1

¹ Yɨ'ɨ̂ Tiago a'ti pũrí me'ra mɨsâre ãyu dutíse o'ôo'. Marî pakɨ Õ'âkɨ̃hɨ, tohô niikã́ marî wiôgɨ Jesu Cristo dutisére da'rá wã'ya ko'tegɨ niî'. Mɨsâ Judeu masa doze kurarikãharã Jesu Cristore ẽho peórãre ohâ'. Mɨsâ apêye di'tapɨ du'tisté wã'ka'kãrãre ohâ'. Ẽho peó'kãrãpɨ tohôta ẽho peó yapatíkã'ya niisé niî'

² Yɨ'ɨ̂ akawerérã, yɨ'ɨ̂ weresére tɨ'oyá. Marîre apé tero wãkûtiro pehé yã'asé, mehêkã bahusé wa'â boosa'. Tohô wa'akã́, e'katíya.

³ Õ'âkɨ̃hɨ marîre yɨ'ɨ̂re diakɨ̃hɨ́ta ẽho peómiti naa? niîgɨ, mehêkã wa'akã́ wee boósami. Tohô wa'âmikã, marî kɨ̃ɨ̂re ẽho peó du'utirã, siâpe me'ra nemoró wãkû tutua nemorãsa'.

⁴ Mɨsâre yã'asé wa'arí kurare tohôta wãkû tutua yapatíkã'ya. Tohô weérã siâpe me'ra Jesu Cristore ẽho peó nemorãsa'. Ãyuró ẽho peó yapatí tu'a eharãsa'. Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró noho niisétirãsa'. Tohô niikã́ mɨsâre neê kã'roákã ẽho peóse dɨ'sasomé.

⁵ No'ó masisé moogɨ́ noho Õ'âkɨ̃hɨre sẽriyá. Kɨ̃ɨ̂ o'ôgɨsami. Kɨ̃ɨ̂ “O'ó wee'” niîtigɨta, tu'tiró mariró niî pe'tirãre marî sẽrisé nemoró o'ô yɨ'rɨ nɨ'kagɨsami.

⁶ Teeré sẽrírã, ẽho peóse me'ra sẽriyá. “Yɨ'ɨ̂re o'ôgɨsari baa?” niîtirãta, sẽriyá. Marî, apé tero weégɨ yɨ'ɨ̂re o'ôsome niîrã, diâ pahirí maakãhase pã'kôri dɨka yuú mɨharo weeró noho niî'. Tee maríkã, wĩ'ró wẽéokã, wa'â mɨha, diháa mɨhasa'.

⁷ A'té weeró noho tɨ'ó yã'agɨ, “Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re yɨ'tigɨ́sami”, niî wãkûtikã'ya. Yɨ'tisomé.

⁸ Ni'kâ nɨmɨre mehêkã, ape nɨmɨ́re mehêkã wãkûsami. Keoró ni'kâ diakɨ̃hɨ wãkûtisami. Tohô wãkugɨ́ nohore Õ'âkɨ̃hɨ o'ôtisami.

⁹ Pahasé kɨogɨ Jesuré ẽho peógɨ e'katiáto. Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨre mehô niigɨ́ niîtisami. Kɨ̃ɨ̂re wiôgɨ sõróogɨsami.

¹⁰ No'ó pehé kɨogɨ́ kẽ'ra Jesuré ẽho peógɨ e'katiáto. Kɨ̃ɨ̂ ẽho peóse kɨ̃ɨ̂ kɨosé nemoró wapatí'. Kɨ̃ɨ̂ kɨosé o'ôri yãî diharo weeró noho pe'ti dihárosa'.

¹¹ Naâ masá pehé kɨorã́ noho a'tîro wa'ârãsama. Taâ muhîpũ ɨpɨ́tɨ asikã́, yãîa wa'ása'. Tohô weéro teé o'ôri ãyusé niîmiro, yãî, bɨrɨ̂ diha wa'ása'. A'té weeró noho naâ pehé kɨomí'ke pe'ti dihárosa'. Tohô weérã naâ da'rasé me'rata wẽrîrãsama. Marî yã'âro weé sĩ'risere Õ'âkɨ̃hɨ meheta dutîmi niisé niî'

¹² Jesu Cristore ẽho peógɨ kɨ̃ɨ̂re yã'âro wa'âmikã ẽho peó nu'kugɨ, e'katísami. Kɨ̃ɨ̂ wãkû tutuaka be'ro Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re “Keoró weemí”, niîsami. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ me'ra ɨ'mɨ̂sepɨ katî nu'kugɨsami. Õ'âkɨ̃hɨ “Yɨ'ɨ̂re ẽho peórãre katî nu'kusere o'ôgɨti” niî'karo nohota o'ôgɨsami.

¹³ No'ó yã'âro weé sĩ'rigɨ noho “Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re tohô wee dutími”, niîtikã'ya. Õ'âkɨ̃hɨre neê yã'âro weé sĩ'rise marí'. Tohô niikã́ neê ni'kɨré “Yã'âro weeyá”, niîtisami.

