1

¹ Yɨ'ɨ̂ Paulo mɨsâ Roma wamêtiri makakãharã Jesu Cristore ẽho peórãre ohâ'. Jesu Cristo dutiró weé wã'ya ko'tegɨ niî'. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂re Õ'âkɨ̃hɨ masaré yɨ'rɨóse kitire werê dutigɨ besewĩ́.

² Dɨporópɨ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ yeé kiti werê mɨ'tarã me'ra “Yɨ'ɨ̂ masaré yɨ'rɨógɨti”, niî werê yuukɨ niîwĩ. Tohô weérã tee kitíre tɨ'órã, Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ ohâkãrã niîwã.

³ Naâ ohâ'ke marî wiôgɨ Jesu Cristo Õ'âkɨ̃hɨ makɨ yee kiti niî'. Kɨ̃ɨ̂ a'ti nukúkãpɨre marî weeró noho ɨpɨtígɨ bahuákɨ niîwĩ. Masɨ́ niîgɨ, dɨporókɨ̃hɨpɨ wiôgɨ Davi paramí niî turiagɨpɨ niîkɨ niîwĩ.

⁴ Kɨ̃ɨ̂ marî weeró noho ɨpɨtímigɨ, Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niî yuugɨ, yã'asé moogɨ́ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ wẽrîka be'ro kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ Espírito Santo tutuaró me'ra kɨ̃ɨ̂re wẽrî'kɨpɨre masókɨ niîwĩ. Tohô weesé me'ra masaré yɨ'ɨ̂ makɨ niîmi niisére ĩ'yókɨ niîwĩ.

⁵ Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂ Paulore ãyuró weégɨ, kɨ̃ɨ yeé kitire werê dutigɨ besewĩ́. Niî pe'tiropɨ masá Jesu Cristore ẽho peoáto niîgɨ tohô weewĩ́. Ẽho peó tĩharã, kɨ̃ɨ̂ ɨaró weerã́sama.

⁷

⁶ Mɨsâ Romakãharã kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ tohô niî no'o'kãrãta niî'. Tohô weégɨ mɨsâre Õ'âkɨ̃hɨ ma'irã́re a'ti pũríre ohâ'. Õ'âkɨ̃hɨ Jesu Cristo yarã sãha dutígɨ mɨsâre besékɨ niîwĩ. Marî pakɨ Õ'âkɨ̃hɨ, tohô niikã́ marî wiôgɨ Jesu Cristo mɨsâre ãyuró weeáto. Mɨsâre ãyuró ehêri põ'ratikã weeáto. Paulo Romapɨ wa'â sĩ'rimi'ke niî'

⁸ A'teré mɨsâre werê mɨ'tagɨti. Niî pe'tirokãharãpɨ mɨsâ Jesu Cristore ẽho peósere uúkũ se'sama. Teeré tɨ'ógɨ, Jesu Cristo wee tamúse me'ra Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niî'.

⁹ Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨre sẽrisétiri nɨkɨ mɨsa yeékãhasere sẽri basá nu'kukã'. Yɨ'ɨ̂ tohô weesére Õ'âkɨ̃hɨ “Diakɨ̃hɨ́ta weemí”, niîsami. Yɨ'ɨ̂ ãyuró ehêri põ'ratise me'ra kɨ̃ɨ̂ ɨaró weé'. Teeré weégɨ, ãyusé kiti kɨ̃ɨ̂ makɨ yeére werê'.

¹⁰ Apêye kẽ'rare Õ'âkɨ̃hɨre a'tîro sẽrí nu'kukã'. “Mɨ'ɨ̂ ɨágɨ, yɨ'ɨ̂re Romapɨ wa'â dutigɨ du'óo'ya. Tii makákãharã mɨ'ɨ̂re ẽho peórãre ĩ'yâ sĩ'risa'”, niî sẽrí'. Yoâ wa'a' yɨ'ɨ̂ mɨsâ tiropɨ wa'â sĩ'rimi'karo.

¹¹ Mɨsâre nemoró wãkû tutuakã ɨa sãágɨ Espírito Santo yɨ'ɨ̂re masisé o'oró weeró noho mɨsâre o'ô turia sĩ'risa'. Tohô weégɨ toopɨ́re wa'â sĩ'risa'.

¹² Mɨsâre a'tîro niîgɨti. Marî pɨ̂a pe'eseri a'mêri wee tamúrãsa'. Mɨsâ yɨ'ɨ̂ ẽho peókã ĩ'yârã, nemoró wãkû tutuarãsa'. Yɨ'ɨ́ kẽ'ra mɨsâ ẽho peókã ĩ'yâgɨ, meharóta weegɨ́sa'.

¹³ Akawerérã, mɨsâre a'teré masikã́ ɨása'. Pehetíri mɨsâ tiropɨ wa'â sĩ'rimi'. Apé sia'kãharã marikã Judeu masa niîtirã yɨ'ɨ̂ Jesu Cristo yee kitire werekã́, ẽho peówã. Mɨsa yaá makakãharã kẽ'rare Jesu Cristore ẽho peókã ɨa sãágɨ werêgɨ wa'â sĩ'risa'. Tohô weé sĩ'rimikã, basió wee' yuhûpɨ.

¹⁴ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ yeé kitire niî pe'tirãre yɨ'ɨ̂re werê dutiwĩ. Yeé uurã́re, uutírã kẽ'rare werê dutiwĩ. Bu'ê'kãrãre, bu'êti'kãrãre werê dutiwĩ.

¹⁵ Tohô weégɨ mɨsa yaá makakãharã Jesu Cristore ẽho peótirãre kɨ̃ɨ yeé kitire pũûro werê sĩ'risa'. Jesu Cristo yee kitire tɨ'orã́ kɨ̃ɨ̂re ẽho peóse niî'

¹⁶ Masá Jesu Cristo yee kitire tɨ'órã, kɨ̃ɨ̂re ẽho peó nɨ'kasama. Yɨ'ɨ̂ masî', Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ tutuaró me'ra niî pe'tirã Jesu Cristore ẽho peórãre pekâ me'epɨ wa'â boo'kãrãre yɨ'rɨósami. Tohô weégɨ masaré tee kitíre neê bopôya sãa wee'. Neê waro kɨ̃ɨ̂re ẽho peórã Judeu masa niirã́re yɨ'rɨósami. Judeu masa niîtirã kɨ̃ɨ̂re ẽho peórã kẽ'rare meharóta yɨ'rɨósami.

¹⁷ Tee kití a'tîro niî'. Õ'âkɨ̃hɨ Jesu Cristore ẽho peórãre “Bu'îri marirã́, ãyurã́ niîma”, niî ĩ'yâsami. Jesu Cristore ẽho peórã di'akɨ̃re tohô ĩ'yâsami. Teekãhásere Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ a'tîro ohâ no'okaro niîwɨ:

Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re ẽho peórãre “Ãyurã́ niîma”, niî ĩ'yâsami. Kɨ̃ɨ̂ me'ra niî nu'kurãsama, niîwɨ. Niî pe'tirã masá bu'îritima niisé niî'

¹⁸ Õ'âkɨ̃hɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ masá yã'âro weesétisere ĩ'yâgɨ, bu'îri da'rêsami. Yã'âro weé nu'kurã diakɨ̃hɨ́kãhasere ka'mú ta'asama. Tohô weégɨ naâre ɨpɨ́tɨ bu'îri da'rêsami.

¹⁹ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ niisétise masîta basiósere masá ãyuró masîsama. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ basi teeré masikã́ weékɨ niîwĩ.

²⁰ Marî Õ'âkɨ̃hɨ bahusére ĩ'yâtimirã, kɨ̃ɨ̂ weé'ke me'ra kɨ̃ɨ̂ tutuasére, kɨ̃ɨ̂ niisétisere masî no'o'. Kɨ̃ɨ̂ tutuasé, kɨ̃ɨ̂ niisétise niî nu'kukã'rosa'. Neê waro kɨ̃ɨ̂ a'ti nukúkãre weé nɨ'kaka teropɨta kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ niî' niisére masî no'o'. Tohô weérã masá “Mɨ'ɨ̂re masîtisa'. Tohô weérã bu'îri moó'”, niî masitisama.

²¹ Kɨ̃ɨ̂ niisétisere masîmirã, kɨ̃ɨ̂re ẽho peótisama. Neê kɨ̃ɨ̂re “Ãyú'” niîtisama. No'ó ɨaró wãkû ma'a, siâpe me'ra nemoró yã'âro wãkû sãhasama.

²² Naâ masî yɨ'rɨa' niîmirã, tɨ'o masítirã tohasamá.

²³ Tohô weérã Õ'âkɨ̃hɨ katî nu'kugɨre ẽho peótisama. Naâ apêye noho masá yeê'ke boâ dihaatehe pe'ere ẽho peósama. Masá weeró noho bahurã́, mirikɨ̃hɨá weeró noho bahurã́, wa'îkɨ̃rã weeró noho bahurã́, pĩroâ weeró noho bahurã́re yeê, ẽho peósama. Neê waropɨta teeré wee mɨháti, ni'kâroakã kẽ'rare meharóta weé nu'kuma.

²⁴ Naâ tohô weé'ke bu'iri Õ'âkɨ̃hɨ naâ yã'âro weé sĩ'risere weeáto niîgɨ kõ'â wã'kakɨ niîwĩ. Naâ bopôyase yã'asére a'mêri weékãrã niîwã. Teeré weérã, naâ basi naâ ɨpɨré dohórẽ'rã weékãrã niîwã.

²⁵ Diakɨ̃hɨ́kãhasere ẽho peóro noho o'ôrã, mehô niî soo wioritima. Kɨ̃ɨ̂re ẽho peóro noho o'ôrã, kɨ̃ɨ̂ da'rê'ke a'ti nukúkãkãhase pe'ere ẽho peóma. Õ'âkɨ̃hɨ niî pe'tise weé'kɨre e'katí peo nu'kukã'ro ɨá'. Tohôta weé no'oato.

²⁶ Õ'âkɨ̃hɨ bopôyase naâ ɨâri pehasere weeáto niîgɨ naâre kõ'â wã'kakɨ niîwĩ. Numiâpɨta ɨmɨá me'ra naâ wee wɨáse nohore naâ basi numiâ se'saro yã'âro weesamá.

²⁷ Ɨmɨá kẽ'ra naâ basi yã'âro a'mêri weesamá. Ɨmɨá numiâ me'ra wee wɨáse nohore du'úrã, ɨmɨá se'saro ɨâri peha, yã'âro weesamá. Tohô weégɨ Õ'âkɨ̃hɨ naâre yã'âro weesé wapa, bu'îri da'rêsami. Naâre bu'îri da'rêgɨ, naâ ɨpɨpɨ́re pi'etíkã weesamí.

²⁸ Kɨ̃ɨ̂ weé'kere ĩ'yâmirã, Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peó sĩ'ritisama. Tohô weégɨ naâ wãkû ma'asere weeáto niîgɨ kõ'â wã'kakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ naâre kõ'akã́, tootá naâ yã'âro weé'kere nemo peósama.

²⁹ Niî pe'tise yã'âro weesére yɨ'rɨókã'sama. Pahá yã'aro mariró ãpêrãre yã'âro weé sĩ'risama. Apêye noho kɨomírã, kɨo nemó sãha sĩ'risama. A'té niî pe'tise yã'asére weesamá. Doésama. A'mê wẽhesama. A'mé tu'tisama. Wee soósama. Yã'âro weé sĩ'riro põo tẽóro yã'âro weesamá. Uukahá, kití maa soósama.

³⁰ Ãpêrãre yã'âro weé sĩ'rirã, diakɨ̃hɨ́ niîtimikã, werê sãasama. Õ'âkɨ̃hɨre ɨatísama. Ãpêrãre ĩ'yâ muisama. “Yɨ'ɨ̂ pe'e ãpêrã yɨ'rɨóro niî yɨ'rɨ nɨ'ka'”, niîsama. Yã'asére wee bokásama. Naâ pakɨ sɨmɨáre yɨ'rɨ́ nɨ'kasama.

³¹ Tɨ'o masítisama. Naâ “Weerã́ti” niî'kere weetísama. A'mé tu'tika be'ro apó sĩ'ritisama. Naâ akawerérãpɨreta ma'itísama. Ãpêrãre pahá yã'atisama.

³² Õ'âkɨ̃hɨ tohô weerã́re keoró weégɨ, “Pekâ me'epɨ kõ'â bahuriógɨti”, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro niîmikã, yã'âro weé nu'kusama. Tohô niikã́ ãpêrãre yã'âro weekã́ ĩ'yârã, “Ãyuró weérã, tohô weemá”, niîsama.

2

¹ Mɨsâ ãpêrãre “Naâ yã'arã́ niîma” niî, ĩ'yâ besetikã'ya. Mɨsá kẽ'ra naâ weeró noho yã'âro weesétisa'. Naâ bu'îritima niîrã, ɨ̃sá kẽ'ra bu'îriti' niîro noho wa'â' mɨsâre. Mɨsâ ni'kâro noho bu'îri kɨó'.

² Õ'âkɨ̃hɨ yã'âro weerã́re bu'îri da'rêgɨ, keoró weégɨ weemí niisére masî no'o'.

³ Mɨsâ ãpêrãre yã'âro weemá niîmirã, naâ weeró nohota weé'. Tohô weérã “Õ'âkɨ̃hɨ ɨ̃sâre bu'îri da'rêsome”, niîtikã'ya. Da'rêgɨsami.

⁴ Yã'âro weemíkã, Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre pahá yã'agɨ, maatá bu'îri da'rêtisami. Tohô weérã mɨsâ “Ɨ̃sâre bu'îri da'rêsome”, niîmisa'. Tohô nií wee'. Mɨsâ yã'âro weesére bɨhâ weti dɨka yuuáto niîgɨ mɨsâre pahá yã'asami.

⁵ Kɨ̃ɨ̂ tohô weemíkã, mɨsâ yã'âro weesére bɨhâ weti dɨka yuú sĩ'ritisa'. Mɨsâ siâpe me'ra yã'asére wee nemórã, bu'îri da'resére see neéo kũu nemorã weé'. Be'ró masaré bu'îri da'reátihi nɨmɨ niikã́, Õ'âkɨ̃hɨ uâgɨ, mɨsâre keoró besé, ɨpɨ́tɨ bu'îri da'rêgɨsami.

⁶ Masá naâ weé'ke nɨkɨre keoró wapa yeégɨsami.

⁷ Õ'âkɨ̃hɨ a'tîro weerã́re kɨ̃ɨ̂ tiropɨ katî nu'kuatehere o'ôgɨsami. “Kɨ̃ɨ̂ me'ra dɨka yuú niî nu'kurãsa'” niirã́re, tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂ “Ãyuró weeápɨ” niisére a'marã́ nohore o'ôgɨsami. Tohô niikã́ ape ɨpɨ́ boâtiri ɨpɨ su'ti wetí sĩ'rirãre o'ôgɨsami. Naâ katî nu'kusere ɨárã, ãyuró weé nu'kurãsama.

⁸ Ãpêrã pe'e Õ'âkɨ̃hɨre yɨ'rɨ́ nɨ'karã, naâ ɨaró weesétisama. Diakɨ̃hɨ́kãhasere ɨatírã, yã'asé pe'ere wee sirú tuusama. Õ'âkɨ̃hɨ uâ, naâre ɨpɨ́tɨ bu'îri da'rêgɨsami.

⁹ Niî pe'tirã yã'âro weesétirã pi'etí, yã'âro tɨ'ó yã'arãsama. Neê waro Judeu masare tohô wa'â mɨ'tarosa'. Judeu masa niîtirã kẽ'rare meharóta wa'ârosa'.

¹⁰ Ãyuró weesétirã pe'ere Õ'âkɨ̃hɨ ãyuró weegɨ́sami. Naâre “Mɨsâ ãyuró weewɨ́”, niîgɨsami. Tohô niikã́ naâre ãyuró ehêri põ'ratikã weegɨ́sami. Neê waro Judeu masare tohô weé mɨ'tagɨsami. Judeu masa niîtirã kẽ'rare meharóta weegɨ́sami.

¹¹ Õ'âkɨ̃hɨ Judeu masare, Judeu masa niîtirãre ĩ'yâ dɨka waá nɨ'kotisami.

¹² Judeu masa niîtirã Õ'âkɨ̃hɨ Moisére dutî'kere masîtisama. Naâ yã'âro weé'kere teé dutisé me'ra meheta Õ'âkɨ̃hɨ besegɨ́sami. Yã'âro weé'ke wapa me'ra pe'e naâre besé pekâ me'epɨ kõ'â bahuriógɨsami. Judeu masa pũrikã Õ'âkɨ̃hɨ Moisére dutî'kere masîsama. Teeré masîmirã, yã'âro weesamá. Tohô weégɨ Õ'âkɨ̃hɨ naá maa teé dutisé me'ra naâ yɨ'rɨ́ nɨ'ka'ke wapare bu'îri da'rêgɨsami.

¹³ Moisé dutisére tɨ'osé me'ra di'akɨ̃ Õ'âkɨ̃hɨ “Bu'îri marirã́ niîma”, niîtisami. Kɨ̃ɨ̂ dutisére weerã́ pe'ere “Bu'îri marirã́ niîma”, niîsami.

¹⁴ Judeu masa niîtirã Moisé dutisére moomírã, naâ ãyuró weérã, Õ'âkɨ̃hɨ dutiséreta weérã weemá. Naâ basi Moisé dutisére masirã́ weeró noho weesamá.

¹⁵ Ãyuró weesé me'ra naâ diakɨ̃hɨ́ wãkusére ĩ'yosamá. Moisé dutisére masirã́ weeró noho niîma. Tohô weérã keoró weetíka be'ro yã'âro tɨ'ó yã'asama. Ãyuró weéka be'ro bu'îri moorã́ tɨ'ó yã'asama.

¹⁶ Yɨ'ɨ̂ Jesu Cristo yee kitire werêro nohota a'tîro wa'ârosa'. Õ'âkɨ̃hɨ masaré bu'îri da'reátihi nɨmɨ niikã́, niî pe'tirã wãkusére, ãpêrã ĩ'yâtiropɨ weesére besegɨ́sami. Jesu Cristo yã'âro wãkurã́re, yã'âro weerã́re bu'îri da'rêgɨsami. Ãyusé wãkurã́re, ãyuró weerã́re ãyuró weegɨ́sami. Õ'âkɨ̃hɨ Moisére dutisé kũû'ke niî'

¹⁷ Mɨsâ a'tîro wãkûmisa': “Ɨ̃sâ Judeu masa Õ'âkɨ̃hɨ Moisére dutisé kũû'kere ẽho peórã niî'. Õ'âkɨ̃hɨ yarã niî'. Tohô weérã Judeu masa niîtirã yɨ'rɨóro ãyú yɨ'rɨ nɨ'ka'”, niîmisa'.

¹⁸ Tohô niikã́ a'tîro niî nemosa'. “Ɨ̃sâ Õ'âkɨ̃hɨ ɨasé nohore masî'. Moisé dutî'kere masî yuurã, ɨ̃sâ ãyusé di'akɨ̃re bese masí'.

¹⁹ Kapêri bahutírãre tɨ̃á wã'karã weeró noho Õ'âkɨ̃hɨ yeere masîtirãre bu'ê masi'. Na'î tĩ'aropɨ niirã́re sĩ'óo'rã weeró noho yã'âro weerã́re ãyuró wee dutí'”, niísa'.

²⁰ “Moisé kɨ̃ɨ̂ dutî'kere kɨórã, diakɨ̃hɨ́kãhasere keoró masî'. Tohô weérã tɨ'o masítirãre, Õ'âkɨ̃hɨ yeere neê waro bu'ê wã'korãre bu'ê masi'”, niîmisa'.

²¹ Mɨsâ “Ãpêrãre bu'ê masi'” niîrãtirã, mɨsâ basi pe'e bu'ê mɨ'taro ɨá'. Ãpêrãre “Yahatíkã'ya” niîmirã, ãpêrã yeere yahása'.

²² Mɨsâ, “Mɨsâ nɨmosã́ numia, marapɨ́ sɨmɨa niîtirãre a'me tãrátikã'ya”, niísa'. Tohô niîmirã, a'me tãrása'. “Ãpêrã noho weeró noho bahurã́ yeê'kere ẽho peótikã'ya” niîmirã, naâre ẽho peóse wi'serikãhasere yahása'.

²³ “Ɨ̃sâ Moisé dutî'kere kɨo tĩhárã, ãpêrã yɨ'rɨóro niî'”, niî wãkûmisa'. Tohô niîmirã, teeré weetírã, kɨ̃ɨ̂ dutî'kere yɨ'rɨ́ nɨ'karã weé'. Tohô weérã ãpêrãre Õ'âkɨ̃hɨre buhíkã'kã weérã weé'.

²⁴ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ mɨsâ tohô weesére a'tîro ohâ no'okaro niîwɨ: “Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ dutî'kere yɨ'rɨ́ nɨ'kase bu'iri Judeu masa niîtirã Õ'âkɨ̃hɨre yã'âro uúkũsama”, niîwɨ.

