâre? A'teré mɨsâre “Ãyuró weérã weé'”, nií wee'. Jesu Cristo kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re sɨ'orí ba'â tɨo'ke niî'

²³ Yɨ'ɨ̂ mɨsâre bu'ê'kere marî wiôgɨ yɨ'ɨ̂re bu'êwĩ. A'tîro niî'. Jesu kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ tu'tirãpɨre o'oátihi yamita Jesu pãuré miî,

²⁴ Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niîkɨ niîwĩ. Tu'â eha nɨ'ko, tigaré kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re dɨka waákɨ niîwĩ. Be'ró naâre niîkɨ niîwĩ: “A'té yɨ'ɨ̂ ɨpɨ́ niî'. Yɨ'ɨ̂ mɨsa yeé niiátehere wẽrî basagɨti. A'tîro yɨ'ɨ̂ ni'kâroakã weé'karo noho weé nu'kukã'ya. Teeré weérã, yɨ'ɨ̂ mɨsâre wẽrî basasere wãkûya”, niîkɨ niîwĩ.

²⁵ Naâ ba'âka be'ro sĩ'rirí paare miî, naâre niîkɨ niîwĩ: “Mɨsa yeé niiátehere yɨ'ɨ̂ wẽrîgɨti. Yɨ'ɨ̂ wẽrikã́, yeé diî a'mâ bɨrorosa'. Õ'âkɨ̃hɨ dɨporópɨ mɨsâ me'ra ‘A'tîro apogɨ́ti’, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ niî'karo nohota yeé diî me'ra mɨsâ me'ra apogɨ́sami. Mɨsâ niî pe'tisetiri tii paáre sĩ'risétiri nɨkɨ yɨ'ɨ̂re wãkûya”, niîkɨ niîwĩ.

²⁶ A'tîro niî'. Mɨsâ pãuré ba'ârã, tii paáre sĩ'rírã, marî wiôgɨ kɨ̃ɨ̂ marîre wẽrî basa'kere ĩ'yó nu'kurã weé'. Mɨsâ teê kɨ̃ɨ̂ opâturi a'tikã́pɨ teeré tohô weé nu'kukã'rãsa'. Põo tẽriátoho dɨporo marî weesétisere wãkû mɨ'ta dutise niî'

²⁷ No'ó wio pesáro mariró teé pãuré ba'â ma'agɨ noho, tii paáre sĩ'rí ma'agɨ noho bu'îri kɨomí. Marî Wiôgɨ Jesu Cristo kɨ̃ɨ̂ wẽrisére, kɨ̃ɨ yeé diîre mehô niisé weeró noho tɨ'ó yã'asami.

²⁹

²⁸ A'tîro niî'. Marî Jesu Cristore ẽho peórã nerê wɨarã, ni'kâ kura, ni'kâ ɨpɨ niî'. Marî wiôgɨ yaa ɨpɨ niî'. Marî teeré keoró wãkûtimirã, pãuré ba'â, tii paáre sĩ'rikã́, Õ'âkɨ̃hɨ bu'îri da'rêsami. Tohô weérã niî pe'tirã marî põo tẽriátoho dɨporo marî weesére yã'âro weekã́ti? niîrã, wãkû mɨ'taro ɨá'. Tohô weéka be'ropɨ pãuré ba'â, tii paáre sĩ'ri masí'.

³⁰ Mɨsâ tohô weetíse bu'iri pãharã́ do'âti, tutuâtima. Ni'karérã wẽrîa tohama.

³¹ Marî põo tẽriátoho dɨporo wãkû mɨ'takã maa, Õ'âkɨ̃hɨ tohô bu'îri da'rêti boosami.

³² Marî wiôgɨ ãyuró weeáto niîgɨ marîre bu'îri da'rê we'osami. Kɨ̃ɨ̂ marîre, ãpêrã kɨ̃ɨ̂re ẽho peótirã me'ra pekâ me'epɨ wa'akã́ ɨatími. Tohô weégɨ yã'âro weesére du'u dutígɨ marîre bu'îri da'rê we'omi.

³³ Tohô weérã, akawerérã, mii neé ba'ârã, a'tîro weeyá. Ni'kâro me'ra ba'ârãtirã, yuû kueya.

³⁴ No'ó ɨhá boâgɨ noho kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ ba'aáto. Tohô weekã́, Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâ ãyuró nerekã́ ĩ'yâgɨ, bu'îri da'rêsome. Apêye maa mɨsâ tiropɨ wa'âgɨ, apogɨ́ti.

12

¹ Akawerérã, Espírito Santo mɨsâre Õ'âkɨ̃hɨ yeere wee masiátehere o'ômi. Mɨsâre teeré keoró masikã́ ɨá'.

² Mɨsâ masî', Jesu Cristore ẽho peoátoho dɨporo masá yeê'kere no'ó ɨaró ẽho peó siru tuukãrã niîwɨ. Naâ yeê'ke katisé meheta niîkaro niîwɨ. Uúkũtikaro niîwɨ.

³ Mɨsâ masîtikãrã niîwɨ. Teé bu'iri a'tîro masikã́ ɨá'. Neê ni'kɨ́ Espírito Santore kɨogɨ́ Jesuré a'tîro niî masitisami: “Pekâ me'epɨ wa'aáto”, niî masitisami. Tohô uúkũgɨ pũrikã Espírito Santo o'osé me'ra meheta uúkũsami. Ãpí “Jesu marî wiôgɨ niîmi” niigɨ́ pũrikã Espírito Santore kɨomí. Espírito Santo moogɨ́ tohô niî masiti boosami.

⁴ Marîre Espírito Santo kɨ̃ɨ̂ wee masíse o'osére mehêkã di'akɨ̃ dɨka waásami. Teeré Espírito Santo ni'kɨtá o'ômi.

⁵ Kɨ̃ɨ̂ o'osé me'ra marî wiôgɨ Jesu Cristo marîre mehêkã di'akɨ̃ da'ra dutísami. Tohô da'ra dutímigɨ, Jesu Cristo ni'kɨtá niîmi.

⁶ Kɨ̃ɨ̂ dutisére weérã, mehêkãri di'akɨ̃ weésa'. Õ'âkɨ̃hɨ ni'kɨtá niî pe'tirã marî weesére ãyuró wa'akã́ weesamí.

⁷ Espírito Santo kɨ̃ɨ̂ o'osé me'ra marî nɨkɨre kɨ̃ɨ̂ marî me'ra niisére ĩ'yosamí. Kɨ̃ɨ̂ o'osé me'ra marî niî pe'tirã Jesu Cristore ẽho peóri kurakãharãre a'mêri ãyuró wee masí'.

⁸ A'tîro niî'. Ãpêrãre kɨ̃ɨ̂ masisé o'osé me'ra uúkũ me'rikã weesamí. Ãpêrãre meharóta kɨ̃ɨ̂ me'ra Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ ohâ'kere tɨ'o masí, werê me'rikã weesamí.

⁹ Ãpêrãre kɨ̃ɨ́ta taha ẽho peó yɨ'rɨ nɨ'kasere o'ôsami. Tohô niikã́ ãpêrãre do'âtirãre yɨ'rɨó masisere o'ôsami.

