1

¹ Teófilo, mɨ'ɨ̂re ni'kâ pũri too dɨpóropɨre ohâwɨ. Tii pũrípɨre niî pe'tise Jesu masaré bu'ê'kere, kɨ̃ɨ̂ tutuaró me'ra weé ĩ'yo'kere werêwɨ. Neê waro kɨ̃ɨ̂ bu'ê nɨ'ka'kere,

² kɨ̃ɨ̂ bu'ê yapá da'reo'kere werêwɨ. Tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂ ɨ'mɨ̂sepɨ mɨhâ'kere werêwɨ. Jesu ɨ'mɨ̂sepɨ mɨhâatoho dɨporo kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ kɨ̃ɨ̂ bese kũú'kãrãre dutiró kũûkɨ niîwĩ naâ weeátehere. Espírito Santo masisé o'oró me'ra teeré dutîkɨ niîwĩ.

³ Kɨ̃ɨ̂ wẽrî masáka be'ro pehetíri Jesu bahuákɨ niîwĩ. Quarenta nɨmɨri bahuákɨ niîwĩ naâre. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂re ĩ'yârã, “Marî ‘Wẽrîa wa'aámi’ niî'kɨ katîmi”, niîkãrã niîwã. Naâre Õ'âkɨ̃hɨ niî pe'tirã masa wiôgɨ niîmi niisé kitire werêkɨ niîwĩ.

⁴ Jesu naâ me'ra niîgɨ, ɨ'mɨ̂sepɨ mɨhâatoho dɨporo a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ Jerusalẽ́pɨ tohayá. Neê apé sia'pɨ, ape makápɨ wiháatikã'ya. Yɨ'ɨ̂ pakɨ mɨsâre too dɨpóropɨ niî'karo nohota Espírito Santore o'ôo' dihogɨsami. Tohô weérã mɨsâ kɨ̃ɨ̂re toopɨ́ yuû kueya. Yɨ'ɨ̂ mɨsâre teeré werê tohawɨ.

⁵ João mɨsâre akó me'ra wamê yeekɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, mɨsâ yã'âro weeséti'kere du'ú, bɨhâ weti dɨka yuúkã, masá mɨsâre ĩ'yâ masikãrã niîwã. Yɨ'ɨ̂ pakɨ pũrikã kã'roákã be'ro mɨsâre Espírito Santore o'ôo' dihogɨsami. Espírito Santo mɨsâ me'ra niî nu'kukɨ̃'sami, niîkɨ niîwĩ Jesu. Jesuré kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ ɨ'mɨ̂sepɨ mii mɨhá'ke niî'

⁶ Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ me'ra nerêka terore kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'akãrã niîwã: —Jesu, ɨ̃sâ wiôgɨ, mɨ'ɨ̂ romano masare wiôrã niisé dɨka yuúgɨsari? Dɨka yuú, Judeu masare wiôrã sõróogɨsari? Marî yẽkɨ Davi, kɨ̃ɨ̂ makɨ́ Salomão a'tí di'takãharãre dutîkãrã niîwã. Naâ dutî'karo weeró noho ni'kâroakãre Judeu masa opâturi dutîrãsari taha? niî sẽrí yã'akãrã niîwã.

⁷ Naâ sẽrí yã'akã tɨ'ógɨ, a'tîro yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ marî pakɨ di'akɨ̃ masîsami. Kɨ̃ɨ̂ “Tohôta wa'aáto” niikã́, tohôta wa'ârosa'. A'té mɨsa yeékãhase nií wee'.

⁸ Kã'roákã be'ro marî pakɨ tutuasére o'ôgɨsami mɨsâre. Espírito Santo mɨsâ me'ra niikã́, wãkû tutuase kɨó, yee kitíre masaré werêrã wa'ârãsa'. Jerusalẽ́kãharãre, Judéia di'takãharãre, Samaria di'takãharãre, niî pe'tiro a'ti ɨmɨ́kohopɨ niirã́re werêrã wa'ârãsa', niîkɨ niîwĩ Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re.

⁹ Tohô niî werê tohaka be'ro kɨ̃ɨ̂re kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ mii mɨháa wa'âkɨ niîwĩ ɨ'mɨ̂sepɨ. Kɨ̃ɨ̂ mɨhâakã, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ moro siru tuukãrã niîwã. Naâ ĩ'yâ moro siru tuukã, o'me kurá kɨ̃ɨ̂re tuú bi'akã'karo niîwɨ. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ nemotikãrã niîwã maha.

¹¹

¹⁰ Jesuré kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ mii mɨháaka be'ro kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ kɨ̃ɨ̂ mɨhâa'karo pe'e di'akɨ̃ ĩ'yâ moro nu'kukãrã niîwã. Neê ĩ'yâ du'utikãrã niîwã. Naâ toó pe'e ĩ'yâ moro nu'kuri kura wãkûtiro naâ dekopɨ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã pɨárã su'tí butisé sãyarã́ bahuákãrã niîwã. —Mɨsâ Galiléiakãharã de'ró weérã toô kã'ro ĩ'yâ moro nu'kuti? Jesu ni'kâroakã ɨ'mɨ̂sepɨ mɨhâa'kɨta a'ti nukúkãpɨre opâturi a'tîgɨsami taha. Mɨsâ kɨ̃ɨ̂re mɨhâakã ĩ'yâ'karo nohota a'tîgɨsami, niîkãrã niîwã Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã. Judare dɨka yuuákɨhɨre besé'ke niî'

¹² Jesuré mɨhâakã ĩ'yâ'kɨ ɨ̃rɨgɨ́ Oliveira wamêtikɨhɨ niîkaro niîwɨ. Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã naâre Jesu opâturi a'tîgɨsami taha niisére werêka be'ro kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ tɨo'kãrã Jerusalẽ́pɨ dahâ tohaakãrã niîwã. Tigɨ́ ɨ̃rɨgɨ́ tii maká pɨ'toakã niîkaro niîwɨ.

¹³ Jerusalẽ́pɨre tohatárã, naâ kãhirí wi'ipɨ wa'âkãrã niîwã. Tií wi'i kasâtiri wi'i niîkaro niîwɨ. Ni'kâ tũku bu'îkãha tũkupɨ sãhá, duhîkãrã niîwã. A'tikérã niîkãrã niîwã: Pedro, Tiago, João, André. Ãpêrã Filipe, Tomé, Bartolomeu, Mateu, Tiago Alfeu makɨ, Simão zelote kurakɨ̃hɨ, Juda Tiago akabihí niîkãrã niîwã. Ã'rá niî pe'tirã tii tũkúpɨ nerê sãha tĩharã duhîkãrã niîwã.

¹⁴ Tii tũkúpɨre Õ'âkɨ̃hɨre sẽrírã na'îro nerê mɨhakãrã niîwã. Ãpêrã naâ me'ra nerêkãrã niîwã. Jesu akabihírã, Maria Jesu pakó, koô me'rakãharã numia niîkãrã niîwã. Naâ toopɨ́ nerê'kãrã ni'kâro noho wãkusétikãrã niîwã.

¹⁵ Ni'kâ nɨmɨ Jesuré ẽho peórã nerêkãrã niîwã tií wi'ipɨta taha. Cento e vinte wa'tero niîkãrã niîwã. Pedro naâ nererí kura wã'kâ nɨ'ka, naâre werêkɨ niîwĩ. A'tîro niîkɨ niîwĩ:

¹⁶ —Dɨporópɨ marî yẽkɨ Davi Espírito Santo kɨ̃ɨ̂ masisé o'oró me'ra Judare wa'aátehere ohâ mɨ'takɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ ohâ duti'ke diakɨ̃hɨ́ta wa'aápɨ. Judata ĩ'yowĩ́ Jesuré ãpêrãpɨre. Tohô weérã naâ Jesuré bu'îri da'rêrãtirã yẽ'ê miáawã.

¹⁷ Juda ɨ̃sâ me'rakɨ̃hɨta niîmiwĩ. Jesu kɨ̃ɨ́ kẽ'rare masaré bu'esére kũûmiwĩ ɨ̃sâre weé'karo nohota. Ɨ̃sâ doze niîmiwɨ kɨ̃ɨ̂ me'ra.

¹⁸ Ɨ̃sâ me'ra niîmigɨ, Jesuré ĩ'yowĩ́ wiôrãpɨre. Kɨ̃ɨ̂ Jesuré wiôrãre ĩ'yó'ke wapa naâ kɨ̃ɨ̂re niyérure wapa yeékãrã niîwã. Be'ró naâre teeré wiákã'kɨ niîwĩ kɨ̃ɨ̂ yã'âro weé'ke wapare. Niyéru kɨ̃ɨ̂ wiá'ke me'ra sacerdotea wiôrã di'tâ kã'roákã duúkãrã niîwã. Be'ró ɨ'mɨáropɨ niî'kɨ kɨ̃ɨ̂ basi bɨrɨ̂ diha, kɨ̃ɨ̂ paâga tɨ̃'rɨ̂ wa'a, kɨ̃ɨ̂ ɨ'ta misí niîmi'ke wiháastea wa'âkaro niîwɨ. Tohô weé wẽrîa wa'âkɨ niîwĩ Juda.

¹⁹ Kɨ̃ɨ̂ tohô wa'asére niî pe'tirã Jerusalẽ́kãharã tɨ'ó se'sakãrã niîwã. “Tohô weé wẽrîa wa'âpɨ'”, niî uukahákãrã niîwã. Naâ teé niyéru me'ra duúka di'tare “Diî kõ'âka di'ta” wamê yeekãrã niîwã. Naa yeé me'ra niîro, Acéldama niîro weésa'.

²⁰ Pedro naâre werê nemokɨ niîwĩ: —Dɨporópɨ Salmo wamêtiri pũrire ohâ'kɨ a'tîro ohâkɨ niîwĩ:

Kɨ̃ɨ yaá wi'i masá marirí wi'i tohaáto. Tií wi'ire neê ni'kɨ́ niîtikã'ato. A'té kẽ'rare a'tîro ohâkɨ niîwĩ:

Kɨ̃ɨ̂ da'rasé niîmi'ke ãpipɨ́re wa'aáto, niî ohâkɨ niîwĩ. Salmo pũri niî ohâ'karo nohota tohô wa'aápɨ Judare.

²²

²¹ Tohô weérã Juda dɨka yuúgɨre beseró ɨá'. Marî beseákɨhɨ ɨ̃sâ me'ra sihâ'kɨre, João Jesuré wamê yeekã ĩ'yâ'kɨre beseró ɨá'. Niî pe'tise Jesu kɨ̃ɨ̂ weé'kere, teê kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ kɨ̃ɨ̂re ɨ'mɨ̂sepɨ mii mɨháakã ĩ'yâ'kɨre beseró ɨá'. Kɨ̃ɨ́ kẽ'ra ɨ̃sâ weeró nohota werêgɨ wa'âgɨsami Jesu wẽrî'kɨpɨ masá'kere, niî werêkɨ niîwĩ Pedro.

²³ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, tii tũkúpɨ niirã́ a'tîro wamêtirã pɨárãre besékãrã niîwã. Ni'kɨ́ José wamêtikɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂reta ãpêrã Justo, ãpêrã Barsabá pisûkãrã niîwã. Ãpí pe'e Matia wamêtikɨ niîwĩ.

²⁵

²⁴ Tohô weé tii tũkúpɨ niirã́ Õ'âkɨ̃hɨre a'tîro sẽríkãrã niîwã: —Õ'âkɨ̃hɨ, niî pe'tirã masá wãkusére masî'. Ni'kɨ́ mɨ'ɨ̂ besé tohapɨ Juda dɨka yuuákɨhɨre. Tohô weégɨ ɨ̃sâre ĩ'yoyá. Ni'í niîti? Juda mɨ'ɨ̂ dutisé kũûmi'kere du'úkã'mi yã'arópɨ wa'âgɨ kɨ̃ɨ̂ katîgɨ ãyuró weetí'ke bu'iri, niî sẽríkãrã niîwã.

²⁶ Naâ tohô niî Õ'âkɨ̃hɨre sẽrí toha, pɨá pee ɨ̃tâ pee Matia, Barsabá naâ wameré ohâkãrã niîwã. Ni'í Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ niîti? niîrã, pi'îpɨ sãâ, ni'kâ pee miî ĩ'yâkãrã niîwã. Matia wame ohâ õ'oka pee niîkaro niîwɨ. —Ã'rí Matia Juda dɨka yuuákɨhɨ niîgɨsami. Kɨ̃ɨ̂ ãpêrã onze me'ra Jesu Cristo yee kitire werêgɨ wa'âgɨsami, niîkãrã niîwã tii peére miî ĩ'yârã.

2

¹ Cinquenta nɨmɨri Páscoa wa'âka be'ro Pentecoste wamêtiri bosê nɨmɨ wa'âkaro niîwɨ. Tií bosê nɨmɨ niikã́ Jesuré ẽho peórã opâturi too dɨpóro naâ nerêka wi'ipɨta nerêkãrã niîwã taha.

² Tií wi'ipɨ naâ nerêka be'ro wãkûtiro wĩ'ró ɨpɨ́tɨ a'tîro weeró noho ɨ'mɨ̂sepɨ bɨsɨ̂ dihatikaro niîwɨ. Tií wi'i bɨsɨ̂ se'sa wa'âkaro niîwɨ.

³ Tohô wa'arí kura naâ nɨkɨ naâ dɨpopá bu'ipɨ pekâ me'e ɨ̃hɨrí põ'ra weeró noho bahuró pesâkaro niîwɨ.

⁴ Espírito Santore kɨó yɨ'rɨakãrã niîwã. Tohô weérã tutuaró me'ra kɨ̃ɨ̂ dutisére ãyuró weékãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ wee tamúro me'ra ape masá yee uúkũsere uúkũ masitimi'kãrã uúkũ nɨ'kakãrã niîwã.

⁸

⁵ Pentecoste bosê nɨmɨre Jerusalẽ́pɨre pãharã́ Judeu masa apêye di'takãharãpɨ nerêkãrã niîwã. Naâ ẽho peósetisere ãyuró weerã́ niîkãrã niîwã. Espírito Santo tutuaró o'ô no'o'kãrã uúkũkã tɨ'órã, naâ tiropɨ wa'âkãrã niîwã. Wa'â, naa yeére uúkũkã tɨ'órã, tɨ'o mariá wa'âkãrã niîwã. A'tîro niîkãrã niîwã: —Ã'rá mari yeére uúkũrã a'tí di'ta Galiléiakãharã niîma. De'ró weérã a'tokãhárã niîmirã, mari yeére ãyuró uúkũti? niî a'mêri sẽrí yã'akãrã niîwã.

⁹ Marî apé sia'kãharã, Elãkãharã, Mesopotâmiakãharã niî'. Ãpêrã Judéiakãharã, Capadóciakãharã, Pontokãharã, Ásiakãharã niî'.

¹⁰ Ãpêrã Frígiakãharã, Panfíliakãharã, Egitokãharã, Líbia di'ta Cirene wamêtiri maka pɨ'tokãharã niî' a'ti makápɨre. Romakãharã bosê nɨmɨ etâma a'topɨ́re. Naâ ni'karérã Judeu masa niîma. Ãpêrã Judeu masa niîtimirã, Judeu masa weeró noho ẽho peósetirã naá kẽ'ra a'topɨ́re niîma.

¹¹ Ãpêrã Cretakãharã, Arábiakãharã niîma. Marî apé sia'kãharã di'akɨ̃ niîmirã, mari yeé uúkũse me'ra tɨ'órã weé' Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ ãyusé weé'kere, niîkãrã niîwã.

¹² Niî pe'tirã naa yeére uúkũkã tɨ'órã, tɨ'o mariá wa'âkãrã niîwã. —De'ró weéro tohô wa'âti? niîkãrã niîwã.

¹³ Ni'karérã Espírito Santo tutuaró o'ô no'o'kãrãre buhíkã'kãrã niîwã. —Naâ ke'árã weeápã, tohô niî uúkũrã, niîkãrã niîwã. Pedro masaré werê'ke niî'

¹⁴ Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pedro tií wi'ipɨ niî'kɨ wiháakɨ niîwĩ sopepɨ́re. Kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã Jesu bese kũú'kãrã kɨ̃ɨ̂ sirota siru tuú wihakãrã niîwã. Pedro niî pe'tirã tɨ'oáto niîgɨ ɨpɨ́tɨ tutuaró me'ra uúkũkɨ niîwĩ. —Yɨ'ɨ̂ akawerérã, yɨ'ɨ̂re ãyuró tɨ'oyá. Mɨsâ “Naâ ke'árã weemá”, niî wãkuápɨ.

¹⁵ Ɨ̃sâ ke'arã́ meheta weeápɨ. Ni'kâroakã bo'rê ke'aka be'ro nove niî'. A'tí horare ke'ayá marí'.

¹⁶ Mɨsâ ni'kâroakã tɨ'osére dɨporópɨ Joel wamêtigɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ ohâ mɨ'takɨ niîwĩ. A'tîro niî ohâkɨ niîwĩ:

¹⁸

¹⁷ “A'ti nukúkã pe'tiátoho dɨporo Espírito Santore niî pe'tirãre o'ôo'gɨti”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ. “Espírito Santore o'ôo'ka be'ro mɨsâ põ'ra ɨmɨá, numiâ masaré werêrãsama yee kitíre. Bɨkɨrã́, ma'mâ pihare naâ kãrirópɨ ĩ'yogɨ́sa' be'ropɨ́ wa'aátehere. Yɨ'ɨ̂ dutiró weerã́re Espírito Santore o'ôo'gɨsa'. Naá kẽ'ra yeekãhásere masaré werêrãsama.