²⁵ Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ Moisére dutisé kũû'kere weekã́, mɨsâ Judeu masa weesétise, õ'rekɨhɨ́ yapa kaserore yehê kõ'ase wapatí'. Weetíkã maa, mɨsâ Judeu masa niisé wapa marí'. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂ kũû'kere weetírã, Judeu masa niîtirã weeró noho tohákã'. Õ'âkɨ̃hɨ yarã weeró noho niîtisa'.

²⁶ Judeu masa niîtirã õ'rekɨhɨ́ yapa kaserore yehê kõ'a no'oya marimá. Naâ Õ'âkɨ̃hɨ Moisére dutî'kere weérã, Judeu masa weeró noho niîsama. Õ'âkɨ̃hɨ naâre “Yarã́ niîma”, niîsami.

²⁷ Mɨsâ Judeu masa Õ'âkɨ̃hɨ Moisére dutî'kere kɨomí'. Õ'rekɨhɨ́ yapa kaserore yehê kõ'amirã, kɨ̃ɨ̂ dutî'kere weé wee'. Ãpêrã, Judeu masa niîtirã õ'rekɨhɨ́ yapa kaserore yehê kõ'atimirã, tohô niikã́ Õ'âkɨ̃hɨ Moisére dutî'kere masîtimirã, kɨ̃ɨ̂ dutisére weesamá. Naâ tohô weekã́, mɨsâ bu'îri kɨosére masî no'o'.

²⁸ Judeu masɨ waro bu'îpɨ di'akɨ̃ weesétitimi. Tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂ õ'rekɨhɨ́ yapa kaserore yehê kõ'ase me'ra di'akɨ̃ judeu masɨ niîtimi.

²⁹ Moisé dutisére yɨ'tigɨ́ meheta Õ'âkɨ̃hɨ yagɨ niîmi. Espírito Santore wãkusé dɨka yuú no'o'kɨ pe'e Judeu masɨ waro niîmi. Kɨ̃ɨ́ta Õ'âkɨ̃hɨ yagɨ niîmi. Kɨ̃ɨ̂re Õ'âkɨ̃hɨ “Ãyugɨ́ niîmi” niî ĩ'yâsami. Masa mehéta tohô ĩ'yâsama.

3

¹ Yɨ'ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, mɨsâ “Too pũríkãre Judeu masa niisé wapa marísari? Õ'rekɨhɨ́ yapa kaserore yehê kõ'ase kẽ'ra wapa marísari?” niísa'.

² Wapatí yɨ'rɨa'. Neê warore a'tîro niî'. Õ'âkɨ̃hɨ Judeu masare kɨ̃ɨ yeé kitire werê dutigɨ, ãpêrãre werê dutigɨ kũûkɨ niîwĩ. Tohô weéro Judeu masa niisé wapatí'. Mɨsâre a'tîro niî nemogɨti.

³ Ãpêrã Judeu masa Õ'âkɨ̃hɨ uúkũsere ẽho peótisama. Naâ tohô ẽho peótimikã, Õ'âkɨ̃hɨ naâre kɨ̃ɨ̂ “Tohô weegɨ́ti” niî'kere “Weé wee'”, niîtisami.

⁴ Õ'âkɨ̃hɨ niî pe'tise kɨ̃ɨ̂ “Weegɨ́ti” niî'kere keoró weegɨ́sami. Marî niî pe'tirã niî soose piharã niîmikã, Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ niî'karo nohota keoró weegɨ́sami. Õ'âkɨ̃hɨre kɨ̃ɨ yeé kiti ohâka pũripɨ a'tîro ohâ no'okaro niîwɨ:

Õ'âkɨ̃hɨ, mɨ'ɨ̂ uúkũsere “Diakɨ̃hɨ́ta niî'”, niî no'o'. Mɨ'ɨ̂re niî soose marí'. Tohô weéro mɨ'ɨ̂re ãpêrãpɨre neê werê sãata basió wee'. Naâ werê sãakã maa, yɨ'rɨ wetí mɨhagɨsa', niî ohâkɨ niîwĩ dɨporókɨ̃hɨpɨ.

⁵ Teeré tɨ'órã, ãpêrã a'tîro niî ma'asama. “Ɨ̃sâ yã'âro weekã́, Õ'âkɨ̃hɨ ãyuró weesé nemoró ĩ'yó no'orosa'.” Too pũríkãre “Õ'âkɨ̃hɨ ɨ̃sâ yã'âro weesére bu'îri da'rêgɨ, keoró weetími”, niîrã weesarí?

⁶ Tohô nií wee'. Naâ tohô niisé keoró niikã́ maa, Õ'âkɨ̃hɨ neê ni'kɨré bu'îri da'rê masiti boosami.

⁷ Apêye maa ãpêrã a'tîro niî nemo ma'asama. “Ɨ̃sâ niî sookã, Õ'âkɨ̃hɨ uúkũsere keoró ĩ'yó no'orosa'. Tohô weérã masá kɨ̃ɨ̂re ‘Ãyú yɨ'rɨami, diakɨ̃hɨ́ uúkũ nu'kugɨ niîmi’, niîrãsama. Tohô niikã́ maa, de'ró weégɨ Õ'âkɨ̃hɨ marîre ‘Mɨsâ yã'âro weesé bɨkɨrã niî'’, niîsari? Kɨ̃ɨ̂ tohô niîgɨ, keoró weetími”, niîsama. Naâ tohô niisé niî ma'ase niî'.

⁸ Naâ “Ɨ̃sâ yã'âro weekã́, Õ'âkɨ̃hɨ ãyuró weesére nemoró masîrãsama”, niîsama. Tohô weérã “Ãyusé wa'aáto niîrã yã'asére weerã́”, niîsama. Ãpêrã yɨ'ɨ̂re, yɨ'ɨ̂ me'rakãharãre mehêkã wãkuáto niîrã, “Paulo a'teré bu'êmi”, niî soosama. Naâ tohô niî soose wapa Õ'âkɨ̃hɨ naâre bu'îri da'rêgɨ, keoró weegɨ́sami. Niî pe'tirã bu'îritirã niîma niisé niî'

⁹ Marî Judeu masa ãpêrã yɨ'rɨóro ãyurã́ niî yɨ'rɨ nɨ'kati? Nií wee'. Marî masî toha'. Niî pe'tirã Judeu masa, Judeu masa niîtirã yã'âro weerã́ niî yuurã, ni'kâro noho bu'îritirã di'akɨ̃ niî'.

¹⁰ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨre marîre a'tîro niîwɨ:

Neê ni'kɨ́ ãyugɨ́ marimí.

¹¹ Neê ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ yeekãhasere tɨ'o masígɨ marimí. Neê ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre masî sĩ'rigɨ, wãkû nɨrɨtisami.

¹² Niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨ yeere du'úrã, dohó pe'tia wa'âsama. Niî pe'tirã yã'âro weemá. Neê ni'kɨ́ ãpêrãre ãyuró weegɨ́ marimí.

¹³ Naâ uúkũse masâ pee susurí pee weeró noho niî'. Tii peé ɨ̃ri wihása'. Teé ɨ̃ri wiháse weeró noho masá yã'âro uúkũsama. Niî soo nu'kusama. Ãyâ nimá kɨogɨ́ weeró noho pũrîro uúkũsama.

¹⁴ Ãpêrãre dohá, ɨpɨ́tɨ tu'tîsama.

¹⁵ Naâ masaré wẽhé kõ'ase maa tɨ'sâ yɨ'rɨasama.

¹⁶ No'ó naâ wa'aró masaré yã'âro weé wã'kasama. Naa yeére dohórẽ', pahasé kɨorã tohakã́ weesamá.

¹⁷ Ãpêrãre ãyuró tɨ'ó yã'akã weesére moosamá.

¹⁸ Õ'âkɨ̃hɨre wio pesáse me'ra ĩ'yâtisama. Kɨ̃ɨ̂re uîtisama, niî ohâ no'okaro niîwɨ.

¹⁹ Marî masî', Moisé kɨ̃ɨ̂ dutisére ɨ̃sâ Judeu masare kũûkɨ niîwĩ. Ɨ̃sâ teé dutisére masîmirã, teeré weetírã, bu'îritirã tohása'. Kɨ̃ɨ̂ dutisé kũû'ke a'tîro niî'. Niî pe'tirã Judeu masare, Judeu masa niîtirãre bu'îritirã niîma, niî masî dutiro tohô niî'.

²⁰ Neê ni'kɨ́ Moisé dutî'kere weé pe'o masitisami. Tohô weégɨ “Moisé dutisére weé pe'okã, ‘Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re bu'îri marigɨ́ niîmi’, niîgɨsami”, niî masitisami. Moisé dutî'ke marîre yã'arã́ niî', niî masî dutiro kũû no'okaro niîwɨ. Jesu Cristore ẽho peóse me'ra yɨ'rɨrã́sa' niisé niî'

²²

²¹ Ni'kâroakãre maha Õ'âkɨ̃hɨ marîre bu'îri marirã́ niikã́ weesé kitire ĩ'yomí. Tee kitíre Moisé kɨ̃ɨ̂ dutî'kere weetímirã, masî no'o'. Marîre Jesu Cristore ẽho peóse me'ra Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨre bu'îri marirã́ niîta basió'. Dɨporópɨ Moisé, tohô niikã́ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã Õ'âkɨ̃hɨ tohô weeátehere kɨ̃ɨ yeé kiti ohâka pũripɨ ohâkãrã niîwã. Õ'âkɨ̃hɨ niî pe'tirã Jesu Cristore ẽho peórãre “Bu'îri marirã́, ãyurã́ niîma”, niîsami. Neê dɨka waá nɨ'kotisami.

²³ Marî niî pe'tirã yã'âro weerã́ niî'. Neê ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró noho weegɨ́ marimí.

²⁴ Tohô niîmikã, Õ'âkɨ̃hɨ marîre ma'ígɨ, kɨ̃ɨ̂ makɨré o'ôo'kɨ niîwĩ. Marî yã'âro weé'kere wẽrî wapa yeé dutigɨ tohô weékɨ niîwĩ. Tohô weéro marî wapa yeétimikã, a'tîro niî'. Jesu Cristore ẽho peóse me'ra Õ'âkɨ̃hɨ marîre “Bu'îri marirã́, ãyurã́ niîma”, niî ĩ'yâsami.

²⁵ Kɨ̃ɨ̂ makɨ́ Jesu Cristore marî yã'âro weé'kere wẽrî wapa yeékã weékɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ wẽrîgɨ diî a'mâ bɨro'ke me'ra marî kɨ̃ɨ̂re ẽho peókã, akobohósami. Teeré weégɨ, Õ'âkɨ̃hɨ keoró kɨ̃ɨ̂ weesére ĩ'yosamí. Dɨporókãharãpɨre naâ yã'âro weekã́, Õ'âkɨ̃hɨ pahá yã'agɨ, bu'îri da'rêtikɨ niîwĩ. Tohô tɨ'ó yã'akã'kɨ niîwĩ.

²⁶ A'tóka terore Jesu Cristo marî yã'âro weé'kere wẽrî wapa yeé'ke me'ra Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ keoró weesére ĩ'yosamí. Meharóta taha kɨ̃ɨ̂ makɨ́ Jesu Cristore ẽho peórãre bu'îri marirã́, ãyurã́ wa'akã́ weesamí.

²⁷ Tohô weérã Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨre marî basi “Ãyurã́ niî'”, niî masitisa'. Moisé dutî'kere weérã meheta, ãyurã́ niî'. Jesu Cristore ẽho peókã pe'e, Õ'âkɨ̃hɨ marîre “Ãyurã́ niîma”, niî ĩ'yâsami.

²⁸ Tohô weérã a'tîro niî masi'. Marî Jesu Cristore ẽho peókã, Õ'âkɨ̃hɨ “Bu'îri marirã́ niîma”, niî ĩ'yâsami. Moisé dutî'kere weekã́ meheta, tohô wa'â'.

²⁹ Õ'âkɨ̃hɨ Judeu masa wiôgɨ se'saro niîtimi. Judeu masa niîtirã kẽ'rare wiôgɨ niîmi.

³⁰ Niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂ ni'kɨréta Õ'âkɨ̃hɨtima. Kɨ̃ɨ̂ Judeu masa Jesu Cristore ẽho peórãre “Bu'îri marirã́, ãyurã́ niîma”, niîsami. Judeu masa niîtirã kɨ̃ɨ̂re ẽho peórã kẽ'rare meharóta niîsami.

³¹ Too pũríkãre marî Jesu Cristore ẽho peóse me'ra Moisé dutî'ke pe'ere wapa marí', niîrã weetí? Nií wee'. A'tîro pe'e weé'. Marî Jesu Cristore ẽho peóse me'ra Õ'âkɨ̃hɨ Moisére dutî'kere wapatírota weé', niî no'o'.

4

¹ Ni'kâroakã mɨsâre Abraão marî yẽkɨ yee kitire werêgɨti. Mɨsâ masîro nohota kɨ̃ɨ̂ Judeu masɨ niî mɨ'ta'kɨ niîkɨ niîwĩ.

² Õ'âkɨ̃hɨ Abraão weesére ĩ'yâgɨ meheta, kɨ̃ɨ̂re “Ãyugɨ́ niîmi”, niîkɨ niîwĩ. Tohô niikã́ maa, Abraão kɨ̃ɨ̂ ãyuró weé'ke wapa “Yɨ'ɨ̂ ãyugɨ́ niî'”, niî masi boopĩ. Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨ pe'ere tohô niîta basió wee'.

³ Kɨ̃ɨ̂ ẽho peókã pe'e, kɨ̃ɨ̂re Õ'âkɨ̃hɨ “Bu'îri marimí”, niîkɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ a'tîro ohâ no'okaro niîwɨ:

Abraão Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peókɨ niîwĩ. Tohô weégɨ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re “Ãyugɨ́, bu'îri marigɨ́ niîmi”, niîkɨ niîwĩ.

⁴ A'tîro mɨsâre werêgɨti. Ni'kɨ́ apêye noho da'rakã́, kɨ̃ɨ̂re wapa yeérã, tohô o'ôrã meheta weemá. Kɨ̃ɨ̂ da'rá'ke wapa wapa yeérã weemá.

⁵ Õ'âkɨ̃hɨ pe'e tohô weetími. Marî ãyuró weesé wapa meheta “Bu'îri marirã́, ãyurã́ niîma”, niîsami. Kɨ̃ɨ̂re ẽho peókã pe'ere, tohô niîsami. Masá yã'âro weerã́re yɨ'rɨ wetíkã weegɨ́ niîmi.

⁶ Dɨporókɨ̃hɨpɨ Davi kẽ'ra yɨ'ɨ̂ niî'karo nohota niîkɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ masá weesére ĩ'yâtimigɨ, kɨ̃ɨ̂re ẽho peókã, “Ãyurã́, bu'îri marirã́ niîma”, niîsami. Tohô niî no'orã noho e'katísama.

⁷ A'tîro niî ohâkɨ niîwĩ teekãhásere:

No'ó Õ'âkɨ̃hɨre yɨ'rɨ́ nɨ'ka'kere akobohó no'o'kãrã e'katíma. Tohô niikã́ yã'âro weesére kõ'â no'o'kãrã e'katíma.

⁸ No'ó Õ'âkɨ̃hɨ “Ã'rí bu'îri marigɨ́ niîmi”, niî no'ogɨ noho kɨ̃ɨ́ kẽ'ra e'katími, niî ohâkɨ niîwĩ Davi.

⁹ Judeu masa õ'rekɨhɨ́ yapa kaserore yehê kõ'a'kãrã di'akɨ̃ e'katítisama. Yehê kõ'a no'oya marirã́ Judeu masa niîtirã kẽ'ra e'katísama. Marî Abraão yeekãhásere wãkû nemorã taha. Õ'âkɨ̃hɨ Abraãore kɨ̃ɨ̂re ẽho peókã ĩ'yâgɨ, “Ãyugɨ́, bu'îri marigɨ́ niîmi”, niîkɨ niîwĩ.

¹⁰ De'ró niikã́ Õ'âkɨ̃hɨ Abraãore “Ãyugɨ́ niîmi”, niîpari? Kɨ̃ɨ̂ õ'rekɨhɨ́ yapa kaserore yehê kõ'a no'oatoho dɨporo Õ'âkɨ̃hɨ Abraãore “Ãyugɨ́, bu'îri marigɨ́ niîmi”, niî tohakɨ niîwĩ.

¹¹ Abraão Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peóka be'ropɨ kɨ̃ɨ̂ õ'rekɨhɨ́ yapa kaserore yehê kõ'akãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ yehê kõ'a no'ose me'ra Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re too dɨporópɨ “Mɨ'ɨ̂ ãyugɨ́, bu'îri marigɨ́ niî'” niî'kere masîkɨ niîwĩ. Tohô weégɨ, Abraão niî pe'tirã ẽho peórã yẽkɨ tohákɨ niîwĩ. Naâ ẽho peóse me'ra Õ'âkɨ̃hɨ niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂re ẽho peórãre “Ãyurã́ niîma”, niîkɨ niîwĩ. Naâ õ'rekɨhɨ́ yapa kaserore yehê kõ'akã meheta, tohô niîkɨ niîwĩ.

¹² Meharóta Judeu masare Abraão naâ yẽkɨ niîmi. Naâ õ'rekɨhɨ́ yapa kaserore yehê kõ'akã meheta, naâ Abraão weeró noho ẽho peórãta kɨ̃ɨ̂ paramérã niîma. Abraão marikã kɨ̃ɨ̂ yehê kõ'a no'oatoho dɨporo Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peó tohakɨ niîwĩ. Abraão ẽho peóse kɨo yuúkã, Õ'âkɨ̃hɨ “Tohô weegɨ́ti” niî'ke keoró wa'âkaro niîwɨ

¹³ Õ'âkɨ̃hɨ Abraãore “Mɨ'ɨ̂re, mɨ'ɨ̂ paramérã niî turiarãre a'tí di'tare o'ôgɨti”, niîkɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ dutisére weéka be'ro meheta tohô niîkɨ niîwĩ. Abraão kɨ̃ɨ̂re ẽho peókã pe'e, kɨ̃ɨ̂re “Ãyugɨ́, bu'îri marigɨ́ niîmi”, niîkɨ niîwĩ. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂re “A'tí di'tare o'ôgɨti”, niîkɨ niîwĩ.

¹⁴ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ dutisé kũû'kere weerã́ di'akɨ̃re “Tohô weegɨ́ti” niî'kere o'okã́ maa, marî ẽho peóse wapa marí boopã. Tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂ Abraãore “Mɨ'ɨ̂re ãyusé o'ôgɨti” niî'ke wapa marí yapatíkã' boopã.

¹⁵ Marî Õ'âkɨ̃hɨ Moisére dutisé kũû'kere weé pe'o masitisa'. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ dutisére masîmirã yɨ'rɨ́ nɨ'kakã, marîre bu'îri da'rêgɨsami. Teé dutisé marikã́ pũrikãre, teé dutisére yɨ'rɨ́ nɨ'kase mari boópã.

¹⁶ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peórã di'akɨ̃re Abraãore “Tohô weegɨ́ti” niî'kere o'ôgɨsami. Kɨ̃ɨ̂ marîre ma'i tĩhágɨ, marî basi wee tutuákã meheta, teeré o'ôsami. Moisé dutisé kũû'kere weerã́ di'akɨ̃re o'ôsome. Niî pe'tirã Abraão weeró noho ẽho peórãre o'ôgɨsami. Abraão niî pe'tirã ẽho peóse kɨorã́ yẽkɨ niîmi.

¹⁷ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ a'tîro niîwɨ Abraãore: “Mɨ'ɨ̂re pehe kurárikãharã yẽkɨ sõróowɨ”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Abraão ẽho peókɨ niîwĩ. Abraão Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨre kɨ̃ɨ̂re ẽho peó yuugɨ, marî yẽkɨ niîkɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨta niî pe'tisere wee masí pe'okã'mi. Wẽrî'kãrãpɨreta masosamí. Kɨ̃ɨ̂ dutiró me'ra no'ó marisépɨreta wee bahúrẽ'sami.

¹⁸ Õ'âkɨ̃hɨ Abraãore “Mɨ'ɨ̂ paramérã niî turiarã pãharã́ niîrãsama” niirí kurare neê põ'ra maríkɨ niîwĩ. Põ'ra marímigɨ, Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re niî'kere “keoró weegɨ́sami”, niî ẽho peókɨ niîwĩ. Tohô weégɨ Õ'âkɨ̃hɨ niî'karo nohota pehe kurárikãharã yẽkɨ wa'âkɨ niîwĩ.

¹⁹ Abraão cem kɨ'mari wa'tero kɨókɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ nɨmó Sara kẽ'ra bɨkɨó waro niîko niîwõ. Tohô niîmikã, Abraão “Ɨ̃sâ põ'ratí masitisa', bɨkɨrã́ waro niî'”, niîtikɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ niî'karo noho ɨ̃sâre põ'ratíkã weegɨ́sami niîgɨ, kɨ̃ɨ̂re ẽho peó du'utikɨ niîwĩ.