¹⁰ Ãpêrã kɨ̃ɨ̂ tutuaró me'ra ãyusé weé ĩ'yo masisama. Ãpêrãre Õ'âkɨ̃hɨ werê'kere werê turia masisere o'ôsami. Ãpêrãre “Noá wãtî me'ra niî soo uúkũti? Noá Espírito Santo me'ra diakɨ̃hɨ́ uúkũti?” niî bese masísere o'ôsami. Espírito Santo ãpêrãre apêye naâ uúkũ masitimi'kere uúkũkã weesamí. Ãpêrãre Espírito Santo naâ uúkũsere masîtimirã, tɨ'o masí werê turiakã weesamí.

¹¹ Espírito Santo kɨ̃ɨ̂ ɨaró kɨ̃ɨ̂ o'ô sĩ'risere marî nɨkɨre dɨka waásami. Marîre mehêkãri di'akɨ̃ weesétiatehere dɨka waásami. Kɨ̃ɨ̂ ni'kɨ́ niîmigɨ, tohô weesamí. Marî pãharã́ niîmirã, ni'kâ kura, ni'kâ ɨpɨta niî' niisé niî'

¹² Marî ɨpɨ́ ni'kâ ɨpɨ niîmiro, pehé dɨka watí'. Tohô dɨka watímiro, ni'kâ ɨpɨta niî'. Cristo kẽ'ra tohôta niîmi. Pãharã́ kɨ̃ɨ̂re ẽho peóma. Naâ pãharã́ niîmikã, kɨ̃ɨ̂ ɨpɨ́ weeró noho ni'kâ kura kɨ̃ɨ̂ me'ra niîma.

¹³ A'tîro niî'. Marî kɨ̃ɨ̂re ẽho peórã niî pe'tirã Judeu masa, Judeu masa niîtirã, ãpêrãre da'rá wã'ya ko'terã, da'rá wã'ya ko'tetirã Espírito Santo ni'kɨ́ me'rata wamê yee no'owɨ. Tohô weérã ni'kâ ɨpɨ niî'. Marî niî pe'tirãpɨta Espírito Santoreta kɨó'.

¹⁴ Ni'kâ ɨpɨ pehé dɨka watíse kɨókã'.

¹⁵ Marî dɨ'pôkã uúkũri dɨ'pôkã niîro, a'tîro niî boosa': “Amûkã meheta niî'. Tohô weégɨ marî ɨpɨkãháse meheta niî'.” Tohô niîmiro, tii ɨpɨ́pɨta niî'. Toopɨ́ta wã'yá'.

¹⁶ Marî o'mê peero a'tîro uúkũ boosa': “Kapêa meheta niî'. Tohô weégɨ marî ɨpɨkãháse meheta niî'.” Tohô niîmiro tii ɨpɨ́pɨta niî'. Toopɨ́ta wã'yá'.

¹⁷ Marî ɨpɨ́ kapêaho di'akɨ̃ niikã́, de'ró weé marî tɨ'o boósari? Marî ɨpɨ́ o'mê peeroho di'akɨ̃ niikã́, de'ró weé marî wĩhî yã'a boosari?

¹⁸ Õ'âkɨ̃hɨ marî ɨpɨré weé'kɨ pe'e kɨ̃ɨ̂ ɨaró noho niî pe'tisere keoró kũûkɨ niîwĩ.

²⁰

¹⁹ Ni'kâ ɨpɨ pehé dɨka watíse kɨó'. Tohô niîmiro, ni'kâ ɨpɨta niî'. Pehé dɨka watíse moóro, ni'kâ ɨpɨ meheta niî'. Marî Jesu Cristore ẽho peórã ni'kâ ɨpɨta niî'.

²¹ Kapêa amûkãre “Mɨ'ɨ̂re ɨatísa'”, niî masitisa'. Dɨpôa kẽ'ra dɨ'pôkãrire “Ɨatísa'”, niî masitisa'.

²² A'tîro pe'e niî'. Marî ɨpɨkãháse niî pe'tisere ɨá'. Marî ɨpɨpɨ́re apêye mehô niisé niî'. Tohô niîmikã, teé marikã́, katî masitisa'.

²³ Marî apêye ɨpɨkãhásere mehô niisé tɨ'ó yã'a'. Tohô weérã teeré ãyuró bahuaáto niîrã ãyuró apó'. Apêye kẽ'rare masá ĩ'yâtikã'ato niî, bopôya sãarã, su'tí sãyâ ka'mú ta'a'.

²⁴ Apêye nemoró ãyuró bahusé me'ra pe'e maa tohô weé wee'. Õ'âkɨ̃hɨ marî ɨpɨkãhásere ãyuró apókɨ niîwĩ. Ni'kâ ɨpɨta ãyurí ɨpɨ niiáto niîgɨ tohô weékɨ niîwĩ. Marî mehô niisé tɨ'ó yã'ase nohore ãyuró wãkukã́ weékɨ niîwĩ. Teé weeró noho marî mehô niigɨ́ tɨ'ó yã'agɨre marîre ãyuró wãkukã́ weemí.

²⁵ Kɨ̃ɨ̂ tohô weégɨ, niî pe'tise marî ɨpɨkãhásere ni'kâro noho a'mêri wee tamú dutigɨ tohô kũûkɨ niîwĩ.

²⁶ Marî ɨpɨpɨ́re ni'kâro pũrikã́, niî pe'tiropɨ se'sâa wa'â'. No'ó ni'kâro ãyuró wa'akã́, niî pe'tiropɨ ãyuró tɨ'ó yã'a'.

²⁷ Tohô niîgɨ, a'tîro niîgɨ weé'. Marî Cristore ẽho peórã kɨ̃ɨ yaá ɨpɨ weeró noho niî'. Marî nɨkɨ kɨ̃ɨ yaá ɨpɨkãharã niî'.

²⁸ Õ'âkɨ̃hɨ marî ɨpɨkãhásere dɨka waákɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weé'karo noho Jesu Cristore ẽho peóri kurakãharãre a'mêri wee tamuátehere kũûkɨ niîwĩ. Neê waro Jesu Cristo bese kũú'kãrãre niî pe'tirã bu'ipɨ bese kũúkɨ niîwĩ. Naâ be'rokãharã Õ'âkɨ̃hɨ werê duti'kere werê turiarãre kũûkɨ niîwĩ. Naâ be'rore Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire bu'erã́re kũûkɨ niîwĩ. Be'ró ãyusé, mehêkã bahusére weé ĩ'yorãre kũûkɨ niîwĩ. Naâ be'rore do'âtirãre yɨ'rɨórãre, wee tamúrãre, tohô niikã́ dutirã́re kũûkɨ niîwĩ. Niî pe'tirã be'ro apêye naâ uúkũ masitimi'kere uúkũrãre kũûkɨ niîwĩ.

²⁹ Marî niî pe'tirãre meharóta wee dutígɨ kũûtikɨ niîwĩ. Marî niî pe'tirã Jesu Cristo bese kũú'kãrã nií wee'. Niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨ yeere werê turiarã nií wee'. Niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire bu'erã́ nií wee'. Niî pe'tirã ãyusé mehêkã bahusére weé ĩ'yo masi wee'.

³⁰ Niî pe'tirã do'âtirãre yɨ'rɨó masi wee'. Niî pe'tirã apêye uúkũsere uúkũ wee'. Niî pe'tirã naâ tohô uúkũkã tɨ'o masítimirã, werê turia masi wee'.