¹⁹ A'tí di'tare, ɨ'mɨ̂sepɨre mehêkã bahusé ĩ'yogɨ́sa'. Tohô wa'âro diî, pekâ me'e, o'mé bahuárosa'.

²⁰ Ɨmɨ̂koho kẽ'ra na'î tĩ'a wa'ârosa'. Tohô wa'akã́, muhîpũ ɨmɨ̂kohokɨ̃hɨ bahutígɨsami. Muhîpũ yamîkɨ̃hɨ kẽ'ra diî weeró noho sõ'agɨ́ wa'âgɨsami. Masaré yɨ'rɨó'kɨ kɨ̃ɨ̂ opâturi a'tiátoho dɨporo tohô wa'ârosa'. Kɨ̃ɨ̂ a'tîgɨ, wio pesáse me'ra asisté dihatigɨsami. Mehô niirí nɨmɨ meheta niîrosa'.

²¹ No'ó yɨ'ɨ̂re ‘Yã'âro weé'kere akobohóya’ niikã́, naâre akobohógɨsa'. Naâre pekâ me'epɨ wa'â boo'kãrãre yɨ'rɨógɨti”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ, niî ohâkɨ niîwĩ Joel, niî werêkɨ niîwĩ Pedro Jerusalẽ́kãharã masaré.

²³

²² Apêye naâre Pedro a'tîro werê nemokɨ niîwĩ: —Mɨsâ ãyuró tɨ'oyá yɨ'ɨ̂ uúkũsere. Õ'âkɨ̃hɨ marî pakɨ, Jesu Nazarékɨ̃hɨre o'ôo'kɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ me'ra kɨ̃ɨ̂ tutuasére ĩ'yókɨ niîwĩ marîre. A'teré marî tiropɨre weé ĩ'yowĩ. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂ tohô weé'kere ĩ'yâ tĩharã, marî masî' Jesu Cristo Õ'âkɨ̃hɨ o'ôo'kɨta niîkɨ niîwĩ niisére. Dɨporópɨ marî pakɨ Õ'âkɨ̃hɨ “Yɨ'ɨ̂ makɨre masá yã'arã́ wẽherã́sama”, niî masî tohakɨ niîwĩ. Tohô wa'aátehere masîgɨ, “Tohôta wa'ârosa'”, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re, marî pakɨ o'ôo'kɨ niîmikã, mɨsâ yã'arã́re kurúsapɨ paâ bi'pe wẽhe dutíwɨ.

²⁴ Marî pakɨ tohô wa'âka be'ro Jesu Cristore kɨ̃ɨ̂ wẽrî'kɨpɨre masókɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ wẽrî dohatikɨ niîwĩ. Masá wa'âkɨ niîwĩ.

²⁵ Dɨporópɨ wiôgɨ Davi a'tîro ohâ mɨ'takɨ niîwĩ Jesu kɨ̃ɨ̂ uúkũatehere:

Pakɨ́, mɨ'ɨ̂re ĩ'yâ nu'kukã'. Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂ wiôgɨ, yɨ'ɨ̂ me'ra niî nu'kukã'. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ uí wee'.

²⁸

²⁶ Yɨ'ɨ̂ ehêri põ'rapɨre pũûro e'katíse me'ra uúkũ'. Yɨ'ɨ̂re wẽrî'kãrã niirópɨ kõ'âsome. Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂ makɨ yã'asé moogɨ́ ɨpɨ́ neê boâsome. Yɨ'ɨ̂ wẽrîka be'ro opâturi masagɨ́sa' taha. Teeré yɨ'ɨ̂ masî'. Tohô weégɨ neê uisé moogɨ́sa'. Pũûro e'katí' mɨ'ɨ̂re ĩ'yâgɨ, niî ohâkɨ niîwĩ Davi.

²⁹ Yɨ'ɨ̂ akawerérã, mɨsâre werê sĩ'risa' marî yẽkɨ Davi yeére. Kɨ̃ɨ̂ wẽrîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ wẽrikã́, kɨ̃ɨ̂re yaákãrã niîwã. Kɨ̃ɨ yaá masâ pee a'ti makáta niî'. Marî masî', kɨ̃ɨ̂ basi pe'e kɨ̃ɨ yeékãhasere ohâtipĩ. Ãpipɨ́re ohâgɨ weepĩ́.

³⁰ Davi katîgɨ, Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ niîkɨ niîwĩ. Marî pakɨ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re a'tîro niî werêkɨ niîwĩ: “Mɨ'ɨ̂ parami niî turiagɨpɨ mɨ'ɨ̂ dutî'karo weeró nohota a'tí di'tare dutigɨ́ niîgɨsami”, niîkɨ niîwĩ.

³²

³¹ Kɨ̃ɨ̂re Õ'âkɨ̃hɨ tohô niî'kere Davi werê mɨ'takɨ niîwĩ Jesu kɨ̃ɨ̂ masaátehere. “Kɨ̃ɨ̂ wẽrîgɨsami. Wẽrî, maatá masagɨ́sami. Ãpêrã wẽrî'kãrã weeró noho wẽrî dohasome. Kɨ̃ɨ̂ ɨpɨ́ boâsome”, niî ohâkɨ niîwĩ Davi. Davi a'tîro ohâ'kɨ niîmigɨ, wẽrîa wa'âkɨ niîwĩ. kɨ̃ɨ yaá ɨpɨ boâ wa'aápã. A'teré tohô niîgɨ, Jesuré wa'aátehe pe'ere ohâ yuugɨ weepĩ́. Jesuré kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ wẽrî'kɨpɨre masókɨ niîwĩ. Marî ĩ'yâ'kãrã niî tĩharã masî' kɨ̃ɨ̂ masó'kere.

³³ Kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ kɨ̃ɨ̂re ɨ'mɨ̂sepɨ kɨ̃ɨ̂ tiro wiôgɨ duhirí kumuropɨ mii mɨhákɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ too dɨpóropɨ niî'karo nohota Kɨ̃ɨ̂ makɨré marîre Espírito Santore o'ôo' dutikɨ niîwĩ. Tohô weérã Espírito Santo kɨ̃ɨ̂ wee tamúse me'ra mɨsa yeé uúkũsere ɨ̃sâ uúkũapɨ.

³⁵

³⁴ Davi pe'e kɨ̃ɨ̂ ɨpɨ́ me'ra ɨ'mɨ̂sepɨre masa mɨhátipĩ. Tohô weégɨ Jesu pe'ere wa'aátehere uúkũgɨ weepĩ́. Apêyere Jesu Cristore wa'aátehere Davi a'tîro ohâ nemokɨ niîwĩ taha:

Õ'âkɨ̃hɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ kɨ̃ɨ̂ makɨré, yɨ'ɨ̂ wiôgɨre a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Yɨ'ɨ̂ tiro wiôgɨ duhirí kumuropɨ duhîgɨsa'. Mɨ'ɨ̂ toó duhikã́, mɨ'ɨ̂re ĩ'yâ tu'timi'kãrãre ẽho peókã weegɨ́ti.” Tohô niîkɨ niîwĩ yɨ'ɨ̂re yɨ'rɨoákɨhɨre Õ'âkɨ̃hɨ, niî ohâkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ a'tîro ohâgɨ, Jesuré uúkũgɨ weepĩ́.

³⁶ Tohô weérã mɨsâ Judeu masa niî pe'tirã masîya. Jesuré, mɨsâ kurúsapɨ paâ bi'pe'kɨreta Õ'âkɨ̃hɨ marî wiôgɨ sõróopĩ. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ besé no'o'kɨta niîkã'miwĩ, niî werêkɨ niîwĩ Pedro.

³⁷ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, “Ɨ̃sâ bu'îri kɨósa'”, niî wãkûkãrã niîwã. Tohô weérã Pedrore, ãpêrã Jesu kɨ̃ɨ̂ bese kũú'kãrãre “Ɨ̃sâ de'ró weerã́sari?” niî sẽrí yã'akãrã niîwã.

³⁸ Naâ tohô niikã́, Pedro naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Bɨhâ weti dɨka yuúya mɨsâ yã'âro weeséti'kere. Jesu Cristore ẽho peó, wamê yee no'oya. Mɨsâ tohô weéka be'ro Õ'âkɨ̃hɨ akobohógɨsami yã'âro weeséti'kere. Tohô niikã́ Espírito Santore o'ôo'gɨsami. Mɨsâ me'ra niî nu'kukɨ̃'sami.

³⁹ Õ'âkɨ̃hɨ too dɨpóropɨ niî'karo nohota mɨsâre, mɨsâ põ'ra niî turiarãre, apêrokãharãpɨre Espírito Santore o'ôo'gɨsami. No'ó niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂ beserã́re o'ôo'gɨsami, niî werêkɨ niîwĩ Pedro.

⁴⁰ Kɨ̃ɨ̂ a'té di'akɨ̃ werêtikɨ niîwĩ. Naâre ãyuró bosá, werê kasa nemokɨ niîwĩ: —A'tí di'takãharã Jesuré wẽhé'kãrã yã'arã́ niîma. Naâ yã'âro weé'ke wapa Õ'âkɨ̃hɨ bu'îri da'rêgɨsami. Naâ weeró noho niîtikã'ya. Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨre akobohóse sẽriyá. Tohô weekã́, Õ'âkɨ̃hɨ bu'îri da'rêtigɨsami, niî werêkɨ niîwĩ Pedro. Jesuré ẽho peórã naâ weeséti'ke niî'

⁴¹ Pedro tohô niî werekã́ tɨ'órã, pãharã́ Jesu Cristore ẽho peókãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re ẽho peókã ĩ'yârã, be'ró Pedro kẽ'ra naâre wamê yeekãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ tohô niî werêka nɨmɨta i'tiáti mil wa'tero masá ẽho peókãrã niîwã.

⁴² Ãpêrã too dɨpóro Jesuré ẽho peó'kãrã me'ra na'îro nerêkãrã niîwã. Jesu kɨ̃ɨ̂ bese kũú'kãrã naâ weresére ãyuró tɨ'ó tɨ'sakãrã niîwã. Naâ basi sɨ'orí ba'â, Õ'âkɨ̃hɨre sẽrí nu'kukã'kãrã niîwã.

⁴³ Jesu kɨ̃ɨ̂ bese kũú'kãrã kɨ̃ɨ̂ weé'karo nohota masá do'âtirãre yɨ'rɨó, apêye pehé weé ĩ'yokãrã niîwã. Naâ tohô weesére ĩ'yârã, masá niî pe'tirã ĩ'yâ mariakãrã niîwã.

⁴⁵

⁴⁴ Jesuré ẽho peórã a'mêri ãyuró wee tamúkãrã niîwã. Pehé kɨorã́ naa yeé apêye nohore duâ, tee wapáre ãpêrã moorã́re dɨka waákãrã niîwã. Tohô weérã niî pe'tirã ni'kâro noho kɨo bɨrókãrã niîwã.

⁴⁶ Ɨmɨ̂kohori nɨkɨ niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨre sẽrírã wa'âkãrã niîwã Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ. Naa yeé wi'seripɨre e'katíse me'ra a'mêri sɨ'orí ba'âkãrã niîwã.

⁴⁷ Tohô Õ'âkɨ̃hɨre e'katí peo nu'kukã'kãrã niîwã. Ãpêrã kẽ'ra naâre ãyuró wãkûkãrã niîwã. Ɨmɨ̂kohori nɨkɨ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re ẽho peótimi'kãrãre ẽho peókã weékɨ niîwĩ. Tohô weérã siâpe me'ra Jesuré pãharã́ ẽho peó nemokãrã niîwã.

3

¹ Ni'kâ nɨmɨ daharí tero be'ro três niikã́ Pedro, João Õ'âkɨ̃hɨ wi'i pahirí wi'ipɨ Õ'âkɨ̃hɨre sẽrírã wa'âkãrã niîwã. Tií wi'ipɨre ɨmɨ̂kohori nɨkɨ tií horata Õ'âkɨ̃hɨre masá sẽrí nu'kukã'kãrã niîwã.

² Toopɨ́ naâ wa'asétiri nɨkɨ ni'kɨ́ masɨ́ wi'magɨ́pɨta dohôri wi'i sihâ masitigɨ bahuá'kɨ duhî mɨhakɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ wi'i sopé pɨ'to neê sãháaro masá kɨ̃ɨ̂re miáa dɨpo mɨhákãrã niîwã. Tii sopé wamêtikaro niîwɨ Ãyurí Sope. Niî pe'tirã sãharã́ nɨkɨre niyéru sẽri duhíkɨ niîwĩ.

³ Toó naâ sãhakã́ ĩ'yâgɨ, Pedro, Joãore niyéru sẽríkɨ niîwĩ.

⁴ Kɨ̃ɨ̂ tohô sẽrikã́, naâ pɨárãpɨta kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâkãrã niîwã. Pedro pe'e “Ĩ'yâya ɨ̃sâre”, niîkɨ niîwĩ.

⁵ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ta, kɨ̃ɨ̂ naâre pũûro ĩ'yâkɨ niîwĩ. “Yɨ'ɨ̂re niyéru, apêye noho o'ôrãtirã weesamá”, niî wãkûkɨ niîmiwĩ.

⁶ Pedro kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ niyéru moó'. Moomígɨta, mɨ'ɨ̂re apêye noho ãyusére wee tamúgɨti. Jesu Cristo Nazarékɨ̃hɨ tutuaró me'ra mɨ'ɨ̂re sihakã́ weegɨ́ti.

⁷ Tohô niîgɨta, kɨ̃ɨ̂ duhigɨ́re diakɨ̃hɨ́kãha amukãre yẽ'ê, wehê wã'ko nɨ'kokɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ wehê wã'kokãta, maatá kɨ̃ɨ̂ dɨ'pôkãri ãyuá wa'âkɨ niîwĩ.

⁸ Kɨ̃ɨ̂ sihâ masitigɨ niî'kɨ wã'kâ nɨ'kagɨta, bu'pu mahá, sihâ nɨ'kakɨ niîwĩ. Tohô bu'pu mahá sihâgɨta, Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ naâ me'ra sãháakɨ niîwĩ. Tií wi'ipɨ sãha ehágɨ, Õ'âkɨ̃hɨre niîkɨ niîwĩ. —Ãyú', Õ'âkɨ̃hɨ. Mɨ'ɨ̂ ni'kâroakã yɨ'ɨ̂re sihakã́ weé', niîkɨ niîwĩ.

¹⁰

⁹ Niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ niirã́ kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ masikã'kãrã niîwã. —Sĩ'í sõ'ó bu'pu maá kusiagɨ Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niigɨ́ Ãyurí Sopepɨ niyéru sẽri duhí'kɨta niîmi baa, niîkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ masi, be'ró ĩ'yâ maria wa'âkãrã niîwã. Salomão wamêtiri tũkupɨ Pedro masaré werê'ke niî'

¹¹ Sihâ masitigɨ niî'kɨ Pedro, Joãore neê du'ú sĩ'ritikɨ niîwĩ. Masá kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ maria, Pedro kẽ'ra tiropɨ oma sãhákãrã niîwã. Toó naâ nereró sopé ti'âya marirí tũku niîkaro niîwɨ. Tii tũkú wamêtikaro niîwɨ Salomão tũku.

¹² Pedro masá kɨ̃ɨ̂ tiro oma sãhákã ĩ'yâgɨ, naâre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —De'ró weérã mɨsâ toô kã'ro ĩ'yâ mariati? De'ró weérã mɨsâ ɨ̃sâre pũûro ĩ'yâti? Mɨsâ ɨ̃sâre “Naâ ãyurã́ niî tĩharã, naâ tutuaró me'ra sihakã́ weemá”, niîti?

¹³ Ɨ̃sâ tutuaró meheta niiápɨ. Jesu kɨ̃ɨ̂ tutuaró me'ra kɨ̃ɨ̂ sihâ masitigɨ niî'kɨ sihâmi. Marî yẽkɨ sɨmɨá Abraão, Isaque, Jacó, ãpêrã marî yẽkɨ sɨmɨá naâ wiôgɨ niî'kɨ niîmi Õ'âkɨ̃hɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́. Kɨ̃ɨ́ta taha “Yɨ'ɨ̂ makɨ ãyú yɨ'rɨagɨ niîmi” niî, tutuasére ĩ'yoámi. Kɨ̃ɨ̂ makɨtá ã'rí sihâ masitigɨ niî'kɨre sihakã́ weeámi. Kɨ̃ɨ̂reta mɨsâ wiôrãre o'ôwɨ. Pilato ĩ'yóro mɨsâ kɨ̃ɨ̂re ɨatíwɨ. Kɨ̃ɨ̂ “Kɨ̃ɨ̂re du'ugɨ́ti” niîmikã, mɨsâ “Du'utíkã'ya”, niîwɨ.