²⁰ “Apé tero weégɨ kɨ̃ɨ̂ ‘Weegɨ́ti’ niî'kere weetígɨsami”, niîtikɨ niîwĩ. Tohô niîro noho o'ôgɨ, Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peó nemokɨ niîwĩ. Wãkû tutua, kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: “Ãyú yɨ'rɨami, tutuâ yɨ'rɨgɨ niîmi”, niîkɨ niîwĩ.

²¹ “Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re kɨ̃ɨ̂ ‘Weegɨ́ti’ niisére wee masí pe'okã'sami”, niî ẽho peókɨ niîwĩ.

²² Kɨ̃ɨ̂ tohô ẽho peókã ĩ'yâgɨ, Õ'âkɨ̃hɨ Abraãore, “Ãyugɨ́, bu'îri marigɨ́ niîmi”, niîkɨ niîwĩ.

²³ Õ'âkɨ̃hɨ tohô niî'kere Abraão di'akɨ̃re Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ ohâ no'otikaro niîwɨ.

²⁴ Marí kẽ'rare ohâ no'okaro niîwɨ. Marî Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peókã, Abraãore niî'karo nohota marîre “Ãyurã́, bu'îri marirã́ niîma”, niîsami. Kɨ̃ɨ́ta marî wiôgɨ Jesu wẽrî'kɨpɨre masókɨ niîwĩ.

²⁵ Jesu marî yã'âro weé'ke wapare wẽrîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ wẽrîka be'ro Õ'âkɨ̃hɨ marîre bu'îri marirã́ toha dutígɨ kɨ̃ɨ̂re masókɨ niîwĩ.

5

¹ Marî bu'îri kɨomí'kãrãre marî wiôgɨ Jesu Cristore ẽho peókã, Õ'âkɨ̃hɨ “Mɨsâ ãyurã́ niî'”, niî ĩ'yâsami. Tohô weérã marî yã'âro weé'kere wẽrî wapa yeé yuukã, Õ'âkɨ̃hɨ me'ra wãkû ke'tiro mariró ãyuró niîkã'.

² Jesu Cristore ẽho peókã, Õ'âkɨ̃hɨ marîre ma'ígɨ, kɨ̃ɨ̂ me'ra niiáto niîgɨ yɨ'rɨósami. Kɨ̃ɨ̂ tiropɨ kɨ̃ɨ̂ ãyú yɨ'rɨagɨ niisére bu'î peha tamurãsa'. Marîre “Ãyuró weewɨ́”, niîgɨsami. Kɨ̃ɨ̂ tohô weegɨ́sami niîrã, e'katíse me'ra ko'tê'.

³ Apêye maa taha pi'etírã, e'katí masi'. Marî pi'etírã, nemoró wãkû tutuarãsa'.

⁴ Marî wãkû tutuakã, Õ'âkɨ̃hɨ “Mɨsâ ãyuró weewɨ́”, niîgɨsami. Teeré masîrã, kɨ̃ɨ̂ marîre ãyuró weeátehere wãkûrã, e'katí yuu toha'.

⁵ Õ'âkɨ̃hɨ Espírito Santore marî me'ra niî nu'ku dutigɨ o'ôo'kɨ niîwĩ. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂ me'ra niîrã, Õ'âkɨ̃hɨ marîre ma'isére masî no'o'. Teeré masîrã, “Keoróta marîre ‘Ãyuró weegɨ́ti’ niî'kere weegɨ́sami”, niî no'o'.

⁶ Õ'âkɨ̃hɨ marîre marî basi de'ró yɨ'rɨtá basiótikã ĩ'yâkɨ niîwĩ. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ beséka tero ehakã́, Jesu Cristo marî yã'arã́re wẽrî basakɨ niîwĩ.

⁷ Marî pũrikã neê ãpêrãre wẽrî basa sĩ'ritisa'. No'ó ni'kɨ́ keoró weegɨ́ niîmikã, neê wẽrî basa masitisa'. Apé tero weégɨ ni'kɨ́ ãyugɨ́ warore wẽrî basagɨ, wẽrî basa boosami.

⁸ Õ'âkɨ̃hɨ pũrikã marî yã'arã́ niîmikã, kɨ̃ɨ̂ ma'isére ĩ'yókɨ niîwĩ. Teeré ĩ'yógɨ, Jesu Cristore marîre wẽrî basakã weékɨ niîwĩ.

⁹ Jesu Cristo marîre wẽrî basase me'ra kɨ̃ɨ yeé diî a'mâ bɨrose me'ra Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ ĩ'yóropɨre marîre bu'îri marirã́ tohakã́ weékɨ niîwĩ. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ Jesu Cristo me'rata taha nemoró wee tamúgɨsami. Õ'âkɨ̃hɨ masaré bu'îri da'rerí nɨmɨ niikã́, marîre yɨ'rɨ wetíkã weegɨ́sami. Marîre bu'îri da'rêsome.

¹⁰ Marî Õ'âkɨ̃hɨre ɨatírã niîmikã, kɨ̃ɨ̂ makɨré marîre wẽrî basakã weékɨ niîwĩ. Jesu Cristo wẽrîgɨ diî a'mâ bɨrose me'ra Õ'âkɨ̃hɨ marîre kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã sãhakã́ weékɨ niîwĩ. Tohô weérã marî ni'kâroakãre kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã niî yuurã, a'tîro masî'. Jesu Cristo wẽrî, kɨ̃ɨ̂ masá'ke me'ra maa maha marî bu'îri da'rê no'o boo'kãrãre yɨ'rɨkã́ weegɨ́sami.

¹¹ Apêye maa taha marî wiôgɨ Jesu Cristo me'ra Õ'âkɨ̃hɨ marîre ma'isére wãkûrã, e'katí yɨ'rɨa'. Marî kɨ̃ɨ̂ wẽrî'ke me'ra Õ'âkɨ̃hɨ yarã sãhá'. Adão, tohô niikã́ Jesu Cristo kiti niî'

¹² Ni'kɨ́ ɨmɨ́ Adão wamêtigɨ me'ra yã'âro weesé nɨ'kákaro niîwɨ. Teé me'ra wẽrisé bahuá nɨ'kakaro niîwɨ. Niî pe'tirã masapɨ́re marî yã'âro weerã́ niî yuukã, pẽ'ri pehá pe'tia wa'âkaro niîwɨ. Tohô weéro a'ti ɨmɨ́kohopɨre wẽrisé se'sâ pe'tia wa'âpã.

¹³ Masá Õ'âkɨ̃hɨ Moisére dutisé kũuátoho dɨporopɨ yã'asére weé tohakãrã niîwã. Naâ yã'âro weemíkã, Õ'âkɨ̃hɨ dutisé mari yuúkã, kɨ̃ɨ̂ naâre “Yɨ'ɨ̂ dutisé kũû'kere yɨ'rɨ́ nɨ'ka'”, niîtikɨ niîwĩ. Naâre bu'îri da'rêtikɨ niîwĩ.

¹⁴ Tohô niîmikã, Adão be'rokãharã teê Moisé niîka terokãharãpɨ wẽrîkãrã niîwã. Naâ Adão Õ'âkɨ̃hɨ dutî'kere yɨ'rɨ́ nɨ'ka'karo noho weetímirã, yã'âro weé'ke wapa wẽrîkãrã niîwã. Adão dɨ'pokã́tikɨ niîwĩ yã'âro weesére. Jesu Cristo pe'e a'ti nukúkãpɨ a'tîgɨ, ãyuró weesére dɨ'pokã́tikɨ niîwĩ.

¹⁵ Marî Adão yɨ'rɨ́ nɨ'ka'kere, Õ'âkɨ̃hɨ marîre ma'ígɨ ãyuró weé'kere a'tîro niî masi'. Adão ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂ yɨ'rɨ́ nɨ'ka'ke bu'iri niî pe'tirã wẽrî siru tuuma. Õ'âkɨ̃hɨ pe'e marîre ma'ígɨ, ãyú butia'ro weemí. Marî wapa yeétimikã, ni'kɨ́ ɨmɨ́ Jesu Cristo me'rata niî pe'tirãre ãyú butia'ro weemí. Pekâ me'epɨ wa'â boo'kãrãre kɨ̃ɨ̂ me'ra katî nu'kukã weemí.

¹⁶ Õ'âkɨ̃hɨ marîre ãyuró weé'kere, ni'kɨ́ ɨmɨ́ Adão kɨ̃ɨ̂ yã'âro weé'kere “A'tîro niî'”, niî nemo masi'. Adão ni'kâtita kɨ̃ɨ̂ yɨ'rɨ́ nɨ'ka'ke me'ra marî niî pe'tirãre bu'îritirã tohakã́ weékɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ marîre yɨ'rɨóse pe'e a'tîro niî'. Marî pehetíri yɨ'rɨ́ nɨ'kamikã, Õ'âkɨ̃hɨ marîre ma'ígɨ, bu'îri marirã́, ãyurã́ tohakã́ weékɨ niîwĩ. Marî wapa yeétimikã, tohô weékɨ niîwĩ.

¹⁷ Ni'kɨ́ yɨ'rɨ́ nɨ'ka'ke me'ra wẽrisé se'sâa wa'âpã. Tohô weéro Jesu Cristo wẽrî'ke pe'e tootá yɨ'rɨó'. Õ'âkɨ̃hɨ marîre pahá yã'agɨ, wapa yeétimikã, marîre bu'îri marirã́ tohakã́ weékɨ niîwĩ. Ni'kɨ́ ɨmɨ́ me'rata marîre ɨ'mɨ̂sepɨ katî nu'kuatehere o'ôkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Jesu Cristo niîkɨ niîwĩ.

¹⁸ Ni'kâtita Adão yɨ'rɨ́ nɨ'ka'ke me'ra niî pe'tirã bu'îri da'rê no'oahã tohákãrã niîwã. Jesu Cristo keoró weegɨ́, kɨ̃ɨ̂ wẽrisé me'ra pe'e niî pe'tirã bu'îri marirã́ tohatá basió'. Tohô niikã́ katî nu'kusere bokatá basió'.

¹⁹ A'tîro niî'. Ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre yɨ'rɨ́ nɨ'ka'ke me'ra marî niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂ be'rokãharã kẽ'ra yã'arã́ niî, bu'î peha siru tuu'. Meharóta taha ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ dutisére yɨ'tigɨ́ Jesu Cristo me'ra niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂re ẽho peórãre Õ'âkɨ̃hɨ “Ãyurã́, bu'îri marirã́ niîma”, niîsami.

²⁰ Õ'âkɨ̃hɨ Moisére dutisé kũûgɨ, marî yã'arã́ niî' niisére masî dutigɨ kũûkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weemíkã, yã'âro wee nemó peokãrã niîwã. Õ'âkɨ̃hɨ pe'e yã'asé wee nemókã, nemoró pahá yã'a nemo peokɨ niîwĩ.

²¹ Yã'âro weé'ke wapa wẽrisé niî pe'tirãpɨre se'sâa wa'âkaro niîwɨ. Teé se'sâ'karo weeró noho Õ'âkɨ̃hɨ marîre ma'ígɨ ãyuró weesé kẽ'ra se'sâa wa'âkaro niîwɨ. Marî wiôgɨ Jesu Cristo wẽrisé me'ra marîre ãyurã́, bu'îri marirã́ tohakã́ weékɨ niîwĩ. Tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂ me'ra katî nu'kuatehere o'ôkɨ niîwĩ.

6

¹ Yɨ'ɨ̂ niî'karo nohota yã'asé wee nemókã, Õ'âkɨ̃hɨ nemoró pahá yã'a nemo peosami. Too pũríkãre marîre ma'ígɨ pahá yã'a nemoato niîrã yã'âro weé nu'kurãsari?

² Tohô nií wee'. Jesu Cristo kurúsapɨ wẽrikã́, marí kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ me'ra wẽrî'kãrã weeró noho wa'âkãrã niîwɨ. Wẽrî'kãrã naâ katîrã weé'kere weetísama. De'ró weérã marî too dɨpóro yã'âro weé'karo noho weé nu'ku boosari?

³ Mɨsâ masísa', marî Jesu Cristore ẽho peórã niî tĩharã, wamê yee no'o'. Wamê yee no'orã, kɨ̃ɨ̂ wẽrî'kere bu'î peha tamurã weeró noho niî' niisére ĩ'yó'.

⁴ Jesu Cristo wẽrîka be'ro yaá no'okɨ niîwĩ. Marî wamê yee no'orã, kɨ̃ɨ̂re yaá'karo weeró noho marî yã'âro weesére du'úkãrã niîwɨ. Marî pakɨ kɨ̃ɨ̂ tutuasé me'ra Jesu Cristore wẽrî'kɨpɨre masókɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re masó'karo weeró noho marí kẽ'rare ape ɨpɨ́ sãhakã́ weékɨ niîwĩ.

⁵ Marî Jesu Cristo me'ra niî yuurã, kɨ̃ɨ̂ wẽrî'kere bu'î peha tamu'kãrã weeró noho niî'. Meharóta kɨ̃ɨ̂ wẽrî'kɨpɨ masá'karo weeró noho marí kẽ'ra masarã́sa'.

⁶ A'tîro masî'. Marî too dɨporópɨ yã'âro niiséti'kere Jesu Cristo wẽrisé me'ra kurúsapɨ paâ bi'pe kõ'a no'oro weeró noho wa'âkaro niîwɨ. Marî yã'âro weé'kere du'u dutíro tohô wa'âkaro niîwɨ. Tohô weérã yã'asére weetíkã'ro ɨá'. Marîre teé wehê yẽ'e nɨ'koro weeró noho weé wee' maha.

⁷ Wẽrî'kɨpɨ kɨ̃ɨ̂ katîgɨ yã'âro weé'kere weetísami baa maha. Tohô weérã marí kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ weeró noho teé yã'âro weesére yɨ'rɨ wetí'kãrãpɨ niîrã, weetíkã'ro ɨá'.

⁸ Marî Jesu Cristo me'ra wẽrî bu'i peha tamu'kãrã niî yuurã, a'tîro masî'. Kɨ̃ɨ̂ wẽrî masá'karo weeró noho marí kẽ'ra meharóta kɨ̃ɨ̂ me'ra kɨ̃ɨ̂ weeró noho masarã́sa'.

⁹ Apêyere a'tîro masî'. Jesu Cristo wẽrî'kɨpɨ masákɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ neê wẽrî nemosome maha. Kɨ̃ɨ̂re wẽrisé neê põo tẽósome.

¹⁰ Jesu Cristo masá yã'âro weé'ke wapare wẽrî basagɨ, ni'kâtita wẽrîkɨ niîwĩ. Ni'kâroakãre maha kɨ̃ɨ̂ masáka be'ro Õ'âkɨ̃hɨ me'ra ãyuró niî nu'kumi.

¹¹ Teé weeró noho marî Jesu Cristo me'ra wẽrî'kãrã weeró noho tɨ'ó yã'arã. Kɨ̃ɨ yarã́ niî yuukã, yã'âro weesé marîre dutî masitisa' maha. Teeréta marîre yɨ'rɨó tohakɨ niîwĩ. Tohô weérã Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró noho weesétirã. Yã'asére weetíkã'rã.

¹² Marî ɨpɨ́ boaátihi ɨpɨre yã'asé weé sĩ'rikã, ka'mú ta'arã. Tii ɨpɨ́ yã'âro ɨâri pehasere weetíkã'rã.

¹³ Marî ĩ'yasé, uúkũse, wãkusé niî pe'tise marî ɨpɨpɨ́ niisé me'ra yã'âro weetíkã'rã. Yã'asére weeró noho o'ôrã, Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró pe'e weesétirã, marî ɨpɨpɨ́ niisére kɨ̃ɨ̂pɨre o'ôrã. Wẽrî masá'kãrã weeró noho ãyusé pe'ere weerã́.

¹⁴ Moisé dutî'ke doka niirã́, teeré weetírã, bu'îri da'rê no'orãsama. Marî kɨ̃ɨ̂ dutisé doka nií wee'. Õ'âkɨ̃hɨ marîre bu'îri da'rêro noho o'ôgɨ, marîre ma'ígɨ, akobohókɨ niîwĩ. Tohô weéro yã'âro weesé marîre põo tẽó masitisa'. Marî da'rá ko'terã weeró noho niisé niî'

¹⁵ “Marî Moisé dutisé doka nií wee'. Õ'âkɨ̃hɨ marîre ma'ígɨ, akobohókɨ niîwĩ”, niî'. Too pũríkãre marî yã'âro weekã́, ãyusarí? Nií wee'.

¹⁶ Mɨsâ masísa', marî ãpí dutiró weérã, kɨ̃ɨ̂re da'rá wã'ya ko'terã sãhárã weé'. Kɨ̃ɨ̂ marî wiôgɨ tohágɨ weesamí. Teé weeró noho marî yã'asé weérã, yã'asére weé wã'ya ko'terã weeró noho niísa'. Yã'âro weesé wapa wẽrisére bokarã́sa'. Marî Õ'âkɨ̃hɨ dutiró weérã pũrikã, kɨ̃ɨ̂re da'rá wã'ya ko'terã weeró noho niî'. Marî kɨ̃ɨ̂ dutisére weérã, yã'asé weeró mariró niîrãsa'.

¹⁸

¹⁷ Too dɨpóropɨ mɨsâ yã'asére weérã, da'rá wã'ya ko'terã weeró noho niîkãrã niîwɨ. Ni'kâroakãre ãpêrã mɨsâre Jesu Cristo yee kitire werekã́ tɨ'órã, ãyuró ẽho peó'. Tohô weérã yã'âro weesére yɨ'rɨó no'o tĩharã, ãyusére weé wã'ya'. Mɨsâ tohô weekã́ wãkûgɨ, yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niî'.

¹⁹ Mɨsâre tɨ'o masíkã ɨágɨ, masá naâ uúkũ wɨase noho diâsatise me'ra werê'. Mɨsâ too dɨpóropɨre yã'asére mɨsâ ɨpɨré wiákãrã niîwɨ. Siâpe me'ra yã'âro wee dohákãrã niîwɨ. Ni'kâroakã pe'ere ãyusére wiárã, Õ'âkɨ̃hɨre mɨsâ ɨpɨré wiayá. Kɨ̃ɨ̂ me'ra niî butia'rã, siâpe me'ra kɨ̃ɨ̂ ɨaró di'akɨ̃re weeyá.

²⁰ Mɨsâ too dɨpóropɨre yã'âro weé wã'yarã, yã'asé dutisé doka niî ni'iwɨ yuhûpɨ. Tohô weérã ãyuró weeró ɨásato niiró mariró niîkã'wɨ.

²¹ Mɨsâ yã'âro weérã, yẽ'e nohó ãyusé bokarí? Too dɨpóropɨre mɨsâ yã'âro weé'kere wãkûrã, ni'kâroakãre bopôyasa'. Teé yã'âro weé'ke wapare pekâ me'epɨ bu'îri da'rê no'o boopã.

²² Ni'kâroakãre marî yã'âro weesére yɨ'rɨ wetí'kãrãpɨ niî'. Yã'âro weesé doka nií wee' maha. Õ'âkɨ̃hɨ dutisére da'rá wã'ya ko'terã niî'. Tee pũríkã ãyuró yapatísa'. Marî, marî wiôgɨ Õ'âkɨ̃hɨ me'ra niî'. Siâpe me'ra kɨ̃ɨ̂ ɨaró noho weérã, ãyusé, kɨ̃ɨ̂ tiropɨ katî nu'kusere bokarã́sa'.

²³ Yã'âro weé'ke wapare pekâ me'epɨ bu'îri da'rê no'o, wẽrî dohasere boká no'osa'. Õ'âkɨ̃hɨ marîre wapa maríro o'osé pe'e katî nu'kuatehere bokaátehe niî'. Marî wiôgɨ Jesu Cristo me'ra teeré o'ôgɨsami.

7

¹ Akawerérã, mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ Moisére dutisé kũû'kere masísa'. Marî katirí ɨmɨ̂kohopɨ di'akɨ̃re teé dutî'kere yɨ'tísa'.

² Marîre dutî'ke a'tîro niî'. Ni'kó amûkã dɨ'té'ko koô marapɨ́ katiró ehâ tu'aro kɨ̃ɨ̂ nɨmó niîmo. Kɨ̃ɨ̂ wẽrîka be'ro naâ dɨ'té'ke pe'tiá wa'ása'. Koô marâpɨ moogó tohasamó taha.

³ Koô marapɨ́ katîmikã, ãpiré nɨórẽ'go, yã'âro weégo weesamó. Õ'âkɨ̃hɨ dutisére yɨ'rɨ́ nɨ'kago weesamó. Koô marapɨ́ wẽrîka be'ro pũrikãre ãpí me'ra nɨórẽ'kã, yã'asé meheta niî'. Õ'âkɨ̃hɨre yɨ'rɨ́ nɨ'katisamo.

⁴ Koô marapɨ́ wẽrî'karo weeró noho marîre ni'kâroakãre a'tîro wa'â'. Too dɨpóropɨre Moisé dutî'kere yɨ'tí ni'iwɨ yuhûpɨ. Jesu Cristo kɨ̃ɨ̂ wẽrikã́, marí kẽ'ra wẽrî'kãrã weeró noho wa'âkãrã niîwɨ. Tohô weérã Jesu Cristo wẽrisé me'ra marî Moisé dutisé doka niî'kere du'ú no'owɨ. Ni'kâroakãre Jesu Cristo wẽrî masasé me'ra kɨ̃ɨ yarã́ niî'. Marîre Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró weeáto niîgɨ kɨ̃ɨ yarã́ sãhakã́ weékɨ niîwĩ.