¹⁵

¹⁴ A'tîro pe'e niî'. Marî basi yã'âro weesére wãkû nɨrɨ'. Tohô teeré wãkû nɨrɨkã, marî yã'âro weé sĩ'rise wã'ká'. A'té yã'âro weé sĩ'rise me'ra yã'asé wa'ása'. Marî siâpe me'ra pũûro wee poóka be'ro de'ró du'utá basiótisa'. Teé me'ra diakɨ̃hɨ́ta wẽrî dohasere bokarã́sa'. Bu'îri da'resé bokarã́sa'.

¹⁶ Yɨ'ɨ̂ akawerérã, mɨsâ diakɨ̃hɨ́ wãkûya. “Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re yã'âro wee dutími”, niîtikã'ya.

¹⁷ Niî pe'tise ãyusé marîre o'osé “Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ o'ô'ke niî'”, niî wãkûya. Kɨ̃ɨ̂ a'ti ɨmɨ́koho sĩ'óo'rã muhîpũ, yõkoáre weé'kɨ niîmi. Naâ ɨ̃hɨ̂ mɨha, yatî diha mɨhasama. Õ'âkɨ̃hɨ pũrikã naâ weeró noho niîtisami. Neê kã'ró dɨka yuútisami. Ɨmɨ̂kohori nɨkɨ marîre ãyuró weé nu'kukã'sami.

¹⁸ Õ'âkɨ̃hɨ marîre kɨ̃ɨ̂ ɨá'karo nohota kɨ̃ɨ yeé kiti diakɨ̃hɨ́ niisé me'ra kɨ̃ɨ̂ põ'rá wa'akã́ weékɨ niîwĩ. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂re ẽho peó tĩharã, kɨ̃ɨ̂ põ'rá niî mɨ'ta'kãrã weeró noho niî'. Siâpe me'ra nemoró pãharã́ kɨ̃ɨ̂re ẽho peó nemorãsama. Õ'âkɨ̃hɨ kitire tɨ'ó, kɨ̃ɨ̂ dutîro nohota weeyá niisé niî'

¹⁹ Mɨsâre ma'ígɨ, a'teré werêgɨti. Ãpêrã mɨsâre werekã́, ãyuró tɨ'oyá. Mɨsâ naâ weresére tɨ'órã, keoró wãkû toharãpɨ uúkũya. Uâ yeetikã'ya.

²⁰ Marî uârã, Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró weetísa'.

²¹ Tohô weérã niî pe'tise mɨsâ yã'âro wãkusére, yã'âro weesétisere du'úkã'ya. Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti marîre kɨ̃ɨ̂ kũû'kere keoró ẽho peóya. Tee kitíre tɨ'ó ẽho peórã, mɨsâ yɨ'rɨrã́sa'.

²² Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire tɨ'órã, tɨ'oró bahuró tɨ'otíkã'ya. Mɨsâ tɨ'ó'kere keoró weeyá. Kɨ̃ɨ yeé kitire tɨ'ó'kãrã niîmirã teeré weetírã, marî basi wee soórã weé'.

²⁴

²³ Marî Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire tɨ'omírã teeré weetírã, a'té weeró noho niî'. Ni'kɨ́ masɨ́ kɨ̃ɨ̂ diâpoare ẽôropɨ ĩ'yâsami. Kɨ̃ɨ̂ ĩ'yâka be'ro apé sia'pɨ wa'âgɨ, kɨ̃ɨ̂ bahusére akobohoá wa'âsami. Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire tɨ'omírã teeré weetírã, marí kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ weeró noho niî'. Maatá kɨ̃ɨ yeé kitire akobohósa'.

²⁵ Ãpí pe'e kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ yee tɨ'ó'kere wãkû nu'ku, akobohótisami. Õ'âkɨ̃hɨ dutîro noho marî weé nu'kukã, kɨ̃ɨ̂ niî pe'tise marî weesé me'ra e'katíkã weegɨ́sami. Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti diakɨ̃hɨ́ta niî'. Teé me'ra marî yã'âro weé'kere yɨ'rɨ wetíkã weékɨ niîwĩ.

²⁶ Marî a'tîro niî boosa': “Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peó'.” Tohô niîmirã, ãpêrãre uukahá, yã'âro uúkũ boosa'. Teé me'ra marî uúkũsere diakɨ̃hɨ́ nií wee', niî masî no'o'. “Marî Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peó'” niîmi'ke neê wapa marísa'.

²⁷ Marî kɨ̃ɨ̂re diakɨ̃hɨ́ ẽho peórã, a'tîro weesétiro ɨá'. Pakɨ sɨmɨá moorã́re, wapê wi'ia numiare naâre mehêkã wa'akã́, wee tamúro ɨá'. Apêye kẽ'rare a'ti ɨmɨ́kohokãhase yã'asére weetíkã'ro ɨá'.

2

¹ Marî wiôgɨ Jesu Cristo ãyú yɨ'rɨgɨre ẽho peórã, masaré neê dɨka waátikã'ro ɨá'.

³

² Apé tero Õ'âkɨ̃hɨ wi'i mɨsâ nerê wɨaropɨ pɨárã sãháa boosama. Ni'kɨ́ pehé kɨogɨ́ ãyusé su'tí sãyagɨ́ amû pi'kapɨ ouro me'ra weéka be'tore kɨogɨ́ niî boosami. Ãpí pahasé kɨogɨ pe'e su'tí boasé meha sãyâ boosami. Mɨsâ pehé kɨogɨ́re ãyuró weérã, “A'tó ãyurópɨ duhîya”, niî boosa'. Ãpí pahasé kɨogɨ pe'ere “Tootá nu'kuyá” ou apé tero weérã “Tootá nukûkãpɨ duhîkã'ya”, niîkã' boosa'.