¹⁴ Jesu ãyugɨ́ yã'asé moogɨ́ niîmiwĩ. Kɨ̃ɨ̂ ãyugɨ́ niîmikã, mɨsâ kɨ̃ɨ̂re ɨatíwɨ. Jesuré du'u wĩró dutitiwɨ. Masɨ́ yã'agɨ́ masaré wẽhegɨ́ pe'ere du'u dutíwɨ Pilatore.

¹⁵ Jesu katisé o'ogɨ́ pe'ere wẽhe dutíwɨ. Kɨ̃ɨ̂ pakɨ pũríkã kɨ̃ɨ̂ makɨré wẽrî'kɨpɨre masókɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weé'kere ɨ̃sâ ĩ'yâwɨ.

¹⁶ Jesutá kɨ̃ɨ̂ tutuaró me'ra ã'rí sihâ masitigɨre sihakã́ weeámi. Mɨsâ ĩ'yâ masigɨta niîmi kɨ̃ɨ̂ sihâ masitigɨ niî'kɨ. Ɨ̃sâ Jesu Cristore ẽho peórã niî yuukã, kɨ̃ɨ̂re yɨ'rɨoámi mɨsâ ĩ'yóro. Ɨ̃sâ meheta kɨ̃ɨ̂re yɨ'rɨoápɨ.

¹⁷ Yɨ'ɨ̂ akawerérã, mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ makɨta niîmi, niî tɨ'o masíti tĩharã, Jesuré wẽhe dutíwɨ. Mɨsâ wiôrã kẽ'ra meharóta weewã́.

¹⁸ Dɨporópɨ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ yeé kiti werê mɨ'tarã niî pe'tirãre a'tîro werê dutikɨ niîwĩ: “Cristo yɨ'ɨ̂ besé'kɨ pi'etígɨsami, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ”, niî werê turiakãrã niîwã. Mɨsâ Jesuré wẽhekã́, naâ tohô ohâ'karo nohota wa'âwɨ.

¹⁹ Mɨsâ yã'âro weeséti'kere bɨhâ wetiya. Bɨhâ weti dɨka yuúya. Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró noho weeyá. Tohô weekã́, Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâ yã'âro weé'kere akobohógɨsami. Akobohó, mɨsâre ãyuró ehêri põ'ratikã weegɨ́sami.

²⁰ Kɨ̃ɨ̂ besé'kɨre o'ôo'gɨsami. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, a'ti nukúkãpɨre opâturi a'tîgɨsami taha. Kɨ̃ɨ̂ a'tiákɨhɨ Jesu Cristo Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ niîmi.

²¹ Dɨporópɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã a'tîro niî werêkãrã niîwã: “Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ ɨ'mɨ̂sepɨ tohá ni'igɨsami yuhûpɨ. Be'ró Õ'âkɨ̃hɨ a'ti nukúkãre dɨka yuúgɨsami kɨ̃ɨ̂ neê waropɨ weé'karo nohota. Kɨ̃ɨ̂ tohô weeátoho dɨporo a'ti nukúkãpɨre kɨ̃ɨ̂ makɨ́ Jesu Cristore o'ôo'gɨsami.”

²² Dɨporópɨ Moisé Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ marî yẽkɨ sɨmɨáre a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Be'ropɨ́ marî wiôgɨ Õ'âkɨ̃hɨ ni'kɨ́ kɨ̃ɨ yeé kiti wereákɨhɨre o'ôo'gɨsami. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂re o'ôo'karo weeró nohota kɨ̃ɨ̂re o'ôo'gɨsami. Kɨ̃ɨ́ kẽ'ra marî akawerégɨ niîgɨsami. Mɨsâ niî pe'tise kɨ̃ɨ̂ weresére tɨ'órã, ãyuró teeré ẽho peóya.

²³ Kɨ̃ɨ̂ dutisére weé sĩ'ritirã noho wẽrîrãsama. Õ'âkɨ̃hɨ naâre kõ'âgɨsami. Ãpêrã Judeu masa me'ra neê niî nemosome maha”, niîkɨ niîwĩ Moisé.

²⁴ Niî pe'tirã dɨporókãharãpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã ni'kâroakã wa'asére ohâ mɨ'takãrã niîwã. “Be'ropɨ́ tohô wa'ârosa'”, niî ohâkãrã niîwã. Neê waro Samuel wamêtigɨ teeré ohâ mɨ'takɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ be'rokãharã kẽ'ra meharóta ohâ bɨrokãrã niîwã.

²⁵ Too dɨpóropɨ marî yẽkɨ Abraãore Õ'âkɨ̃hɨ a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Mɨ'ɨ̂ parami niî turiagɨ me'ra niî pe'tirã a'tí di'takãharãre ãyuró weegɨ́ti.” Abraãore Õ'âkɨ̃hɨ tohô niî'kere ãpêrã Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã marî yẽkɨ sɨmɨáre werê turiakãrã niîwã. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ di'akɨ̃ mehereta niîgɨ weepĩ́. Marî naâ paramérã niî turiarã kẽ'rare tohôta niîgɨ weepĩ́.

²⁶ Kɨ̃ɨ̂ tohô niî'kɨta marîre ãyuró weégɨ, marî Judeu masare kɨ̃ɨ̂ makɨ́ wẽrî'kɨpɨre masó, o'ôo' mɨ'takɨ niîwĩ. Marî yã'âro weesére kõ'â, du'u dutígɨ tohô weékɨ niîwĩ, niîkɨ niîwĩ Pedro.

4

¹ Pedro kẽ'ra naâ masaré uúkũri kura sacerdotea, ãpí Õ'âkɨ̃hɨ wi'i ko'terã́ surára wiôgɨ, ãpêrã saduceu masa naâ tiropɨ wa'âkãrã niîwã.

² Wa'â, Pedro, João me'ra naâ masaré bu'esé bu'iri pũûro uâkãrã niîwã. Pedro pe'e a'tîro niî bu'êkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ makɨ́ Jesuré wẽrî'kɨpɨre masókɨ niîwĩ. Tohô weérã marî masî'. Marí kẽ'ra wẽrîka be'ro tohôta masarã́sa', niî werêkɨ niîwĩ Pedro. Saduceu masa neê ẽho peótikãrã niîwã masá wẽrîka be'ro masasére. Tohô weérã Pedro masaré tohô niikã́ tɨ'órã, pũûro uâkãrã niîwã.

³ Uâ, Pedro, Joãore yẽ'ê, bu'îri da'rerí wi'ipɨ sõróo dutikãrã niîwã. Naâre yẽ'erí kura, yamîka'pɨ niîkaro niîwɨ. Tohô weérã tii ɨmɨ́kohoreta sacerdotea wiôrãpɨre werê sãa masitikãrã niîwã. Teé bu'iri Pedro kẽ'ra tii yamíre bu'îri da'rerí wi'ipɨta duhîkã'kãrã niîwã.

⁴ Ãpêrã Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ naâ bu'esére tɨ'ó'kãrã pãharã́ Jesuré ẽho peókãrã niîwã. Too dɨpóropɨ Jesuré ẽho peó mɨ'ta'kãrã me'ra niîrã, ɨmɨá se'sarore ba'pâ keokã, ni'kâmukãsetiri mil niîkãrã niîwã.

⁵ Ape nɨmɨ́ Judeu masa wiôrã, ãpêrã bɨkɨrã́, tohô niikã́ Moisé ohâ'kere bu'erã́ Jerusalẽ́pɨre nerêkãrã niîwã.

⁶ Naâ me'ra ãpêrã kẽ'ra Aná sacerdotea wiôgɨ, ãpí Caifá, ãpí João, ãpí Alexandre, ãpêrã sacerdotea wiôgɨ akawerérã nerêkãrã niîwã.

⁷ Nerê toha, Pedro kẽ'rare naâ tiropɨ pihî wã'ka dutikãrã niîwã. Naâ bu'îri da'rerí wi'ipɨ niî'kãrã naâ tiro etakã́ ĩ'yârã, “Noá dutiró me'ra mɨsâ ã'rí sihâ masiti'kɨre sihakã́ weeáti?” niî sẽrí yã'akãrã niîwã.

⁹

⁸ Naâ sẽrí yã'akã, Pedro Espírito Santo tutuaró me'ra, kɨ̃ɨ̂ wee tamúse me'ra naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mɨsâ Judeu masa wiôrã, tohô niikã́ bɨkɨrã́, de'ró weérã werê sãati ɨ̃sâre? Mɨsâ “De'ró weé kɨ̃ɨ̂re sihakã́ weeáti?” niî sẽrí yã'ati?

¹⁰ Yɨ'ɨ̂ mɨsâre niî pe'tirãre teeré werêgɨti. Jesu Cristo Nazarékɨ̃hɨ tutuaró me'ra ã'rí sihâ masitimi'kɨ sihâmi. Mɨsâ kɨ̃ɨ̂ Jesuré kurúsapɨ paâ bi'pewɨ. Kɨ̃ɨ̂ pakɨ pũríkã kɨ̃ɨ̂ wẽrî'kɨpɨre masókɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tutuaró me'ra ã'rí sihâ masitigɨ niî'kɨ sihâmi.

¹¹ Dɨporópɨ Jesuré Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâ'kɨ a'tîro niî ohâ mɨ'takɨ niîwĩ: “Masá ɨ̃tâ pĩhiri me'ra wi'í yeerí masa ni'kâ pĩhi naâ ɨatíka pĩhire kõ'ârãsama. Naâ kõ'âka pĩhi me'ra ãpêrã pe'e ãyuró tutuarí wi'i weerã́sama.” A'tîro niî sĩ'riro weé' teé ohâ'ke. Mɨsâ Jesu Cristore ɨatíwɨ. Mɨsâ kɨ̃ɨ̂re ɨatímikã, kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ kɨ̃ɨ̂ wẽrî masáka be'ro wiôgɨ sõróokɨ niîwĩ.

¹² A'ti nukúkãpɨre Jesu Cristo di'akɨ̃ niîmi marîre yɨ'rɨógɨ. Ãpêrãpɨa marîre neê yɨ'rɨó masitisama, niîkɨ niîwĩ Pedro.

¹³ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, wiôrã tɨ'o mariá wa'âkãrã niîwã. Naâ basi a'mêri uúkũkãrã niîwã: —Ã'rá mehô niirã́ niîma. Bu'ê'kãrã meheta niîma. Naâ bu'êti'kãrã niîmirã, ãyuró masisé, wãkû tutuase me'ra uúkũma. Naâ tohô weekã́, marî naâre ĩ'yâ masi'. Ã'rá Jesu me'ra niî'kãrã niîma, niîkãrã niîwã.

¹⁴ Naâ yɨ'rɨó no'o'kɨ Pedro, João tiro nu'kukã́ ĩ'yâ tĩharã, wiôrã uúkũ nemo masitikãrã niîwã.

¹⁶

¹⁵ Be'ró Pedro kẽ'rare wiôrã nererí tũkupɨ niî'kãrãre apêropɨ wiháa dutikãrã niîwã yuhûpɨ. Naâ wiháaka be'ro naâ se'saro a'mêri uúkũkãrã niîwã: —De'ró weerã́sari marî ã'raré? Niî pe'tirã Jerusalẽ́kãharã naâ sihâ masiti'kɨre yɨ'rɨókã tɨ'ó pe'tikã'sama. Tohô weérã “Yɨ'rɨótiama, tohô niî ma'akãrã weemá”, marî naâre niî masitisa'.

¹⁷ Masá apêrokãharãpɨ tohô wa'â'kere tɨ'o nemókã ɨatísa'. Tohô weérã a'tîro niîrã naâre: “Jesu yeé kitire neê uúkũ nemotikã'ya maha” niîrã, niîkãrã niîwã.

¹⁸ Uúkũ toha nɨ'ko, Pedro, Joãore pihî sõrokãrã niîwã taha. Naâ, naâ tiropɨ etakã́, “Ãpêrãpɨre Jesu yeé kitire mɨsâ neê werê nemotikã'ya”, niî dutîkãrã niîwã.

²⁰

¹⁹ Naâ tohô niikã́ tɨ'órã, Pedro, João yɨ'tíkãrã niîwã: —Ɨ̃sâ mɨsâ dutiró weérã, Õ'âkɨ̃hɨ dutiró pe'ere weetí boosa'. Noá dutiró weekã́ ɨasarí Õ'âkɨ̃hɨ? Mɨsâ a'teré wãkûya. Ɨ̃sâ ĩ'yâ'kere, ɨ̃sâ tɨ'ó'kere werê du'u masitisa', niî yɨ'tíkãrã niîwã.

²¹ Naâ tohô niikã́ tɨ'órã, wiôrã pe'e uî dutirã, niî nemokãrã niîwã: —Werêtikã'ya. Mɨsâ Jesu yeé kitire werê nemokã, mɨsâre bu'îri da'rêrãti, niîkãrã niîwã. Masá pe'e “Õ'âkɨ̃hɨ ãyú yɨrɨami. Sihâ masiti'kɨre sihakã́ weeámi” niî e'katíkãrã niîwã. Naâ tohô niikã́ tɨ'órã, wiôrã Pedro, Joãore bu'îri da'rê masitikãrã niîwã. Tohô weérã naâre du'u wĩrókã'kãrã niîwã.

²² Naâ yɨ'rɨó no'o'kɨ quarenta kɨ'mari yɨ'rɨóro kɨókɨ niîwĩ. Jesuré ẽho peórã naâ Õ'âkɨ̃hɨre wee tamúse sẽrí'ke niî'

²³ Pedro, João toopɨ́ niî'kãrã wiháa, naâ me'rakãharã niirí wi'ipɨ wa'âkãrã niîwã. Tií wi'ipɨ etârã, sacerdotea wiôrã, bɨkɨrã́ naâre tohô niî'kere werêkãrã niîwã.

²⁴ Naâ tohô niî werekã́ tɨ'órã, niî pe'tirã tií wi'ipɨ niirã́ ni'kâro noho wãkuséti, Õ'âkɨ̃hɨre sẽríkãrã niîwã: —Õ'âkɨ̃hɨ, ɨ̃sâ wiôgɨ, mɨ'ɨ̂ niî pe'tise a'ti ɨmɨ́kohokãhasere weékɨ niîwɨ. Ɨ'mɨ̂se, maâri, niî pe'tirã teepɨ́ niirã́re weékɨ niîwɨ.

²⁵ Dɨporópɨ Espírito Santo wãkusé o'oró me'ra ɨ̃sâ yẽkɨ Daviré mɨ'ɨ̂ makɨ Jesuré masá yã'âro weeátehere mɨ'ɨ̂ werê mɨ'ta dutikɨ niîwɨ. Davi mɨ'ɨ̂ dutisére weegɨ́ a'tîro niîkɨ niîwĩ:

Judeu masa niîtirã Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ besé'kɨ me'ra ɨpɨ́tɨ uârãsama. Judeu masa kẽ'ra Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨre yã'âro weé sĩ'rirãsama. Tohô wãkûmirã, neê põo tẽósome.

²⁶ A'tí di'takãharã wiôrã nerêrãsama Õ'âkɨ̃hɨre yɨ'rɨ́ nɨ'ka, kɨ̃ɨ̂re yã'âro weé sĩ'rirã. Kɨ̃ɨ̂ besé'kɨ kẽ'rare tohôta yã'âro weé sĩ'rirãsama. Mɨ'ɨ̂ tohô niî werê dutikɨ niîwɨ ɨ̃sâ yẽkɨ Daviré.

²⁷ Kɨ̃ɨ̂ tohô niî ohâ'karo nohota keoró wa'âwɨ. A'ti makápɨre mɨ'ɨ̂ makɨ Jesu, mɨ'ɨ̂ besé'kɨre wẽherã́tirã Herode, Pôncio Pilato, ãpêrã Judeu masa niîtirã, Judeu masa me'ra nerêwã.

²⁸ Tohô weérã wẽhékã'wã kɨ̃ɨ̂re. Dɨporópɨ mɨ'ɨ̂ makɨre wẽheátehere masî tohakɨ niîwɨ. “Tohô wa'ârosa'”, niîkɨ niîwɨ. Mɨ'ɨ̂ masî'kere yuhûpɨta ni'kâroakã weérã weemá.

²⁹ Õ'âkɨ̃hɨ, ɨ̃sâre sacerdotea wiôrã mɨ'ɨ̂ makɨ yee kitire werê dutitiama. “Mɨsâ werekã́, mɨsâre bu'îri da'rêrãti”, niiáma. Naâ ɨ̃sâre tohô niî'kere wãkûya. Mɨ'ɨ̂ dutiró weé sĩ'risa'. Ɨ̃sâre mɨ'ɨ̂ tutuasére o'ô nemoya. Ɨ̃sâ mɨ'ɨ̂ tutuasé o'okã́, mɨ'ɨ̂ makɨ yee kitire uúkũ tutuarãsa'.

³⁰ Mɨ'ɨ̂ makɨ Jesu tutuaró me'ra ɨ̃sâre masá do'âtirãre yɨ'rɨókã, apêye kẽ'rare weé ĩ'yokã weeyá. Mɨ'ɨ̂ tohô weekã́, masá mɨ'ɨ̂ tutuasére ĩ'yârãsama, niî sẽríkãrã niîwã Õ'âkɨ̃hɨre.