³¹ Mɨsâre Espírito Santo kɨ̃ɨ̂ wee masísere o'okã́ maa, ãyú yɨ'rɨasere besé yɨ'rɨ nɨ'kaya. Yɨ'ɨ̂ mɨsâre a'té niî pe'tise nemoró ãyú yɨ'rɨ nɨ'kasere werêgɨti.

13

¹ Marî ape masá yee uúkũsere masîtimirã, uúkũ masi boosa'. Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã ɨ'mɨ̂sekãharã yee kẽ'rare uúkũ masi boosa'. Tohô wee masímirã ãpêrãre ma'itírã, to'âtɨ ou kome pĩhíre no'ó ɨaró paâ ma'arã weeró noho niî boosa'.

² Apêyere Õ'âkɨ̃hɨ marîre werê'kere ãyuró werê turia masi boosa'. Tohô weemírã ãpêrãre ma'itírã, tɨ'o masítirã weeró noho niî boosa'. Tohô niikã́ niî pe'tise masá masîya marí'kere masî boosa'. No'ó niî pe'tisere masî pe'okã' boosa'. Tohô masîmirã ãpêrãre ma'itírã, tɨ'o masítirã weeró noho niî boosa'. Marî ẽho peó yɨ'rɨ nɨ'karã pũrikã, ɨ̃rɨgɨ́re apêropɨ wa'â duti masi boosa'. Tohô weetá basiómikã a'mêri ma'isé moórã, mehô waro uúkũ ma'akã' boosa'.

³ Marî kɨosé niî pe'tisere pahasé kɨorãre o'ô boosa'. Marî naâre ma'itímirã o'ôrã, tohô o'ô ma'akãrã weésa'. Marî Õ'âkɨ̃hɨ yeere weekã́, kɨ̃ɨ̂re ẽho peótirã marîre ɨ̃hâ duti boosama. Kɨ̃ɨ yeére weemírã ãpêrãre ma'itíkã, Õ'âkɨ̃hɨ marîre “Ãyuró weewɨ́”, niîtisami.

⁴ Marî ãpêrãre ma'írã, a'tîro weé'. Ãpêrã marîre mehêkã weekã́, naâ weesére nɨ'ká'. Niî pe'tirãre ãyuró weé'. Ãpêrãre ɨó wee'. Mɨsâ ãpêrãre ma'írã, a'tîro nií wee': “Mɨsâ nemoró ãyú yɨ'rɨ nɨ'karã niî'”, nií wee'. “Ãpêrã yɨ'rɨóro ãyuró weé yɨ'rɨ nɨ'karã niî'”, nií wee'.

⁵ Ãpêrãre ẽho peóse me'ra uúkũ'. Mari yeé se'sarore wãkú wee'. Uâ mɨya wee'. Ãpêrã marîre mehêkã weekã́, yoakã́ uâ nu'ku wee'.

⁶ Ãpêrã yã'âro weekã́ ĩ'yârã, e'katí wee'. Naâ ãyuró weekã́ pe'e, e'katí tamu'.

⁷ Ãpêrã naâ yã'âro weesére neê kã'ró werê turia wee'. Naâ yã'âro weemíkã naâre ãyuró wãkû'. “Be'ropɨ́ ãyuró weerã́sama”, niî wãkû'. Niî pe'tise ãpêrã marîre yã'âro weekã́, wãkû tutua'.

⁸ Ma'isé pe'tisomé. Niî nu'kukã'rosa'. Apêye Õ'âkɨ̃hɨ marîre wee masíse o'osé pũrikã pe'ti dihárosa'. Be'ropɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ yeére werê turia masise o'osé kẽ'ra pe'ti dihárosa'. Niî pe'tise kɨ̃ɨ yeére masî pe'okã'rãsa'. Apêye uúkũ masitimi'kere Õ'âkɨ̃hɨ uúkũ masise o'osé kẽ'ra pe'tirósa'. Ãpêrã yɨ'rɨóro masisé o'ô'ke kẽ'ra pe'tirósa'. Niî pe'tisere masîrãsa'.

⁹ A'tîro niî'. Marî niî pe'tisere masî pe'o wee'. Õ'âkɨ̃hɨ yee kẽ'rare ni'karéta werê masi'.

¹⁰ Be'ropɨ́ Jesu Cristo opâturi a'tikã́, masî pe'okã'rãsa'. Marî masî pe'okã maa, marî masîmi'ke mehô niisé toharósa'.

¹¹ Marî wi'marã́ niîrã, naâ wee wɨáro noho weewɨ́. Bɨkɨrã́ wa'ârã, wi'marã́ weesére du'úkã'wɨ.

¹² Tohô weeró noho a'tóka tero marî ãyuró masí wee'. Ẽôro meharópɨ marî ĩ'yâro weeró noho niî'. Keoró bahú wee'. Be'ró bahû yoaropɨ Õ'âkɨ̃hɨre ĩ'yârãsa'. Ni'kâroakãre marî kã'roákã masî'. Be'ró kɨ̃ɨ̂ marîre masiró nohota masî pe'okã'rãsa'.

¹³ A'tóka terore ẽho peóse, e'katí yuuse, ma'isé niî'. A'té i'tiáro pe'tisomé. Ma'isé pe'e apêye nemoró ãyú yɨ'rɨ nɨ'ka'.

14

¹ Ãpêrãre ma'isére wãkû yɨ'rɨ nɨ'kaya. Tohô niikã́ Õ'âkɨ̃hɨ Espírito Santo me'ra o'osére ɨayá. Apêyere masîtimirã uúkũ masise Espírito Santo o'osé niî'. Õ'âkɨ̃hɨ yeere werê turia masise kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ o'oséta niî'. Kɨ̃ɨ̂ o'osére werê turia masisere ɨâri peha yɨ'rɨ nɨ'kaya.

² No'ó apêye uúkũsere masîtimigɨ uúkũgɨ noho Õ'âkɨ̃hɨ di'akɨ̃re uúkũsami. Masaré uúkũtisami. Kɨ̃ɨ̂ uúkũsere tɨ'otísama. Espírito Santo tutuaró me'ra masî no'oya marisére uúkũsami.

³ Õ'âkɨ̃hɨ yeere werê turiase pe'e masaré uúkũse niî'. Teeré werêrã, marî ãpêrãre Õ'âkɨ̃hɨre nemoró ẽho peókã weé'. Naâ e'katíkã, wãkû tutuakã weé'.

⁴ No'ó apêyere masîtimigɨ uúkũgɨ noho kɨ̃ɨ̂ se'saro Õ'âkɨ̃hɨre nemoró ẽho peó wã'kagɨ weesamí. Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê turiagɨ pe'e ãpêrã Jesu Cristore ẽho peórã nerê wɨari kurakãharãre nemoró ẽho peókã wee nemósami.