⁴ Mɨsâ tohô weérã, naâre ni'kâro noho weetísa'. “Pehé kɨogɨ́ nemoró wapatími”, niísa'. “Pahasé kɨogɨ wapa marími”, niîrã weésa'. Tohô niîrã, yã'âro wãkûrã weé'.

⁵ Yɨ'ɨ̂ akawerérã yɨ'ɨ̂ ma'irã́, yɨ'ɨ̂re tɨ'oyá. Õ'âkɨ̃hɨ pahasé kɨorãre pũûro ma'isamí. Kɨ̃ɨ̂re ẽho peó dutigɨ naâre besékɨ niîwĩ. Naâ ẽho peókã, kɨ̃ɨ̂ ĩ'yóropɨre naâ ẽho peóse pahiró wapatí'. Tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂ tiropɨ wa'aáto niîgɨ besékɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ niî'karo nohota kɨ̃ɨ̂re ma'irã́ kɨ̃ɨ̂ tiropɨ niî nu'kurãsama.

⁶ Õ'âkɨ̃hɨ tohô beséka be'ro niîmikã, mɨsâ pe'e pahasé kɨorãre yabî bopôya sãasa'. Pehé kɨorã́re ãyuró weé yɨ'rɨ nɨ'karã, keoró weetísa'. Naáta mɨsâre yã'âro weemá. Mɨsâre werê sãarã, wiôrã tiropɨ mɨsâre yẽ'ê wã'kasama.

⁷ Naâ Jesu marî ẽho peógɨre buhíkã'sama.

⁸ Õ'âkɨ̃hɨ marî wiôgɨ kɨ̃ɨ yeé kiti ohâka pũripɨ a'tîro wee dutíkɨ niîwĩ. “Mɨsâ basi ma'iró nohota ãpêrã kẽ'rare ma'iyá.” Marî kɨ̃ɨ̂ tohô dutî'kere weérã, ãyuró weérã weé'.

⁹ Marî ãpêrãre ni'kâro noho weetírã, Õ'âkɨ̃hɨ dutî'kere yɨ'rɨ́ nɨ'karã weésa'. Tohô weérã bu'îri kɨósa'.

¹⁰ Ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ dutî'kere ãyuró weé pe'omigɨ ni'kâro dutisére yɨ'rɨ́ nɨ'kagɨ, bu'îri kɨosamí. Niî pe'tisere Õ'âkɨ̃hɨ dutî'kere yɨ'rɨ́ nɨ'kagɨ weeró noho weesamí.

¹¹ Õ'âkɨ̃hɨ a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Mɨsâ nɨmosã́ numia niîtirãre a'me tãrátikã'ya.” Apêye kẽ'rare niîkɨ niîwĩ: “Ãpêrãre wẽhetíkã'ya.” Tohô weérã marî ãpêrã nɨmosã́ numiare a'me tãrátimirã, no'ó ãpêrãre wẽhérã, Õ'âkɨ̃hɨ dutî'kere yɨ'rɨ́ nɨ'karãta weé'.

¹² Kɨ̃ɨ̂ dutisé marîre pahá yã'a, ma'i dutí'. Teé dutisé me'ra marîre besegɨ́sami. Tohô weérã ãpêrãre ma'ití, pahá yã'atirã, bu'îritirãsa'. Kɨ̃ɨ̂ tohô beseátehere masîrã, marî uúkũsere, marî weesére ãyuró wãkû yuuro ɨá'.

¹³ Marî ãpêrãre pahá yã'atikã, kɨ̃ɨ̂ beserí nɨmɨ niikã́, marí kẽ'rare pahá yã'atigɨsami. Marî naâre pahá yã'akã pũrikãre, Õ'âkɨ̃hɨ kẽ'ra marîre pahá yã'agɨsami. Ãyuró weesé me'ra Jesu Cristore ẽho peósere ĩ'yó' niisé niî'

¹⁴ Akawerérã, marî “Jesu Cristore ẽho peó'”, niî boosa'. Tohô niîmirã, ãpêrãre wee tamútikã, “Marî ẽho peó'” niisé ɨseri wapa marí'. Teé “Marî ẽho peó'” niî'ke ɨseri me'ra di'akɨ̃ yɨ'rɨ wetí masitisa'.

¹⁶

¹⁵ Mɨsâre werêgɨti. Apé tero Jesu Cristore ẽho peórã pahasé kɨorã su'tí moorã́, ba'asé moorã́ marî tiropɨ etâsama. Ni'kɨ́ naâre ãyuró weetímigɨ, niî boosami. “Ãyuró wa'aápa. Su'tí sãyâya yɨsɨá bɨ'ari, tohô niikã́ pahiró ba'âya”, niî boosami. Kɨ̃ɨ̂ naâre naâ ɨasére o'ôtimigɨ tohô uúkũkã, wapa marí'.