³¹ Naâ tohô niî sẽríka be'ro naâ niirí wi'i a'mé yã'akaro niîwɨ. Tohô wa'akã́, tií wi'ipɨ niirã́ Espírito Santore kɨó yɨ'rɨakãrã niîwã taha. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂ wee tamúse me'ra Jesu yeé kitire uiró mariró werêkãrã niîwã. Jesuré ẽho peórã naâ kɨosére a'mêri dɨka waá'ke niî'

³³

³² Jesu bese kũú'kãrã tutuaró me'ra Jesu wẽrî'kɨpɨ masá'kere werê nu'kukã'kãrã niîwã. Õ'âkɨ̃hɨ naâre pũûro wee tamúkɨ niîwĩ. Niî pe'tirã Jesuré ẽho peórã ni'kâro noho wãkuséti bɨrokãrã niîwã. Naâ kɨosére “Yeé di'akɨ̃ niî'”, niîtikãrã niîwã. Tohô weérã naâ kɨosére a'mêri dɨka waákãrã niîwã.

³⁵

³⁴ Wi'sêri, di'tâ kɨorã́ duâkãrã niîwã ãpêrãpɨre. Naâ duâ'ke wapare yẽ'ê, apêye noho moorã́re dɨka waá dutirã Jesu kɨ̃ɨ̂ bese kũú'kãrãre o'ôkãrã niîwã. Jesu bese kũú'kãrã teeré yẽ'ê, apêye noho moorã́re dɨka waákãrã niîwã. Tohô weérã pahasé kɨorã waro maríkãrã niîwã. Ni'kâro noho kɨo bɨrókãrã niîwã.

³⁶ Ni'kɨ́ Jesuré ẽho peógɨ José wamêtigɨ niîkɨ niîwĩ. Levi yaá kurakɨ̃hɨ Chipre wamêtiri nɨkɨrokɨ̃hɨ niîkɨ niîwĩ. Jesu kɨ̃ɨ̂ bese kũú'kãrã pe'e kɨ̃ɨ̂re Barnabé pisûkãrã niîwã. Barnabé grego masa yee uúkũse me'ra “Masaré e'katíse o'ogɨ́” niîro weésa'.

³⁷ Kɨ̃ɨ̂ di'tâ kã'roákã kɨókɨ niîwĩ. Tií di'tare ãpêrãre duâkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ duâ'ke wapare niî pe'tisepɨta Jesu bese kũú'kãrãre o'ô pe'okã'kɨ niîwĩ. —Marî me'rakãharã apêye noho moorã́re dɨka waáya, niîkɨ niîwĩ.

5

¹ Ãpêrã Jesuré ẽho peórã Anania wamêtigɨ, kɨ̃ɨ̂ nɨmó Safira Barnabé kɨ̃ɨ̂ weé'karo noho weetíkãrã niîwã. Naá kẽ'ra di'tâ duâkãrã niîwã ãpêrãpɨre.

² Naâ duâ'ke wapare Jesu bese kũú'kãrãre o'ôkɨ niîwĩ. Niî pe'tise kɨ̃ɨ̂ niyéru yẽ'ê'kere o'ô pe'otikɨ niîwĩ. Apêyere kɨ̃ɨ̂ basi nɨrôkã'kɨ niîwĩ. Naâ tohô weé'kere naâ se'saro pɨárãta kɨ̃ɨ̂ nɨmó me'ra masîkãrã niîwã. Pedrore niyérure o'ôgɨ, “Toô kã'rota wapa yeeáma”, niî sookɨ niîwĩ.

⁴

³ Teé niyérure yẽ'êgɨ, Pedro kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Teé di'tâ mɨ'ɨ yeé di'ta niîwɨ. Teé mɨ'ɨ̂ duâ'ke wapa mɨ'ɨ yeé niyéruta niiápã. Mɨ'ɨ̂ no'ó kõ'ro o'ô sĩ'riro o'ô booapã. Mɨ'ɨ̂ ɨ̃sâ di'akɨ̃re niî soogɨ meheta weé'. Toô kã'rota niyéru wapa yeeáma niîgɨ, Espírito Santore niî soogɨ weé'. Mɨ'ɨ̂ tohô niî sookã, wãtî mɨ'ɨ̂re sãhá yɨ'rɨapĩ mɨ'ɨ̂ wãkusépɨre, niîkɨ niîwĩ Pedro.

⁵ Tohô niikã́ta, Anania bɨrɨ̂ ke'a, wẽrîa wa'âkɨ niîwĩ. Ãpêrã tohô wa'akã́ tɨ'órã, ɨpɨ́tɨ uîkãrã niîwã.

⁶ Be'ró kɨ̃ɨ̂ wẽrîka be'ro ma'mâ piha tií wi'ipɨ sãhá, kɨ̃ɨ̂re yaárã wa'ârã, su'ti kaséri me'ra omá, mii wiháakãrã niîwã.

⁷ I'tiá hora kɨ̃ɨ̂ wẽrîka be'ro naâ niirí wi'ipɨ Safira kɨ̃ɨ̂ nɨmó niî'ko sãhatáko niîwõ taha. Koô marapɨ́ wẽrî'kere masîtiko niîwõ.

⁸ Tií wi'ipɨ sãhatákã, Pedro koôre sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Niiróta mɨsâre toô kã'rota niyéru wapa yeeáti mɨsâ di'tâ duâ'ke wapare? niîkɨ niîwĩ. A'tîro niî yɨ'tíko niîwõ: —Toô kã'rota niyéru wapa yeeáma, koô marapɨ́ niî soo'karo nohota niîko niîwõ.

⁹ Koô tohô niikã́, Pedro niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ Espírito Santo ĩ'yóro niî sooapɨ. Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yâtisami ɨ̃sâ tohô weekã́, niî wãkûmiati? Ni'kâroakãta mɨ'ɨ̂ marapɨre yaárã ehâ'kãrã tohatárã weemá. Mɨ'ɨ́ kẽ'ra mɨ'ɨ̂ marapɨ wa'â'karo nohota wẽrîgosa'. Mɨ'ɨ́ kẽ'rare yaarã́sama mɨ'ɨ̂ marapɨre yaá'karo weeró nohota, niîkɨ niîwĩ Pedro.

¹⁰ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ta, koó kẽ'ra bɨrɨ̂ ke'a, wẽrîa wa'âko niîwõ. Koô marapɨ́re yaárã ehâ'kãrã tohatárã, koô wẽrî'kopɨre boka ehákãrã niîwã. Naáta taha koôre miáa, yaárã wa'âkãrã niîwã koô marapɨ́re yaá'karopɨta taha. Naâ niî soo'ke bu'iri wẽrîkãrã niîwã.

¹¹ Be'ró Anania, Safirare tohô wa'â'kere tɨ'órã, niî pe'tirã Jesuré ẽho peórã, ãpêrã kẽ'ra ɨpɨ́tɨ uîkãrã niîwã. Pedro kẽ'ra Õ'âkɨ̃hɨ tutuaró me'ra naâ weé ĩ'yo'ke niî'

¹⁵

¹² Jesuré ẽho peórã na'îro Salomão wamêtiri tũkupɨ nerê nu'kukã'kãrã niîwã. Ãpêrã Jesuré ẽho peótirã naâ me'ra ba'pâti ui niîkãrã niîwã. Naâre ba'pâti uimirã, Jesuré ẽho peórãre ãyuró wãkusétikãrã niîwã. Ãpêrã ɨmɨá, numiâ pãharã́ Jesuré ẽho peó nemokãrã niîwã. Jesu bese kũú'kãrã masá wa'teropɨre pehé ãyusé weé ĩ'yokãrã niîwã. Do'âtirãre yɨ'rɨó, pehé apêye noho wee nemókãrã niîwã. Naâ tohô weekã́ ĩ'yârã, pãharã́ do'âtirãre naâ tiro naâ nererí tũkupɨ miáakãrã niîwã. Masá tii tũkúre mu'mûa mɨhakãrã niîwã. Ãpêrãre tohô weérã ma'â tiropɨ naâ kũyasé me'ra kũûkãrã niîwã. Pedro naâ tiro yɨ'rɨágɨ, naâre yãa peókã ɨákãrã niîwã. Ãpêrã kɨ̃ɨ̂ yãa peótimikã, “Kɨ̃ɨ̂ wãtî kehe kũuro me'ra yɨ'rɨrã́sa'”, niî wãkûkãrã niîwã.

¹⁶ Apêye makari Jerusalẽ́ sumútoho niisé makarikãharã kẽ'ra yɨ'rɨó dutirã do'âtirãre Jerusalẽ́pɨ miáakãrã niîwã. Wãtiâ sãháa no'o'kãrã kẽ'rare miáakãrã niîwã. Jesu bese kũú'kãrã niî pe'tirã masaré yɨ'rɨókãrã niîwã. Pedro kẽ'ra bu'îri da'rerí wi'ipɨ duhî'kãrã wiháa'ke niî'

¹⁷ Naâ tohô weekã́ tɨ'órã, sacerdotea wiôgɨ, kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã saduceu masa Jesu bese kũú'kãrãre ɨórã, pũûro uâkãrã niîwã.

¹⁸ Tohô weérã Jesu bese kũú'kãrãre yẽ'ê, bu'îri da'rerí wi'ipɨ miáa, sõróokãrã niîwã.

¹⁹ Wiôrã naâre tohô weemíkã, tii yamíta Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ ɨ'mɨ̂sekɨ̃hɨ naâ niirí tũkupɨ bahuákɨ niîwĩ. Bahuá, naâ wiôrã bi'áka sopere pãâo, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Wiháaya.

²⁰ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ masaré werêrã wa'âya. “Mɨsâ Jesuré ẽho peórã, kɨ̃ɨ̂ me'ra katî nu'kurãsa'”, niî werêya naâre, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ.

²¹ Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro naâ bu'îri da'rerí wi'ipɨ niî'kãrã wiháa wa'âkãrã niîwã. Ape nɨmɨ́ bo'reakã́ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ niî'karo nohota Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ werêrã wa'âkãrã niîwã. Naâ toopɨ́ wererí kura sacerdotea wiôgɨ, tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã niî pe'tirã Judeu masa wiôrãre nerê dutikãrã niîwã. Naâ nerê pe'tika be'ro surárare “Naâre pihîrã wa'âya marî yamîka' bi'a dɨpó'kãrãre”, niî o'ôo'kãrã niîwã. Naâ wiháa'kere masîtikãrã niîwã.

²² Naâ tohô niikã́ tɨ'órã, surára naâre pihîrã wa'âkãrã niîwã naâ bi'a dɨpóka wi'ipɨ. Tií wi'ipɨ sãhá, naâ niîka tũkure pãâo, ĩ'yâkãrã niîmiwã. Neê maríkãrã niîwã. Naâ marikã́ ĩ'yâ, naâre bokatí, wiôrãpɨre werêrã wa'âkãrã niîwã.

²³ Wiôrã tiro ehâ, “Neê mariáma. Ãyuró bi'áka tũku niîmiapɨ. Tii sopé ko'terã́ kẽ'ra ãyuró ko'têmiama. Naâ tohô weemíkã, ɨ̃sâ tii sopére pãâo ĩ'yakã́, neê ni'kɨ́ mariámi”, niî werêkãrã niîwã surára wiôrãpɨre.

²⁴ Naâ tohô niî werekã́ tɨ'órã, sacerdotea wiôrã, Õ'âkɨ̃hɨ wi'i ko'terã́ surára wiôgɨ pũûro wãkû ke'tikãrã niîwã. —De'ró wa'âpari baa naâre? niîkãrã niîwã.

²⁵ Naâ wiháa'kere wãkurí kura ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ niî'kɨ sacerdotea wiôrã tiropɨ etâgɨ, naâre werêkɨ niîwĩ: —Sõ'ó niîkãrã bu'îri da'rerí wi'ipɨ niî'kãrã Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ masaré bu'êrã weeáma, niî werêkɨ niîwĩ.

²⁶ Kɨ̃ɨ̂ werekã́ tɨ'órã, surára wiôgɨ ãpêrã surára me'ra Jesu bese kũú'kãrãre yẽ'êrã wa'âkãrã niîwã. Naâre yẽ'êrã, masá ɨ̃sâre ɨ̃tâ peeri me'ra naâre ma'írã dokerí niîrã, neê mehêkã weetíkãrã niîwã.

²⁷ Be'ró naâre wiôrã dekopɨ miáa, toopɨ́ sãha ehákã, sacerdotea wiôgɨ naâre niîkɨ niîwĩ:

²⁸ —Ɨ̃sâ mɨsâre Jesu yeé kitire bu'ê dutitimiapɨ. Teeré “Bu'êrã wa'âya”, neê niîtiapɨ. Ɨ̃sâ mɨsâre tohô dutîtimikã, niî pe'tiropɨ Jerusalẽ́pɨre mɨsâ bu'esé se'sâa wa'â'. Mɨsâ masaré tohô niî bu'ekã́, Jesu naa yeé bu'irita wẽrîpĩ, niî wãkûrãsama ɨ̃sâre. Naâ tohô niî wãkukã́ ɨárã weésa', niîkɨ niîwĩ sacerdotea wiôgɨ naâre.

²⁹ Tohô niikã́ta, Pedro, ãpêrã kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkãrã niîwã: —Wiôrã dutisé yɨ'rɨóro Õ'âkɨ̃hɨ yee pe'ere nemoró weeró ɨá'. Ɨ̃sâ mɨsâ dutiró weérã, Õ'âkɨ̃hɨ dutiró pe'ere weetí boosa'.

³⁰ Õ'âkɨ̃hɨ marî yẽkɨ sɨmɨá wiôgɨ Jesu wẽrî'kɨpɨre, mɨsâ kurúsapɨ paâ bi'pe wẽhe dutí'kɨre masókɨ niîwĩ.

³¹ Masó toha, ɨ'mɨ̂sepɨ kɨ̃ɨ̂ tiro wiôgɨ duhirí kumuropɨ mii mɨhákɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re toopɨ́ mii mɨhágɨ, marîre yɨ'rɨó'kɨre marî wiôgɨ niiáto niî, sõróokɨ niîwĩ. Tohô weégɨ marî Judeu masare marî yã'âro weeséti'kere bɨhâ wetikã, marîre akobohógɨsami.

³² Ɨ̃sâ Õ'âkɨ̃hɨ tohô weé'kere werê kusiarã niî'. Ɨ̃sâ Espírito Santore kɨo yuúrã, kɨ̃ɨ̂ me'ra Õ'âkɨ̃hɨ tutuasére weé ĩ'yoapɨ masaré. Niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨ dutiró weerã́re Espírito Santore o'ôo'gɨsami, niî werêkãrã niîwã Pedro kẽ'ra.

³³ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, wiôrã pe'e ɨpɨ́tɨ waro uâkãrã niîwã. —Mâa. Ã'raré wẽherã́ marî, niîkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã wiôrãre Gamaliel werê'ke niî'

³⁴ Ni'kɨ́ fariseu masɨ Gamaliel wamêtigɨ wiôrã me'ra naâ nererópɨta niîkɨ niîwĩ. Moisé ohâ'kere masaré bu'egɨ́ niîkɨ niîwĩ. Masá kɨ̃ɨ̂re “Ãyugɨ́ niîmi”, niî wãkûkãrã niîwã. Wiôrã Jesu bese kũú'kãrãre naâ “Wẽherã́” niikã́ tɨ'ógɨ, Gamaliel wã'kâ nɨ'ka, “Ã'raré pihî wiha ni'iya yuhûpɨ”, niîkɨ niîwĩ. Ãpêrã wiôrãre naâ tɨ'otíro apêye noho werêgɨti niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ.

³⁵ Naâ wiháaka be'ro toopɨ́ niirã́ wiôrãre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Ãyuró wãkûya mɨsâ naâre weé sĩ'risere.

³⁶ Tii nɨmɨ́pɨre ni'kɨ́ Teuda wamêtigɨ “Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ niî'”, niî wãkûkɨ niîmiwĩ. Quatrocentos masá kɨ̃ɨ̂ bu'esére siru tuúkãrã niîwã. Be'ró kɨ̃ɨ̂re ãpêrã wẽhé kõ'akã'kãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re wẽhéka be'ro kɨ̃ɨ̂ me'ra niîmi'kãrã no'ó ɨaró wa'âste pe'tia wa'âkãrã niîwã. Tohô weéka be'ro kɨ̃ɨ̂ bu'êmi'ke pe'tiá wa'âkaro niîwɨ.

³⁷ Be'ró wiôgɨ masaré ba'pâ keori kura ãpí Juda wamêtigɨ Galiléiakɨ̃hɨ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re pãharã́ masá kɨ̃ɨ̂ bu'esére siru tuúkãrã niîmiwã. Be'ró kɨ̃ɨ́ kẽ'rare ãpêrã wẽhé kõ'akãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re wẽhéka be'ro kɨ̃ɨ yarã́ niîmi'kãrã wa'âste pe'tia wa'âkãrã niîwã meharóta taha.

³⁸ Yɨ'ɨ̂ tohô weégɨ mɨsâre tohô wa'â'kere werê'. Sõha pũríkãre yã'âro weetíkã'ya. Naâre du'úkã'ya. Naâ bu'esé naâ wãkusé me'ra bu'ekã́, pe'tiá wa'ârosa' Teuda, Judare wa'â'karo nohota.