⁵ Mɨsâ niî pe'tirãre apêye uúkũsere masîtimirã, niî pe'tirã uúkũ masikã ɨamí'. Teé yɨ'rɨóro Õ'âkɨ̃hɨ yeere werê turia masise pe'ere ɨa sãá yɨ'rɨ nɨ'kami'. Werê turia masigɨ pe'e ãpí ãpêrã yeere masîtimigɨ uúkũgɨ nemoró wapatími. Ni'kɨ́ apêyere masîtimigɨ, uúkũsami. Be'ró kɨ̃ɨ̂ uúkũ'kere “A'tîro niî sĩ'riro weeápɨ”, niî werê turiakã, ãyú niísa'. Tohô werêgɨ, niî pe'tirã Jesu Cristore ẽho peóri kurakãharãre nemoró ẽho peókã weesamí.

⁶ A'tîro niî'. Yɨ'ɨ̂ mɨsâ tiropɨ wa'âgɨ, apêye uúkũsere uúkũgɨ, wee tamúti boosa'. Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re masisé o'osére bu'êgɨ pũrikã, wee tamú boosa'. Mɨsâre Õ'âkɨ̃hɨ werê duti'kere werê turiagɨ kẽ'ra, wee tamú boosa'. Tohô niikã́ mɨsâre apêyere bu'ê nemogɨ, wee tamú boosa'.

⁷ Bɨsɨsé katisé moosékãhasere werêgɨti. Wẽôwɨ no'ó ɨaró putí ma'akã, yẽ'e nohó basasé niîsari, niîta basió wee'. Bɨâ pɨ̃tero no'ó ɨaró bɨâ pɨ̃tekã, yẽ'e nohó basasé niîsari, niîta basió wee'.

⁸ Surára a'mê wẽherã wa'ârã, naâ putipɨhɨ́re keoró putitíkã, naa yeére apo yuútisama.

⁹ Marí kẽ'ra tohôta niísa'. Marî keoró uúkũtikã, de'ró niîro weesarí, niîta basió wee'. Mehô waro uúkũ ma'akã' boosa'.

¹⁰ “A'ti nukúkãpɨre pehêteakã uúkũse niî'”, niîta basió wee'. Niî pe'tise teé uúkũse nɨkɨ tɨ'otá basió'.

¹¹ Yɨ'ɨ̂ ãpêrã uúkũsere tɨ'otígɨ, apé sia'kɨ̃hɨ weeró noho niî'. Yɨ'ɨ̂ ãpiré uúkũkã, kɨ̃ɨ́ kẽ'ra tɨ'otígɨ, apé sia'kɨ̃hɨ weeró noho niîsami.

¹² Tohôta niî' mɨsá kẽ'rare. Mɨsâ Espírito Santo tutuaró me'ra wee masíse o'osére ɨá'. Teeré ɨárã, a'teré ɨâri peha yɨ'rɨ nɨ'kaya. Jesu Cristore ẽho peóri kurakãharãre nemoró ãyuró ẽho peókã wee masíse pe'ere ɨâri peha yɨ'rɨ nɨ'kaya.

¹³ Tohô weérã no'ó apêyere masîtimigɨ uúkũgɨ noho teé uúkũsere werê turia masiakɨhɨ Õ'âkɨ̃hɨre sẽriáto.

¹⁴ Marî apêye uúkũsere tɨ'otímirã Õ'âkɨ̃hɨre sẽrírã, Espírito Santo wee tamúse me'ra sẽrí'. Tohô weemírã, “A'tîro niîrã weé'”, niî masitisa'. Tohô weérã ãpêrãre wee tamúti boosa'.

¹⁵ Marî Õ'âkɨ̃hɨre sẽrírã, a'té pɨárore weeró ɨá'. Apêyere masîtimirã uúkũse Espírito Santo o'osé me'ra Õ'âkɨ̃hɨre sẽriró ɨá'. Tohô niikã́ marî wãkusé me'ra kɨ̃ɨ̂re sẽriró ɨá'. Apêye kẽ'rare Õ'âkɨ̃hɨre basâ peorã, meharóta pɨáro me'ra basâ peoro ɨá' taha. Apêyere masîtimirã uúkũse me'ra, tohô niikã́ marî uúkũse ɨseri me'ra basaró ɨá'.

¹⁶ Apêyere masîtimirã uúkũse me'ra di'akɨ̃ mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niikã́, ãpí mɨ'ɨ̂ uúkũsere tɨ'otí boosami. Tɨ'otígɨ, “Tohôta niî'”, niî tamu masitisami.

¹⁷ Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niikã́, ãyú niî'. Kɨ̃ɨ̂ pe'ere Õ'âkɨ̃hɨre nemoró ẽho peókã weetísa'.

¹⁸ Apêyere masîtimigɨ uúkũsere yɨ'ɨ́ta mɨsâ niî pe'tirã nemoró uúkũ yɨ'rɨ nɨ'ka'. Tohô weégɨ Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niî'.

¹⁹ Tohô niîmigɨ, Jesu Cristore ẽho peórã nerê wɨaropɨ mɨsâ tɨ'otísere uúkũkã, yɨ'ɨ̂ uúkũse wapa marísa'. Yoakã́ apêye uúkũse me'ra uúkũmigɨ, mehô waro uúkũ boosa'. Mɨsâ tɨ'otí boosa'. Kã'roákã niîmikã, masá tɨ'otá basióse me'ra uúkũkã pe'ere, teetá mɨsâre ãyú niî'.

²⁰ Akawerérã, Jesu Cristore ẽho peórãre mɨsâre werêgɨti. Wi'marã́ tɨ'o masítima. Naâ weeró noho wãkûtikã'ya. Bɨkɨrã́ weeró noho wãkusétiya. Wi'marã́ yã'âro weesétitirã weeró noho wãkûya.

²¹ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ a'tîro ohâ no'okaro niîwɨ: “Marî wiôgɨ Õ'âkɨ̃hɨ a'tîro niîkɨ niîwĩ: ‘Ẽho peótise bu'iri yɨ'ɨ̂ a'tí di'takãharãre apêye uúkũse me'ra uúkũgɨti. Tohô weemíkã, teé me'ra kẽ'rare ẽho peósome’, niîkɨ niîwĩ.”

²² Tohô weégɨ Õ'âkɨ̃hɨ masaré apêye uúkũse me'ra werêgɨ, masá ẽho peótisere, kɨ̃ɨ̂re yɨ'rɨ́ nɨ'kasere ĩ'yosamí. Ãpêrã kɨ̃ɨ̂re ẽho peórã pe'ere kɨ̃ɨ yeé kiti wererã́ me'ra yɨ'ɨ̂re ẽho peórã niîma niisére ĩ'yosamí.

²³ Mɨsâ niî pe'tirã nerê wɨaropɨ apêye uúkũsere tɨ'o masítimirã uúkũkã, Jesu Cristore ẽho peótirã sãháa boosama. Naâ sãha ehárã, mɨsâ uúkũsere masîtirã, “Maatihírã weemá”, niî boosama.

²⁴ Mɨsâ niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨ werê'kere werê turiakã pe'e maa, a'tîro wee boósama. Jesu Cristore ẽho peótigɨ mɨsâ weesére ĩ'yâgɨ, “Yɨ'ɨ̂ yã'agɨ́ niísa'”, niî tɨ'ó yã'a boosami.