⁵ Too dɨpóropɨ marî tɨ'sasé noho yã'asére ɨâri pehawɨ. Moisé dutî'ke marîre ka'mú ta'akã, weeyá niîro noho wa'âwɨ. Niî pe'tise marî ɨpɨpɨ́ niisé me'ra marî yã'âro ɨâri pehasere weewɨ́. Teé yã'asére weérã, pekâ me'epɨ bu'îri da'rê no'o, yapatí diha boopã.

⁶ Too dɨpóropɨ Moisé kɨ̃ɨ̂ dutisé doka niî ni'iwɨ yuhûpɨ. Ni'kâroakãre maha marî Jesu Cristo me'ra niîrã, Moisé dutisé doka nií wee'. Teeré yɨ'rɨ wetí'kãrãpɨ niî'. Tohô weérã marî Espírito Santo me'ra ape ɨpɨ́ sãhá'. Kɨ̃ɨ̂ wee tamúro me'ra Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró weeséti masi'. Ãyuró weé sĩ'rimigɨ, yã'asé bu'iri põo tẽótisa' niisé niî'

⁷ Too pũríkãre “Moisé dutî'ke yã'â niî'”, niîrãsari? Nií wee'. Teé dutisé marikã́ maa, yɨ'ɨ̂ yã'agɨ́ niî' niisére masîti boopã. Kɨ̃ɨ̂ dutisé a'tîro niî'. “Ãpêrã yeere ɨotíkã'ya”, niî'. Teé marikã́ maa, yɨ'ɨ̂ teé ɨosére “Yã'asé niî'”, niî masîti boopã.

⁸ Teé dutisé “Weetíkã'ya” niîmikã, yɨ'ɨ̂ pe'ere niî pe'tise no'ó ɨaró ɨâri pehasere weeyá niîro noho wa'âwɨ. Dutisé marikã́ maa, “Yã'asé niî'”, niî masî no'oya mari boópã.

⁹ Dɨporópɨ yɨ'ɨ̂ Moisé dutî'kere ãyuró masîtigɨ, wãkû ke'tiro mariró niîkã'miwɨ. “Ãyuró weegɨ́ niî'”, niî wãkûmiwɨ. Be'ró teé dutisé masîka be'ro na'îro ãpêrã yeere ɨoyá niîro noho wa'âwɨ. Yɨ'ɨ̂ yã'âro weégɨ, “Yã'agɨ́ niî'”, niî tɨ'ó yã'awɨ.

¹⁰ Marî Õ'âkɨ̃hɨ dutisére weérã, ãyuró niîkã' boosa'. Yɨ'ɨ̂ pe'e teé dutisé de'ró weé pe'o masitigɨ, bu'îritigɨ tohawɨ́. Teé dutisé masaré Õ'âkɨ̃hɨ me'ra ãyuró tohakã́ wee boóro noho o'ôro, yɨ'ɨ̂ pe'ere bu'îritigɨ tohakã́ weewɨ́.

¹¹ Yã'asé yɨ'ɨ̂pɨre niîro, Õ'âkɨ̃hɨ dutisére yɨ'rɨ́ nɨ'kakã weewɨ́. Teé yã'asé yɨ'ɨ̂re niî soo wioritiwɨ. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ teé dutî yuukã, yã'âro weégɨ, bu'îritigɨ tohawɨ́. Õ'âkɨ̃hɨre ĩ'yâ tu'tigɨ tohawɨ́.

¹² Õ'âkɨ̃hɨ Moisére dutî'ke ãyusé warota niî'. Diakɨ̃hɨ́ werê me'rikã'. Teé dutisé mari yeé niiátehere wee tamú'.

¹³ Too pũríkãre Õ'âkɨ̃hɨ dutisé ãyusé niîmiro, de'ró weéro marîre bu'îritirã tohakã́ weesarí? Weetísa'. Marî yã'asé wapa pe'e bu'îritirã tohása'. Tohô weéro teé dutisé ãyusé me'ra yã'asére “Yã'aséta niî'”, niî masî no'o'. Tohô weérã marî yã'âro weérã, Õ'âkɨ̃hɨre yɨ'rɨ́ nɨ'karã weé' niîrã, marîre kɨ̃ɨ̂ bu'îri da'reátehe kẽ'rare masîwɨ.

¹⁴ Marî masi', Moisé kɨ̃ɨ̂ dutî'kere Espírito Santo me'ra Õ'âkɨ̃hɨta kũûkɨ niîwĩ. Tohô weéro ãyusé di'akɨ̃ niî'. Marî pe'e yã'arã́ niî tĩharã, yã'asé marîpɨre niisé doka niî'.

¹⁵ Yɨ'ɨ̂, yɨ'ɨ̂ weé sĩ'risere weé wee'. Yɨ'ɨ̂ neê weé sĩ'ritise pe'ere weé'. Yɨ'ɨ̂ a'teré masîtisa'. De'ró weégɨ tohô weégɨ weésa'.

¹⁶ Yɨ'ɨ̂ weé sĩ'ritise pe'ere weégɨ, a'tîro masî'. “Õ'âkɨ̃hɨ dutisé ãyuséta niî'”, niî'.

¹⁷ Yɨ'ɨ̂ meheta yã'âro weé'. Yɨ'ɨ̂pɨre yã'asé niî yuuro, yɨ'ɨ̂re yã'âro weekã́ weé'.

¹⁸ Yɨ'ɨ̂ ãyuró weé sĩ'rimigɨ, weé põo tẽótisa'. Tohô weégɨ a'tîro masî'. Yɨ'ɨ̂pɨre neê ãyusé marí'.

¹⁹ Ãyusé yɨ'ɨ̂ weé sĩ'risere wee boóro noho o'ôgɨ, yã'asé yɨ'ɨ̂ weé sĩ'ritise pe'ere weé'.

²⁰ Yɨ'ɨ̂ weé sĩ'ritisere weégɨ, yɨ'ɨ̂ basi meheta tohô weé'. Yɨ'ɨ̂pɨre yã'asé niisé pe'e yɨ'ɨ̂re sɨ'orí weé'.

²¹ Tohô weéro a'tîro wa'â' yɨ'ɨ̂re. Yɨ'ɨ̂ ãyuró weé sĩ'rikã, yã'asé di'akɨ̃ wa'â wioriti'. Yã'asé pe'e ɨ'mɨtã́'.

²² Yɨ'ɨ̂ basi pe'e Õ'âkɨ̃hɨ dutisére tɨ'sâ yɨ'rɨami'.

²³ Tohô niîmikã, yã'asé yɨ'ɨ̂ ɨpɨpɨ́ niisé pe'e yã'âro wee dutí'. Yɨ'ɨ̂ wãkusé me'ra ãyuró weé sĩ'ri'. Yã'âro weégɨ, ãyuró wee boó'kere weetísa'. Tohô weéro yã'âro weesé yɨ'ɨ̂re wehê yẽ'ese weeró noho niî'.

²⁵

²⁴ Yã'âro weesére du'u masítigɨ, yã'â butia'ro tɨ'ó yã'asa'. Noá yɨ'ɨ̂re teé yã'asére, bu'îritigɨ tohakã́ weesére yɨ'rɨ wetíkã weesarí? Õ'âkɨ̃hɨ ni'kɨtá marî wiôgɨ Jesu Cristo me'ra yɨ'ɨ̂re yɨ'rɨ wetíkã weegɨ́sami. Tohô weégɨ Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niî'. Yɨ'ɨ̂ uúkũ'kere a'tîro neêo nɨ'ko, werêgɨti. Yɨ'ɨ̂ basi Õ'âkɨ̃hɨ dutisére weé sĩ'rimi'. Tohô weé sĩ'rimikã, yã'asé yɨ'ɨ̂pɨre niisé pe'e yɨ'ɨ̂re yã'âro sɨ'orí weé'.

8

²

¹ Jesu Cristo marîre yã'âro niiséti'kere yɨ'rɨ wetíkã weékɨ niîwĩ. Tohô weérã ni'kâroakãre marî Jesu Cristo yarã bu'îri da'rê no'osome maha. Espírito Santo marîre Õ'âkɨ̃hɨ me'ra ãyuró niikã́ weemí. Ni'kâroakãre Espírito Santo dutisére weérã, yã'âro weé wee'. Tohô weérã pekâ me'epɨ wa'âsome.

³ Marî yã'âro weerã́ niî yuukã, Moisé dutî'ke weé pe'ota basiótipã. Moisé dutî'ke me'ra yɨ'rɨ masí wee'. Õ'âkɨ̃hɨ pe'e yɨ'rɨó masimi. Kɨ̃ɨ̂ marî yã'âro weé'kere wẽrî wapa yeé dutigɨ kɨ̃ɨ̂ makɨré o'ôo'kɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ makɨ́ marî yã'âro weerã́ ɨpɨ́ weeró noho ɨpɨtíkɨ niîwĩ. Tii ɨpɨ́ me'ra wẽrîgɨ, yã'asére kõ'â wapa yee pe'okã'kɨ niîwĩ.

⁴ Teeré kõ'âgɨ, marîre Õ'âkɨ̃hɨ dutiró wee masiáto niîgɨ tohô weékɨ niîwĩ. Marî ɨaró weé sĩ'risere weé wee' maha. Ni'kâroakãre Espírito Santo tutuaró me'ra kɨ̃ɨ̂ ɨaró weeséti'.

⁵ Marî ɨaró weé sĩ'risere weesétirã, marî ɨasé noho di'akɨ̃re wãkúsa'. Espírito Santo me'ra niisétirã, kɨ̃ɨ̂ ɨasé noho pe'ere weésa'.

⁶ Marî ɨaró noho di'akɨ̃re weesétirã, pekâ me'epɨ wa'ârãsa'. Espírito Santo ɨaró noho weérã, marî ehêri põ'rapɨ ãyuró tɨ'ó yã'a'. Tohô niikã́ Õ'âkɨ̃hɨ me'ra ãyuró katî nu'kukã'rãsa'.

⁷ Marî ɨaró noho di'akɨ̃re weesétirã, Õ'âkɨ̃hɨ me'ra uârã weeró noho weésa'. Kɨ̃ɨ̂ dutisére neê weé sĩ'riti, neê wee masítisa'.

⁸ Marî ɨaró weesétirã, Õ'âkɨ̃hɨre e'katíkã wee masítisa'.

⁹ Ni'kâroakãre Espírito Santo marîpɨre niîmi. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂ tutuaró me'ra kɨ̃ɨ̂ ɨaró noho weé'. Marî ɨaró weé sĩ'risere weetísa' maha. Espírito Santo marî me'ra niîtikã, kɨ̃ɨ̂ ɨaró weetísa'. Jesu Cristo yarã niîtisa'.

¹⁰ Marî yã'âro weesé wapa marî ɨpɨ́ boâ dihaatihi ɨpɨ niî'. Tohô boâ dihaatihi ɨpɨ niîmikã, Jesu Cristo marîpɨre niî yuukã, Õ'âkɨ̃hɨ marîre “Ãyurã́, bu'îri marirã́ niîma”, niî ĩ'yâsami. Tohô weéro marî ɨpɨ́ boâmikã, marî ehêri põ'ra ɨ'mɨ̂sepɨ katî nu'kukã'rosa'.

¹¹ Õ'âkɨ̃hɨ Jesu Cristo wẽrî'kɨpɨre masókɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ́ta taha Espírito Santo marîpɨre niikã́, marî ɨpɨ́ wẽrîka ɨpɨre masogɨ́sami. Espírito Santo tutuaró me'ra tohô weegɨ́sami.

¹² Akawerérã, tohô weérã marî Espírito Santore kɨórã, kɨ̃ɨ̂ dutisére weeró ɨá'. Marî ɨaró weé sĩ'rise noho pe'ere “Weeró ɨása'” nií wee'.

¹³ Marî ɨaró weesétirã, pekâ me'epɨ bu'îri da'rê bahurió no'orãsa'. Teé yã'asére Espírito Santo wee tamúro me'ra weé du'urã pũrikã, katî nu'kurãsa'.

¹⁴ Niî pe'tirã Espírito Santo wãkusé o'osére wee sirú tuurã noho Õ'âkɨ̃hɨ põ'ra niîma.

¹⁵ Õ'âkɨ̃hɨ Espírito Santore marîre o'ôo'kɨ niîwĩ. Tohô weérã ni'kâroakãre da'rá ko'terã naâ wiôgɨre uîrã weeró noho nií wee'. Marîre Õ'âkɨ̃hɨ põ'ra sãhakã́ weesamí. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂ wee tamúro me'ra marî Õ'âkɨ̃hɨre “Pakɨ́”, niî masi'.

¹⁶ Espírito Santo marî wãkusépɨ “Õ'âkɨ̃hɨ põ'ra niî toha'”, niî tɨ'ó yã'akã weemí.

¹⁷ Marî Õ'âkɨ̃hɨ põ'ra niî yuurã, kɨ̃ɨ̂ “Yɨ'ɨ̂ põ'rare ãyusé o'ôgɨti” niî'kere yẽ'êrãsa'. Jesu Cristo kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ o'oátehere yẽ'êgɨsami. Marí kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ me'ra teeré yẽ'êrãsa'. Marî ni'kâroakãre Jesu Cristo pi'etísere bu'î peha tamurã, be'ropɨ́ kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niisé kẽ'rare bu'î peha tamurãsa'. Õ'âkɨ̃hɨ marîre ãyuró weeátehekãhase niî'

¹⁸ Marî a'ti nukúkãpɨre pi'etí', pi'etírã pe'ea'. Be'ropɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ marîre ɨ'mɨ̂sepɨ ãyusére o'oátehere wãkukã́ maa, ni'kâroakã marî pi'etíse mehô niisé niî'.

¹⁹ Be'ró ni'kâ nɨmɨ Õ'âkɨ̃hɨ “Ã'rá yɨ'ɨ̂ põ'ra niîma. Naâre ãyusé o'ôgɨti”, niîgɨsami. Niî pe'tise kɨ̃ɨ̂ weé'ke ɨ'mɨárokãhase, a'ti nukúkãkãhase kɨ̃ɨ̂ tohô weeátehere masá apêye nohore ɨpɨ́tɨ ĩ'yâ sĩ'riro weeró noho ko'tê'.

²¹

²⁰ Neê waropɨre Õ'âkɨ̃hɨ weé'ke ãyusé di'akɨ̃ niîkaro niîmiwɨ. Be'ró Adão Õ'âkɨ̃hɨre yɨ'rɨ́ nɨ'ka'ke bu'iri a'ti nukúkãkãhase dohá wa'âkaro niîwɨ. A'ti nukúkã basi dohotíkaro niîwɨ. Õ'âkɨ̃hɨ niî'karo nohota dohókaro niîwɨ. Tohô weérã wa'îkɨ̃rã, yukɨpagɨ́, niî pe'tise a'ti nukúkãkãhase boâ dihasa'. Tohô boâ dihamikã, be'ropɨ́ ãyuró apogɨ́sami taha. Õ'âkɨ̃hɨ ni'kâ nɨmɨ besékɨ niîwĩ. Keoró tii nɨmɨ́ niikã́, kɨ̃ɨ̂ põ'raré ãyurã́ waro wa'aáto niîgɨ dɨka yuúgɨsami. Apêye kɨ̃ɨ̂ weé'ke kẽ'rare dɨka yuúgɨsami. Tohô weekã́, kɨ̃ɨ̂ neê waropɨ weé'karo weeró noho ãyuró niîrosa' taha. Boâ dihasome maha.

²² Marî a'tîro masî'. Teê a'te nɨmɨ́ripɨ kẽ'ra niî pe'tise Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ weé'ke boâ dihasere pe'tikã́ ɨaró, pũrisére tɨ'ó yã'aro weeró noho tɨ'ó yã'a'. Ni'kó numiô wi'magɨ́ wɨâgo pũrisé tɨ'ó yã'aro weeró noho tɨ'ó yã'a'.

²³ A'ti ɨmɨ́koho se'saro teeré tohô tɨ'ó yã'a wee'. Marî Espírito Santore kɨorã́ kẽ'ra pi'etí'. Be'ropɨ́ marîre dɨka yuuátehere ɨpɨ́tɨ waro yẽ'ê sĩ'rirã, pũriró tɨ'ó yã'aro weeró noho yuû kue'. Marî Espírito Santore kɨokã́, niî pe'tise Õ'âkɨ̃hɨ “O'ôgɨti” niî'kere o'ôgɨsami. Be'ró Õ'âkɨ̃hɨ marîre, “Yɨ'ɨ̂ põ'ra niîma”, niîgɨsami. Toóka tero niikã́, marîre ma'ma ɨpɨ́, yã'asé weetíri ɨpɨre o'ôgɨsami.

²⁴ Marî Jesu Cristore ẽho peókã, marîre yɨ'rɨókɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ marîre be'ropɨ́ weeátehere ko'tê ẽho peó'. Marî ĩ'yâ'kepɨre de'ró weeáhã ko'tê nemo boosari? Ĩ'yâ'kepɨre ko'tê no'oya marí'.

²⁵ Marî ĩ'yâtise pũrikãre ko'tê ẽho peórã, soharó, kari butíro mariró ko'tê me'rikã'.

²⁶ Marî ãyusére wee tutuáti tĩharã, Õ'âkɨ̃hɨre “De'ró sẽriró ɨasarí?” niî masitisa'. Teeré ĩ'yâgɨ, Espírito Santo marîre wee tamúsami. Kɨ̃ɨ̂ basi mari yeé niiátehere Õ'âkɨ̃hɨre sẽri basásami. Kɨ̃ɨ̂ teeré sẽri baságɨ, masá naa yeé ɨseri me'ra uúkũ masitise nohore sẽrisamí.

²⁷ Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró nohota Espírito Santo marîre, kɨ̃ɨ yarã́re sẽri basásami. Tohô weégɨ Õ'âkɨ̃hɨ niî pe'tise marî wãkusére ĩ'yâ bese pe'ogɨ, Espírito Santo marîre sẽri basásere masîsami.

²⁸ Õ'âkɨ̃hɨ marîre kɨ̃ɨ̂ ɨaró weeáto niîgɨ besékɨ niîwĩ. Tohô weérã marî a'tîro masî'. Marî kɨ̃ɨ̂re ma'irã́re wee tamú nu'kukã'sami. kɨ̃ɨ̂ weeró noho wa'akã́ ɨágɨ niî pe'tise marîre wa'asére ãyuró yapatíkã weesamí.

²⁹ Õ'âkɨ̃hɨ neê waropɨre ĩ'yâ bese nɨ'ko tohagɨpɨ “Ã'rá yɨ'ɨ̂ põ'ra niîrãsama”, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ makɨ́ weeró noho niisétiato niîgɨ tohô weékɨ niîwĩ. Tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂ makɨré “Niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂re ẽho peórã masá ma'mi niiáto”, niîkɨ niîwĩ.

³⁰ Dɨporópɨ Õ'âkɨ̃hɨ marîre kɨ̃ɨ yarã́ niiáto niîgɨ bese yuú tohakɨ niîwĩ. Besé toha, kɨ̃ɨ̂ põ'rá sãhakã́ weékɨ niîwĩ. Be'ró “Bu'îri marirã́, ãyurã́ niîma”, niîkɨ niîwĩ. Marî kɨ̃ɨ̂ tohô niî'kãrãre ɨ'mɨ̂sepɨ kɨ̃ɨ̂ makɨ́ weeró noho niisétiahãre kũû tohakɨ niîwĩ.

³¹ Marî teeré masîrã, yẽ'e nohó niî nemo boosari? Õ'âkɨ̃hɨ marîre wee tamú yuukã, ãpêrã marîre yã'âro weemíkã, wãkû ke'ti wee'. Marîre naâ yã'âro wee dohá masitisama.

³² Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ makɨ waró marikãre o'ôo'kɨ niîwĩ. Neê “O'ôsome” niîtigɨta, marî niî pe'tirã yee niiátehere wẽrî basa dutigɨ tohô o'ôo'kɨ niîwĩ. Apêyepɨ maa tãhâsami maha. De'ró weeákɨhɨ kɨ̃ɨ̂ makɨ́ Jesu Cristore marîre o'ô'kɨ niîmigɨ, apêye niî pe'tisere o'ôti boosabe. O'ôgɨsami.

³³ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ besé'kãrãre neê ni'kɨpɨ́reta masá bese wɨáropɨ werê sãaro weeró noho “Ã'rá yã'arã́ niîma”, niîta basió wee'. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ basita “Ã'rá bu'îri marimá” niîgɨsami.

³⁴ Neê ni'kɨ́ “Ã'raré bu'îri da'reró ɨá'”, niî masitisami. A'tîro niî'. Jesu Cristota marîre wẽrî basakɨ niîwĩ. Wẽrî toha, masákɨ niîwĩ. Ni'kâroakã kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ diakɨ̃hɨ́ pe'e wiôgɨ duhirí kumuropɨ mari yeé niiátehere sẽri baságɨ weesamí. Tohô weégɨ neê ni'kɨ́ marî Õ'âkɨ̃hɨ besé'kãrãre “Bu'îri da'reró ɨá'”, niî masitisami.