¹⁷ A'té weeró noho niî' “Jesu Cristore ẽho peó'” niîmirã, marî ãpêrãre wee tamútikã. Marî kɨ̃ɨ̂re ẽho peó' niisé wapa marí'.

¹⁸ Apé tero weégɨ yɨ'ɨ̂ niî'kere ẽho peótigɨ noho a'tîro niî boosami. Ni'kɨ́ ãyusére weetímigɨ, “Jesu Cristore ẽho peó'”, niî boosami. Ãpí “Ãyusé pe'ere weé'”, niî boosami. Kɨ̃ɨ̂ tohô niisére a'tîro werêgɨti. Kɨ̃ɨ̂ ãyuró weetíkã, de'ró weé marî kɨ̃ɨ̂ “Jesu Cristore ẽho peómi” niî ĩ'yâ boosari? Ãyuró weekã́ maa, kɨ̃ɨ̂ Jesu Cristore ẽho peósere masî boosa'.

¹⁹ Mɨsâ “Õ'âkɨ̃hɨ ni'kɨtá niîmi”, niî ẽho peó'. Ãyú niî' mɨsâ tohô niisé. Wãtiâ kẽ'ra mɨsâ weeró nohota teeré ẽho peósama. Naâ Õ'âkɨ̃hɨre uîrã, nara sãásama. Naâ tohô ẽho peómirã, Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró weetísama.

²⁰ Mɨsâ diakɨ̃hɨ́ wãkú wee'. Tɨ'o masítirã weeró noho niî'. Marî “Jesu Cristore ẽho peó'” niîmirã, ãpêrãre ãyuró weé ĩ'yotirã, Jesu Cristore diakɨ̃hɨ́ ẽho peótisa'.

²¹ Dɨporókɨ̃hɨ marî yẽkɨ Abraão yeekãhasere werêgɨti. Õ'âkɨ̃hɨ Abraãore diakɨ̃hɨ́ta yɨ'ɨ̂re ẽho peómiti kɨ̃ɨ? niîgɨ, kɨ̃ɨ̂ makɨ́ Isaquere wẽhé ɨ̃hâ moro peo dutikɨ niîwĩ. Abraão Õ'âkɨ̃hɨre yɨ'tíkɨ niîwĩ. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ makɨ́ Isaquere, kɨ̃ɨ̂re wẽhé ɨ̃hâ moro peogɨti niîgɨ, ɨ̃tâ mesa bu'ipɨ dɨ'te peókɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Õ'âkɨ̃hɨ “Abraão yɨ'ɨ̂re ãyuró ẽho peómi. Kɨ̃ɨ̂ ãyugɨ́ niîmi”, niîkɨ niîwĩ.

²² Mɨsâ masî'. Abraão Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peósere ĩ'yógɨ, ãyuró weékɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re ẽho peógɨ, keoró weé yapatíkɨ niîwĩ.

²³ Kɨ̃ɨ̂ ãyuró weekã́, dɨporókãharãpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã naâ ohâ'ke keoró wa'âkaro niîwɨ. Naâ Abraãore a'tîro ohâkãrã niîwã: “Abraão Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peókɨ niîwĩ. Tohô weégɨ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re ‘Ãyugɨ́ niîmi’, niî ĩ'yâkɨ niîwĩ”, niî ohâ no'okaro niîwɨ. Abraãore masá “Õ'âkɨ̃hɨ me'rakɨ̃hɨ niîmi”, niîkãrã niîwã.

²⁴ Kɨ̃ɨ̂ tohô weé'kere wãkûrã, marî a'tîro masî'. Marî Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peórã ãyuró weekã́, Abraãore weeró noho marí kẽ'rare “Ãyurã́ niîma”, niî ĩ'yâsami. Marîre “Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peó'” niî uúkũse ɨseri me'ra di'akɨ̃ “Ãyurã́ niîma”, niîtisami.

²⁵ Apêgo dɨporókõhopɨ Raabe wamêtigo yeekãhasere werêgɨti taha. Koô Judeu maso niîtigo ɨmɨaré a'me tãrá wapá ta'ago niîko niîwõ. Tohô weesétimigo, Õ'âkɨ̃hɨ yarã Judeu masare wee tamúko niîwõ. Naâ Josué o'ôo' no'o'kãrã koo yaá makapɨ ĩ'yâ du'tirã ehâkãrã niîwã. Koo yaá makakãharã naâre wẽherí niîgo, koo yaá wi'ipɨ naâre nɨóko niîwõ. Be'ró naâre naâ du'ti tohaátihi ma'are ĩ'yóko niîwõ. Koô tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Õ'âkɨ̃hɨ koôre “Ãyugó niîmo”, niî ĩ'yâkɨ niîwĩ.

²⁶ Marî ehêri põ'ra du'úka be'ro marî ɨpɨ́ katîtisa' maha. “Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peó'” niîmirã marî ãyuró weetíkã, wẽrîka ɨpɨ weeró noho niísa'.

3

¹ Akawerérã, mɨsâ masísa'. Ɨ̃sâ mɨsâre bu'erã́ mɨsâ nemoró nɨkɨ̂ ĩ'yase me'ra besé no'orãsa'. Õ'âkɨ̃hɨ yeere bu'erã́ ãyuró weetíkã, Õ'âkɨ̃hɨ ãpêrã yɨ'rɨóro bu'îri da'rêgɨsami. Tohô weérã mɨsâ wa'teropɨ niirã́ pehêterãkã masaré bu'erã́ niiró ɨá'.