²⁵ Kɨ̃ɨ̂ yã'âro weé'kere wãkû ehagɨsami. Tohô weégɨ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peógɨ ehâ ke'agɨsami. “Õ'âkɨ̃hɨ diakɨ̃hɨ́ta naâ me'ra niîmi”, niîgɨsami. Mɨsâ weesére wio pesáse me'ra weeyá niisé niî'

²⁶ Akawerérã, mɨsâ weesétise a'tîro niî'. Mɨsâ nerêrã, ãpêrã Õ'âkɨ̃hɨre basâ peosama. Ãpêrã Õ'âkɨ̃hɨ yeekãhasere bu'êsama. Ãpêrã Õ'âkɨ̃hɨ masikã́ weé'kere werê turiasama. Ãpêrã, apêye uúkũsere tɨ'otímirã, uúkũsama. Naâ uúkũsere ãpêrã ou naâ basi werê turiasama. Teé me'ra niî pe'tirã Jesu Cristore ẽho peóri kurakãharãre a'mêri Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peó nemokã weeyá.

²⁷ Apêye uúkũsere tɨ'otímirã uúkũrã pɨárã ou i'tiárãta uúkũato. Ni'kɨ́ uúkũ mɨ'ta, be'ró ãpí uúkũato. Naâ uúkũsere ãpí werê turiato.

²⁸ Mɨsâ nerê wɨaropɨ werê turiagɨ marikã́, uúkũti yɨ'rɨokã'ato. Naâ se'saro wãkusépɨ Õ'âkɨ̃hɨre uúkũato.

²⁹ Õ'âkɨ̃hɨ werê dutisere werê turiarã kẽ'ra pɨárã ou i'tiárãta wereáto. Ãpêrã naâ weresére beseáto. “Diakɨ̃hɨ́ta niîti?” niiáto.

³⁰ Ni'kɨ́ uúkũri kura Õ'âkɨ̃hɨ ãpí toopɨ́ duhigɨ́re werê dutikã, uúkũ mɨ'ta'kɨ di'ta mariáto.

³¹ Mɨsâ niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨ werê duti'kere werê turia masi'. Tohô weérã ni'kɨ́ werê mɨ'ta, ãpí, ãpí werê turia wã'kaya. Tohô weekã́, niî pe'tirã masîrãsama. Niî pe'tirã wãkû tutuarãsama.

³² Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ werê dutisere werê turiarã, no'ó ɨaró uúkũ ma'atikã'ya. Wãkû yuu, “A'tetá masaré werekã́, ãyú tɨ'sa'”, niî werêya. Ãpêrã uúkũri kurare uúkũtikã'ya.

³³ Õ'âkɨ̃hɨ keoró weekã́ ɨamí. No'ó ɨaró weesére ɨatími. Niî pe'tirã Jesu Cristore ẽho peórã nerêrã, a'tîro wee wɨáma.

³⁴ Mɨsâ nererí kurare numiâ uúkũti yɨ'rɨokã'ato. Naâre uúkũ dutitikã'ya. Uúkũro noho o'ôrã, Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ dutî'karo nohota ãyuró yɨ'tiáto.

³⁵ Naâ tɨ'otí'kere masî sĩ'rirã, wi'ipɨ́ naâ marapɨ́ sɨmɨare sẽrí yã'ato. Numiâ Jesu Cristore ẽho peórã nerê wɨaropɨ uúkũkã, tɨ'sá wee'.

³⁶ Mɨsâre masiró ɨá'. Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti mɨsâ me'ra nɨ'katíkaro niîwɨ. Mɨsâ se'saro teeré ẽho peórã nií wee'.

³⁷ No'ó “Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ yeere werê turia masi', Espírito Santo wãkusé o'osé me'ra uúkũ'” niigɨ́ noho yɨ'ɨ̂ ohasére “Marî wiôgɨ dutisé niî'”, niîgɨsami.

³⁸ Yɨ'ɨ̂ ohâ'kere ẽho peótigɨre mɨsá kẽ'ra kɨ̃ɨ̂re ẽho peótikã'ya.

³⁹ Akawerérã, Õ'âkɨ̃hɨ yeere werê turia masisere ɨayá. Ãpêrãre apêye uúkũsere tɨ'otímirã naâ uúkũkã, ka'mú ta'atikã'ya.

⁴⁰ Niî pe'tise mɨsâ weesére no'ó ɨaró weé ma'atikã'ya. Wio pesáse me'ra weeyá.

15

¹ Akawerérã, yɨ'ɨ̂ mɨsâre too dɨpóropɨ bu'ê'ke Jesu Cristo masaré yɨ'rɨóse kitire ni'kâroakã wãkukã́ ɨá'. Mɨsâ teeré tɨ'órã, ẽho peówɨ. A'tóka tero kẽ'rare ẽho peó nu'ku'.

² Õ'âkɨ̃hɨ teé ãyusé kiti me'ra mɨsâre ẽho peó nu'kukã weégɨ weemí. Mɨsâre tee kití yɨ'ɨ̂ werê'kere ẽho peó nu'kukã, yɨ'rɨógɨsami. Keoró mɨsâ ẽho peókã, tohô weegɨ́sami. Mɨsâ keoró ẽho peótirã, yɨ'rɨó no'osome.

³ Yɨ'ɨ̂re bu'ê'kere mɨsâre werê turiawɨ. Teé apêye yɨ'rɨóro niî yɨ'rɨ nɨ'kase a'tîro niîwɨ. Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ ohâ'karo nohota Cristo marî yã'âro weé'kere kõ'â sĩ'rigɨ, wẽrî basakɨ niîwĩ.

⁴ Kɨ̃ɨ̂ wẽrîka be'ro kɨ̃ɨ̂re yaákãrã niîwã. Be'ró Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ ohâ'karo nohota i'tiá nɨmɨ be'ro Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re masókɨ niîwĩ.

⁵ Tohô weéka be'ro kɨ̃ɨ̂ Pedrore, ãpêrã kɨ̃ɨ̂ bese kũú'kãrãre bahuákɨ niîwĩ.

⁶ Be'ró ni'kâti pãharã́ quinhentos yɨ'rɨóro kɨ̃ɨ̂re ẽho peórãre bahuákɨ niîwĩ. Pãharã́ kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ'kãrã katîsama yuhûpɨ. Ãpêrã wẽrîa tohakãrã niîwã.

⁷ Be'ró Tiagore bahuákɨ niîwĩ. Toó be'ro niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂ bese kũú'kãrãre bahuákɨ niîwĩ.

⁸ Be'ró niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâka be'ropɨ yɨ'ɨ̂re bahuáwĩ. Naâ be'ro ẽho peó siru tuugɨ, wi'magɨ́ keoró bahuáti'kɨ weeró noho tɨ'ó yã'a'.

⁹ Yɨ'ɨ̂ niî pe'tirã ãpêrã Jesu Cristo bese kũú'kãrã dokapɨ niî'. Yɨ'ɨ̂re neê kã'ró “Jesu Cristo bese kũú'kɨ niîmi”, niîtikã'ro ɨá'. Yɨ'ɨ̂ Jesu Cristore ẽho peóri kurakãharãre yã'âro weé'ke bu'iri, tohô niî'.

¹⁰ Tohô niîmigɨ, Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re ãyuró wee yuúkã, Jesu Cristo bese kũú'kɨ niî'. Yɨ'ɨ̂re mehô waro ãyuró weégɨ weetími. Yɨ'ɨ̂ niî pe'tirã ãpêrã yɨ'rɨóro da'rá'. Yɨ'ɨ̂ se'saro tohô weé wee'. Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re ãyuró weégɨ, yɨ'ɨ̂ me'ra niî nu'kumi. Yɨ'ɨ̂re wee tamúmi.