³⁹ Õ'âkɨ̃hɨ dutiró me'ra naâ bu'ekã́ pũrikãre, mɨsâ neê põo tẽósome. Tohô weérã mɨsâ naâre wẽhérã, Õ'âkɨ̃hɨre yɨ'rɨ́ nɨ'karã wee boósa'. Tohô weérã du'uyá naâre, niî werêkɨ niîwĩ Gamaliel wiôrãre.

⁴⁰ Kɨ̃ɨ̂ tohô niisére tɨ'órã, “Aɨ. Ã'rí marîre diakɨ̃hɨ́ta uúkũmi”, niî wãkûkãrã niîwã. Be'ró Pedro kẽ'rare pihîokãrã niîwã taha. Naâ toopɨ́ sãha ehákã ĩ'yârã, wiôrã surárare tãra dutíkãrã niîwã. Tãrá toha, “Jesu yeé kitire neê opâturi werê nemotikã'ya”, niîkãrã niîwã. Niî toha, naâre du'u wĩrókã'kãrã niîwã.

⁴¹ Naâ wiôrã tiropɨ niî'kãrã wiháa, a'mêri uúkũkãrã niîwã: —Õ'âkɨ̃hɨ marîre “Jesu yeé kitire werêya” niikã́, ãyú niî'. Tohô weérã wiôrã naâ tãramíkã, marî ãyuró e'katíse me'ra niî', niîkãrã niîwã.

⁴² Wiôrã naâre bu'ê dutitimikã, Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ, wi'sêripɨ Jesu niî pe'tirãre yɨ'rɨógɨ niîmi niisére bu'ê nu'kukã'kãrã niîwã.

6

¹ Be'ró siâpe me'ra pãharã́ waro Judeu masa Jesuré ẽho peókãrã niîwã. Naâ me'ra apé di'takãharã grego yee uúkũrã niîkãrã niîwã. Tií di'takãharã waro pe'e Judéiakãharã hebreu yeere uúkũkãrã niîwã. Naâ pãharã́ Jesuré ẽho peó nemori kura naáta taha dɨ'sâ sookãrã niîwã ba'asé etisé me'ra. Tohô weérã grego yee uúkũrã hebreu yee uúkũrãre a'tîro niîkãrã niîwã: —Mɨsâ ɨmɨ̂kohori nɨkɨ ba'asé etírã, mɨsa yarã́ wapê wi'ia numia pe'ere ba'asé pakasé o'ôrã niiápɨ. Ɨ̃sa yarã́ numia pe'ere õ'ô mahakã o'ôrã niiápɨ, niîkãrã niîwã.

² Naâ teeré dɨ'sâ sookã tɨ'órã, Jesu bese kũú'kãrã niî pe'tirã Jesuré ẽho peórãre nerê dutikãrã niîwã. Nerê tohaka be'ro naâre a'tîro niî werêkãrã niîwã: —Ɨ̃sâ ba'asé etírã, Jesu yeé kiti pe'ere werêti boosa'. Ɨ̃sâ teeré werê du'ukã, yã'â niî boosa'.

³ Tohô weérã ɨmɨá ba'asé etiáhãre mɨsâ wa'tero niirã́re beseyá. Sete beseyá ãyuró masirã́re, Espírito Santo dutiró weé nu'kurãre. Masá “Naáta niîma ãyurã́” niî no'orãre beseyá. Mɨsâ besé'kãrãre ba'asé etirã́ sõróo no'orosa'.

⁴ Tohô weérã ɨ̃sâ pe'e Õ'âkɨ̃hɨre sẽrí nu'ku, Jesu yeé kitire bu'ê nu'kukã'rãsa', niîkãrã niîwã.

⁵ Masá naâ tohô niikã́ tɨ'órã, “Ãyú' maha”, niî wãkûkãrã niîwã. Teeré wãkû toha, besékãrã niîwã Estevãore. Kɨ̃ɨ̂ ãyuró Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peógɨ, Espírito Santo tutuasére kɨó yɨ'rɨgɨ niîkɨ niîwĩ. Ãpêrãre meharóta kɨ̃ɨ̂ weeró noho niirã́re besékãrã niîwã. Naâ a'tîro wamêtikãrã niîwã: Filipe, Prócoro, Nicanor, Timão, Parmena, Nicolau Antioquiakɨ̃hɨ. Kɨ̃ɨ̂ Judeu masɨ niîtimigɨ, naâ weeró noho ẽho peósetigɨ niîkɨ niîwĩ. Ã'raré besékãrã niîwã.

⁶ Naâre besé toha, “Ã'raré beseápɨ” niî, Jesu kɨ̃ɨ̂ bese kũú'kãrã tiropɨ miáakãrã niîwã. Naâre naâ da'raátehekãhasere sõróorã, naâ dɨpopáre yãa peó, Õ'âkɨ̃hɨre sẽri basákãrã niîwã.

⁷ Be'ró niî pe'tiropɨ Jesu yeé kiti se'sâa wa'âkaro niîwɨ. Pãharã́ Jerusalẽ́kãharã kɨ̃ɨ̂re ẽho peó nemokãrã niîwã. Sacerdotea kẽ'ra pãharã́ ẽho peókãrã niîwã. Estevãore werê sãa, wiôrã tiropɨ kɨ̃ɨ̂re miáa'ke niî'

⁸ Estevãore Õ'âkɨ̃hɨ ãyuró wee tamúkɨ niîwĩ. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ tutuaró me'ra pãharã́ do'âtirãre yɨ'rɨó, pehé ãyusé weé ĩ'yo nemokɨ niîwĩ masá wa'teropɨre.

⁹ Kɨ̃ɨ̂ teeré weekã́ ĩ'yârã, kɨ̃ɨ̂re ãpêrã Judeu masa ĩ'yâ tu'tikãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ tu'tirã ni'karérã ni'kâ wi'i Judeu masa nererí wi'i Libertado wamêtiri kurakãharã niîkãrã niîwã. Naâ ãpêrãre da'rá wã'ya ko'terã wiháa'kãrã niîkãrã niîwã. Ãpêrã kɨ̃ɨ̂re dɨ'sâ soo wã'korã Cirenekãharã, Alexandriakãharã, Cilícia di'takãharã, Ásia di'takãharã naâ me'ra niîkãrã niîwã.

¹⁰ Kɨ̃ɨ̂re naâ tohô weekã́, Espírito Santo Estevãore kɨ̃ɨ̂ uúkũkã, pehé masisé o'ôkɨ niîwĩ. Tohô weérã naâ kɨ̃ɨ̂ me'ra neê uúkũ põo tẽótikãrã niîwã.

¹¹ Be'ró naâ kɨ̃ɨ̂ me'ra uúkũ põo tẽóti, masá ĩ'yâtiropɨ ãpêrã masaré niyéru wapa yeé, niî soo dutikãrã niîwã: —“Estevão marî yẽkɨ Moisé kɨ̃ɨ̂ dutî'kere yã'âro uúkũami. Õ'âkɨ̃hɨ kẽ'rare yã'âro uúkũami”, niî werêya masapɨ́re, niîkãrã niîwã.

¹² Naâ wapa yeé niî soo duti'kãrã masapɨ́re wa'â, werêkãrã niîwã naâ niî'karo nohota. Teeré werekã́ tɨ'órã, masá pe'e keoró ẽho peókãrã niîwã. Tohô weérã niî pe'tirã masá, ãpêrã Judeu masa bɨkɨrã́, Moisé ohâ'kere bu'erã́ Estevão me'ra pũûro uâkãrã niîwã. Naâ uakã́ ĩ'yârã, naâre uakã́ weé'kãrã maatá kɨ̃ɨ̂re yẽ'ê, sacerdotea wiôrã tiropɨ miáakãrã niîwã.

¹³ Naâ tiropɨ etârã, ãpêrã masaré meharóta niî soo dutikãrã niîwã taha. —Ã'rí Õ'âkɨ̃hɨ wi'i pahirí wi'ire yã'âro uúkũami. Moisé kɨ̃ɨ̂ dutî'ke kẽ'rare tohôta niiámi.

¹⁴ Apêye “Jesu Nazarékɨ̃hɨ tií wi'i Õ'âkɨ̃hɨ wi'ire kõ'âgɨsami”, niiámi. “Moisé marîre wee dutígɨ kũû'ke kẽ'rare dɨka yuúgɨsami”, niiámi, niî sookãrã niîwã wiôrãre.

¹⁵ Naâ tohô niikã́ tɨ'órã, wiôrã Estevãore pũûro ĩ'yâkãrã niîwã. Naâ kɨ̃ɨ̂re ĩ'yakã́, kɨ̃ɨ yaá diâpoa asistéa wa'âkaro niîwɨ. Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ ɨ'mɨ̂sekɨ̃hɨ weeró noho bahurí diâpoa wa'âkaro niîwɨ.

7

¹ Estevãore naâ ĩ'yarí kura sacerdotea wiôgɨ sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂re werê sãase diakɨ̃hɨ́ta niîti? niîkɨ niîwĩ.

² Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, Estevão yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Akawerérã, yɨ'ɨ̂re tɨ'oyá. Õ'âkɨ̃hɨ ãyuró asistégɨ, niî pe'tise masî yɨ'rɨgɨ marî yẽkɨ Abraãore uúkũkɨ niîwĩ Mesopotâmia Caldeu masa niirópɨ. Harã wamêtiri makapɨ wa'aátoho dɨporo kɨ̃ɨ̂re uúkũkɨ niîwĩ.

³ A'tîro niîkɨ niîwĩ: “A'tí di'tare, mɨ'ɨ̂ akawerérãre wiháaya. Wa'âya yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂re di'tâ wereátohopɨ”, niîkɨ niîwĩ.

⁴ Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, kɨ̃ɨ̂ akawerérã Caldeu masa yee di'tapɨ niî'kɨ wiháa, Harãpɨ makari wa'âkɨ niîwĩ. Toopɨ́ niî, be'ró Abraão pakɨ wẽrîa wa'âkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ wẽrîka be'ro Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re wiháa dutikɨ niîwĩ taha, a'tí di'ta Judéia marî niiróre a'tî dutigɨ.

⁵ Kɨ̃ɨ̂ a'topɨ́ etakã́, kɨ̃ɨ̂re neê kã'roákã di'ta o'ôtikɨ niîwĩ yuhûpɨ. O'ôtimigɨta, “Be'ropɨ́ mɨ'ɨ yeé, mɨ'ɨ̂ paramérã niî turiarã yee di'ta niîrosa'”, niîkɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ tohô niîka terore Abraão neê ni'kɨ́ põ'ra maríkɨ niîwĩ.

⁶ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re apêye niî nemokɨ niîwĩ taha: “Mɨ'ɨ̂ paramérã niî turiarã apé di'tapɨ niîrãsama yuhûpɨ. Quatrocentos kɨ'mari tií di'takãharã da'rá ko'terã niîrãsama. Naâre da'ra dutí, tãrapérãsama.

⁷ Yɨ'ɨ̂ naâre tohô weekã́, tií di'takãharãre bu'îri da'rêgɨsa'. Naâre bu'îri da'rê toha, mɨ'ɨ̂ paramérã niî turiarã tií di'tapɨ niî'kãrã wihá, yɨ'ɨ̂re yɨ'tí, ẽho peórãsama”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ.

⁸ Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro Abraãore a'tîro wee dutíkɨ niîwĩ: “Niî pe'tirã ɨmɨaré naâ õ'rekɨhɨ́ yapa kaserore yehê kõ'aya. Mɨsâ tohô weérã, yɨ'ɨ̂re ĩ'yorã́sa' mɨsâ ẽho peósere”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ. Tohô weégɨ Abraão kɨ̃ɨ̂ makɨ́ Isaquere ni'kâ semana kɨ̃ɨ̂ bahuáka be'ro kɨ̃ɨ̂ õ'rekɨhɨ́ yapa kaserore yehê kõ'akɨ niîwĩ. Isaque kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ makɨ́ Jacoré tohôta weékɨ niîwĩ. Jacó meharóta weékɨ niîwĩ kɨ̃ɨ̂ põ'rá dozere. Õ'âkɨ̃hɨ dutî'karo nohota weékãrã niîwã, niî werêkɨ niîwĩ Estevão.

¹⁰

⁹ Jacó põ'ra marî yẽkɨ sɨmɨá naâ akabihí Joseré ɨórã, ãpêrã masaré da'rá ko'teakɨhɨ niiáto niîrã duâkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re duú'kãrãta taha ãpêrã Egitokãharãpɨre duâ turiakãrã niîwã. Naâ duâka be'ro kɨ̃ɨ̂ pi'etísetiri nɨkɨ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re wee tamú nu'kukã'kɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re wee tamúgɨ, pehé masisé o'ôkɨ niîwĩ. Faraó Egito di'ta wiôgɨ kɨ̃ɨ̂re tɨ'sâ yɨ'rɨakɨ niîwĩ. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ dokakɨ̃hɨ wiôgɨ sõróokɨ niîwĩ. Apêyere Faraó kɨ̃ɨ yaá wi'ikãhase da'rasé wiôgɨ sõróokɨ niîwĩ.

¹¹ José toopɨ́ wiôgɨ niirí kura niî pe'tiro Egitopɨre ba'asé pe'tiá wa'âkaro niîwɨ. Kɨ̃ɨ̂ akawerérã, marî yẽkɨ sɨmɨá niirópɨ Canaãpɨ kẽ'rare pe'tiá wa'âkaro niîwɨ. Teé pe'tíka be'ro masá teé di'tapɨ niirã́ ɨpɨ́tɨ ɨhá boâkãrã niîwã. Marî yẽkɨ sɨmɨá Abraão paramérã kẽ'rare neê ba'asé maríkaro niîwɨ.

¹³

¹² Be'ró Jacó “Egitopɨ ba'asé duasé niiápa'ro” niikã́ tɨ'ógɨ, kɨ̃ɨ̂ põ'raré “Duúrã wa'âya”, niî o'ôo'kɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, Egitopɨre neê wa'ârã weékãrã niîwã. Toopɨ́ etâ, ba'asé duú, naa yaá wi'ipɨ mahâmi tohati a'tîtikãrã niîwã. Be'ró teé ba'asé naâ duú'kere ba'â pe'o, opâturi duúrã wa'âkãrã niîwã meharópɨta taha. Tiîtare maha naâ etakã́, José “Yɨ'ɨ̂ mɨsâ akabihí mɨsâ duâ'kɨ niî'”, niî werêkɨ niîwĩ kɨ̃ɨ̂ ma'mi sɨmɨáre. Be'ró Faraó kẽ'ra “Ã'rá José ma'mi sɨmɨá niiáma” niikã́ tɨ'ókɨ niîwĩ.

¹⁴ Be'ró José kɨ̃ɨ̂ ma'mi sɨmɨá me'ra kití o'ôo'kɨ niîwĩ kɨ̃ɨ̂ pakɨpɨ́re. “Marî pakɨ, niî pe'tirã marî akawerérã a'topɨ́ makâri a'tiáto”, niî o'ôo'kɨ niîwĩ naâre. Kɨ̃ɨ̂ akawerérã pe'e setenta e cinco niîkãrã niîwã.

¹⁵ Kɨ̃ɨ̂ ɨó'kere tɨ'ógɨ, Jacó kɨ̃ɨ̂ põ'rá me'ra José tirópɨ wa'ârã Egitopɨre bu'áakãrã niîwã. Toopɨ́ niîgɨta, naâ pakɨ́ Jacó wẽrîa wa'âkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ põ'rá marî yẽkɨ sɨmɨá kɨ̃ɨ̂ weeró nohota wẽrî pe'ti diha wa'âkãrã niîwã.

¹⁶ Be'ropɨ́ naâ õ'ârire yaárã wa'ârã Siquẽ́ wamêtiri makapɨ miáakãrã niîwã. Abraão kɨ̃ɨ̂ Hamor põ'rare ɨ̃tâ tuti duúka tutipɨ kɨ̃ɨ̂ mihire yaá'karopɨta naâre sĩô sõro kũukãrã niîwã.

¹⁷ Õ'âkɨ̃hɨ too dɨpóropɨ Abraãore niîkɨ niîwĩ: “Mɨ'ɨ̂ paramérã niî turiarãpɨ apé di'tapɨ niî'kãrã a'tí di'ta Canaãpɨ tohátirãsama taha.” Kɨ̃ɨ̂ tohô niî'ke ehaátoho dɨporoakã Egitopɨ niîrã, marî yẽkɨ sɨmɨá paramérã pãharã́ masâ puti nemokãrã niîwã.

¹⁸ Egitopɨre naâ niikã́, José wẽrîka be'ropɨ Egitopɨre ãpí wiôgɨ sãháakɨ niîwĩ taha. Kɨ̃ɨ̂ Joseré neê masîtikɨ niîwĩ.

¹⁹ Kɨ̃ɨ̂ marî yẽkɨ sɨmɨá pãharã́ naâ masâ putikã ĩ'yâ, naâre yã'â butia'ro weepékɨ niîwĩ. Naâ põ'rá neê bahuá'kãrã ɨmɨaré wẽriáto niîgɨ apêropɨ kõ'â duti mɨhakɨ niîwĩ.

²⁰ Kɨ̃ɨ̂ naâre tohô dutirí kura Moisé bahuákɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ ãyú butia'gɨakã niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ pakɨ sɨmɨá i'tiárã muhipũ naa yaá wi'ipɨre kɨ̃ɨ̂re masókãrã niîwã.