² Marî niî pe'tirã pehetíri yã'âro weésa'. No'ó ni'kɨ́ neê kã'roákã yã'âro uúkũtigɨ, ãyugɨ́ waro niîmi. Kɨ̃ɨ̂ yã'âro uúkũse ɨserire ka'mú ta'a masigɨ, kɨ̃ɨ̂ yã'âro ɨâri pehasere ka'mú ta'a masimi.

³ Mɨsâre werêgɨti. Marî cavalore komé be'tore ɨsêropɨ tuu sãárã, tií be'toakã me'ra kɨ̃ɨ̂ pahigɨ́ niîmikã, marî wa'â sĩ'riropɨ kɨ̃ɨ̂re wa'â duti masisa'.

⁴ Yukɨ̂sɨ pahipɨhɨ́ kẽ'ra tohôta niî'. Tiwɨ́ pahipɨhɨ́ niísa'. Tohô niîmikã, wĩ'ró ɨpɨ́tɨ wẽe tutuámikã, tiwɨré au masísama. Tiwɨré aurí pĩhi kã'a pĩhiákã niîmikã, tii pĩhí me'ra naâ wa'â sĩ'riro pe'e auósama.

⁵ Tohôta wa'ása' marî uúkũri ye'mero me'ra. Marî uúkũri ye'mero kã'á ye'meroakã niîmiro, pehête uúkũse me'ra pãharã́re dohórẽ' masi'. Pekâ me'e kã'á me'eakã me'ra marî sĩ'a yoómikã, pahiró nɨkɨ̂ ɨ̃hɨ́sa'.

⁶ Marî yã'âro uúkũse ɨseri pekâ me'e weeró noho niî'. Ye'mêro kã'á ye'meroakã niîmikã, tií ye'mero me'ra pehé yã'asé uúkũ masisa'. No'ó ɨaró niî pe'tise yã'asé wa'ása'. Teé yã'âro uúkũse wãtî me'ra dɨ'pôkãtisa'. Niî pe'tiro marî katirí ɨmɨ̂koho marî weesétisere dohórẽ'sa'.

⁷ Masá niî pe'tirã wa'îkɨ̃rãre, mirikɨ̃hɨáre, pĩroâre, diâkãharãre ĩ'yâ nɨrɨ, dutî masisama. Tohô weérã naâre neê waropɨta dutî dɨ'pôkãti tohakãrã niîwã.

⁸ Marî uúkũri ye'mero pũrikãre neê ni'kɨ́ naâre weeró noho dutî masitisami. Tií ye'mero dutîta basió wee'. Ãyâ kɨ̃ɨ̂ kũ'rikã́, kɨ̃ɨ̂ nimá o'ôro weeró noho marî uúkũse masaré yã'âro weésa'.

⁹ Marî ye'mero me'ra Õ'âkɨ̃hɨ marî pakɨre “Ãyú'” niísa'. Tií ye'mero me'rata taha ãpêrãre yã'âro uúkũsa'. Marî Õ'âkɨ̃hɨ weeró noho bahurã́ kɨ̃ɨ̂ weé'kãrãre meharóta yã'âro uúkũsa'.

¹⁰ Tií ye'meropɨta taha Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niî, ãpêrãre yã'âro uúkũsa'. Tohô weetíkã'ro ɨá'. A'tîro weekã́, yã'â niî'.

¹¹ Ni'kâ pee akó wiharí peepɨre ãyusé, yã'asé akó moré su'u wihatísa'.

¹² Yɨ'ɨ̂ akawerérã, ohô yõo naráya dɨkâtitisa'. Ɨ'sêgɨ kẽ'ra ohô dɨkâtitisa'. Akó wiharí pee kẽ'ra tohôta niî'. Akó moâtise wiharí peepɨre akó moâ marisé wihatísa'. Marí kẽ'ra a'té weeró noho niiró ɨá'. Marî ãyusé di'akɨ̃re uúkũro ɨá'. Tɨ'o masísekãhase niî'

¹³ No'ó mɨsâ wa'teropɨre tɨ'o masí yɨ'rɨgɨ niigɨ́ noho ãyuró weesétiato. A'tîro weégɨ, kɨ̃ɨ̂ masisére ãpêrãre ĩ'yogɨ́sami. Keoró wãkû me'rigɨ, “Ãpêrã nemoró masî yɨ'rɨ nɨ'ka'” niiró mariró niiáto.

¹⁴ Mɨsâ ãpêrãre doérã, naâre ɨórã, naâ yɨ'rɨóro niî sĩ'risa' niîrã, tohô niî ma'akãrã weé'. Tohô weérã mehô waro “Tɨ'o masí yɨ'rɨ nɨ'ka'”, niísa'. Mɨsâ tohô niisé wapa marísa'.

¹⁵ Mɨsâ tohô wãkusé a'ti nukúkãkãhase, masá wãkusé niî'. Õ'âkɨ̃hɨ meheta mɨsâre tohô wãkû dutisami. Wãtî wãkusé o'osére mɨsâ wãkusétisa'.