¹¹ Yɨ'ɨ̂ bu'esé, tohô niikã́ ãpêrã kɨ̃ɨ̂ bese kũú'kãrã naâ bu'esé ni'kâro noho niî'. Jesu Cristo wẽrî masá'ke kiti ɨ̃sâ bu'esé niî'. A'teréta mɨsâ ẽho peówɨ. Wẽrî'kãrã naâ masa mɨháatehe niî'

¹² Ɨ̃sâ Cristo wẽrî masá'ke kitire bu'êwɨ. Teeré bu'êmikã, de'ró weérã mɨsâ ni'karérã “Wẽrî'kãrã masatíma”, niîsari?

¹³ “Wẽrî'kãrã masatíma” niikã́ maa, Cristo kẽ'ra masatí boopĩ.

¹⁴ Kɨ̃ɨ̂ masatíkã maa, ɨ̃sâ bu'esé wapa marí boopã. Mɨsâ ẽho peóse kẽ'ra wapa marí boopã.

¹⁵ Õ'âkɨ̃hɨ Cristore masókɨ niîwĩ niisé kitire werêwɨ. Mɨsâ “Wẽrî'kãrã masatíma” niikã́, ɨ̃sâ tee kitíre werêrã, niî soorã wee boósa'. Diakɨ̃hɨ́ta wẽrî'kãrã masatíkã maa, Õ'âkɨ̃hɨ Cristore masotí boopĩ.

¹⁶ A'tîro niî'. Wẽrî'kãrã masatíkã maa, Cristo kẽ'ra masatí boopĩ.

¹⁷ Kɨ̃ɨ̂re masotíkã, mɨsâ ẽho peóse wapa marí boosa'. Too dɨpóro mɨsâ yã'âro weé'kere meharóta akobohó no'otirã niî boosa'.

¹⁸ Jesu Cristore kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ masotíkã maa, kɨ̃ɨ̂re ẽho peórã wẽrîrã, kɨ̃ɨ̂re ẽho peótirã weeró noho pekâ me'epɨ wa'â boosama.

¹⁹ “Wẽrî'kãrã masasomé” niisé diakɨ̃hɨ́ niikã́ maa, marî “Masarã́sama” niîrã, maríta ãpêrã yɨ'rɨóro pahasé kɨorã waro niî boosa'. Mehô waro ẽho peó ma'a boosa'.

²⁰ “Wẽrî'kãrã masatíma” niisé diakɨ̃hɨ́ nií wee'. “Cristo masákɨ niîwĩ” niisé pe'e diakɨ̃hɨ́ niî'. Cristo ãpêrã niî pe'tirã wẽrî'kãrã dɨporo masá mɨ'takɨ niîwĩ. Marí kẽ'ra wẽrî'kãrãpɨ masarã́sa'.

²¹ A'tîro niî'. Neê warokɨ̃hɨpɨ Adão yã'âro weé nɨ'ka'ke bu'iri marî niî pe'tirã wẽrî diharãsa'. Be'ró Cristo ãyuró weesé me'ra wẽrî'kãrãpɨ niîmirã, masa mɨhárãsa' taha.

²² Marî niî pe'tirã Adão põ'ra niisé bu'iri wẽrîrãsa'. Cristo yarã niirã́ pe'e marî kɨ̃ɨ̂re ẽho peórã, katî nu'kurãsa'.

²³ Marî masárã, keoró masarã́sa'. Cristo masá mɨ'ta tohakɨ niîwĩ. Be'ró kɨ̃ɨ̂ opâturi a'tikã́, marî kɨ̃ɨ yarã́ masarã́sa'.

²⁴ Tohô wa'akã́, a'ti ɨmɨ́koho pe'tiá wa'ârosa'. Tiîtare Cristo niî pe'tirã wiôrã tutuarã́re, bahutírãre, bahurã́re kõ'â pe'okɨ̃'sami. Kɨ̃ɨ̂ tohô weé tu'a ehaka be'ro kɨ̃ɨ̂ pakɨré kɨ̃ɨ̂ niî pe'tirã wiôgɨ niisére wiagɨ́sami.

²⁵ Tohô wiaátoho dɨporo Õ'âkɨ̃hɨ Cristore ĩ'yâ tu'tirãre dokâ ke'akã weegɨ́sami. Tohô weégɨ Cristo niî pe'tirã bu'ipɨ tohagɨ́sami.

²⁶ Cristore ĩ'yâ tu'tirãre dokâ ke'akã weéka be'ro wẽrisé kẽ'ra marirósa'.

²⁷ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ yeé kiti ohâka pũripɨ niîro nohota niî pe'tisere, niî pe'tirãre Cristo dokapɨ tohakã́ weékɨ niîwĩ. Tohô niîro, “Õ'âkɨ̃hɨ Cristo dokapɨ niîmi”, niîro meheta weé'. Õ'âkɨ̃hɨta niî pe'tisere, niî pe'tirãre Cristo dokapɨ tohakã́ weékɨ niîwĩ.

²⁸ Õ'âkɨ̃hɨ tohô tohakã́ weéka be'ro Cristo Õ'âkɨ̃hɨ makɨ, kɨ̃ɨ̂ basi kɨ̃ɨ̂ pakɨ doká tohagɨ́sami. Tohô weégɨ Õ'âkɨ̃hɨ niî pe'tise, niî pe'tirã wiôgɨ niîgɨsami.

²⁹ Apêyere ãpêrã a'tîro weesamá. Wẽrî'kãrãre wamê yee basa dutisama. “Wẽrî'kãrã masatísama” niikã́ maa, tohô weetí boosama.

³⁰ Apêyere, ɨ̃sâ bu'esé bu'iri niî pe'tise nɨmɨri ãpêrã ɨ̃sâre yã'âro weé sĩ'rima. Tohô wiosé wa'teropɨ niîmirã, wẽrî'kãrã masaátehere wãkûrã, bu'ê nu'ku'.

³¹ Diakɨ̃hɨ́ta yɨ'ɨ̂ mɨsâ marî wiôgɨ Jesu Cristore ẽho peóse bu'iri e'katí'. A'té kẽ'ra diakɨ̃hɨ́ta niî'. Niî pe'tise nɨmɨri “Masá yɨ'ɨ̂re wẽherã́sama”, niî tɨ'ó yã'a'.

³² Yɨ'ɨ̂ Jesu Cristo yee kitire weresé bu'iri Éfesokãharã yɨ'ɨ̂re wa'îkɨ̃rã yaîwa weeró noho yã'âro weewã́. “Wẽrî'kãrã masasomé” niikã́, mehô waro naâ weesére pi'etí boopã. “Wẽrî'kãrã masasomé” niisé diakɨ̃hɨ́ niikã́ maa, marí kẽ'ra ãpêrã uúkũ wɨaro noho uúkũ boosa'. A'tîro niî boosa': “Te'á ba'ârã, te'á sĩ'rirã́. Maatá wẽrî diharãsa'. Marî wẽriátoho dɨporo tohô weé we'orã”, niî boosa'.