²¹ Be'ró naâ kɨ̃ɨ̂re wẽherí niîrã, diâpɨ po'ôkãrã niîwã. Naâ po'ôka be'ro Faraó mako kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ bokako niîwõ. Ĩ'yâ boka, mii maháko niîwõ koo yaá wi'ipɨ. Toopɨ́ koô makɨré weeró noho kɨ̃ɨ̂re masóko niîwõ.

²² Kɨ̃ɨ̂ tií wi'ipɨ bɨkɨâ, niî pe'tise Egitokãharã naâ bu'esére bu'êkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ masisé me'ra uúkũ, niî pe'tisere ãyuró weékɨ niîwĩ.

²³ Be'ró Moisé quarenta kɨ'mari kɨógɨ, kɨ̃ɨ̂ akawerérã tiropɨ sihâgɨ wa'âkɨ niîwĩ.

²⁴ Toopɨ́ ehâgɨ, ni'kɨ́ Egitokɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ akawerégɨre paakã́ ĩ'yâkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, kɨ̃ɨ̂re a'mégɨ, Egitokɨ̃hɨre paâ wẽhekã'kɨ niîwĩ.

²⁵ Kɨ̃ɨ̂ basi Moisé pe'e a'tîro niî wãkûkɨ niîwĩ: “Yɨ'ɨ̂ me'rata Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂ akawerérãre naâ a'tí di'takãharã da'rá ko'terã niisére wihakã́ weegɨ́sami. Naâ a'teré masîsama”, niî wãkûkɨ niîmiwĩ. Kɨ̃ɨ̂ akawerérã pe'e kɨ̃ɨ̂ weeró noho wãkûtikãrã niîwã.

²⁶ Ape nɨmɨ́ kɨ̃ɨ̂ naâ tiropɨ wa'âkɨ niîwĩ taha. Toopɨ́ ehâgɨ, ãpêrã pɨárã kɨ̃ɨ̂ akawerérã a'me kẽékã ĩ'yâkɨ niîwĩ. Naâre boságɨ “Akawerérã, toô kã'rota a'me kẽé du'uya. De'ró weérã toô kã'ro a'me kẽéti ni'kɨ́ akawerérã niîmirã?” niîkɨ niîwĩ.

²⁷ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, ãpiré ɨpɨ́tɨ paâ'kɨ pe'e Moisére tuu kehé nɨ'kokɨ niîwĩ. “Noá mɨ'ɨ̂re ɨ̃sâ wiôgɨ ‘Naâre beségɨ wa'âya’, niî o'ôo'ati?

²⁸ Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re wẽhé sĩ'risari taha yamîka' mɨ'ɨ̂ Egitokɨ̃hɨre wẽhé'karo nohota?” niî ye'sûkɨ niîwĩ.

²⁹ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Moisé, ã'rá yɨ'ɨ̂re teeré masî pe'ti tohasama niîgɨ, uî wã'ka wa'âkɨ niîwĩ. Be'ró apé di'tapɨ Midiã́ wamêtiropɨ du'tí wã'kakɨ niîwĩ. Toopɨ́ amûkã dɨ'té, niîkã'kɨ niîwĩ. Pɨárã ɨmɨá põ'ratíkɨ niîwĩ.

³⁰ Midiã́ di'tapɨre quarenta kɨ'mari niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tiikése kɨ'mari niîka be'ro ni'kâ nɨmɨ yukɨ́ mariró ɨ̃rɨgɨ́ Sinai wamêtikɨhɨ tiropɨ ĩ'yâ wã'kakɨ niîwĩ. Toopɨ́ wa'akã́, ni'kâ siti yukɨ̂ siti ɨ̃hɨkã́ ĩ'yâkɨ niîwĩ. Tií pekâ me'e ɨ̃hɨrí põ'ra dekopɨ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ weeró noho bahugɨ́ bahuákɨ niîwĩ.

³¹ Kɨ̃ɨ̂ tii sití ɨ̃hɨkã́ ĩ'yâgɨ, ĩ'yâ maria wa'âkɨ niîwĩ. “De'ró weéro tohô wa'âmitito?” niî, pɨ'toákã kure ĩ'yâgɨ wa'âkɨ niîwĩ. Pɨ'toákã ehakã́, Õ'âkɨ̃hɨ tií me'e wa'teropɨ niigɨ́ kɨ̃ɨ̂re uúkũkɨ niîwĩ.

³² “Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ niî'. Mɨ'ɨ̂ yẽkɨ sɨmɨá Abraão, Isaque, Jacó naâ wiôgɨ niî'”, niîkɨ niîwĩ. Tohô uúkũkã tɨ'ógɨ, ɨpɨ́tɨ uî, nara sãákɨ niîwĩ. Uîgɨ, ĩ'yâ du'ukã'kɨ niîwĩ tií me'ere.

³³ Be'ró kɨ̃ɨ̂re uúkũ nemokɨ niîwĩ taha: “Yɨ'ɨ̂ a'totá niî' mɨ'ɨ̂ tirota. Tohô weégɨ mɨ'ɨ̂ sãyasé sapáture tuu weéya. Mɨ'ɨ̂ teeré tuu weégɨ, ĩ'yogɨ́sa' yɨ'ɨ̂re mɨ'ɨ̂ ẽho peósere.

³⁴ Yarã́ masá Egitopɨ niirã́re naâ ɨpɨ́tɨ pi'etíkã ĩ'yaápɨ. Naâ karíkũkã tɨ'oápɨ. Tohô weégɨ mɨ'ɨ̂re Egitopɨ o'ôo'gɨtigɨ weé' naâre yɨ'rɨoákɨhɨ”, niî werêkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ Moisére.

³⁵ Ã'rí Moiséreta marî yẽkɨ sɨmɨá teérã, a'tîro niîkãrã niîwã: “Noá mɨ'ɨ̂re ɨ̃sâ wiôgɨ, ‘Naâre beségɨ wa'âya’, niî o'ôo'ati?” niîkãrã niîwã. Marî yẽkɨ sɨmɨá tohô niîmikã, Õ'âkɨ̃hɨ pe'e Moisére naâre yɨ'rɨoákɨhɨ, naâre dutiákɨhɨ sõróokɨ niîwĩ. Pekâ me'e siti ɨ̃hɨ̂'karo bahuá'kɨta Moisére yɨ'rɨó tamukɨ niîwĩ marî yẽkɨ sɨmɨáre.

³⁶ Kɨ̃ɨ̂ Egitopɨ niîgɨ, pahirí maa akó sõ'arí maapɨ niîgɨ, Õ'âkɨ̃hɨ tutuaró me'ra pehé weé ĩ'yokɨ niîwĩ. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ akawerérã Egitopɨ niî'kãrãre apêye di'tapɨ sɨ'orí mii wiháakɨ niîwĩ. Quarenta kɨ'mari yukɨ́ mariró, masá marirópɨ naâ wa'akã́, Õ'âkɨ̃hɨ tutuaró me'ra weé ĩ'yo nu'kukã'kɨ niîwĩ.

³⁷ Moiséta marî yẽkɨ sɨmɨáre a'tîro werêkɨ niîwĩ: “Õ'âkɨ̃hɨ be'ropɨ́ ni'kɨ́ o'ôo'gɨsami kɨ̃ɨ yeé kiti wereákɨhɨre. Yɨ'ɨ̂re o'ôo'karo weeró nohota kɨ̃ɨ̂re o'ôo'gɨsami. Kɨ̃ɨ́ kẽ'ra marî akawerégɨ niîgɨsami”, niîkɨ niîwĩ.

³⁸ Marî yẽkɨ sɨmɨá naâ yukɨ́ marirópɨ niikã́, Moisé naâ me'ra niîkɨ niîwĩ. Toopɨ́ ɨ̃rɨgɨ́ Sinai wamêtikɨhɨpɨ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ bahuá, kɨ̃ɨ̂re werê'kere naâre werê turiakɨ niîwĩ. Marí kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ werê turia'kepɨreta kɨó'. Teé tohô niî nu'kukã'rosa'. Neê pe'tisomé.

³⁹ Moisé teeré werêmikã, marî yẽkɨ sɨmɨá neê ẽho peótikãrã niîwã. Naâ kɨ̃ɨ̂ weresére tɨ'ó sĩ'ritirã, “Mahâmi toha wa'ârãti Egitopɨ taha”, niî wãkûkãrã niîwã.

⁴⁰ Tohô wãkûrã, Moisé opâturi kɨ̃ɨ̂ ɨ̃rɨgɨ́pɨ mɨhâaka be'ro kɨ̃ɨ̂ ma'mí Arãore a'tîro niîkãrã niîwã: “Sõ'ó niîkɨ marîre Egitopɨ niî'kãrãre miíti'kɨ waro quarenta nɨmɨri yɨ'rɨ́' kɨ̃ɨ̂ bahutíro. De'ró wa'âpari kɨ̃ɨ̂re? Marî neê masîtisa'.” Tohô weérã kɨ̃ɨ̂ ma'mí Arãore niîkãrã niîwã: “Ɨ̃sâre ẽho peoátehere yeê basaya. Marî dɨporo wɨâ mɨ'tarãsama. Naâ marî wa'aátihi ma'are ĩ'yorã́sama”, niîkãrã niîwã.

⁴¹ Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Arão naâ dutî'karo nohota ni'kɨ́ wekɨ̂ wi'magɨ́ weeró noho bahugɨ́ ouro me'ra yeêkɨ niîwĩ. Be'ró kɨ̃ɨ̂re ẽho peórã, ekarã́re wẽhé ɨ̃hâ moro peokãrã niîwã. Tohô niikã́ naâ yeê'kɨreta bosê nɨmɨ weé, e'katí peokãrã niîwã.

⁴² Naâ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Õ'âkɨ̃hɨ naâ ɨaró weeáto niîgɨ naâ me'ra niî'kɨ kõ'âkã'kɨ niîwĩ. Tohô weérã naâ no'ó ɨaró yõkoáre, muhîpũare ẽho peókãrã niîwã. Tohô naâ weé'kere Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã a'tîro niî ohâkãrã niîwã:

Õ'âkɨ̃hɨ a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Mɨsâ yɨ'ɨ̂ pe'ere yukɨ́ marirópɨre quarenta kɨ'mari niîrã, neê ekarã́re wẽhé ɨ̃hâ moro peotiwɨ.

⁴³ Ãpí Moloque wamêtigɨ ẽho peórã su'ti kaséri wi'i me'ra yoô wã'kawɨ. Ãpí Refã́ yõkoáwɨ̃ mɨsâ yeê'kɨ kẽ'rare ẽho peórã tohôta weewɨ́. Ã'raré mɨsâ basita yeê ẽho peówɨ. Yɨ'ɨ̂ pe'ere neê ẽho peótiwɨ. Mɨsâ yɨ'ɨ̂re ẽho peóti'ke bu'iri ãpêrã masaré mɨsâre yẽ'ê miáa dutikã weegɨ́ti yoaró Babilônia wamêtiri maka yɨ'rɨrópɨ”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ, niî ohâkãrã niîwã Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti wererã́.

⁴⁴ Estevão wiôrãre werê nemokɨ niîwĩ apêye Õ'âkɨ̃hɨ wi'ikãhasere: —Marî yẽkɨ sɨmɨá naâ yukɨ́ marirópɨ niîrã, ni'kâ wi'i Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peóri wi'i, kɨ̃ɨ̂ pɨámukãse dutî'kere nɨrorí wi'ire kɨókãrã niîwã. Tií wi'i wa'îkɨ̃rã kaseri me'ra naâ weéka wi'i niîkaro niîwɨ. “Tohô bahurí wi'i weeyá”, Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ Moisére dutî'karo nohota keoró weékãrã niîwã.

⁴⁵ Naâ wẽrîka be'ro ãpêrã kɨo turiá siru tuukãrã niîwã tií wi'ire taha. No'ó naâ wa'aró miáa mɨhakãrã niîwã. Be'ró Josué Moisé wẽrîka be'ro a'tí di'ta Canaãpɨ a'tîgɨ, naâre tií wi'ire sɨ'orí miítikɨ niîwĩ. Naâ a'topɨ́ a'tikã́, Õ'âkɨ̃hɨ a'tí di'takãharãre Judeu masa niîtirãre kõ'â mɨhakɨ niîwĩ. Naâ wa'â we'o'kepɨre niîkãrã niîwã. Yoakã́ tií wi'ipɨ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peókãrã niîwã teê Davi kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ sãháaka be'ropɨ.

⁴⁶ Davi apé wi'i weé sĩ'rimikɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ tɨ'sâ yɨ'rɨa no'ogɨ a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂ yẽkɨ Jacó ẽho peó'kɨ niî'. Mɨ'ɨ̂re ãyurí wi'i, pahirí wi'i wee basá sĩ'risa' mɨ'ɨ̂ niiátihi wi'ire”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨre. Kɨ̃ɨ̂ tohô weé sĩ'ri'kɨ niîmigɨ, tií wi'ire weetíkɨ niîwĩ.

⁴⁷ Kɨ̃ɨ̂ makɨ́ Salomão pe'e weékɨ niîwĩ tií wi'ire.

⁴⁸ Õ'âkɨ̃hɨ tutuâ yɨ'rɨgɨ ni'kâ wi'i, masá weéka wi'ipɨ di'akɨ̃ niî masitisami. Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ dɨporókɨ̃hɨpɨ a'tîro niî ohâkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ uúkũ'kere:

⁴⁹ “Yɨ'ɨ̂ niî pe'tiropɨ niî'. Ɨ'mɨ̂se, a'tí di'ta yɨ'ɨ̂ weé'kere yɨ'ɨ́ta dutî'. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ masá weéka wi'ipɨ di'akɨ̃ niî masitisa'.

⁵⁰ Yɨ'ɨ̂ basita niî pe'tise a'teré weewɨ́, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ”, niî ohâkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ.

⁵¹ Be'ró Estevão naâre niîkɨ niîwĩ taha: —Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ dutisére yɨ'rɨ́ nɨ'ka yɨ'rɨa'. Kɨ̃ɨ̂re masîtirã weeró noho kɨ̃ɨ̂ weresére neê tɨ'ó sĩ'ri wee'. Mɨsâ yẽkɨ sɨmɨá weé'karo nohota Espírito Santo dutisére weé sĩ'ri wee'.

⁵² Naâ niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarãre pi'etíse o'ôkãrã niîwã. Ãpêrãre marîre yɨ'rɨógɨ a'tiátehere werê mɨ'tarãre wẽhékã'kãrã niîwã. Naâ tohô niî no'o'kɨreta kɨ̃ɨ̂ a'tikã́, mɨsâ ãpêrãre wiá, kɨ̃ɨ̂re wẽhe dutíwɨ.

⁵³ Mɨsâre Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re werê ko'terã me'ra kɨ̃ɨ̂ dutisére o'ôo'kɨ niîwĩ. Teeré o'ôo' no'o'kãrã niîmirã, mɨsâ yɨ'rɨ́ nɨ'ka yɨ'rɨa', niî tu'tîkɨ niîwĩ naâre Estevão. Estevãore ɨ̃tâ peeri me'ra doke wẽhé'ke niî'

⁵⁴ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, wiôrã ɨpɨ́tɨ uâ yɨ'rɨa wa'âkãrã niîwã.

⁵⁵ Estevão pe'e Espírito Santore kɨó yɨ'rɨa tĩhagɨ, ɨ'mɨ̂sepɨ ĩ'yâ moro, Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ ãyuró asistésere ĩ'yâkɨ niîwĩ. Jesu kẽ'rare ĩ'yâkɨ niîwĩ kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ diakɨ̃hɨ́ pe'e nu'kugɨ́re.

⁵⁶ Kɨ̃ɨ̂ naâre ĩ'yâgɨ, “Ĩ'yâya. Ɨ'mɨ̂se pãrikã́ ĩ'yâ'. Jesu, Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ kɨ̃ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ pe'e nu'kugɨ́re ĩ'yâ'”, niîkɨ niîwĩ Estevão.

⁵⁸

⁵⁷ Naâ kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, ɨpɨ́tɨ karíkũ tɨ'ó sĩ'ritirã, o'mê peeri da'rá bi'akãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ pɨ'tó ni'kâro me'ra oma ehá, yẽ'ê, kɨ̃ɨ̂re miáakãrã niîwã tii maká sumútohopɨ. Kɨ̃ɨ̂re doke wẽhérãti niîrã, su'tí bu'îkãhase naâ sãyâ'kere tuu weé, Saulo wamêtigɨre ko'tê dutirã o'ôkãrã niîwã. Teeré tuu weé o'ô toha nɨ'ko, kɨ̃ɨ̂ Estevãore ɨ̃tâ peeri me'ra dokékãrã niîwã.

⁵⁹ Naâ tohô weekã́, a'tîro niî sẽríkɨ niîwĩ: —Jesu, yɨ'ɨ̂ wiôgɨ, yɨ'ɨ̂ wẽrîgɨti weé'. Yɨ'ɨ̂ ehêri põ'rare yẽ'êya, niîkɨ niîwĩ.

⁶⁰ Be'ró bɨrɨ̂ ke'a, pũûro karíkũro me'ra niîkɨ niîwĩ taha: —Wiôgɨ, akobohóya ã'raré yɨ'ɨ̂re naâ tohô weesére. Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro wẽrîa wa'âkɨ niîwĩ.