¹⁶ Mɨsâ ãpêrãre ɨórã, naâ yɨ'rɨóro niî sĩ'rikã, kumûkã wã'kása'. No'ó ɨaró niî pe'tise yã'asé wa'ása'.

¹⁷ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ tɨ'o masíse marîre o'osé pe'e a'tîro niî'. Marî kɨ̃ɨ̂ tɨ'o masísere kɨórã, yã'asé mariró ãyuró niisétisa'. Uâ yeetisa'. Ãpêrã me'ra ãyuró tɨ'ó yã'a, niîkã'sa'. Ãpêrãre sõ'ó o'ô boosaɨ niîtirãta o'ósa'. Marî ɨaró di'akɨ̃ weetísa'. Ãpêrãre pahá yã'asa'. Niî pe'tirãre ni'kâro noho weésa'. Wee soóro mariró weesétisa'.

¹⁸ Ãpêrã me'ra ãyuró niî sĩ'rirã, kumûkã mariró niîkã'sama. Tohô weérã ãpêrãre ãyuró niisétikã weesamá.

4

¹ Yẽ'é me'ra marîre a'me kẽése, ãpêrã me'ra a'mé tu'tise wã'kasarí? A'tîro niî'. Marî basi yã'âro weé sĩ'rirã, ɨâri pehase me'ra, yã'âro wãkû nɨrɨse me'ra wã'ká'.

² Mɨsâ a'ti nukúkãkãhasere ɨâri peha yɨ'rɨ nɨ'kasa'. Mɨsâ ɨâri pehasere bokatírã, wẽhésa'. Ãpêrã yeere ĩ'yârã, ɨósa'. Teeré boka masítirã, no'ó ɨaró a'mé tu'ti ma'akã'sa'. A'me kẽésa'. Õ'âkɨ̃hɨre sẽritíse bu'iri mɨsâ ɨasére bokatísa'.

³ Apé terore kɨ̃ɨ̂re sẽrírã kẽ'ra, ãyuró wãkusé me'ra sẽritísa'. Mɨsâ basi ɨâri pehasere yã'âro weerã́tirã sẽrísa'. Tohô weesé bu'iri kɨ̃ɨ̂ mɨsâre o'ôtisami.

⁴ Tohô weérã mɨsâ ni'kó numiô marâpɨtigo niîmigota, ãpiré tɨ'sâgo weeró noho niî'. Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ põ'ra niîmirãta, a'tí di'takãhasere wãkû yɨ'rɨ nɨ'kasa'. Tohô weérã Õ'âkɨ̃hɨre yabîrã weeró noho niî'. No'ó a'tí di'takãhasere ɨâri peha yɨ'rɨ nɨ'kagɨ noho Õ'âkɨ̃hɨre ĩ'yâ tu'tigɨ niîsami.

⁵ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti naâ ohâka pũripɨ diakɨ̃hɨ́ta ohâ no'okaro niîwɨ. “Õ'âkɨ̃hɨ marîre Espírito Santore o'ôo'kɨ niîwĩ. Tohô weégɨ ãpêrã yɨ'rɨóro kɨ̃ɨ̂re marî ma'ikã́ ɨasamí”, niî ohâ no'okaro niîwɨ.

⁶ Õ'âkɨ̃hɨ marîre pahá yã'a tĩhagɨ, wee tamúsami. Kɨ̃ɨ yeé kiti ohâka pũripɨ a'tîro ohâ no'okaro niîwɨ taha: “ ‘Ãpêrã yɨ'rɨóro niî'’ niirã́re Õ'âkɨ̃hɨ ãyuró wa'asére ka'mú ta'asami. Ãpêrã ‘Yɨ'ɨ̂ mehô niigɨ́ niî', yɨ'ɨ̂re wee tamúya’ niirã́ pe'ere wee tamúsami”, niî ohâ no'okaro niîwɨ.

⁷ Tohô weérã Õ'âkɨ̃hɨ dutisére ãyuró yɨ'tiyá. Wãtî mɨsâre niî kehe sãakã, wãkû tutuaya. Jesu kɨ̃ɨ̂ tutuaró me'ra kɨ̃ɨ̂re wa'â dutiya. Mɨsâ tohô weekã́, kɨ̃ɨ̂ uî wã'kagɨsami.

⁸ Õ'âkɨ̃hɨre nemoró masîya. Kɨ̃ɨ̂re nemoró masikã́, kɨ̃ɨ́ kẽ'ra mɨsâre nemoró wee tamúgɨsami. Mɨsâ yã'âro weesére du'uyá. Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨre, tohô niikã́ a'ti ɨmɨ́kohokãhasere ni'kâro me'ra ma'í sĩ'rirã noho, mɨsâ tohô wãkusére dɨka yuúya.

⁹ Mɨsâ yã'âro weesére wãkûrã, bɨhâ weti utîya. Mɨsâ yã'âro weesé e'katí, buhiró noho o'ôrã, bopôya, bɨhâ wetiya.