³³ Ãpêrã mɨsâre mehêkã ẽho peó dutikã, ẽho peótikã'ya. Masá uúkũ wɨase a'tîro niî': “Yã'arã́ me'ra ba'pâtikã, ãyuró weesé dohósa'.”

³⁴ Tohô weérã tɨ'o masíya. Mɨsâ too dɨpóro niî'karo noho wio pesáse me'ra keoró weeyá taha. Yã'âro weetíkã'ya. Ni'karérã Õ'âkɨ̃hɨre masí wee'. Mɨsâre bopôya dutigɨ tohô niî'. Wẽrî'kãrã masa mɨháatehere werê nemose niî'

³⁵ Apé tero ni'kɨ́ “Wẽrî'kãrã masatíma” niisére ẽho peógɨ, a'tîro sẽrí yã'a boosami: “Wẽrî'kãrã de'ró weé masa boósari? Naâ masárã, de'ró bahurí ɨpɨ kɨorã́sari?”

³⁶ Kɨ̃ɨ̂ tohô sẽrí yã'a ma'akã' boosami. Marî otesé peeri otekã́, tee peéri pĩ'riátoho dɨporo boâ dihasa'.

³⁷ Marî otêrã pĩ'ri mɨhá'kɨpɨ mehereta otê'. Tee peéri pe'ere trigo ou no'ó otesé niisére pĩ'ri dutírã otê'.

³⁸ Be'ró Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ ɨá'karo noho pĩ'rikã́ weesamí. No'ó de'ró bahusé dɨka niî'ke tee nohóta taha pĩ'rikã́ weesamí.

³⁹ Niî pe'tirã katisére kɨorã́ ni'kâro noho bahurã́ niîtima. Masa yeé ɨpɨ wa'îkɨ̃rã yaa ɨpɨ weeró noho bahú wee'. Mirikɨ̃hɨá yaa ɨpɨ kẽ'ra mehêkã bahú'. Wa'î kẽ'ra mehêkã ɨpɨtíma.

⁴⁰ A'té dɨka watíro weeró noho ɨ'mɨ̂sekãharã kẽ'ra mehêkã ɨpɨtíma. A'tí di'takãharã mehêkã ɨpɨtíma. Ɨ'mɨ̂sepɨ niirã́ ãyú butia'ri ɨpɨ kɨomá. A'ti nukúkãpɨ niirã́ kẽ'ra tohôta kɨomá. Ɨ'mɨ̂sekãharã, a'ti nukúkãkãharã weeró noho niîtima.

⁴¹ Muhîpũ ɨmɨ̂kohokɨ̃hɨ yamîkɨ̃hɨ weeró noho, tohô niikã́ yõkoá weeró noho bo'rê yuutimi. Yõkoá kẽ'ra ni'kâro noho bo'rê yuutisama.

⁴² Ã'rá niî pe'tirã weeró noho wẽrî'kãrã masakã́, wa'ârosa'. Wẽrî'kãrãre yaakã́, naâ ɨpɨ́ boârosa'. Be'ró ape ɨpɨ́ pe'titiátihi ɨpɨ masó no'orosa'. Masóka be'ro opâturi wẽrî nemosome.

⁴³ Marî mehô niirí ɨpɨre yaá'. Masarópɨa taha ape ɨpɨ́ ãyú butia'ri ɨpɨ niîrosa'. Marî tutuâtiri ɨpɨre yaá kõ'a'. Masáka be'ropɨre ape ɨpɨ́ tutuarí ɨpɨ niîrosa'.

⁴⁴ Marî a'ti ɨpɨ́re yaá kõ'a'. Masáka be'ro ɨ'mɨ̂sekãha ɨpɨ pe'titiátihi ɨpɨ niîrosa'. Tohô weérã masî no'o'. Marî a'ti ɨpɨ́re kɨórã, ape ɨpɨ́ pe'titiátihi ɨpɨre kɨorã́sa'.

⁴⁵ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ a'tîro ohâ no'o': “Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ weé mɨ'ta'kɨ Adãore katisére o'ôkɨ niîwĩ.” Kɨ̃ɨ̂ be'rokɨ̃hɨ Jesu Cristo pe'e katisé pe'titísere o'ogɨ́ niîmi.

⁴⁶ A'ti ɨpɨ́kãhase katisé marî kɨó mɨ'tase niî'. Apêye katisé be'rokãháse niî'. Teé ɨ'mɨ̂sekãha ɨpɨkãháse pe'titiátehe niî'.

⁴⁷ A'ti nukúkãpɨre masɨ́ niî mɨ'ta'kɨ di'tâ me'ra yeê no'okɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ be'rokɨ̃hɨ Cristo ɨ'mɨ̂sekɨ̃hɨ niîmi.

⁴⁸ A'tí di'takãharã neê warokɨ̃hɨ di'tâ me'ra weé no'o'kɨ weeró noho ɨpɨtíma. Jesu Cristore ẽho peórã pe'e ɨ'mɨ̂sepɨ wa'aáhã ɨ'mɨ̂sekɨ̃hɨ weeró noho ɨpɨtíma.

⁴⁹ Adão di'tâ me'ra yeê no'okɨ niîwĩ. Marî kɨ̃ɨ̂ weeró noho ɨpɨtí'. Meharóta be'ropɨ́ ɨ'mɨ̂sekɨ̃hɨ Cristo weeró noho ɨpɨtírãsa'.

⁵⁰ Akawerérã, a'tîro niî'. Marîre a'ti ɨpɨ́ me'ra ɨ'mɨ̂sepɨ wa'âta basió wee'. Boâ dihaatihi ɨpɨ niî'. Tii ɨpɨ́ niî nu'ku masitisa'.

⁵²

⁵¹ Apêye kẽ'ra too dɨpóro masî no'oya marí'kere werêgɨti. Niî pe'tirã wẽrîsome. Jesu Cristo a'tirí kura Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ ɨ'mɨ̂sekɨ̃hɨ Õ'âkɨ̃hɨ yaro coronetare putigɨ́sami. Tohô wa'akã́, ɨmɨ̂yaro me'ra kapêrire bi'á keheo' pãâ keheo'ro weeró noho marî niî pe'tirã Jesu Cristore ẽho peórã ape ɨpɨ́ dɨka yuúrãsa'. Wẽrî'kãrã ape ɨpɨ́ pe'titiátihi ɨpɨ me'ra masarã́sama. Katirã́ kẽ'ra meharóta dɨka yuúrãsama.

⁵³ Mari yaá ɨpɨ boâ wɨari ɨpɨ pe'titiátihi ɨpɨ wa'ârosa'. Dɨka yuú, katî nu'kukã'rosa'.

⁵⁵

⁵⁴ Marî pe'titiátihi ɨpɨ dɨka yuúkã, Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ niiró nohota wa'ârosa'. A'tîro niî ohâ no'o': “Marî wẽrisére dokâ ke'akã weé toha'. Neê opâturi wẽrî nemosome maha. Wẽrirã́ pi'etísome.”

⁵⁶ Marî yã'âro weesé bu'iri wẽrî'. Teé marî yã'âro weesére Õ'âkɨ̃hɨ Moisére dutisé kũû'ke me'ra masî no'o'. Yã'âro weérã, marî pekâ me'epɨ wa'â boopã.