8

²

¹ Saulo naâ Estevãore doke wẽhékã ĩ'yâgɨ, “Ãyuró weérã, tohô weeáma”, niî wãkûkɨ niîwĩ. Ãpêrã ɨmɨá Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peóri masa Estevãore yaákãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re yaá, ɨpɨ́tɨ dɨhasé wã'akãrã niîwã. Estevãore naâ wẽhéka nɨmɨreta ãpêrã Jesuré ẽho peótirã Jesuré ẽho peórãre ɨpɨ́tɨ yã'âro weé nɨ'kakãrã niîwã.

³ Saulo neê ni'kɨ́ Jesuré ẽho peógɨ mariáto niîgɨ naa yeé wi'seripɨ wa'â, naâre yẽ'ê, bu'îri da'rerí wi'ipɨ miáa mɨhakɨ niîwĩ. Ɨmɨá, numiâ niî pe'tirãre tohô weékɨ niîwĩ. Naâ tohô weekã́ ĩ'yârã, Jesuré ẽho peórã no'ó ɨaró du'tistéa wa'âkãrã niîwã Judéia di'tapɨ, ãpêrã Samaria di'tapɨ. Jesu kɨ̃ɨ̂ bese kũú'kãrã se'saro tohákãrã niîwã Jerusalẽ́pɨre. Filipe Samariakãharãre bu'ê'ke niî'

⁴ Niî pe'tirã du'tisté wã'ka'kãrã no'ó naâ wa'aró Jesu yeé kitire werê wã'kakãrã niîwã.

⁵ Filipe kẽ'ra du'tí wã'ka'kɨta Samaria wamêtiri makapɨ wa'âkɨ niîwĩ. Toopɨ́ etâ, tookãhárã masaré Jesu Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ niîmi niisére werêkɨ niîwĩ.

⁶ Apêye kẽ'ra Õ'âkɨ̃hɨ tutuaró me'ra naâre ãyusé weé ĩ'yokɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ ĩ'yârã, niî pe'tirã tii makákãharã kɨ̃ɨ̂ weresére ãyuró tɨ'ó tɨ'sakãrã niîwã.

⁷ Pãharã́ masá wãtiâ sãháa no'o'kãrã wãtiâ masapɨ́re niîmi'kãrã kõ'â wĩrokã, ɨpɨ́tɨ karíkũ wihakãrã niîwã. Ãpêrã pãharã́ sihâ masitirãre, opa yuríri siharã́re yɨ'rɨókɨ niîwĩ.

⁸ Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ ĩ'yârã, tii makákãharã pũûro e'katíkãrã niîwã. Simão yaî weeró noho niigɨ́ yee kití niî'

⁹ Samariapɨre ni'kɨ́ Simão wamêtigɨ yoakã́ yaî weeró noho niigɨ́ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weesére Samariakãharã ĩ'yâ maria mɨhakãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ basi pe'e “Yɨ'ɨ̂ tutuâ yɨ'rɨagɨ niî'”, niîkɨ niîmiwĩ masaré.

¹⁰ Niî pe'tirã tii makákãharã wiôrã, no'ó mehô niirã́ kɨ̃ɨ̂ weesére ĩ'yâ tɨ'sa yɨ'rɨakãrã niîwã. —Ã'rí Õ'âkɨ̃hɨ weeró noho tutuasé kɨogɨ́ niîsami, niîkãrã niîmiwã.

¹¹ Tohô weérã yaî yoakã́ siâpe me'ra pehetíri weé ĩ'yo nemokã ĩ'yâ yuurã, pãharã́ masá kɨ̃ɨ̂re ẽho peó nemokãrã niîwã.

¹² Filipe Samariapɨre tookãhárãre a'tîro niî werêkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ dutiró weerã́ wiôgɨ niîmi. Kɨ̃ɨ̂ makɨ́ Jesu marîre yɨ'rɨógɨ niîmi, niîkɨ niîwĩ naâre. Kɨ̃ɨ̂ werekã́ tɨ'órã, tii makákãharã Jesuré ẽho peókãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re ẽho peókã ĩ'yâgɨ, wamê yeekɨ niîwĩ ɨmɨá, numiâre.

¹³ Simão “Yɨ'ɨ́ kẽ'ra Jesuré ẽho peó'” niikã́ tɨ'ógɨ, Filipe kɨ̃ɨ́ kẽ'rare wamê yeekɨ niîwĩ. Be'ró Filipe no'ó wa'aró Simão siru tuúkɨ niîwĩ kɨ̃ɨ̂re. Filipe Õ'âkɨ̃hɨ tutuaró me'ra weé ĩ'yokã ĩ'yâgɨ, Simão ĩ'yâ maria mɨhakɨ niîwĩ.

¹⁴ Filipe Samariapɨ tohô weerí kurareta Jerusalẽ́pɨ niirã́ Jesu kɨ̃ɨ̂ bese kũú'kãrã kití tɨ'ókãrã niîwã Samariakãharã naâ Jesuré ẽho peósere. Teeré tɨ'órã, naâ me'rakãharãre Pedro, Joãore ĩ'yâ dutirã o'ôo'kãrã niîwã.

¹⁵ Naâ toopɨ́ etâ, Jesuré ẽho peórãre Õ'âkɨ̃hɨre sẽri basákãrã niîwã. —Pakɨ́, ã'rá kẽ'rare Espírito Santore o'ôo'ya mɨ'ɨ̂ makɨre ẽho peórãre, niî sẽríkãrã niîwã.

¹⁶ Filipe kɨ̃ɨ̂ wamê yeeka terore Espírito Santore naâ moókãrã niîwã yuhûpɨ. Jesuré ẽho peóse me'ra di'akɨ̃ wamê yee no'okãrã niîwã.

¹⁷ Pedro, João Õ'âkɨ̃hɨre sẽrí toharã, Jesuré ẽho peórãre naâ dɨpopápɨ yãa peókãrã niîwã. Naâre yãa peóri kurata Espírito Santo naâpɨre dihatákɨ niîwĩ.

¹⁸ Pedro kẽ'ra naâ yãa peókã, Espírito Santo dihatákã weesére Simão ĩ'yâkɨ niîwĩ. Teeré ĩ'yâgɨ, naâ Espírito Santore dihatákã weé'kere duú sĩ'rigɨ, Pedro kẽ'rare niyéru o'ôkɨ niîmiwĩ.

¹⁹ —Yɨ'ɨ̂re mɨsâ tutuasé kɨosére o'ôya. Yɨ'ɨ́ kẽ'ra dɨpopápɨ no'ó yãa peórãre Espírito Santore naâ kɨokã́ weegɨ́ti weé', niîkɨ niîmiwĩ.

²⁰ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pedro kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ tutuasé o'osére Espírito Santo ɨ̃sâ dihatákã weesére niyéru me'ra duugɨ́ti niî wãkûmiati? Nií wee'. Mɨ'ɨ̂ me'rata niyéru boâ bata'ato. Õ'âkɨ̃hɨ mɨ'ɨ̂re bu'îri da'rêgɨsami.

²¹ Mɨ'ɨ̂re ĩ'yâgɨ, “Mɨ'ɨ̂ wãkusé diakɨ̃hɨ́ nií wee'”, niî ĩ'yâsami. Tohô weégɨ ɨ̃sâ weeró noho Jesu yeé kitire masaré mɨ'ɨ̂ werê masitisa'.

²³

²² Yɨ'ɨ̂ masî'. Mɨ'ɨ̂ ɨosé bɨkɨ, yã'asé wee poó yɨ'rɨa'kɨ niî'. Teé mɨ'ɨ̂re du'utá basiótisa'. Tohô weégɨ mɨ'ɨ̂ yã'âro wãkusére bɨhâ wetiya. Õ'âkɨ̃hɨre akobohóse sẽriyá. Apé tero weégɨ mɨ'ɨ̂ yã'âro wãkû'kere akobohógɨ akobohó boosami, niîkɨ niîwĩ Pedro.

²⁴ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Simão naâre niîkɨ niîwĩ: —Teé mɨsâ niî'ke yɨ'ɨ̂re wa'âtikã'ato niîrã, mɨsâ yɨ'ɨ̂re Õ'âkɨ̃hɨre sẽri basáya.

²⁵ Be'ró Pedro kẽ'ra tii makákãharãre Jesu kɨ̃ɨ̂ weekã́ ĩ'yâ'kere, naâ tɨ'ó'kere werêkãrã niîwã. Naâre werê toha, Jerusalẽ́pɨ toháa wa'âkãrã niîwã. Toopɨ́ toháarã, Jesu yeé kitire pehe makári Samaria di'takãharã naâ niisé makarire werê tohaakãrã niîwã. Filipe Etiópiakɨ̃hɨre werê'ke niî'

²⁶ Be'ró Filipere ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ bahuá, a'tîro niî werêkɨ niîwĩ: —Jerusalẽ́ niî wã'kari ma'a, Gaza wamêtiri maka bu'áari ma'apɨ wa'âya. Tií ma'a yukɨ́ marirópɨ niî wã'kasa', niîkɨ niîwĩ.

²⁸

²⁷ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Filipe tií ma'apɨ bu'áakɨ niîwĩ. Toopɨ́ wa'âgɨ, ni'kɨ́ Etiópia wamêtiri di'takɨ̃hɨre boka ehákɨ niîwĩ. Tií di'ta dutigó Candace wamêtigo wiôgo dokakɨ̃hɨ, niî pe'tise koo yeé niyérure ko'terí masɨ niîkɨ niîwĩ. Jerusalẽ́pɨ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peógɨ ehâ'kɨ kɨ̃ɨ yaá di'ta Etiópiapɨ dahâ tohaagɨ weékɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ yawɨ́ tũrupɨhɨ́ cavaloa naâ wehepɨhɨ́ me'ra wa'âkɨ niîwĩ. Dɨporókɨ̃hɨpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ Isaía wamêtigɨ kɨ̃ɨ̂ ohâ'kere bu'ê sãyakɨ niîwĩ.

²⁹ Kɨ̃ɨ̂ tohô weerí kura Espírito Santo Filipere “Tiwɨ tiró kureakãpɨ wa'âya”, niîkɨ niîwĩ.

³⁰ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ Filipe tiwɨ tiroákãpɨ omá wã'kakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tiro ehâgɨ, Etiópiakɨ̃hɨ Isaía ohâ'kere bɨsɨró me'ra bu'ekã́ tɨ'ókɨ niîwĩ. Teeré tɨ'ógɨ, “Mɨ'ɨ̂ bu'esére tɨ'ó yẽ'eti?” niî sẽrí yã'akɨ niîwĩ.

³¹ Kɨ̃ɨ̂ pe'e kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Tɨ'ó yẽ'etisa'. Yɨ'ɨ̂re neê werêtikã, de'ró weé yɨ'ɨ̂ masî boosari? Te'á yɨ'ɨ̂ me'ra wa'âya. Mɨhâ sãhagɨ a'tiá yɨ'ɨ̂re wereákɨhɨ, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, tiwɨpɨ́ kɨ̃ɨ̂ me'ra mɨhâ sãhakɨ niîwĩ. Be'ró wa'â wa'âkãrã niîwã.

³² Etiópiakɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ bu'ê sãya'ke Õ'âkɨ̃hɨ makɨre wa'aátehe niîkaro niîwɨ Isaía kɨ̃ɨ̂ a'tîro ohâ'ke:

Masá ovelhare wẽherã́tirã, kɨ̃ɨ̂re miáasama naâ wẽhe wɨáropɨ. Ni'kɨ́ masɨ́ kẽ'rare kɨ̃ɨ̂ neê bu'îri moogɨ́ niîmikã, tohôta weerã́sama. Ovelha wi'magɨ́, yutâ weerã́tirã naâ poâri seekã́, neê utîtisami. Kɨ̃ɨ̂ masɨ́ kẽ'ra ye'sûtigɨsami kɨ̃ɨ̂re yã'âro weekã́.

³³ Kɨ̃ɨ̂re yã'agɨ́re weeró noho naâ yabî buhirã́sama. Ã'rí bu'îri moogɨ́ niîmi niîgɨ, neê ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂re uúkũ basasome. Kɨ̃ɨ yaá di'takãharã pehé yã'asé weerã́sama kɨ̃ɨ̂re. Tee pehére werê pe'o masitisa'. Kɨ̃ɨ̂ katirí ɨmɨ̂koho pe'tiá wa'ârosa' a'tí di'tapɨre. Etiópiakɨ̃hɨ a'té ohâ'kere bu'êkɨ niîwĩ.

³⁴ Kɨ̃ɨ̂ teeré bu'ê toha nɨ'ko, Filipere sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Isaía noaré ohâgɨ weeparí? Kɨ̃ɨ̂ basi pe'e ou ãpipɨ́re ohâgɨ weeparí tohô niîgɨ? niî sẽrí yã'akɨ niîwĩ.

³⁵ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, Filipe kɨ̃ɨ̂ bu'ê'ke nɨkɨ werêkɨ niîwĩ: —Teé ohâ'ke Jesu Cristore niî sĩ'riro weé', niîkɨ niîwĩ. Teeré werê toha, be'ró Jesu yeé kitire werê nemokɨ niîwĩ taha.

³⁶ Ma'âpɨ wa'ârã, akó niirópɨ etâkãrã niîwã. Teeré ĩ'yâgɨ, Etiópiakɨ̃hɨ Filipere “Sõ'ó akó niî'. Yɨ'ɨ̂re mɨ'ɨ̂ wamê yeeta basiósari?” niîkɨ niîwĩ.

³⁷ “Basiókã'sa' mɨ'ɨ̂ Jesu Cristore ãyuró ẽho peókã maa”, niî yɨ'tíkɨ niîwĩ Filipe. Etiópiakɨ̃hɨ yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ ẽho peó', Jesu Cristo Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niîmi, niîkɨ niîwĩ.

³⁸ Be'ró Etiópiakɨ̃hɨ cavaloare tohâ nɨ'ka dutikɨ niîwĩ. Tiwɨré tũrêo kũu toha, naâ tiwɨpɨ́ sãyâ'kãrã akó niirópɨ diháakãrã niîwã. Toopɨ́ yumû wiha, Filipe kɨ̃ɨ̂re wamê yeekɨ niîwĩ.

³⁹ Kɨ̃ɨ̂re wamê yeeka be'ro naâ yumû nɨhari kura maatá Filipere Espírito Santo miáakɨ niîwĩ apé sia'pɨ. Etiópiakɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re neê opâturi ĩ'yâ nemotikɨ niîwĩ. Be'ró pũûro e'katíse me'ra toháa wa'âkɨ niîwĩ kɨ̃ɨ yaá makapɨ.

⁴⁰ Filipe Espírito Santo kɨ̃ɨ̂re miáaka be'ro maatá Azoto wamêtiri makapɨ bahuá nɨ'kakɨ niîwĩ. Toopɨ́ niî, be'ró niî pe'tise makaripɨ werê kusiagɨ wa'âkɨ niîwĩ Jesu yeé kitire. Teê Cesaréia wamêtiri makapɨ werê ehakɨ niîwĩ.

9

²

¹ Filipe kɨ̃ɨ̂ bu'ê sihari kurareta Saulo pe'e Jesuré ẽho peórãre “Naâre wẽhé pe'okã' sĩ'rimisa'”, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ yã'âro weesére neê du'utíkɨ niîwĩ. Tohô weégɨ wa'â, sacerdotea wiôgɨre “Yɨ'ɨ̂re papéra Damascopɨ wa'aátehekãhasere dutirí pũrire apo basáya. Tii pũríre Judeu masa neresé wi'serikãharã wiôrãpɨre wiagɨ́ti weé'. Jesuré ẽho peórãre ɨmɨá, numiâre no'ó yɨ'ɨ̂ boka ehárãre yẽ'ê, miítigɨti a'ti maká Jerusalẽ́pɨ bu'îri da'rerí wi'ipɨ”, niî sẽríkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ teeré sẽrikã́ tɨ'ógɨ, tii pũríre sacerdotea wiôgɨ kɨ̃ɨ̂re apo basákɨ niîwĩ.

³ Kɨ̃ɨ̂ tii pũríre o'ôo'ka be'ro Saulo ãpêrã me'ra Damasco wa'arí ma'apɨ wa'â wa'âkɨ niîwĩ. Wa'â, Damascopɨ ehâgɨti weerí kura wãkûtiro ɨ'mɨ̂sepɨ bɨpô ya'baró weeró noho kɨ̃ɨ̂ tiro asisté dihati, ãyuró bo'rê yuua wa'âkaro niîwɨ.

⁴ Tohô wa'akã́, kɨ̃ɨ yagɨ́ cavalo bu'ipɨ pesâmi'kɨ nukûkãpɨ bɨrɨ̂ diha wa'âkɨ niîwĩ. Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂ kũyarí kura ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂re uúkũkã tɨ'ókɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Saulo, de'ró weégɨ yɨ'ɨ̂re yã'âro weégɨ weetí? niî sẽrí yã'akɨ niîwĩ.