¹⁰ Marî wiôgɨre “Mɨ'ɨ̂ ĩ'yóropɨre yɨ'ɨ̂ mehô niigɨ́ niî'”, niîya. Mɨsâ tohô niikã́, kɨ̃ɨ̂ mɨsâre wiôrã wa'akã́ weegɨ́sami. Õ'âkɨ̃hɨ ni'kɨtá marîre bese masísami niisé niî'

¹¹ Yɨ'ɨ̂ akawerérã, a'mêri uukahátikã'ya. Mɨsâ ãpêrãre uukahárã, Õ'âkɨ̃hɨ a'mêri ma'i dutí'kere yɨ'rɨ́ nɨ'karã weé'. Kɨ̃ɨ̂ dutisére yɨ'rɨ́ nɨ'karã, “Õ'âkɨ̃hɨ dutisé yã'â niî'”, niîrã weésa'. Tohô weérã mɨsâ apêye noho wa'â'kere beserí masa weeró noho niî'.

¹² Õ'âkɨ̃hɨ ni'kɨtá teé dutisére kũûkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ di'akɨ̃ marî weesére bese masísami. Marîre yɨ'rɨó masisami. Bu'îri da'rê masisami. Tohô weérã marî ãpêrãre “Naâ yã'â niîma”, niî masitisa'. “Marî be'ró weeátehere a'tîro weerã́sa'” niî yuutikã'ro ɨá' niisé niî'

¹³ Yɨ'ɨ̂ uúkũsere tɨ'oyá. Mɨsâ ni'karérã a'tîro wãkúsa'. “Ni'kakã́ ou yamiákã tii makápɨ ni'kâ kɨ'ma pahiró da'rá wapá ta'agɨ wa'âgɨti”, niísa'.

¹⁴ Tohô wãkûtikã'ya. Marî be'ropɨ́ wa'aátehere masîtisa'. A'tîro niî'. Buêri bo'reakã́ duhisé weeró noho marî katisé niî'. Tee maríkã yoâtikã niî, maatá bahu dutiá wa'ása'. Marí kẽ'ra yoâtikã katîrãsa'.

¹⁵ Tohô weérã a'tîro pe'e wãkuró ɨá'. “Apé tero Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re katisé kũû nemokã, kɨ̃ɨ̂ ɨakã́, teeré weegɨ́ti”, niiró ɨá'.

¹⁶ Ni'kâroakãre mɨsâ pe'e a'tîro wãkû'. “Be'ró ɨ̃sâ weeátehere ɨ̃sâ ɨaró wee masí'”, niî wãkû'. Niî pe'tise mɨsâ tohô wãkusé yã'â niî'.

¹⁷ Marî ãyuró wee masímirã teeré weetírã, Õ'âkɨ̃hɨre yɨ'rɨ́ nɨ'karã weé'.

5

¹ Pehé kɨorã́, yɨ'ɨ̂ uúkũsere tɨ'oyá. Mɨsâ pũûro pi'etírãsa'. Teeré wãkûrã, bɨhâ weti yuuya.

² Mɨsâ pehé kɨomí'ke boâ wa'ârosa'. Mɨsâ kɨosé su'tiré butuâ yeêrãsama.

³ Niyéru, ouro mɨsâ ma'írã nɨrô'ke ɨ'tâ wihi boârosa'. Tohô wa'akã́ ĩ'yârã, mɨsâ niyéru ma'írã nɨrô'kere masî no'orosa'. Mɨsâ niyéru ma'isé marîre pekâ me'e ɨ̃hâro weeró noho mɨsâre dohórẽ'sa'. Mɨsâ niyérure ma'isé bu'iri ãpêrãre wee tamútisa'. Teé bu'iri Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre bu'îri da'rêgɨsami. Õ'âkɨ̃hɨ bu'îri da'reátoho dɨporoakã mehô waro pahiró niyéru nɨrósa'.

⁴ Mɨsâre da'rá ko'terãre keoró wapa yeétikãrã niîwɨ. Tohô weérã naâ tɨ'sâtisama. Õ'âkɨ̃hɨ niî pe'tisere masigɨ́ naâ bɨhâ wetisere ĩ'yâsami. Masîsami mɨsâ naâre keoró wapa yeéti'kere.

⁵ Mɨsâ pe'e a'ti nukúkãpɨre pehe waró kɨó'. Niî pe'tise mɨsâ ɨasére kɨó yɨ'rɨokã'sa'. Mɨsâ a'tîro weeró noho niî'. Wekɨ̂ naâ wẽheátoho dɨporore ba'â, di'í yohâsami. Kɨ̃ɨ̂ weeró noho mɨsá kẽ'ra pehé kɨosé bu'iri, bu'îri da'rê no'orãsa'.

⁶ Mɨsâ ãpêrãre bu'îri moomíkã, naâre bu'îri da'rerí wi'ipɨ sõróokãrã niîwɨ. Naâre wẽhe dutíkãrã niîwɨ. Naâ pe'e mɨsâre “Weetíkã'ya”, niî tutuatikãrã niîwã. Jesu Cristo kɨ̃ɨ̂ opâturi a'tiátoho dɨporo wãkû tutua duti'ke niî'

⁷ Akawerérã, marî wiôgɨ Jesu Cristo a'tikã́pɨ wãkû tutua tɨoya. Ni'kɨ́ otegɨ́ kɨ̃ɨ̂ otê'ke dɨkâtiri kura ko'têsami. Kɨ̃ɨ̂ otê'kere akó pehâ doke sãári kura sohâtimigɨ, ko'têsami.