³⁵ Jesu Cristo marîre ma'isére neê ni'kɨ́ ka'mú ta'a masitimi. Marî pi'etíkã, marî diâsaro tɨ'ó yã'akã, ãpêrã marîre yã'âro weekã́, Jesu Cristo ma'í nu'kukã'sami. Tohô niikã́ ba'asé mookã́, su'tí mookã́, wiosé wa'tero niikã́, ãpêrã marîre wẽhekã́, Jesu Cristo marîre ma'í nu'kusami.

³⁶ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ niîro nohota Õ'âkɨ̃hɨ yarãre a'tîro niî':

Mɨ'ɨ̂re ẽho peóse bu'iri ɨmɨ̂kohori nɨkɨ ãpêrã ɨ̃sâre wẽhetá wió niî'. Ovelhare wẽherã́tirã apêropɨ miáarã weeró noho ɨ̃sâre weemá, niî ohâ no'okaro niîwɨ.

³⁷ Marî yã'âro yɨ'rɨ́rã, Jesu Cristo marîre ma'igɨ́ wee tamúse me'ra niî pe'tise yã'asére dokâ ke'akã wee masísa'. Tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂ wee tamúse me'ra nemoró wãkû tutua nemo masi'.

³⁸ Yɨ'ɨ̂ a'teré “Diakɨ̃hɨ́ta niîro weé'”, niî'. Õ'âkɨ̃hɨ marîre ma'isére neê apêye noho ka'mú ta'a masitisa'. Wẽrisé, katisé ka'mú ta'a masitisa'. Tohô niikã́ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã ɨ'mɨ̂sekãharã, wãtiâ, naâ wiôrã Õ'âkɨ̃hɨ marîre ma'isére ka'mú ta'a masitisama. Apêye kẽ'ra ni'kâroakã niisé, be'ropɨ́ niiátehe neê ka'mú ta'a masi wee'.

³⁹ Tohô niikã́ ɨ'mɨáropɨkãhase, ɨ̃'kɨáropɨkãhase, Õ'âkɨ̃hɨ weé'ke noho kẽ'ra neê Õ'âkɨ̃hɨ marîre ma'isére ka'mú ta'a masi wee'. Õ'âkɨ̃hɨ marî wiôgɨ Jesu Cristo yarã niî yuukã, marîre ma'í nu'kusami.

9

³

¹ Yɨ'ɨ̂ akawerérã Israel kurakãharã Jesuré ẽho peótikã, yã'â butia'ro ehêri põ'ratisa'. Yaa kurákãharã Jesu Cristore ẽho peókã ɨágɨ, naâ pekâ me'epɨ bu'îri da'rê no'o boo'kere dɨka yuú sĩ'rigɨ yɨ'ɨ̂ pe'e wapa yeé basa sĩ'rimi'. Yɨ'ɨ̂ tohô weégɨ Jesu Cristore neê ĩ'yâ nemoti boosa' maha. Yɨ'ɨ̂ Jesu Cristore ẽho peó tĩhagɨ, niî soo wee'. Diakɨ̃hɨ́ teeré werê'. Espírito Santo kẽ'ra yɨ'ɨ̂ niisére “Diakɨ̃hɨ́ta niî'”, niîsami.

⁴ Israel kurakãharã Israel wamêtigɨ paramérã niî turiarãpɨ niîma. Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂ põ'ra niiáto niîgɨ naâre besékɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ naâ me'ra niîgɨ, kɨ̃ɨ̂ tutuasére, kɨ̃ɨ̂ asistésere naâre ĩ'yókɨ niîwĩ. “Yɨ'ɨ̂ mɨsâ wiôgɨ niî'. Mɨsâ, yaa kurákãharã niî'”, niîkɨ niîwĩ. Naâre ãyuró niiséti masiato niîgɨ kɨ̃ɨ̂ dutisére Moisére kũûkɨ niîwĩ. Naâre Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ kɨ̃ɨ̂re ẽho peósere kũûkɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ naâre “Mɨsâ paramérã niî turiarãre ãyuró weegɨ́ti”, niîkɨ niîwĩ.

⁵ Ɨ̃sâ yẽkɨ sɨmɨá Israel kurakãharã niî mɨ'ta'kãrã paramérã niî turiarãpɨ niî'. Abraão, Isaque, Jacó, kɨ̃ɨ̂ põ'rá doze paramérã niî turiarãpɨ niî'. Jesu Cristo kẽ'ra masɨ́ niî yuugɨ, tii kurápɨ bahuá siru tuugɨ, Israel kurakɨ̃hɨ naâ akawerégɨ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ niîmi. Niî pe'tise yɨ'rɨóro niîmi. Kɨ̃ɨ̂re “Mɨ'ɨ̂ ãyú yɨ'rɨagɨ niî'” niî nu'kukã'ro ɨá'. Tohôta weeró ɨá'.

⁶ Õ'âkɨ̃hɨ Israel kurakãharãre ãyuró weemíkã, pãharã́ kɨ̃ɨ̂re ẽho peótima. Naâ ẽho peótikã, “Õ'âkɨ̃hɨ Israel kurakãharãre ‘Ãyuró weegɨ́ti’ niî'kere weetími”, niîgɨ meheta weé'. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ niî'kere keoró weemí. A'tîro niî'. Niî pe'tirã Israel paramérã niî turiarã Õ'âkɨ̃hɨ põ'ra niîtima, niîro weé'.

⁷ Õ'âkɨ̃hɨ Abraãore “Mɨ'ɨ̂ paramérã niî turiarãre ãyusé o'ôgɨti”, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niî'kere niî pe'tirã Abraão paramérã niî turiarã yẽ'êtisama. Õ'âkɨ̃hɨ Abraãore a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Isaque paramérã niî turiarã di'akɨ̃ mɨ'ɨ̂ paramérã waro niîrãsama.”

⁸ A'tîro niîro weé'. Niî pe'tirã Abraão yaa kurapɨ bahuá siru tuurã, Õ'âkɨ̃hɨ põ'ra niîtima. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ “Ãyusé weegɨ́ti” niî'kere ẽho peórã, Õ'âkɨ̃hɨ põ'ra niîma. Naáta Abraão paramérã waro niîma.

⁹ Õ'âkɨ̃hɨ Abraãore niî'ke a'tîro niîkaro niîwɨ: “Apé kɨ'ma a'tóka tero nohota a'tîgɨti taha. Tiîtare Sara makɨ̂ti tohagosamo”, niîkɨ niîwɨ.

¹⁰ A'té di'akɨ̃ nií wee'. Apêye tootá nemó'. Naâ makɨ́ Isaque bɨkɨâ, be'ró Rebecare nɨmôtikɨ niîwĩ. Be'ró koô nihî pako niirí kurare Õ'âkɨ̃hɨ koó kẽ'rare uúkũkɨ niîwĩ. Koô põ'rá sɨ'rɨá'kãrã, Isaque ni'kɨ́ põ'rata niîkãrã niîwã.

¹²

¹¹ Naâ bahuá ãyusé, yã'asére weeátoho dɨporo Õ'âkɨ̃hɨ ni'kɨré bese yuú tohakɨ niîwĩ. Tohô weesé me'ra Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ ɨaró besesére ĩ'yókɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ no'ó besé sĩ'rirãre besesamí. Naâ weesére ĩ'yâgɨ meheta, besesamí. Tohô weégɨ Rebecare niîkɨ niîwĩ: “Masá ma'mi kɨ̃ɨ̂ akabihíre da'rá ko'tegɨ sãhagɨ́sami.”

¹³ A'té Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ niîro nohota keoró niî'. “Jacoré besewɨ́. Esaú pe'ere besetíwɨ”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ.

¹⁴ Too pũríkãre marî de'ró pe'e niîrãsari? “Õ'âkɨ̃hɨ ni'kɨré ãpí yɨ'rɨóro beségɨ, keoró weetími”, niîrãsari? Nií wee'.

¹⁵ A'tîro pe'e niî'. Dɨporópɨ Õ'âkɨ̃hɨ Moisére a'tîro niîkɨ niîwĩ: “No'ó yɨ'ɨ̂ pahá yã'a sĩ'rigɨre pahá yã'agɨti”, niîkɨ niîwĩ.

¹⁶ Tohô weérã marî masî'. Õ'âkɨ̃hɨ basi kɨ̃ɨ̂ pahá yã'a sĩ'rirãre pahá yã'asami. Masá pahá yã'a dutikã meheta pahá yã'asami. Tohô niikã́ ãyuró weesé wapa meheta pahá yã'asami.

¹⁷ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ niî'kere a'tîro ohâ no'okaro niîwɨ. Dɨporókɨ̃hɨpɨ Egito dutigɨ́ wiôgɨ Faraóre a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Yɨ'ɨ̂ tutuasére mɨ'ɨ̂ me'ra ĩ'yogɨ́ti niîgɨ, mɨ'ɨ̂re wiôgɨ sõróowɨ. Niî pe'tirokãharã yɨ'ɨ̂ tutuagɨ́ niisére masî dutigɨ tohô weewɨ́”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ.

¹⁸ Tohô weégɨ Õ'âkɨ̃hɨ no'ó kɨ̃ɨ̂ pahá yã'a sĩ'rirãre pahá yã'asami. No'ó ehêri põ'ra bɨtirã́re ehêri põ'ra bɨtikã́ weesamí. Naâ ɨaró nemoró yã'âro weeáto niîgɨ tohô weesamí.

¹⁹ Yɨ'ɨ̂ tohô niisére tɨ'órã, mɨsâ a'tîro niî boosa': “Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ basita ehêri põ'ra bɨtikã́ weemígɨ, de'ró weégɨ masaré ‘Bu'îritirã niîma’, niîsari? Õ'âkɨ̃hɨ weé sĩ'risere ka'mú ta'ata basió wee'”, niî boosa'.

²⁰ Nií wee'. Mɨsâ tohô bɨsɨrã́ noho masá niî'. Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre weé'kɨre ye'sûtikã'ro ɨá'. Sɨtɨ̂wɨ yeêkarɨ tirɨ́ yeê'kore “De'ró weeákoho yɨ'ɨ̂re a'tîro bahutɨhɨ́ yeêri?” niî masitisa'.

²¹ Di'î yeegó koô ɨaró noho yeê masisamo. No'ó sɨtɨ̂wɨ ãyutɨhɨ́ bosê nɨmɨ niikã́ koô mii wĩroátɨhɨre yeê masisamo. Apêrɨ kẽ'rare mehô niîtɨhɨ no'ó ɨaró koô kɨoátɨhɨre yeê masisamo.

²² Masá yã'âro weekã́, Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ bu'îri da'reátehere, kɨ̃ɨ̂ tutuasére naâre masikã́ ɨákɨ niîwĩ. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂re uâro sãhakã weé'kãrãre, kɨ̃ɨ̂ bu'îri da'rê bahurioáhãre tohô ĩ'yâkã'kɨ niîwĩ yuhûpɨ.

²³ Marîre, kɨ̃ɨ̂ pahá yã'arã pe'ere kɨ̃ɨ̂ ãyú butia'ro niisétisere, kɨ̃ɨ̂ tutuasére masikã́ ɨákɨ niîwĩ. Dɨporópɨ marîre kɨ̃ɨ̂ weeró noho ãyurã́ niiáto niîgɨ, tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂ tutuasére kɨoáto niîgɨ bese yuúkɨ niîwĩ.

²⁴ Tohô marîre beségɨ, ni'karérã Judeu masa wa'teropɨ niirã́re, ãpêrã Judeu masa niîtirãre besé dɨka waá nɨ'kokɨ niîwĩ.

²⁵ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ dɨporókɨ̃hɨpɨ Oséia Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tagɨ Judeu masa niîtirã yeekãhase Õ'âkɨ̃hɨ uúkũ'kere a'tîro ohâkɨ niîwĩ:

Masá yarã́ niîtimi'kãrãre “Yarã́ masá niîma”, niîgɨsa'. Yɨ'ɨ̂ ma'itími'kãrãre “Yɨ'ɨ̂ ma'irã́ niîma”, niîgɨsa'.

²⁶ “Mɨsâ, yarã mehéta niî'” niî no'oka di'tapɨta taha naâre “Õ'âkɨ̃hɨ katî nu'kugɨ põ'ra niîma”, niî no'orosa', niî ohâkɨ niîwĩ Oséia.

²⁷ Israel kurakãharã yee pe'e maa Isaía a'tîro ohâkɨ niîwĩ:

Israel põ'ra nukûpori diâ pahirí maa sumútohopɨ niisé weeró noho pãharã́ niîmirã, pehêterãkã yɨ'rɨó no'orãsama.

²⁸ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ niî'karo nohota kɨ̃ɨ̂ uúkũ'kere keoró weegɨ́sami. Teeré weégɨ, soharó me'ra a'ti nukúkãkãharãre bu'îri da'rêgɨsami, niîkɨ niîwĩ.

²⁹ Kɨ̃ɨ̂ Isaíata apêye ohâ mɨ'takɨ niîwĩ taha:

Õ'âkɨ̃hɨ niî pe'tise bu'ipɨ niigɨ́ marî paramérãre pehêterãkã dɨ'atíkã maa, dɨporókãharãpɨ Sodoma, Gomorrakãharãre weé'karo noho pe'o dihó boopĩ. Tohô weekã́, mari yaá kura mari boósa' maha, niî ohâkɨ niîwĩ.

³⁰ Too pũríkãre marî de'ró pe'e niîrãsari? A'tîro niî'. Judeu masa niîtirã Õ'âkɨ̃hɨ me'ra naâ ãyuró niiátehere a'mâtikãrã niîwã. Teeré a'mâtimirã, Jesu Cristore ẽho peóse me'ra bokákãrã niîwã. Naâ ẽho peókã, Õ'âkɨ̃hɨ naâre “Ãyurã́, bu'îri marirã́ niîma”, niî ĩ'yâkɨ niîwĩ.

³¹ Judeu masa pe'e Moisé dutisé me'ra Õ'âkɨ̃hɨ me'ra ãyuró niî sĩ'rikãrã niîmiwã. Tohô wãkûmirã, Moisé dutî'kere weetíkãrã niîwã. Tohô weérã Õ'âkɨ̃hɨ me'ra ãyuró niîtikãrã niîwã.

³² De'ró weérã Õ'âkɨ̃hɨ me'ra ãyuró niîtipari? A'tîro niî'. Jesu Cristore ẽho peóse me'ra meheta Õ'âkɨ̃hɨ me'ra ãyuró niî sĩ'rikãrã niîmiwã. Naâ basi wee tutuáse me'ra pe'e tohô niî sĩ'rikãrã niîwã. Tohô weérã Õ'âkɨ̃hɨ kũû'kɨ Jesu Cristore ẽho peótirã Õ'âkɨ̃hɨ tiropɨ wa'âsome.

³³ Tohô weéro Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ ohâ'ke keoró wa'âkaro niîwɨ. A'tîro ohâ no'okaro niîwɨ Õ'âkɨ̃hɨ makɨre:

Ni'kâga ɨ̃tâga dɨpógɨ weeró noho ni'kɨré Jerusalẽ́pɨre dɨpogɨ́ti. Tigapɨ́ pɨ'â tuu bɨrɨ̂ ke'arã weeró noho yɨ'ɨ̂ dɨpó'kɨre ẽho peótirã, bu'îri da'rê bahurió no'orãsama. Kɨ̃ɨ̂re ẽho peórã pe'e “Mehô waro ẽho peókãti”, niîsome, niî ohâ no'okaro niîwɨ.

10

¹ Akawerérã, Israel kurakãharãre naâ yɨ'rɨó no'okã pũûro ɨa sãá'. Tohô weégɨ ɨpɨ́tɨ Õ'âkɨ̃hɨre sẽri basá'.

² Naâ Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró ãyuró weé sĩ'rimima. Tohô weé sĩ'rimirã, ãyuró tɨ'o masí nɨ'ko pe'otima.

³ Õ'âkɨ̃hɨ marîre Jesu Cristore ẽho peóse me'ra “Ãyurã́ niîma”, niîsami. Kɨ̃ɨ̂ tohô niisére ẽho peó sĩ'ritirã, Judeu masa pe'e naâ basi wee tutuáse me'ra ãyurã́ niî sĩ'rimisama. Tohô weérã Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ “Weeyá” niî'kere weetísama.

⁴ Dɨporópɨ Moisé ohâ'kepɨ “Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ besé'kɨ masá yã'âro weé'kere yɨ'rɨógɨsami”, niî ohâ no'okaro niîwɨ. Jesu Cristota niî pe'tise Moisé kɨ̃ɨ̂ dutî'kere weé tu'a eha nɨ'ko pe'okɨ niîwĩ. Tohô weérã Jesu Cristore ẽho peóse me'ra di'akɨ̃ Õ'âkɨ̃hɨ me'ra ãyuró niîta basió'. Kɨ̃ɨ̂re ẽho peókã, Õ'âkɨ̃hɨ “Ãyurã́, bu'îri marirã́ niîma”, niî ĩ'yâsami.

⁵ Moisé dutisé me'ra maa Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨ bu'îri marirã́ niî dutisere Moisé a'tîro ohâkɨ niîwĩ: “Niî pe'tise teé dutî'kere weé pe'ogɨ Õ'âkɨ̃hɨ me'ra niî nu'kukɨ̃'sami”, niîkɨ niîwĩ.

⁶ Ẽho peóse me'ra pe'ere Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨ bu'îri marirã́ niî dutise a'tîro niî'. Marî Jesu Cristore ẽho peókã, Õ'âkɨ̃hɨ marîre “Ãyurã́, bu'îri marirã́ niîma”, niî ĩ'yâsami. Moisé teeré a'tîro ohâkɨ niîwĩ: “Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨre marîre yɨ'rɨó dutirã ɨ'mɨ̂sepɨ mɨhâa, kɨ̃ɨ̂re pihî dihatiro ɨá', niî wãkûtikã'ya.

⁷ Tohô niikã́ ‘Wẽrî'kãrã niirópɨ ni'kɨ́ diháa, Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨre pihî mɨhatiro ɨá'’, niî wãkûtikã'ya”, niîkɨ niîwĩ Moisé. Marî basi wee tutuáse me'ra teeré weetá basió wee'. Jesu Cristo ɨ'mɨ̂sepɨ niî'kɨ diháti tohakɨ niîwĩ. Tohô niikã́, wẽrî'kãrã niirópɨ niî'kɨ masa mɨháti tohakɨ niîwĩ.

⁸ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ teekãhásere a'tîro niî': “Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti tɨ'otá basió'. Teeréta uúkũ'. Marî teeré ẽho peó toha'”, niîkɨ niîwĩ Moisé. Ɨ̃sâ tee kití Jesu Cristore ẽho peóro ɨá' niisé kitireta werê'.

⁹ Marî a'tîro weérã, yɨ'rɨrã́sa'. “Jesu Cristo marî wiôgɨ niîmi” niîrã, “Õ'âkɨ̃hɨ Jesu Cristo wẽrî'kɨpɨre masókɨ niîwĩ” niî ẽho peórã, yɨ'rɨrã́sa'.

¹⁰ Marî Jesu Cristore ẽho peókã, Õ'âkɨ̃hɨ marîre “Ãyurã́, bu'îri marirã́ niîma”, niîmi. Marî kɨ̃ɨ̂re ẽho peósere ãpêrãre werê'. Teé me'ra yɨ'rɨrã́sa'.

¹¹ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ a'tîro ohâ no'okaro niîwɨ: “Neê ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂re ẽho peógɨ ‘Mehô warota kɨ̃ɨ̂re ẽho peókãti’, niîsome”, niî no'okaro niîwɨ.

¹² Õ'âkɨ̃hɨ niî pe'tirãre ni'kâro noho ĩ'yâsami. Judeu masare, Judeu masa niîtirãre neê dɨka waá nɨ'kotisami. Õ'âkɨ̃hɨ niî pe'tirã wiôgɨ ni'kɨtá niîmi. Niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂re ẽho peóse me'ra sẽrirã́re pehé o'ô yɨ'rɨo o'ôgɨsami.

¹³ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ a'tîro ohâ no'okaro niîwɨ: “Niî pe'tirã no'ó Õ'âkɨ̃hɨre naâ yã'âro weé'kere akobohóse sẽrirã́ noho yɨ'rɨó no'orãsama. Naâre bu'îri da'rêsome”, niîwɨ.

¹⁴ Tohô niîmikã, Jesu Cristore ẽho peótirã de'ró weé akobohóse sẽri boósari? Kɨ̃ɨ yeé kitire tɨ'otímirã, de'ró weé naâ ẽho peó boosari? Naâre wererã́ marikã́, de'ró weé naâ tee kitíre tɨ'o boósari?

¹⁵ Õ'âkɨ̃hɨ werê dutigɨ o'ôo'tikã, ãpêrãre werêrã wa'âti boosama. Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ niîro nohota a'tîro niî': “Ãpêrã marîre ãyuró ehêri põ'ratise kitire, apêye Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire mii ehákã, pũûro e'katí'”, niî ohâ no'o'.