⁵⁷ Teeré ka'mú ta'agɨ, Õ'âkɨ̃hɨ pe'e a'tîro weékɨ niîwĩ. Marî wiôgɨ Jesu Cristo me'ra pekâ me'epɨ wa'â boo'kãrãre yɨ'rɨókɨ niîwĩ. Tohô weérã Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niîrã.

⁵⁸ Akawerérã, a'teré wãkûrã, ẽho peó nu'kukã'ya. Marî wiôgɨ yeere siâpe me'ra nemoró wee nemóya. Mɨsâ masî'. Kɨ̃ɨ yeére weérã, tohô weé ma'akã'rã meheta weé'. Wapatí'.

16

¹ Mɨsâ Jesu Cristore ẽho peórãre niyéru sẽri neéose maa yɨ'ɨ̂ Galáciakãharãre dutî'karo nohota weeyá. A'tîro niîwɨ:

² “Soorí nɨmɨre niî mɨ'tari nɨmɨ semanari nɨkɨ mɨsâ wapá ta'aro ehâ tu'aro apé sia'pɨ nɨrôya.” Mɨsâ tohô wee yuúrã, yɨ'ɨ̂ etarí kurapɨ o'ô sĩ'rirã da'rá ma'a kũyasome.

³ Yɨ'ɨ̂ mɨsâ tiropɨ etâgɨ, mɨsâ beserã́re Jerusalẽ́pɨ o'ôo'gɨti. Naâre o'ôo'gɨ, yɨ'ɨ̂ ohâka pũripɨre “Ã'rá niîma Corintokãharã besé'kãrã”, niî ohâgɨti. Naâ me'ra tii pũríre, tohô niikã́ niyérure Jerusalẽ́kãharã Jesu Cristore ẽho peórãre o'ôo'gɨti.

⁴ “Yɨ'ɨ̂re wa'aró ɨá'” niikã́ maa, naâ yɨ'ɨ̂ me'ra wa'ârãsama. Paulo Corintopɨ kɨ̃ɨ̂ wa'aátehere apo yuúse niî'

⁵ Yɨ'ɨ̂ toopɨ́ wa'âgɨ, Macedônia di'tapɨ yɨ'rɨágɨsa'. Toó yɨ'rɨáa, mɨsâ tiropɨ etâgɨsa'.

⁶ Apé tero weégɨ mɨsâ me'ra yoakã́ niîgɨsa'. Niî pe'tiro pu'êkɨ niîgɨ, niî pe'okɨ̃'sa'. Be'ró, mɨsâ apêro no'ó yɨ'ɨ̂ wa'â sĩ'rigɨ wa'aátehere wee tamú masirãsa'.

⁷ Yɨ'ɨ̂ mɨsâre tohô waro ĩ'yâ yɨ'rɨ wã'ka sĩ'ritisa'. Marî wiôgɨ Jesu Cristo ɨakã́, mɨsâ tiropɨre yoakã́ tohá sĩ'risa'.

⁸ Pentecoste bosê nɨmɨ niikã́ a'tó Éfesopɨ niî ni'igɨti yuhûpɨ.

⁹ A'toré pehé da'rasé niî'. Pãharã́ marî wiôgɨ yee kitire tɨ'ó sĩ'rima. Teeré ka'mú ta'a sĩ'rirã kẽ'ra pãharã́ niîma.

¹⁰ Timóteo mɨsâ tiropɨ etakã́, kɨ̃ɨ̂re wee tamúya. Tohô weekã́, kɨ̃ɨ̂ wãkû ke'tiro mariró, bɨhâ wetiro mariró niîgɨsami. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂ weeró noho marî wiôgɨ yeere da'ramí.

¹¹ Tohô weérã mɨsâ kɨ̃ɨ̂re ãyuró yẽ'êya. Kɨ̃ɨ̂ a'topɨ́ a'tiátehere wee tamúya. Tohô weekã́, kɨ̃ɨ̂ e'katíse me'ra yɨ'ɨ̂ tiropɨ a'tîgɨsami. Yɨ'ɨ̂ ãpêrã Jesu Cristore ẽho peórã me'ra kɨ̃ɨ̂re yuû kuegɨ weé'.

¹² Apolo maa yɨ'ɨ̂ ɨpɨ́tɨ waro mɨsâ tiropɨ ĩ'yâgɨ wa'â dutimiwɨ. Kɨ̃ɨ̂re marî akawerérã me'ra wa'â dutimiwɨ. Kɨ̃ɨ̂ ni'kâroakãre wa'â sĩ'ritimi. Kɨ̃ɨ̂re wa'âta basiókã, be'ró wa'âgɨsami. Paulo Corintokãharãre ãyu dutí tɨo'ke niî'

¹³ Mɨsâ ãyuró tɨ'o masíya. Ẽho peó du'utikã'ya. Neê uiró mariró niîya. Tohô niîrã, Õ'âkɨ̃hɨ tutuasé me'ra niîya.

¹⁴ Ãpêrãre ma'í nu'kukã'ya.

¹⁵ Ni'kâroakãre, akawerérã, a'teré mɨsâre werê sĩ'risa'. Estéfana yaá wi'ikãharãta niîwã Acaiapɨre ãpêrã dɨporo Jesu Cristore ẽho peó mɨ'ta'kãrã. Naâ Jesu Cristore ẽho peórãre ɨpɨ́tɨ waro wee tamúma.

¹⁶ Naâ weeró noho weesétirã nohore naâ dutisére yɨ'tiyá. Tohô niikã́ niî pe'tirã Cristo yeere da'rarã́ naâ dutisére weeyá.

¹⁷ Mɨsâ me'rakãharã Estéfana, Fortunato, Acaico a'topɨ́ ehakã́, pũûro e'katíwɨ. Naâ mɨsâ yɨ'ɨ̂re wee tamú boo'kere weemá.

¹⁸ Yɨ'ɨ̂re ãyuró ehêri põ'ratikã weewã́. Mɨsá kẽ'rare tohôta weerã́sama. Tohô weerã́re “Ãyuró weérã weemá”, niiró ɨá'.

¹⁹ Ásia di'takãharã Jesu Cristore ẽho peóri kurakãharã mɨsâre ãyu dutíma. Áquila, Priscila, naa yaá wi'ipɨ nerê wɨarã kẽ'ra Jesu Cristore ẽho peórã niî tĩharã, pũûro ãyu dutí o'oma.

²⁰ Niî pe'tirã Jesu Cristore ẽho peórã mɨsâre ãyu dutíma. Mɨsâ ma'isé me'ra a'mêri põo tẽríya.

²¹ A'té niî tɨose daaripɨre mɨsâre ãyu dutígɨ yɨ'ɨ̂ basita ohâ'.

²² No'ó marî wiôgɨ Jesu Cristore ma'itígɨre yã'âro wa'aáto. “Ɨ̃sâ wiôgɨ, keêro a'tî bakeo'ya.”

²³ Jesu Cristo marî wiôgɨ mɨsâre ãyuró weeáto.

²⁴ Marî niî pe'tirã Jesu Cristo yarã niî'. Tohô weégɨ mɨsâre ɨpɨ́tɨ ma'í'. Tohôta wa'aáto. Toô kã'rota ohâ'. Paulo