⁸ Kã'roákã dɨ'sá' Jesu kɨ̃ɨ̂ a'tiátoho. Tohô weérã mɨsá kẽ'ra otegɨ́ weeró noho sohâtimirã, yuû kueya. Jesuré ẽho peó du'utikã'ya.

⁹ Akawerérã, mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ bu'îri da'resére ɨatírã, a'mé tu'titikã'ya. Õ'âkɨ̃hɨ marî niî pe'tirãre beseákɨhɨ a'tiátoho kã'roákã dɨ'sá'.

¹⁰ Dɨporókãharã Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarãre wãkûya. Naâ Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werekã́, ãpêrã masá naâre yã'âro weékãrã niîwã. Naâre tohô weemíkã, naâ pi'etísere wãkû tutua, nɨ'kákãrã niîwã. Naâ weé'karo weeró noho marí kẽ'ra weerã́.

¹¹ Ãpêrã naâre yã'âro weemíkã, Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peó du'utikãrã niîwã. Tohô weérã marî naâ ẽho peó nu'kusere wãkûrã, “Õ'âkɨ̃hɨ naâ me'ra e'katípĩ”, niî tɨ'ó yã'a'. Ãpí dɨporókɨ̃hɨpɨ Jó wamêtigɨ yee kiti kẽ'rare masî'. Kɨ̃ɨ̂re pehé yã'asé wa'âkaro niîwɨ. Tohô wa'âmikã, kɨ̃ɨ̂ wãkû tutua, Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peó du'utikɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ masaré ma'ígɨ, pũûro pahá yã'ami. Tohô weégɨ Jó kɨ̃ɨ̂ pi'etíka be'ro Õ'âkɨ̃hɨ pehé ãyusé kɨ̃ɨ̂re o'ôkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ too dɨpóropɨ kɨó'ke nemoró o'ôkɨ niîwĩ.

¹² Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre bu'îri da'rêri niîgɨ, nɨkɨ̂ ĩ'yase kitire werêgɨti. Niî sooro mariró uúkũya. Apêye nohore weé'kɨ “Weeápɨ”, niîya. Weetí'kɨ “Weetiápɨ”, niîya. Nemotíkã'ya. Õ'âkɨ̃hɨpɨre wamê peotikã'ya. “Õ'âkɨ̃hɨ me'ra diakɨ̃hɨ́ta niî'”, niîtikã'ya. Tohô weégɨ Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre bu'îri da'rêsome.

¹³ Marîre yã'âro wa'akã́, Õ'âkɨ̃hɨre sẽriró ɨá'. E'katírã, kɨ̃ɨ̂re basâ peoro ɨá'.

¹⁴ No'ó do'âtigɨ Jesuré ẽho peórãre sɨ'orí niirã́re pihiáto. Naâ kɨ̃ɨ̂ tiro etârã, Õ'âkɨ̃hɨre sẽri basaáto. Ɨ'sê me'ra kɨ̃ɨ̂re yãa peó, “Jesu, ã'rí mɨ'ɨ̂re ẽho peógɨre yɨ'rɨóya”, niî sẽriáto.

¹⁵ Ẽho peóse me'ra kɨ̃ɨ̂re sẽri basákã, marî wiôgɨ kɨ̃ɨ̂re yɨ'rɨógɨsami. Do'âti'kɨ yɨ'rɨgɨ́sami. Kɨ̃ɨ̂ yã'âro weéka be'ro niikã́, Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re akobohógɨsami.

¹⁶ Tohô weérã mɨsâ yã'âro weé'kere a'mêri werê yɨ'rɨya. Do'âtirãre yɨ'rɨó dutirã, Õ'âkɨ̃hɨre sẽri basáya. Ni'kɨ́ ãyuró weé nu'kugɨ ɨpɨ́tɨ ẽho peóse me'ra sẽrikã́, Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'titíkã weetísami.

¹⁷ Dɨporókɨ̃hɨpɨ Elia Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ marî weeró noho niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨre akôro pehâtikã'ato niîgɨ, pũûro sẽríkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ sẽrisére Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'tíkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'tikã́, i'tiá kɨ'ma apé kɨ'ma deko akó neê pehâtikaro niîwɨ.

¹⁸ Be'ró Õ'âkɨ̃hɨre “Akó pehaáto taha”, niî sẽríkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô sẽrikã́, akôro pehâkaro niîwɨ. Tohô wa'akã́, opâturi otesé pĩ'rí dɨkâtikaro niîwɨ taha.

²⁰

¹⁹ Akawerérã, apêye mɨsâre werê tɨogɨti. Apé tero ni'kɨ́ Jesuré ẽho peógɨ yã'âro wee boósami. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, ãpí kɨ̃ɨ̂re wee tamúgɨ, kɨ̃ɨ̂ too dɨpóropɨ ẽho peó'karo nohota ẽho peókã weesamí taha. Kɨ̃ɨ̂ tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂re bu'îri da'rê no'o boo'kɨre yɨ'rɨkã́ weesamí. Õ'âkɨ̃hɨ kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ pehé yã'asé weé'kere akobohósami. Toô kã'rota ohâ'. Tiago.