¹⁶ A'té ãyusé kitire pãharã́ tɨ'omírã, niî pe'tirã Israel kurakãharã ẽho peótima. Isaía kɨ̃ɨ̂ ohâ'karo nohota a'tîro niî': “Õ'âkɨ̃hɨ, ɨ̃sâ wiôgɨ, ɨ̃sâ weresére pehêterãkã ẽho peóma”, niî ohâkɨ niîwĩ.

¹⁷ Jesu Cristo yee kitire werekã́, masá teeré tɨ'omá. Tee kitíre tɨ'óka be'ro ẽho peóma.

¹⁸ Yɨ'ɨ̂ mɨsâre sẽrí yã'agɨti: Israel kurakãharã tɨ'omíri baa tee kitíre? Tɨ'opã́. Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ a'tîro ohâ no'okaro niîwɨ:

Naâ weresé kitire niî pe'tirokãharã tɨ'ó bi'akã'sama. Naâ weresé a'ti ɨmɨ́koho niî pe'tiropɨ bɨsɨ̂ se'sasa'.

¹⁹ Mɨsâre sẽrí yã'a nemogɨti taha. Israel kurakãharã ãyusé kitire tɨ'omírã, tɨ'o masítipari? Tɨ'o masíkãrã niîmiwã. Yɨ'ɨ̂ teeré niî nemogɨ, Moisé kɨ̃ɨ̂ niî'kere werê mɨ'tagɨti. Õ'âkɨ̃hɨ uúkũ'kere a'tîro niîkɨ niîwĩ:

Yarã́ masá mehereta yɨ'rɨógɨti. Yɨ'ɨ̂ tohô naâre weekã́, mɨsâ doerã́sa'. No'ó mɨsâ “Tɨ'o masítima” niirã́re yɨ'ɨ̂ yɨ'rɨókã, mɨsâ uârãsa', niî ohâkɨ niîwĩ Moisé.

²⁰ Be'ró Isaía kẽ'ra Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ uúkũ'kere “Toó niî boosaɨ” niiró mariró niî nemo peokɨ niîwĩ:

Neê a'mâti'kãrã pe'e yɨ'ɨ̂re boká ko'tekã'ma. Yɨ'ɨ̂ niisétisere yɨ'ɨ̂re sẽrí yã'ati'kãrã pe'ere ĩ'yowɨ́, niî ohâkɨ niîwĩ Isaía.

²¹ Israel kurakãharã pe'ere Isaía Õ'âkɨ̃hɨ uúkũ'kere a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Ɨmɨ̂kohori yoâkãta, naâre põo tẽrí yẽ'êgɨti niîgɨ, amûkãri sẽemíwɨ. Naâ tɨ'otí, yɨ'rɨ́ nɨ'kase piharãre tohô weemíwɨ”, niî ohâ turiakɨ niîwĩ Isaía.

11

¹ Mɨsâre sẽrí yã'a nemogɨti taha. Õ'âkɨ̃hɨ Israel kurakãharã yɨ'rɨ́ nɨ'ka'kãrãre, yarã́ masá niîsome maha niîgɨ, kõ'â wã'kapari? Kõ'â wã'katikɨ niîwĩ. Yɨ'ɨ́ kẽ'ra Israel kurakɨ̃hɨ niî'. Abraão paramí niî turiagɨ Benjami yaa kurakɨ̃hɨ niî'.

² Dɨporópɨ Õ'âkɨ̃hɨ Israel kurakãharãre yarã́ masá niiáto niîgɨ, naâre besékɨ niîwĩ. Tohô weégɨ naâre kõ'âtikɨ niîwĩ. Mɨsâ masísa' Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ Elia kɨ̃ɨ̂ niî'kere. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨpɨre “Israel kurakãharã bu'îri kɨomá”, niîkɨ niîwĩ. A'tîro niîkɨ niîwĩ:

³ “Wiôgɨ, Israel kurakãharã mɨ'ɨ yeé kiti werê mɨ'tarãre wẽhékãrã niîwã. Mɨ'ɨ̂re ẽho peórã, wa'îkɨ̃rã ɨ̃hâ moro peosere weesté dihokãrã niîwã. Yɨ'ɨ̂ ni'kɨtá dɨ'sá' mɨ'ɨ̂re ẽho peógɨ. Yɨ'ɨ́ kẽ'rare wẽhé sĩ'rirã a'mârã weemá”, niîkɨ niîwĩ Elia.

⁴ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: “Naâ tohô weemíkã, sete mil masá yarãré dɨ'aápɨ. Naâ Baal wamêtigɨ naâ yeê'kɨre neê ẽho peótima”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ. Tohô weérã marî masî'. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ yarã́ masaré kõ'â wã'katisami.

⁶

⁵ Õ'âkɨ̃hɨ Elia niîka tero masaré besé'karo weeró noho ni'kâroakã kẽ'rare pehêterãkã Israel kurakãharãre besesamí. Naâ weesére ĩ'yâgɨ meheta, besékɨ niîwĩ. Naâre pahá yã'agɨ besékɨ niîwĩ. Naâ ãyuró weéka be'ro naâre beségɨ, pahá yã'agɨ meheta wee boópĩ. Naâ wee tutuá'ke wapa niî boopã.

⁷ A'tîro niî'. Niî pe'tirã Israel kurakãharã Õ'âkɨ̃hɨ me'ra ãyuró niî sĩ'rimikãrã niîwã. Tohô niî sĩ'rimirã, niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂ me'ra ãyuró niîtikãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ besé'kãrã pũrikã kɨ̃ɨ̂ me'ra ãyuró niîkãrã niîwã. Ãpêrã kɨ̃ɨ̂re ẽho peóti tĩharã o'mê peeri marirã́, tɨ'otírã weeró noho tohákãrã niîwã.

⁸ Teeré uúkũro, Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ a'tîro ohâ no'okaro niîwɨ: “Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re ẽho peótirãre kɨ̃ɨ yeére tɨ'o masítikã weékɨ niîwĩ. Naâre kapêri ĩ'yâtirã, tohô niikã́ o'mê peeri tɨ'otírã weeró noho wa'akã́ weékɨ niîwĩ. Teê a'tóka teropɨ kẽ'rare tohôta niî dekoti' yuhûpɨ”, niî ohâ no'okaro niîwɨ.

⁹ Davi kẽ'ra Õ'âkɨ̃hɨre a'tîro uúkũkɨ niîwĩ:

Israel kurakãharã naâ bosê nɨmɨri wee wɨáse me'ra yã'âro weemá. Naâ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, naâre bu'îri da'rêya.

¹⁰ Naâre tɨ'o masítirã weeró noho, ĩ'yâtirã weeró noho wa'akã́ weeyá. Pehé nɨkɨsé wɨârã, sũkûa wehê nu'aro weeró noho pi'etíkã weeyá, niîkɨ niîwĩ Davi. Judeu masa niîtirãre yɨ'rɨó'ke niî'

¹¹ Apêye mɨsâre niî nemogɨti taha. Judeu masa Jesu Cristore ẽho peótikã, Õ'âkɨ̃hɨ naâre kõ'â butia'tikɨ niîwĩ. Naâ Õ'âkɨ̃hɨre yɨ'rɨ́ nɨ'kakã, Judeu masa niîtirã pe'ere yɨ'rɨógɨti niîgɨ, tohô weékɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ naâre ãyuró weesére ĩ'yârã, Judeu masa ɨ̃sá kẽ'ra tohôta ɨása', niî ĩ'yâ kũu dutigɨ tohô weékɨ niîwĩ.

¹² Judeu masa naâ Jesu Cristore ẽho peótikã, ãpêrã a'ti nukúkãkãharãre ãyuró wa'âkaro niîwɨ. Judeu masa Õ'âkɨ̃hɨ “Yɨ'ɨ̂ põ'rare ãyusé o'ôgɨti” niî'kere yẽ'êtikãrã niîwã. Judeu masa niîtirã pe'e yẽ'êkãrã niîwã. Judeu masa kẽ'ra Jesu Cristore ẽho peókã, niî pe'tirã a'ti nukúkãkãharãre ãyuró wa'ârosa'.

¹³ Ni'kâroakã maa Judeu masa niîtirã se'sarore werêgɨti. Jesu Cristo yɨ'ɨ̂re mɨsâ Judeu masa niîtirãre kɨ̃ɨ yeé kitire werê dutigɨ kũûwĩ. Tohô weéro yɨ'ɨ̂ ĩ'yakã́, yɨ'ɨ̂ da'rasé mehô niisé meheta niî'.

¹⁴ Apé tero weégɨ yɨ'ɨ̂ akawerérã Judeu masare doékã wee boósa'. Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre ãyuró weesére ĩ'yârã, naá kẽ'ra Jesu Cristore ẽho peó boosama. Ẽho peórã, yɨ'rɨó no'orãsama.

¹⁵ Õ'âkɨ̃hɨ Judeu masa kɨ̃ɨ̂re ẽho peótirãre kõ'akã́, ãpêrã pe'e kɨ̃ɨ yarã́ sãhákãrã niîwã. Judeu masa pe'e kɨ̃ɨ̂re ẽho peókã, ãyú yɨ'rɨarosa'. Masá wẽrî'kãrãpɨ masó no'o'kãrã weeró noho niîrosa'.

¹⁶ A'tîro mɨsâre werêgɨti. Pãú weéka be'ro ni'kâga Õ'âkɨ̃hɨre o'okã́, niî pe'tisepaga Õ'âkɨ̃hɨ yee tohása'. Yukɨ̂gɨ kẽ'ra tohôta niî'. Tigɨ́ nɨ'kori Õ'âkɨ̃hɨ yee niikã́, tee dɨpɨ́ri kẽ'ra Õ'âkɨ̃hɨ yeeta niî'. Marî yẽkɨ sɨmɨá Abraão, Isaque, Jacó tigɨ́ nɨ'kori weeró noho Õ'âkɨ̃hɨ yarã niîma. Tohô weérã naâ paramérã niî turiarã kẽ'ra meharóta “Õ'âkɨ̃hɨ yarã niîma”, niî ĩ'yâ no'osama.

¹⁷ Ni'karérã Judeu masa oliveiragɨ dɨpɨkãharã weeró noho niîma. Ãpêrã ni'karérãre tee dɨpɨ́rire dɨtê kõ'a'karo weeró noho Õ'âkɨ̃hɨ Judeu masare kõ'âkɨ niîwĩ. Be'ró tee dɨpɨ́ri niî'karopɨ apêgɨ oliveira nɨkɨkɨhɨ́ dɨpɨrire pĩ'rí wã'a dutigɨ toopɨ́ yehê dɨ'té õ'osami. Tohô weéro tigɨ kaséro ɨ'esé me'ra nɨkɨkɨhɨ́ ãyuró pĩ'rí wã'arosa'. Tohô weé'karo weeró noho wa'âkaro niîwɨ mɨsâ Judeu masa niîtirãre. Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre kɨ̃ɨ yarã́ sãhakã́ weékɨ niîwĩ. Mɨsâ Judeu masa meheta niî'. Tohô niîtimirã, niî pe'tise Õ'âkɨ̃hɨ Abraão paramérã niî turiarãre “Ãyusé o'ôgɨti” niî'kere yẽ'êrãsa'.

¹⁸ Tohô wa'â' niîrã, “Ɨ̃sâ Judeu masa nemoró ãyú yɨ'rɨ nɨ'ka'”, niîtikã'ya. Õ'âkɨ̃hɨ masaré yɨ'rɨóse naâ me'rata dɨ'pôkãtikaro niîwɨ. Mɨsâ yẽkɨ me'ra meheta dɨ'pôkãtikaro niîwɨ.

¹⁹ Mɨsâ a'tîro niî boosa': “Ni'karé yã'asé dɨpɨri dɨtê kõ'a no'okaro niîwɨ. Apêye dɨpɨri yehê dɨka yuú no'orotiro tohô weé no'okaro niîwɨ”, niî boosa'. “Teé weeró noho ɨ̃sâ Judeu masa niîtirãre Õ'âkɨ̃hɨ yarã wa'aáto niîgɨ Judeu masa pe'ere kõ'âkɨ niîwĩ”, niî boosa'.

²⁰ Tohôta niî', niîro pe'ea'. Naâ ẽho peótise bu'iri kõ'â no'okãrã niîwã. Mɨsá kẽ'ra Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peótirã, yɨ'rɨó no'oya mari boópã. Mɨsâ ẽho peóse me'ra di'akɨ̃ kɨ̃ɨ yarã́ sãhákãrã niîwɨ. Tohô weérã “Ɨ̃sâ Judeu masa yɨ'rɨóro niî'”, niî wãkûtikã'ya. Ɨ̃sá kẽ'rare kõ'âri niîrã, Õ'âkɨ̃hɨre wio pesáse me'ra tɨ'ó yã'aya.

²¹ Judeu masa Õ'âkɨ̃hɨ yarã niî mɨ'ta'kãrã niîmiwã. Naâ ẽho peótikã, Õ'âkɨ̃hɨ naâre kõ'âkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Judeu masare oliveira niî mɨ'ta'ke dɨpɨrire dɨtê kõ'a'karo weeró noho weékɨ niîwĩ. Mɨsâ Judeu masa niîtirã kẽ'rare kɨ̃ɨ̂re ẽho peótikã, tohôta weegɨ́sami.

²² Õ'âkɨ̃hɨ pahá yã'asere, tohô niikã́ tutuaró me'ra kɨ̃ɨ̂ bu'îri da'resére wãkûya. Kɨ̃ɨ̂re ẽho peótirãre bu'îri da'rêsami. Mɨsâ pũrikãre pahá yã'agɨ, ãyuró weesamí. Mɨsâ kɨ̃ɨ̂re ẽho peó nu'kukã, tohô weegɨ́sami. Mɨsâ weetíkã, kɨ̃ɨ̂ yã'asé dɨpɨri kõ'â'karo weeró noho mɨsá kẽ'rare kõ'âgɨsami.

²³ Kõ'â no'o'kãrã Judeu masa Jesu Cristore ẽho peókã, naá kẽ'rare ãyuró weegɨ́sami. Naâre tigɨpɨ́ta taha yehê dɨ'té õ'o'karo weeró noho weegɨ́sami. Kɨ̃ɨ yarã́ sãhakã́ weégɨ, tohô weegɨ́sami. Õ'âkɨ̃hɨ teeré wee masími.

²⁴ Mɨsâ Judeu masa niîtirã oliveira nɨkɨ̂pɨ niikɨhɨ́ weeró noho niî'. Tohô niîmikã, Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ yarã́ sãhakã́ weékɨ niîwĩ. Judeu masa pũrikã Õ'âkɨ̃hɨ besé mɨ'ta'kãrã waro niîma. Oliveiragɨ otê'kɨ weeró noho niîma. Tohô weérã mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ yarã sãhakã́, Judeu masapɨa tãhâsama. Judeu masare yɨ'rɨoátehe niî'

²⁵ Akawerérã, too dɨpóropɨ masî no'oya marí'kere masikã́ ɨá'. Ɨ̃sâ Judeu masa yɨ'rɨóro masî yɨ'rɨ nɨ'ka' niîri niîgɨ, tohô niîgɨti. Pãharã́ Judeu masa Jesu Cristore ẽho peóti ni'ima yuhûpɨ. Naâ o'mê peeri tɨ'otírã weeró noho niîma. Õ'âkɨ̃hɨ “Judeu masa niîtirã tiikérã ẽho peórãsama” niî'karo nohota naâ ẽho peóka be'ropɨ Judeu masa ẽho peórãsama.

²⁶ Tohô wa'akã́, niî pe'tirã Judeu masa yɨ'rɨó no'orãsama. Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ Judeu masa naâ yɨ'rɨátehere a'tîro ohâ no'okaro niîwɨ:

Masaré yɨ'rɨoákɨhɨ Judeu masɨ Jerusalẽ́ wamêtiri makapɨre etâgɨsami. Jacó paramérã naâ yã'asére kõ'âgɨsami.

²⁷ “Naâre yã'asére akobohókã, keoró wa'ârosa' yɨ'ɨ̂ too dɨpóropɨ niî'ke”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ, niî ohâ no'okaro niîwɨ.

²⁸ Jesu Cristore ẽho peóti tĩharã, pãharã́ Judeu masa Õ'âkɨ̃hɨre ĩ'yâ tu'tirã weeró noho niîma. Mɨsâ Judeu masa niîtirã pe'ere ẽho peó dutigɨ tohô weemí. Tohô weemígɨ, a'tóka tero niirã́ Judeu masare Õ'âkɨ̃hɨ ma'isamí. Neê waropɨ naâ yẽkɨ sɨmɨáre ma'í'kɨ niî yuugɨ, naá kẽ'rare ma'isamí.

²⁹ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ “Ãyusé o'ôgɨti” niî'kere dɨka yuútisami. O'ô toha nɨ'ko, e'mâtisami. Tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂ besé'kãrãre kõ'â butia'tisami.

³⁰ Too dɨpóropɨ mɨsá kẽ'ra Õ'âkɨ̃hɨre yɨ'rɨ́ nɨ'kakãrã niîwɨ. A'tóka terore Õ'âkɨ̃hɨ Judeu masa yɨ'rɨ́ nɨ'kakã ĩ'yâgɨ, mɨsâ pe'ere pahá yã'ami.

³¹ Be'ró tohôta wa'ârosa' Judeu masa kẽ'rare. A'tóka terore naâ Õ'âkɨ̃hɨre yɨ'rɨ́ nɨ'kama. Be'ró Õ'âkɨ̃hɨ naá kẽ'rare pahá yã'agɨsami. Kɨ̃ɨ̂ mɨsâre pahá yã'a'karo noho naá kẽ'rare pahá yã'agɨsami.

³² A'tîro niî'. Niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨre yɨ'rɨ́ nɨ'kakã ĩ'yâgɨ, “Ni'kâro noho bu'îritirã niîma”, niîkɨ niîwĩ. Niî pe'tirãpɨre pahá yã'agɨti niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ.

³³ Õ'âkɨ̃hɨ marî yã'arã́ niî'kãrãre pahá yã'a yɨ'rɨami. Tutuâ yɨ'rɨami. Niî pe'tise masî pe'okã'mi. Tohô weérã marî kɨ̃ɨ̂ wãkusé, kɨ̃ɨ̂ weesére masî põo tẽótisa'. Kɨ̃ɨ̂ de'ró weesére tɨ'o masí põo tẽótisa'.

³⁴ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ a'tîro ohâ no'okaro niîwɨ Õ'âkɨ̃hɨ masisére: “Õ'âkɨ̃hɨ marî wiôgɨ wãkusére neê ni'kɨ́ masîtisami. Neê ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂re ‘A'tîro pe'e ɨá'’, niî masitisami.

³⁵ Neê ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre apêye noho o'ô wapa moókã weetá basió wee'”, niî ohâ no'okaro niîwɨ.

³⁶ Niî pe'tise a'ti nukúkãkãhase, ɨ'mɨ̂sekãhase kɨ̃ɨ̂ weé'ke di'akɨ̃ niî'. Kɨ̃ɨ̂ tutuasé me'ra niî pe'tise niî nu'ku'. Kɨ̃ɨ yeé niî'. Tohô weérã niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨre “Kɨ̃ɨ̂ ãyú yɨ'rɨagɨ, tutuâ yɨ'rɨagɨ niîmi”, niî nu'kukã'rã. Tohôta weerã́.

12

¹ Akawerérã, Õ'âkɨ̃hɨ marîre ãyuró pahá yã'a nu'kumi. Tohô weérã Õ'âkɨ̃hɨre marî basi marî ɨpɨ́, wãkusé, niî pe'tise me'ra o'ôrã. Mɨ'ɨ yarã́ di'akɨ̃ niî' niîrã, Õ'âkɨ̃hɨre wiarã́. Kɨ̃ɨ̂ me'ra niî butia'rã weeró noho weerã́. Õ'âkɨ̃hɨ marî me'ra e'katíkã ɨárã, tohô weerã́. Marî a'tîro weesé me'ra kɨ̃ɨ̂re ẽho peósere diakɨ̃hɨ́ ĩ'yorã́sa'.

² Marî a'ti ɨmɨ́kohokãharã naâ wee wɨásere ĩ'yârã, naâ weeró noho weetíkã'rã. A'tîro pe'e weerã́. Marî katirí ɨmɨ̂kohore siâpe me'ra Õ'âkɨ̃hɨ marî wãkusére dɨka yuú nu'kukã'ato. Kɨ̃ɨ̂ marîre dɨka yuú nu'kukã, marî Õ'âkɨ̃hɨ ɨasére “A'tîro niî'”, niî masirãsa'. Kɨ̃ɨ̂ ɨasé ãyusé di'akɨ̃ niî'. Teé yã'asé marisé niî'. Marî kɨ̃ɨ̂ ɨaró weekã́, e'katísami.

³ Õ'âkɨ̃hɨ ãyuró weégɨ, yɨ'ɨ̂re mɨsâre kɨ̃ɨ yeé kitire werê dutigɨ kũûwĩ. Tohô weégɨ mɨsâ niî pe'tirãre niîgɨti. Neê ni'kɨ́ marî wee masítisere “Weékã' masi'” niîtikã'ro ɨá'. Marî wee masísere keoró wãkû me'rikã'ro ɨá'. Marî nɨkɨ a'tîro wãkûrã. “Jesu Cristore ẽho peóka be'ro kɨ̃ɨ̂ wee masíse o'ô'ke põo tẽóro wee masí'”, niîrã.

⁴ A'tîro werêgɨti. Marî ɨpɨ́ ni'kâ ɨpɨ niîmiro, pehé dɨka watíse kɨó'. Teé niî pe'tise ni'kâro noho nií wee'. Mehêkã di'akɨ̃ niî'. Marî kapêri me'ra ĩ'yâ'. Marî o'mê peeri me'ra tɨ'ó'. Dɨ'pôkãri me'ra sihâ'.

⁵ Marî Jesu Cristore ẽho peórã tohôta niî'. Pãharã́ niîmirã, kɨ̃ɨ̂ me'ra ni'kâ ɨpɨ weeró noho niî'. Marî niî pe'tirã ni'kâ ɨpɨpɨ a'mé sɨ'a'.

⁶ Marî nɨkɨre mehêkãri di'akɨ̃ wee masísere kũûkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ no'ó o'ô sĩ'risere o'ôsami. Tohô weérã teeré ãyuró weerã́. Ãpêrãre Õ'âkɨ̃hɨ werê'kere werê turia masisere o'ôsami. Kɨ̃ɨ̂ teeré kũukã́, marî ẽho peóro ehâ tu'aro ãpêrãre werêrã.

⁷ Ãpêrãre wee tamú masisere kũûsami. Tohô kɨ̃ɨ̂ weekã́, ãpêrãre ãyuró wee tamúrã. Ãpêrãre kɨ̃ɨ yeékãhasere bu'ê dutigɨ kũukã́, naâre ãyuró bu'êrã.

⁸ Ãpêrãre wãkû tutuakã weegɨ́ noho ãyuró weeyá. Ãpêrãre niyéru ou apêye noho o'ô dutisé kɨogɨ́ noho e'katíse me'ra o'ôya. “Ãpêrãre niyéru o'oápɨ” niiró mariró o'ôya. No'ó sɨ'orí dutî me'rigɨ noho ãyuró weeyá. No'ó pahá yã'asere kɨogɨ́ noho e'katíse me'ra wee tamúya. Jesu Cristore ẽho peórã a'tîro weeró ɨá' niisé niî'

⁹ Ãpêrãre ma'í ta'satikã'ya. Diakɨ̃hɨ́ ma'iyá. Yã'asére yabîya. Ãpêrãre wee tamúse ãyusé noho pe'ere siru tuúya.

¹⁰ Jesu Cristore ẽho peórã ni'kɨ́ põ'ra weeró noho a'mêri ma'iyá. Mɨsâ weesé me'ra a'mêri ãyuró wãkû dutirã tohô weeyá. A'mêri wio pesáse me'ra ĩ'yâya.

¹¹ Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró weérã, nihî sihatikã'ya. Marî wiôgɨ dutisére tɨ'sasé me'ra weeyá.

¹² Õ'âkɨ̃hɨ ãyuró weegɨ́sami niîrã, e'katí yuuya. Mehêkã wa'akã́ pi'etírã, wãkû tutuaya. Du'u kũúro mariró Õ'âkɨ̃hɨre sẽrí nu'kukã'ya.

¹³ Jesuré ẽho peórãre apêye noho dɨ'sakã́, mɨsâ kɨosére dɨka waáya. Mɨsâ tiropɨ etarã́re ãyuró yẽ'êya.

¹⁴ Mɨsâre yã'âro weerã́re “Õ'âkɨ̃hɨ ãyuró weeáto”, niî sẽri basáya. “Yã'âro weeáto”, niîtikã'ya.

¹⁵ Ãpêrã e'katírãre e'katí tamuya. Ãpêrã utirã́re utî tamuya.

¹⁶ Ni'kâro noho, ni'kâro me'ra ãyuró niiséti bɨroya. “Yɨ'ɨ̂ ãpêrã yɨ'rɨóro niî'”, niî wãkûtikã'ya. Tohô weeró noho o'ôrã, mehô niirã́ me'ra ni'kâro noho niisétiya. “Masigɨ́ waro niî'”, niîtikã'ya.

¹⁷ Mɨsâre yã'âro weekã́, naâre a'metíkã'ya. Niî pe'tirã ĩ'yóropɨre “Ãyusé di'akɨ̃ weeró ɨása'”, niî wãkû tutuaya.

¹⁸ No'ó mɨsâ weé põo tẽóro, niî pe'tirã me'ra ãyuró niisétiya. A'mé tu'tise mariró niisétiya.

¹⁹ Akawerérã yɨ'ɨ̂ ma'irã́, mɨsâre werêgɨti. Mɨsâ basi a'mêri wapatíkã'ya. Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre yã'âro weerã́re bu'îri da'rêgɨsami. Kɨ̃ɨ yeé kiti ohâka pũripɨ a'tîro ohâ no'okaro niîwɨ: “Yɨ'ɨ̂ niî' masaré bu'îri da'reákɨhɨ. Naâ yã'âro weé'ke wapare keoró bu'îri da'rêgɨsa'”, niîkɨ niîwĩ marî wiôgɨ.

²⁰ Apêye ohâ nemo no'owɨ: “Mɨ'ɨ̂re ĩ'yâ tu'tigɨ ɨhá boakã́, kɨ̃ɨ̂re ekayá. Kɨ̃ɨ̂ ako wɨókã, tĩâya. Mɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re tohô ãyuró weekã́, kɨ̃ɨ̂ yã'âro weé'kere bopôyagɨsami”, niî ohâ no'okaro niîwɨ.

²¹ Yã'asére mɨsâ di'ô kũu no'otikã'ya. A'tîro pe'e weeyá. Mɨsâ ãyuró weesé me'ra pe'e yã'asére dokâ ke'akã weeyá.

13

¹ Õ'âkɨ̃hɨ di'akɨ̃ a'ti nukúkãkãharã wiôrã dutirã́re sõróomi. Kɨ̃ɨ̂ kũû'kãrã niîma. Tohô weérã niî pe'tirã ãyuró yɨ'tiyá naâre.

² No'ó kɨ̃ɨ̂ wiôrãre yɨ'rɨ́ nɨ'kagɨ, Õ'âkɨ̃hɨ dutî'kere yɨ'rɨ́ nɨ'kagɨta weemí. Mɨsâ wa'tero niirã́ wiôrã mɨsâre dutikã́ ɨamí. Tohô weégɨ naâre yɨ'rɨ́ nɨ'karãre Õ'âkɨ̃hɨ bu'îri da'rêgɨsami.

³ Wiôrã ãyuró weerã́re uisé o'ôtima. Yã'âro weerã́ pe'ere uisé o'ôsama. Uîtirã niiséti sĩ'rirã, ãyuró weeyá. Mɨsâ tohô weekã́, wiôrã “Mɨsâ ãyuró weé'”, niîrãsama.

⁴ Õ'âkɨ̃hɨ mɨsa yeé niiátehere naâre sõróokɨ niîwĩ. Tohô weérã yã'âro weérã pũrikã, uîya. Wiôrã yã'âro weerã́re bu'îri da'rêrã, Õ'âkɨ̃hɨ dutiró weérã weemá. Õ'âkɨ̃hɨ yã'âro weerã́re bu'îri da'rê dutigɨ wiôrãre kũûkɨ niîwĩ.

⁵ Tohô weérã marî wiôrã dutisére yɨ'tiró ɨá'. Bu'îri da'rêri niîrã di'akɨ̃, yɨ'titíkã'ro ɨá'. Õ'âkɨ̃hɨ marîre wiôrã dutikã́ ɨamí niîrã pe'e, naâ dutisére keoró yɨ'tí me'rikã'ro ɨá'.

⁶ Wiôrã naâ da'rasére keoró weérã, Õ'âkɨ̃hɨre da'rá ko'terã weeró noho niîma. Tohô weérã naâ wapa yeé dutise nohore wapa yeéya.

⁷ Naâ wiôrã dutisére keoró weeyá. Naâ wapa yeé dutikã, wapa yeéya. Naâ wiôrã niisé bu'iri wio pesáse me'ra naâre ĩ'yâya. Naâre ãyuró wãkûya.

⁸ Ãpêrãre wapa moótikã'ya. Maatá wapa yeé pe'okã'ya. A'mêri ma'isé pe'e pe'ti masítisa'. Tohô weérã a'mêri ma'í nu'kukã'ya. No'ó ãpêrãre ma'igɨ́ noho Õ'âkɨ̃hɨ dutisé kũû'kere keoró weégɨ weemí.

⁹ Õ'âkɨ̃hɨ a'té dutisé kũûkɨ niîwĩ. “Mɨsâ nɨmosã́ numia niîtirãre, marapɨ́ sɨmɨa niîtirãre a'me tãrátikã'ya. Ãpêrãre wẽhé kõ'atikã'ya. Yahatíkã'ya. Ãpêrã yeere ɨotíkã'ya” niî, dutisé kũûkɨ niîwĩ. A'té, tohô niikã́ niî pe'tise apêye dutisé kũû'kere ni'kâropɨta neêo nɨ'ko masi'. A'tîro niî'. Mɨsâ, mɨsâ basi ma'iró nohota mɨsâ tiropɨ niirã́re ma'iyá, niî'.

¹⁰ Marî ma'isé kɨórã, marî tiropɨ niirã́re yã'âro weesomé. Tohô weérã naâre ma'írã, Õ'âkɨ̃hɨ dutisé kũû'kere weé pe'okã'.

¹¹ A'teré ni'kâroakã marî katirí kurare wãkuró ɨá'. Kãrirã́ weeró noho niîtikã'rã. Jesu kɨ̃ɨ̂ opâturi a'tiátehere ãyuró tɨ'oyá, wãkû nɨrɨrã. Marî Õ'âkɨ̃hɨ tiropɨ wa'aátoho kã'roákã dɨ'sása'. Marî neê waro Jesu Cristore ẽho peó wã'korã, “Ɨ'mɨ̂sepɨ marî wa'aátehe dɨ'sá yɨ'rɨa'”, niîmiwɨ. Ni'kâroakãre marî masî'. “Kã'roákã dɨ'sá' Jesu Cristo opâturi a'tiátehe”, niî'.

¹² A'tóka terore yã'âro weesé yɨ'rɨ mahá wa'â'. Ni'kâroakãre bo'rêa mɨhatiro weeró noho Jesu Cristo a'tiátoho kã'ró dɨ'sá'. Tohô weérã marî yã'asére masá yamîpɨ wee wɨáse nohore weé du'uro ɨá'. A'tîro pe'e weeró ɨá'. Ãyusé, ɨmɨ̂koho masá ĩ'yóropɨ weesé noho di'akɨ̃re weeró ɨá'. Marî Õ'âkɨ̃hɨ yeere weérã, yã'âro weesére du'ú pe'okã'rãsa'.

¹³ Ɨmɨ̂koho, bahû yoaropɨ weesétiro noho weeró ɨá'. Bosê nɨmɨ niikã́ ke'á, karíkũtikã'rã. Numiâ me'ra yã'âro weetíkã'rã. Numiâ kẽ'ra, ɨmɨá me'ra yã'âro weetíkã'ya. Uasé me'ra tɨ'ó yã'atikã'rã. Ãpêrã yeere ɨotíkã'rã.

¹⁴ A'tîro pe'e weerã́. Marî wiôgɨ Jesu Cristo wee tamúse me'ra kɨ̃ɨ̂ weeró noho ãyuró niisétirã. Kɨ̃ɨ̂re nemoró masî nemorã. Marî yã'âro ɨâri pehasere weé sĩ'rirã, “A'tîro weerã́ti”, niî wãkûtikã'rã. Teeré weé du'urã.

14

¹ Ni'kɨ́ Jesu Cristore ẽho peómigɨ, kɨ̃ɨ̂ ẽho peó tutuatigɨ mɨsâ me'ra niî sĩ'rikã, ũru sãátirãta, kɨ̃ɨ̂re yẽ'êya. Kɨ̃ɨ̂re “A'tîro weekã́ ɨá'” niîtirãta, yẽ'êya. “De'ró weérã kɨ̃ɨ̂re yẽ'ê boosari?” niîtirãta, yẽ'êya.

² Ãpêrã Jesu Cristore ẽho peórã “Marî niî pe'tise ba'akã́, ãyú niî'”, niîma. Ãpêrã pe'e Jesu Cristore ẽho peó tutuatirã “Marî di'iró ba'ârã, Õ'âkɨ̃hɨre yɨ'rɨ́ nɨ'ka boosa'”, niî wãkûsama. Tohô weérã otesé di'akɨ̃re ba'âsama.

³ Niî pe'tise ba'agɨ́ pe'e di'iró ba'âtigɨre ĩ'yâ kõ'atikã'ato. Di'iró ba'âtigɨ pe'e kẽ'ra niî pe'tise ba'agɨ́re “Mɨ'ɨ̂ di'iró ba'akã́, yã'â niî'”, niîtikã'ato. Niî pe'tise ba'agɨ́re Õ'âkɨ̃hɨ yagɨ sãhakã́ weé tohakɨ niîwĩ.

⁴ Marî ãpiré da'rá ko'tegɨre “Mɨ'ɨ̂ yã'âro weé'”, niî masi wee'. Kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ di'akɨ̃ tohô niî masisami. Marî Jesu Cristore ẽho peórã kẽ'rare tohôta niî'. Ãpêrã Jesu Cristore ẽho peórãre “Yã'âro weemá”, niî masi wee'. Õ'âkɨ̃hɨ naâ wiôgɨ niîmi. Kɨ̃ɨ̂ ni'kɨtá naâre “Ãyuró weé'”, ou “Yã'âro weé'”, niî masisami. Marî wiôgɨ kɨ̃ɨ yarã́re ẽho peó tutuakã wee masími.

⁵ Apêye niî nemogɨti. Ni'karérã “Ni'karé nɨmɨri yɨ'rɨóro ape nɨmɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peóro ɨá'”, niîsama. Ãpêrã pe'e “Niî pe'tise nɨmɨri ni'kâro noho Õ'âkɨ̃hɨ yee niî'”, niîsama. Masa nɨkɨ́ “Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂ a'tîro weekã́ ɨasamí”, niiró ɨá'.

⁶ Ni'kɨ́, ni'kâ nɨmɨre “Õ'âkɨ̃hɨ yaa nɨmɨ waro niî'” niigɨ́ noho Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peoákɨhɨ tohô niîsami. Ãpí niî pe'tise nɨmɨrire ni'kâro noho wãkugɨ́ kẽ'ra Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peoákɨhɨ tohô niîsami. Niî pe'tisere ba'agɨ́ kẽ'ra Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peoákɨhɨ tohô weesamí. Kɨ̃ɨ̂ ba'asére “Ãyú'” niîsami. Ãpí di'iróre ba'âtigɨ kẽ'ra Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peógɨ ba'âtisami. Kɨ̃ɨ̂, kɨ̃ɨ̂ ba'asé nohore Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niîsami.

⁷ Marî katirí ɨmɨ̂kohore marî se'saro nií wee'. Wẽrîrã kẽ'ra marî se'saro niîsome. Marî katirã́, wẽrî'kãrã Jesu Cristo yarã niî'.

⁸ Marî katiró põo tẽóro Jesu Cristo ɨaró noho weé sĩ'ri'. Wẽrîrã kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ me'ra katîrãti niîrã, wẽrîrãsa'. Tohô weérã katirã́, wẽrî'kãrã Jesu Cristo yarã niî'. Kɨ̃ɨ̂ marî wiôgɨ marîre sɨ'orí niigɨ́ niîmi.

⁹ A'tîro niî'. Cristo wẽrîkɨ niîwĩ. Wẽrî toha, masákɨ niîwĩ. Niî pe'tirã katirã́, wẽrî'kãrã wiôgɨ niîgɨti niîgɨ, tohô weékɨ niîwĩ.

¹⁰ Tohô weérã de'ró weérã mɨsâ ãpêrã Jesu Cristore ẽho peórãre “Yã'âro weérã weemá” niîti? De'ró weérã naâre tohô ĩ'yâ kõ'ati? Õ'âkɨ̃hɨ marî niî pe'tirãre beserí nɨmɨ niikã́, marî weé'ke nɨkɨre besé no'orãsa'. Tohô weérã Jesu Cristore ẽho peórã marî akawerérãre “Tohô weemá”, niîtikã'ro ɨá'.

¹¹ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ niî'kere a'tîro ohâ no'okaro niîwɨ:

Yɨ'ɨ̂ katigɨ́ niî'. Yɨ'ɨ̂ uúkũse diakɨ̃hɨ́ warota niî'. Niî pe'tirã yɨ'ɨ̂re ehâ ke'arãsama. Niî pe'tirãpɨta yɨ'ɨ̂re “Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ ãyugɨ́, tutuagɨ́ niî'”, niîrãsama, niî ohâ no'okaro niîwɨ.

¹² Teé ohâ'kere tɨ'órã, marî masî', marî nɨkɨ a'ti nukúkãpɨ marî weé'kere Õ'âkɨ̃hɨre werêrãsa'. Mɨsâ akawerérã Jesu Cristore ẽho peórãre naâ ẽho peósere dohórẽ'tikã'ya niisé niî'

¹³ Marî, marî weé'kere Õ'âkɨ̃hɨre werêrãsa' niîrã, a'mêri uukahátikã'rã. A'tîro pe'e ɨá'. Neê apêye noho naâ ẽho peósere dohórẽ'kã weetíkã'rã. Tohô niikã́ naâre yã'âro weekã́ weetíkã'rã.

¹⁴ Yɨ'ɨ̂ marî wiôgɨ Jesuré ẽho peó tĩhagɨ, a'tîro masî'. Niî pe'tise yɨ'ɨ̂ ba'asé ãyusé niî'. Ãpí pe'e maa “Apêye noho yɨ'ɨ̂ ba'asé yã'â niî'” niikã́, kɨ̃ɨ̂re diakɨ̃hɨ́ta yã'â niísa'.

¹⁵ Mɨ'ɨ̂ ãpí ĩ'yóro kɨ̃ɨ̂ ba'âtise nohore ba'akã́, yã'âro tɨ'ó yã'a boosami. Mɨ'ɨ̂ tohô weégɨ, kɨ̃ɨ̂re ma'ígɨ meheta weé'. Cristo kɨ̃ɨ́ kẽ'rare wẽrî basakɨ niîwĩ. Tohô weégɨ mɨ'ɨ̂ ba'asé me'ra ãpiré ẽho peó du'ukã weetíkã'ya.

¹⁶ Mɨ'ɨ́ maa mɨ'ɨ̂ weesé ãyú niî boosa'. Ãpí pe'ere yã'â niî boosa'. Tohô weesé me'ra ãpêrãre yã'âro wãkukã́ weetíkã'ya.

¹⁷ Õ'âkɨ̃hɨ marî wiôgɨ yeekãhase ba'â, sĩ'rí weesé meheta niî'. A'té pe'e niî butia'. Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró weé nu'kuse, tohô niikã́ ãpêrã me'ra ãyuró niîkã'se, a'mêri e'katíkã weesé pe'e niî butia'. Teé Espírito Santo wee tamúse me'ra weé no'o'.

¹⁸ A'tîro weegɨ́ Jesu Cristo ɨaró noho weégɨ weemí. Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨre “Ãyuró weégɨ weemí”, niî no'osami. Tohô niikã́ masá kẽ'ra kɨ̃ɨ̂re “Ãyuróta weégɨ weemí”, niîsama.

¹⁹ Tohô weérã ni'kâro me'ra ãyuró wehê peo niisétise nohore a'mârã. Marîre teé ni'kâro me'ra niisétise Jesu Cristore nemoró ẽho peórã, a'mêri wee tamúrãsa'.

²⁰ Mɨsâ ba'asé me'ra ãpí Jesu Cristore ẽho peósere dohórẽ'tikã'ya. Niiróta niî pe'tise ba'asé ãyú niî', ãyuró pe'ea'. Mɨsâ ãpêrã naâ ba'âtise nohore ba'akã́ ĩ'yârã, naá kẽ'ra ba'â boosama. Teeré ba'ârã, yã'âro weé' niî wãkûmirã, mɨsâre ĩ'yâ kũurã, tohô wee boósama. Tohô wãkûrã, teeré ba'ârã, yã'âro weemá. Tohô weérã mɨsâ teeré ba'ârã, naâre yã'âro weekã́ wee boósa'. Mɨsâ tohô weesé yã'â niî'.

²¹ Marî ãpí ẽho peó tutuatigɨre Jesu Cristore ẽho peó du'ukã wee boósa' niîrã, a'tîro weeró ɨá'. Kɨ̃ɨ̂ di'iró ba'âtisere ba'âtikã'ro ɨá'. Vinho kɨ̃ɨ̂ sĩ'ritísere sĩ'ritíkã'ro ɨá'. No'ó apêye noho kɨ̃ɨ̂re Jesu Cristore ẽho peó du'ukã weesé nohore weetíkã'ro ɨá'.

²² Niî pe'tise yɨ'ɨ̂ weesé ãyú niî' niî tɨ'ó yã'agɨ noho Õ'âkɨ̃hɨ se'sarore werêya. Ãpêrã ẽho peóse dohórẽ'tigɨ, bu'îri marigɨ́ tɨ'ó yã'agɨ e'katígɨ niîmi.

²³ Ãpí apêye nohore ba'âgɨ, toó ba'â boosaɨ niî tɨ'ó yã'a ba'agɨ́, bu'îri kɨomí. A'tîro niî'. Yɨ'ɨ̂ ba'asé Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨre ãyurósa' niîtimigɨ ba'akã́, yã'â niî'. Niî pe'tise marî weesé Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨre keoró niî' niî tɨ'ó yã'atimirã weesé yã'â niî'.

15

¹ Marî ẽho peó tutuarã ãpêrã ẽho peó tutuatirãre wee tamúro ɨá'. Marî tɨ'sasé di'akɨ̃re weetíkã'ro ɨá'.

² Ãpêrã yee niiátehere wãkuró ɨá'. Naâre nemoró ẽho peó tutuato niîrã tohô weeró ɨá'.

³ Cristo marikã kɨ̃ɨ̂ tɨ'sasé di'akɨ̃re weetíkɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ Cristo kɨ̃ɨ̂ pakɨré niî'kere a'tîro ohâ no'okaro niîwɨ:

Niî pe'tise mɨ'ɨ̂re ĩ'yâ tu'tirã mɨ'ɨ̂re yã'âro uúkũrã, yɨ'ɨ̂reta yã'âro uúkũrã weemá, niî ohâ no'okaro niîwɨ.

⁴ Niî pe'tise too dɨpóropɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâ'ke marîre masî dutiro ohâ no'okaro niîwɨ. Marî yã'âro yɨ'rɨ́rã, teé ohâ'kere bu'êrã, nɨ'ká'. Wãkû tutua nemo'. Tohô weérã Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ weeátehere e'katíse me'ra yuû kue'.

⁵ Õ'âkɨ̃hɨ marîre mehêkã wa'akã́, wãkû tutuakã weesamí. Marîre e'katíkã weesamí. Kɨ̃ɨ̂ Jesu Cristo ɨaró noho mɨsâre ni'kâro me'ra niisétikã weeáto.

⁶ Tohô weérã mɨsâ ni'kâropɨta wãkusétirã, a'tîro weerã́sa'. Õ'âkɨ̃hɨ, marî wiôgɨ Jesu Cristo pakɨre ni'kâro me'ra “Mɨ'ɨ̂ ãyú yɨ'rɨa'”, niîrãsa'. Judeu masa niîtirãre Jesu Cristo yee kitire werê'ke niî'

⁷ Marî Õ'âkɨ̃hɨre ni'kâro me'ra ẽho peórã niî tĩharã, ãpêrãre yẽ'eró ɨá'. Jesu Cristo marikã marîre yẽ'êkɨ niîwĩ. Tohô weérã Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú butia'mi” niî dutirã marí kẽ'ra ãpêrãre yẽ'eró ɨá'.

⁸ Yɨ'ɨ̂ uúkũgɨ, “Õ'âkɨ̃hɨ marî yẽkɨ sɨmɨáre kɨ̃ɨ̂ ‘Weegɨ́ti’ niî'kere keoró weégɨ weemí”, niîgɨ weé'. Jesu Cristota Judeu masare wee tamúgɨ a'tîkɨ niîwĩ niîgɨ, tohô niî'. Kɨ̃ɨ̂ tohô weesé me'ra Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ niisére ĩ'yókɨ niîwĩ.

⁹ Tohô niikã́ Judeu masa niîtirã “Õ'âkɨ̃hɨ ɨ̃sâre pahá yã'agɨ, ãyú yɨ'rɨami” niî dutigɨ Jesu Cristo a'tîkɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo kɨ̃ɨ̂ pakɨré uúkũ'kere a'tîro ohâ no'okaro niîwɨ:

Judeu masa niîtirã wa'teropɨ mɨ'ɨ̂re e'katí peogɨti. Õ'âkɨ̃hɨ masî yɨ'rɨagɨ niîmi niîgɨ, basâ peogɨti.

¹⁰ Apêropɨ kẽ'rare a'tîro ohâ no'okaro niîwɨ:

Judeu masa niîtirã, Õ'âkɨ̃hɨ yarã Judeu masa me'ra e'katíya.

¹¹ Apêropɨ kẽ'rare niî nemowɨ:

Niî pe'tirã Judeu masa niîtirã Õ'âkɨ̃hɨre e'katí peorã, “Mɨ'ɨ̂ ãyú yɨ'rɨagɨ niî'”, niîya. Niî pe'tirokãharãpɨta Õ'âkɨ̃hɨ ãyú butia'sere e'katí peoya, niî ohâ no'okaro niîwɨ.

¹² Isaía kẽ'ra a'tîro ohâkɨ niîwĩ:

Jessé paramí niî turiagɨ bahuágɨsami. Kɨ̃ɨ̂ Judeu masa niîtirã wiôgɨ niiákɨhɨ niîgɨsami. Naâ kɨ̃ɨ̂re “Ɨ̃sâre yɨ'rɨógɨ niîmi”, niî ẽho peórãsama, niî ohâ no'okaro niîwɨ.

¹³ Õ'âkɨ̃hɨ marîre kɨ̃ɨ̂ ãyuró weeátehere e'katí yuusere o'ogɨ́ niîmi. Mɨsâre kɨ̃ɨ̂re ẽho peórãre e'katíse, ãyuró ehêri põ'ratise o'oáto. Tohô weérã mɨsâ Espírito Santo wee tamúro me'ra ɨpɨ́tɨ e'katí yuurãsa'.

¹⁴ Yɨ'ɨ̂ akawerérã, mɨsâre a'tîro tɨ'ó yã'a'. Mɨsâ ãpêrãre ãyuró weésa'. Jesu Cristo yeere ãyuró masísa'. A'mêri werê kasa masisa'.

¹⁵ Mɨsâ tohô weemíkã, a'ti pũrípɨre mɨsâre tutuaró me'ra ohâ'. Mɨsâ tɨ'ó'kere akobohótikã'ato niîgɨ tohô weé'. Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re ãyuró weégɨ, Jesu Cristo yeere mɨsâre bu'ê dutigɨ kũûwĩ.

¹⁶ Teeré werêgɨ, Judeu masa niîtirã naâ Jesu Cristore ẽho peókã ɨa sãá'. Sacerdotea wa'îkɨ̃rãre Õ'âkɨ̃hɨre o'oró weeró nohota yɨ'ɨ̂ Judeu masa niîtirãre kɨ̃ɨ̂re wiá sĩ'risa'. Espírito Santo naâre Õ'âkɨ̃hɨ yarã sãhakã́ weegɨ́sami. Tohô weekã́ Õ'âkɨ̃hɨ naâre, “Yarã́ niîma”, niî yẽ'êgɨsami.

¹⁷ Jesu Cristo wee tamúro me'ra Õ'âkɨ̃hɨ kũû'kere ãyuró weé'. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ da'rasére ãyuró tɨ'ó yã'a'.

¹⁸ Jesu Cristo yɨ'ɨ̂ me'ra weé'ke di'akɨ̃re mɨsâre werêgɨti. Mɨsâ Judeu masa niîtirãre ẽho peókã ɨa sãágɨ yɨ'ɨ̂re wee tamúwĩ. Yɨ'ɨ̂ bu'esé me'ra, tohô niikã́ yɨ'ɨ̂ weé'kere ĩ'yârã, mɨsâ Judeu masa niîtirãre ẽho peókã weewĩ́.

¹⁹ Apêye kẽ'rare Õ'âkɨ̃hɨ tutuaró me'ra weesére weé ĩ'yowɨ. Tohô niikã́ Espírito Santo tutuasé me'ra bu'êwɨ. A'teré weégɨ, Jerusalẽ́pɨ werê nɨ'kawɨ. Teê Ilírico wamêtiropɨ Jesu Cristo masaré yɨ'rɨóse kitire werê tɨogɨ ehâwɨ.

²⁰ Ãpêrã bu'ê no'oya marirópɨre Jesu Cristo yee kitire werê mu'si werêwɨ. Ãpêrã naâ werê'kepɨre werê bu'i peotiwɨ.

²¹ Yɨ'ɨ̂ tohô weesé Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ ohâ'karo nohota wa'âwɨ. A'tîro ohâ no'okaro niîwɨ:

Kɨ̃ɨ yeé kitire neê ni'kâti masîti'kãrã werê no'orãsama. Kɨ̃ɨ yeére naâ tɨ'otí'kere tɨ'o masírãsama, niî ohâ no'okaro niîwɨ. Paulo Romapɨ wa'aátehe niî'

²² Yɨ'ɨ̂ pehe makáripɨ bu'ê siha yuugɨ, mɨsâ tiropɨ wa'â masitisa' yuhûpɨ.

²³ Ni'kâroakãre tee makáripɨ bu'ê toha'. Pehé kɨ'mari mɨsâ tiropɨ wa'â sĩ'ri'kɨ niî tĩhagɨ, be'ro kuré toopɨ́re wa'âgɨti.

²⁴ Espanhapɨ wa'âgɨti. Toopɨ́ wa'âgɨ, mɨsâ tiro Romapɨ yɨ'rɨágɨti. Mɨsâre ĩ'yâ, e'katí, kã'ró niî kehogɨti. Be'ró yɨ'ɨ̂re Espanhapɨ wa'aátehere wee tamuápa.

²⁵ Ni'kâroakã Jerusalẽ́pɨ wa'â ni'igɨti yuhûpɨ. Jesu Cristore ẽho peórãre wee tamúgɨ niyéru miáagɨ weegɨ́ti.

²⁶ Jesu Cristore ẽho peóse kurarikãharã Macedônia, tohô niikã́ Acaia di'takãharã niyéru sẽri neéokãrã niîwã. Jerusalẽ́pɨ niirã́ pahasé kɨorã Jesu Cristore ẽho peórãre o'ôrãtirã tohô weékãrã niîwã. Tohô weégɨ teé niyérure Jerusalẽ́pɨ o'ôgɨ wa'âgɨti.

²⁷ Judeu masa niîtirã Macedônia, Acaiapɨ niirã́ a'tîro wãkûkãrã niîwã. Judeu masa Jerusalẽ́pɨ niirã́re wee tamúro ɨá'. Naâ tohô wãkusé ãyú niîkaro niîwɨ. A'tîro niî'. Judeu masa, Judeu masa niîtirã pe'ere Jesu Cristo yee kitire werê wã'kokãrã niîwã. Tohô niikã́ Judeu masa niîtirã Jesu Cristore ẽho peókã, a'tîro wa'âkaro niîwɨ. Õ'âkɨ̃hɨ Judeu masare “O'ôgɨti” niî'ke pe'ere yẽ'êkãrã niîwã. Tohô weérã Judeu masa niîtirã, Judeu masa pahasé kɨorãre niyérure, naâ kɨosére o'oró ɨá'.

²⁸ Yɨ'ɨ̂ teé niyéru Jerusalẽ́kãharãre o'ô tohagɨ, Espanhapɨ wa'âgɨ, mɨsâre ĩ'yâ yɨ'rɨ wã'kagɨti.

²⁹ Yɨ'ɨ̂ mɨsâ tiropɨ wa'âgɨ, Jesu Cristo yee ãyusére mɨsâre mii ehágɨsa'.

³⁰ Yɨ'ɨ̂ akawerérã, mɨsâ Jesu Cristore ẽho peó'. Espírito Santo marîre a'mêri ma'ikã́ weemí. Tohô weégɨ mɨsâre a'tîro weekã́ ɨása'. Yɨ'ɨ̂re wee tamúrã, yeé niiátehere Õ'âkɨ̃hɨre sẽri basáya.

³¹ A'tîro sẽri basáya yɨ'ɨ̂re. Judéiapɨ niirã́ Jesu Cristore ẽho peótirã yɨ'ɨ̂re yã'âro weetíkã'ato. Tohô niikã́ Jesu Cristore ẽho peórã Jerusalẽ́kãharã yɨ'ɨ̂ miáasere e'katíse me'ra põo tẽrí yẽ'eáto.

³² Tohô weekã́, Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ ɨakã́, mɨsâ tiropɨ yɨ'ɨ̂ e'katíse me'ra ehâgɨsa'. Toopɨ́ soogɨ́sa'.

³³ Õ'âkɨ̃hɨ ãyuró ehêri põ'ratisere o'ogɨ́ mɨsâ niî pe'tirã me'ra niiáto. Tohôta weeáto.

16

¹ Ni'kó Jesu Cristore ẽho peógo Febe wamêtigo mɨsâ tiropɨ wa'âgo weemó. Koô Jesu Cristore ẽho peórã Cencréia wamêtiri makakãharãre wee tamúgo niîmo.

² Mɨsâ Jesu Cristore ẽho peórã e'katíse me'ra koôre yẽ'êya. Marî Jesu Cristore ẽho peórãre ãyuró yẽ'eró ɨá'. Koô pãharã́re wee tamúko niîwõ. Yɨ'ɨ́ kẽ'rare wee tamúwõ. Tohô weérã koôre apêye noho dɨ'sakã́, o'ôya.

³ Áquila, kɨ̃ɨ̂ nɨmó Priscila ãyuáto. Yɨ'ɨ̂ Jesu Cristo yeere bu'ekã́, naá kẽ'ra yɨ'ɨ̂re bu'ê tamuwã.

⁴ Ãpêrã yɨ'ɨ̂re wẽhé sĩ'rikã, yɨ'ɨ̂re wee tamúwã. Naá kẽ'rare wẽhetá wiomíkã, tohô weewã́. Naâ tohô weé'kere yɨ'ɨ̂ di'akɨ̃ meheta naâre “Ãyú'” niî'. Niî pe'tirã ãpêrã Judeu masa niîtirã Jesu Cristore ẽho peórã naâre “Ãyú'” niîma.

⁵ Jesu Cristore ẽho peórã Áquila yaá wi'ipɨ nerê wɨarã kẽ'ra ãyuáto. Ãpí yɨ'ɨ̂ ma'igɨ́ Epéneto ãyuáto. Kɨ̃ɨ́ta Ásiapɨre ãpêrã dɨporo Jesu Cristore ẽho peó mɨ'ta'kɨ niîmi.

⁶ Maria kẽ'ra ãyuáto. Mɨsâ me'ra Õ'âkɨ̃hɨ yeekãhasere ɨpɨ́tɨ da'ramó.

⁷ Yɨ'ɨ̂ akawerérã Judeu masa Andrônico, Júnia ãyuáto. Naá kẽ'ra yɨ'ɨ̂ me'ra bu'îri da'rerí wi'ipɨ niîwã. Naâ yɨ'ɨ̂ dɨporo Jesu Cristore ẽho peókãrã niîwã. Jesu Cristo bese kũú'kãrã naâre “Ãyurã́ niîma”, niîsama.

⁸ Jesu Cristore ẽho peógɨ yɨ'ɨ̂ ma'igɨ́ Amplia ãyuáto.

⁹ Urbano, ɨ̃sâre Jesu Cristo yee kitire werê tamugɨ ãyuáto. Tohô niikã́ yɨ'ɨ̂ ma'igɨ́ Estaqui ãyuáto.

¹⁰ Apele kẽ'ra ãyuáto. Kɨ̃ɨ̂ Jesu Cristore ãyuró ẽho peómi. Niî pe'tise kɨ̃ɨ̂ weesére ĩ'yârã, “Jesu Cristore ãyuró ẽho peógɨ niîmi”, niî ĩ'yâ'. Aristóbulo yaá wi'ikãharã kẽ'ra ãyuáto.

¹¹ Ãpí yɨ'ɨ̂ akawerégɨ, Judeu masɨ Herodião ãyuáto. Tohô niikã́ Narciso yaá wi'ikãharã Jesu Cristore ẽho peórã ãyuáto.

¹² Trifena, Trifosa naá kẽ'ra ãyuáto. Naâ numia marî wiôgɨ Jesu Cristo yeere pũûro da'ramá. Ɨ̃sâ ma'igó Pérsida kẽ'ra marî wiôgɨ Jesu Cristo yeekãhasere ɨpɨ́tɨ da'ramó. Koó kẽ'ra ãyuáto.

¹³ Rufo ãyuáto. Niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂re “Jesu Cristore ãyuró ẽho peómi”, niîma. Kɨ̃ɨ̂ pakó kẽ'ra ãyuáto. Koôre yɨ'ɨ̂ pakore weeró noho ĩ'yâ'.

¹⁴ Asincrito, Flegonte, Herme, Pátroba, Herme, ãpêrã Jesu Cristore ẽho peórã naâ me'ra niirã́ ãyuáto.

¹⁵ Filólogo, Júlia, Nereu, tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂ akabihó Olímpia, niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ yarã́re kũû'kãrã naâ tiropɨ niirã́ ãyuáto.

¹⁶ E'katíse me'ra a'mêri põo tẽríya. Niî pe'tirã Jesu Cristore ẽho peóse kurarikãharã mɨsâre ãyu dutíma.

¹⁷ Yɨ'ɨ̂ akawerérã, ni'karérã mɨsâ tiropɨ niirã́ dɨka watíkã weé sĩ'risama. Naâ tohô weerí niîrã, tɨ'o masíya. Mɨsâre ẽho peósere dohórẽ'sama. Mɨsâre bu'ê'ke mehereta weesamá. Tohô weérã naâre ba'pâtitikã'ya. Naâ bu'esére neê tɨ'otíkã'ya.

¹⁸ Naâ marî wiôgɨ Jesu Cristo ɨaró weérã meheta weesamá. Naâ no'ó ɨaró weé sĩ'riro weesamá. Naâ ãyuró ɨ'sɨâro uúkũ me'rise me'ra, diakɨ̃hɨ́ uúkũrã weeró noho uúkũsama. Ɨpɨ́tɨ waro masî tutuatirãre weé ta'sa ẽho peókã weesamá.

¹⁹ Mɨsâ pũrikã ãyuró Jesu Cristo ɨaró weésa'. Niî pe'tirã tohô niîma mɨsâre. Tohô weégɨ mɨsâ me'ra pũûro e'katí'. Mɨsâre ãyusére masikã́ ɨa sãá'. Neê yã'asé pe'e maa masî dutigɨ ɨa sãá wee'.

²⁰ Õ'âkɨ̃hɨ ãpêrã me'ra ãyuró niîkã'sere o'ogɨ́ niîmi. Kɨ̃ɨ́ta mɨsâre wãtîre dokâ ke'akã weegɨ́sami. Kã'roákã dɨ'sá' kɨ̃ɨ̂ tohô weeátehe. Jesu marî wiôgɨ mɨsâre ãyuró weeáto.

²¹ Timóteo yɨ'ɨ̂ me'ra Jesu Cristo yee kitire werê kusia tamugɨ mɨsâre ãyu dutími. Yɨ'ɨ̂ akawerérã Judeu masa Lúcio, Jasṍ, Sosípater naá kẽ'ra ãyu dutíma.

²² Yɨ'ɨ̂ a'ti pũríre Paulore ohâ basagɨ, Tércio wamêti'. Yɨ'ɨ̂ Jesu Cristore ẽho peógɨ mɨsâre ãyu dutí'.

²³ Gaio mɨsâre ãyu dutími. Jesu Cristore ẽho peórã kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ nerê wɨama. Yɨ'ɨ̂ Paulo tií wi'ipɨ kãhí'. Erasto a'ti makákãhase da'rasére dutigɨ́, naa yeé niyéru ko'tegɨ́ ãyu dutími. Tohô niikã́ ãpí Jesu Cristore ẽho peógɨ Quarto ãyu dutími.

²⁴ Marî wiôgɨ Jesu Cristo mɨsâ niî pe'tirãre ãyuró weeáto.

²⁶

²⁵ Marî Õ'âkɨ̃hɨre e'katí peorã, “Ãyú yɨ'rɨami”, niîrã. Marî wiôgɨ Jesu Cristo yee kiti me'ra Õ'âkɨ̃hɨ marîre nemoró ẽho peókã wee masími. Dɨporópɨre niî pe'tirã masaré yɨ'rɨóse kitire masî no'oya maríkaro niîwɨ. A'tóka terore maha Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã naâ ohâ'ke me'ra masî no'o'. Õ'âkɨ̃hɨ katî nu'kugɨ tohô werê dutikɨ niîwĩ. Yɨ'ɨ́ kẽ'ra Jesu Cristo yee kitire werê'. Õ'âkɨ̃hɨ niî pe'tise kurarikãharãre kɨ̃ɨ̂re ẽho peó, kɨ̃ɨ̂ ɨaró weekã́ ɨasamí.

²⁷ Õ'âkɨ̃hɨ ni'kɨtá niîmi. Kɨ̃ɨ̂ ni'kɨtá niî pe'tisere masî pe'okã'mi. Tohô weérã Jesu Cristo wee tamúro me'ra Õ'âkɨ̃hɨre “Tutuâ yɨ'rɨami”, niî ẽho peó nu'kukã'rã. Tohôta weerã́. Toô kã'rota ohâ'. Paulo