⁵ Teeré tɨ'ó, Saulo pe'e “Noa niîti mɨ'ɨ̂?” niî yɨ'tíkɨ niîwĩ. —Yɨ'ɨ̂ Jesu niî'. Yɨ'ɨ̂reta yã'âro weégɨ weé'. Yɨ'ɨ̂re tohô weégɨ mɨ'ɨ̂ basi pe'e yã'âro weégɨ weé'.

⁶ Wã'kâ nɨ'kaya. Wa'âya makâpɨ. Toopɨ́ mɨ'ɨ̂ ehakã́, ni'kɨ́ werêgɨsami mɨ'ɨ̂ de'ró weeátehere, niîkɨ niîwĩ Jesu.

⁷ Saulo me'ra wa'â'kãrã kẽ'ra naâ ɨpɨ́tɨ ɨkɨá, uúkũ masitikãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ uúkũsere tɨ'ókãrã niîwã, tɨ'órã pe'ea', mehô Jesu pe'ere ĩ'yâtikãrã niîwã.

⁸ Be'ró Saulo wã'kâ nuha, kɨ̃ɨ̂ kapêrire ĩ'yâ pãakɨ niîmiwĩ. Neê bahú no'otikɨ niîwĩ. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂ me'ra wa'â'kãrã Damascopɨ kɨ̃ɨ̂re tɨ̃á wã'kakãrã niîwã.

⁹ Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂ etâka be'ro i'tiá nɨmɨ neê kapêri ĩ'yâtikɨ niîwĩ. Neê sĩ'rití, neê ba'âtikɨ niîwĩ.

¹⁰ Damascopɨre Jesuré ẽho peógɨ Anania wamêtigɨ niîkɨ niîwĩ. Saulore tohô wa'arí kurare Anania kãritímigɨ kẽ'esé weeró noho Jesu kɨ̃ɨ̂ pɨ'to a'tikã́ ĩ'yâkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re “Anania”, pisûkɨ niîwĩ. —De'ró niîti, yɨ'ɨ̂ wiôgɨ? niî yɨ'tíkɨ niîwĩ Jesuré.

¹²

¹¹ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, Jesu kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ wamêtiri ma'apɨ wa'âya. Tií ma'a mɨ'ɨ̂ wa'aró Juda yaá wi'i niísa'. Kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ sãhá, ni'kɨ́ Tarso wamêtiri makakɨ̃hɨ Saulo wamêtigɨre sẽrí yã'aya. Ni'kâroakã kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂re sẽrígɨ weemí. Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re mehêpɨ mɨ'ɨ̂ tií wi'ipɨ sãháasere ĩ'yó tohapɨ. Mɨ'ɨ̂ tií wi'ipɨ sãhá, kɨ̃ɨ̂ dɨpôare yãa peoápɨ, opâturi kɨ̃ɨ̂re kapêri ĩ'yâ dutigɨ taha. Kẽ'esé weeró noho ĩ'yoápɨ kɨ̃ɨ́ kẽ'rare mɨ'ɨ̂re weeró nohota, niîkɨ niîwĩ Jesu Ananiare.

¹³ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, “Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ, pãharã́ masá kiti wereáma kɨ̃ɨ̂ Jerusalẽ́pɨ niîgɨ mɨ'ɨ̂re ẽho peórãre yã'âro weé'kere.

¹⁴ A'ti maká kẽ'rare mɨ'ɨ̂re ẽho peórãre yẽ'êgɨ a'tîgɨta weeápɨ taha sacerdotea wiôrã naâ dutî o'ori pũri me'ra”, niîkɨ niîwĩ Anania. Tee kitíre tɨ'ó'kɨ niî tĩhagɨ, Anania neê wa'â sĩ'ritimikɨ niîmiwĩ.

¹⁵ Jesu kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Wa'âya. Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re yee kitíre wereákɨhɨre besé tohapɨ. Kɨ̃ɨ̂ apé di'takãharãpɨre Judeu masa niîtirãre, naâ wiôrãre, Judeu masa niirã́ kẽ'rare yee kitíre werê kusiagɨsami.

¹⁶ Teeré werêgɨ, ɨpɨ́tɨ pi'etígɨsami. Yɨ'ɨ̂ basi pe'e werêgɨti kɨ̃ɨ̂re, niîkɨ niîwĩ Jesu Ananiare.

¹⁷ Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ropɨta Anania Juda yaá wi'ipɨ wa'âkɨ niîwĩ. Toopɨ́ ehâ, tií wi'ipɨ sãhá, Saulore boka ehákɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ dɨpôapɨre yãa peó, “Saulo, mɨ'ɨ̂re yɨ'ɨ̂ akawerégɨre weeró noho ĩ'yâ'. Jesu mɨ'ɨ̂re ma'âpɨ a'tikã́ bahuá'kɨ yɨ'ɨ̂re o'ôo'ami, opâturi mɨ'ɨ̂ kapêri ĩ'yaáto niîgɨ taha. ‘Espírito Santo tutuasére kɨoáto’ niî o'ôo'ami”, niî werêkɨ niîwĩ Saulore.

¹⁸ Kɨ̃ɨ̂ tohô niirí kura maatá kɨ̃ɨ̂ kapêripɨ wa'î nɨtɨri weeró noho bahusé wã'yá'ke bɨrɨ̂ste dihakaro niîwɨ. Tohô wa'akã́, ãyuró ĩ'yâkɨ niîwĩ too dɨpóropɨ kɨ̃ɨ̂ ĩ'yâ'karo weeró nohota taha. Be'ró kɨ̃ɨ̂re wamê yeekãrã niîwã.

¹⁹ Naâ tohô weéka be'ropɨta ba'â, kɨ̃ɨ̂ tutuasére kɨókɨ niîwĩ taha. Toopɨ́re pehête nɨmɨriakã Jesuré ẽho peórã me'ra Damascopɨre tohá ni'ikɨ niîwĩ yuhûpɨ. Saulo Damascokãharãre bu'ê'ke niî'

²⁰ Damascopɨ niîgɨ, maatá Judeu masa neresé wi'seripɨ Jesu Cristo Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niîmi niisére werê kusiagɨ wa'âkɨ niîwĩ.

²¹ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, niî pe'tirã tɨ'o mariá wa'âkãrã niîwã. A'tîro niîkãrã niîwã: —Ã'rí Jerusalẽ́pɨ niîgɨ, Jesuré ẽho peórãre yã'âro weeséti'kɨta niîmi baa. A'ti makápɨ kẽ'rare Jesuré ẽho peórãre yẽ'êgɨ a'tîgɨ weeápɨ Jerusalẽ́pɨ naâre miáa, sacerdotea wiôrãpɨre bu'îri da'rê dutiakɨhɨ, niîkãrã niîwã.

²² Saulo Jesu Cristo Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ niîmi niisére wãkû tutuaro me'ra werêkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ teeré werêgɨ, keoró Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã ohâ'kere bu'ê ĩ'yo, werê mɨhakɨ niîwĩ. Tohô weérã Damascokãharã Judeu masa “Tohô niî ma'akɨ weemí”, niî masitikãrã niîwã. Damascokãharã Saulore wẽhé sĩ'rimi'ke niî'

²³ Yoâ wa'âkaro niîwɨ kɨ̃ɨ̂ Jesu yeé kitire bu'ê kusiaro. Be'ró Judeu masa Saulore wẽhé sĩ'rikãrã niîmiwã.

²⁴ Kɨ̃ɨ̂ pe'e tɨ'ókã'kɨ niîwĩ kɨ̃ɨ̂re wẽhé sĩ'rise kitire. Naâ niî pe'tise yamiri, ɨmɨ̂kohori tii maká sumútoho ɨ̃tâ kuhiri me'ra weéka sã'riro wiharopɨ kɨ̃ɨ̂re wẽhé sĩ'rirã, ko'tê mɨhakũkãrã niîwã.

²⁵ Tohô weekã́ ĩ'yârã, ni'kâ yami kɨ̃ɨ̂ Saulo bu'esére ẽho peórã kɨ̃ɨ̂re wẽhetíkã'ato niîrã, pi'î me'ra tií sã'riro yɨ'rɨro o'ô dihokãrã niîwã. Saulo Jerusalẽ́pɨ kɨ̃ɨ̂ dahâ tohaa'ke niî'

²⁶ Be'ró Saulo Damascopɨ niî'kɨ Jerusalẽ́pɨ dahâ tohaa wa'âkɨ niîwĩ. Toopɨ́re etâgɨ, ãpêrã Jesuré ẽho peórã me'ra ba'pâti sĩ'rikɨ niîmiwĩ. Naâ pe'e kɨ̃ɨ̂re uî niîkãrã niîwã. —Kɨ̃ɨ́ kẽ'ra Jesuré ẽho peógɨta niîsami, niî ẽho peótikãrã niîwã.

²⁷ Be'ró kɨ̃ɨ̂re tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Barnabé Saulore wee tamúgɨ, Jesu kɨ̃ɨ̂ bese kũú'kãrã tiropɨ pihî wã'kakɨ niîwĩ. Toopɨ́ ehâgɨ, Barnabé naâre werêkɨ niîwĩ Damasco wa'arí ma'apɨ Saulo Jesuré ĩ'yâ'kere. Kɨ̃ɨ̂re uúkũ'ke kẽ'rare werêkɨ niîwĩ. Apêye Damascopɨ Saulo Jesu yeé kitire wãkû tutuase me'ra bu'ê'kere werêkɨ niîwĩ.

²⁸ Barnabé werekã́pɨta, Saulore “Jesuré ẽho peógɨta niîmi”, niî ẽho peókãrã niîwã. Tohô weégɨ naâ me'ra tohákã'kɨ niîwĩ. Be'ró Saulo Jerusalẽ́kãharãre bu'ê sihagɨ wa'âkɨ niîwĩ.

²⁹ Uiró mariró wãkû tutuase me'ra Jesu yeé kitire werêkɨ niîwĩ. Teeré werêgɨ, ãpêrã Judeu masa niîmirã, grego yee uúkũrã me'ra ɨpɨ́tɨ a'mé tu'ti mɨhakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ me'ra a'mé tu'ti'kãrã Saulore wẽhé sĩ'rikãrã niîwã.

³⁰ Naâ tohô weé sĩ'rikã ĩ'yârã, ãpêrã Jesuré ẽho peórã kɨ̃ɨ̂re miáakãrã niîwã Cesaréia wamêtiri makapɨ. Toopɨ́ yukɨ̂sɨ me'ra kɨ̃ɨ yaá maka Tarsopɨ o'ôo'kãrã niîwã. Jesuré ẽho peórã naâ ãyuró tɨ'ó yã'a'ke niî'

³¹ Niî pe'tirã Jesuré ẽho peórã naâre yã'âro weé du'ukã ĩ'yârã, ãyuró ehêri põ'ratikãrã niîwã. Tohô weérã siâpe me'ra niî pe'tiro Judéia, Galiléia, Samariakãharã nemoró wãkû tutua nemokãrã niîwã. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ dutisére ãyuró weé nu'kukã'kãrã niîwã. Espírito Santo wee tamúro me'ra pãharã́ ãpêrã Jesuré ẽho peótimi'kãrã ẽho peó nemokãrã niîwã. Pedro Enéiare yɨ'rɨó'ke niî'

³² Pedro niî pe'tiropɨ Jesuré ẽho peórã niisé makaripɨre ĩ'yâ kusiagɨ, Lida wamêtiri makapɨ etâkɨ niîwĩ.

³³ Toopɨ́ etâgɨ, ni'kɨ́ Enéia wamêtigɨre boka ehákɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ oito kɨ'mari kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ sihâ masitigɨ kũyákɨ niîwĩ.

³⁴ Pedro kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Enéia, Jesu Cristo mɨ'ɨ̂re yɨ'rɨógɨsami. Wã'kâ nɨ'kaya. Mɨ'ɨ̂ kũyaróre tuu tõré, nɨrôya, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ta, maatá Enéia wã'kâ nɨ'kakɨ niîwĩ.

³⁵ Niî pe'tirã Lida, Sarona wamêtise makarikãharã kɨ̃ɨ̂re tohô weekã́ ĩ'yârã, naá kẽ'ra Jesuré ẽho peókãrã niîwã. Dorca koô masá'ke niî'

³⁶ Ape maká Jope wamêtiri makapɨ ni'kó numiô Jesuré ẽho peógo Tabita wamêtigo niîko niîwõ. Grego yee me'ra pe'e maa Dorca wamêtiko niîwõ. Dorca niîro, “Yamâ” niî sĩ'riro weésa'. Koô ãyuró weé nu'kukã'ko niîwõ. Pahasé kɨorãre ãyuró wee tamúko niîwõ.

³⁷ Pedro kɨ̃ɨ̂ Lidapɨ niirí kura koô pe'e Jopepɨ niîgo, do'âti, wẽrîa wa'âko niîwõ. Koô wẽrîka be'ro naâ weeséti'karo nohota ãpêrã koô ɨpɨré koékãrã niîwã. Koôre koé toha nɨ'ko, ni'kâ tũku ɨ'mɨárokãha tũkupɨ peôkãrã niîwã.

³⁸ Jope Lida pɨ'toakã tohákaro niîwɨ. Tohô weérã Pedro Lidapɨ niikã́ tɨ'órã, ɨmɨá pɨárã Jopekãharã Jesuré ẽho peórãre pihî dutirã o'ôo'kãrã niîwã. —Keêro a'tiáto, niî werê duti o'okãrã niîwã.

³⁹ Naâ Lidapɨ etakã́, maatá Pedro naâ me'ra Jopepɨre wa'âkɨ niîwĩ. Dorca niirí wi'ipɨre ehârã, koô wẽrî'ko pesarí tũkupɨ kɨ̃ɨ̂re pihî mɨhakãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ tii tũkúpɨ sãhatákã, wapê wi'ia numia Pedro sumútoho nerê nɨ'kakãrã niîwã. Naâ utîrãta, ĩ'yókãrã niîwã camisari, apêye su'tí koô katîgo naâre dero basá'kere.

⁴⁰ Be'ró Pedro masá toó niirã́ niî pe'tirãre wiháa dutikɨ niîwĩ. Naâ wiháaka be'ro Pedro ehâ ke'a, Õ'âkɨ̃hɨre sẽríkɨ niîwĩ. Sẽrí toha, wẽrî'kore ĩ'yâ, koôre niîkɨ niîwĩ: —Tabita, wã'kâ nɨ'kaya. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ta, koô kapêrire ĩ'yâ pãako niîwõ. Pedrore ĩ'yâgota, wã'kâ nuhako niîwõ.

⁴¹ Koo yaá amûkãpɨ yẽ'ê, koôre wehê wã'ko nɨ'kokɨ niîwĩ. Be'ró wapê wi'ia numiare, ãpêrã Jesuré ẽho peórãre pihî mɨha, koôre wiákɨ niîwĩ.

⁴² Niî pe'tirã Jopekãharã tɨ'ó se'sakãrã niîwã tohô weé'kere. Tohô weérã pãharã́ Jesuré ẽho peó nemokãrã niîwã taha.

⁴³ Pedro pehe nɨmɨ́ri tohákɨ niîwĩ Jopepɨre. Ni'kɨ́ Simão wamêtigɨ wa'îkɨ̃rã kaseri apogɨ́ yaá wi'ipɨ kãhíkɨ niîwĩ.

10

¹ Cesaréiapɨ ni'kɨ́ Cornélio wamêtigɨ cem surára Italiano wamêtiri kurakɨ̃hɨ wiôgɨ niîkɨ niîwĩ.

² Kɨ̃ɨ̂ ãyugɨ́ niîkɨ niîwĩ. Romano masɨ niîmigɨ, Judeu masa weeró noho Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peókɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ yaá wi'ikãharã niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peókãrã niîwã. Judeu masa pahasé kɨorãre niyéru o'ô mɨhakɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨre sẽrí nu'kukã'kɨ niîwĩ.

³ Ni'kâ nɨmɨ yamîka' três niikã́ kãritímigɨ kẽ'êgɨ weeró noho ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨre ĩ'yâkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tiro sãhá, kɨ̃ɨ̂re pisûkɨ niîwĩ: —Cornélio, niîkɨ niîwĩ.

⁴ Kɨ̃ɨ̂ ɨpɨ́tɨ uisé me'ra ĩ'yâ nu'kukɨ niîwĩ kɨ̃ɨ̂re. —De'ró niîti? niî yɨ'tíkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ mɨ'ɨ̂ sẽrisére tɨ'oámi. Mɨ'ɨ̂ pahasé kɨorãre niyéru o'osé kẽ'rare ĩ'yaámi. Kɨ̃ɨ̂ mɨ'ɨ̂ sẽrisére yɨ'tigɨ́sami.

⁵ Ni'kâroakã Jopepɨ mɨ'ɨ̂ ɨmɨare o'ôo'ya. Naâre ni'kɨ́ Simão Pedro wamêtigɨre pihî dutiya.

⁶ Kɨ̃ɨ̂ ãpí Simão wamêtigɨ wa'îkɨ̃rã kaseri apogɨ́ yaá wi'ipɨ kãhisamí. Tií wi'i pahirí maa sumútohopɨ niísa', niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ Cornéliore.

⁷ Be'ró Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ wa'â wa'âkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ wa'âka be'ro Cornélio kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'terã pɨárãre, tohô niikã́ ni'kɨ́ surára kɨ̃ɨ̂re wee tamúgɨre pihîokɨ niîwĩ. Surára kẽ'ra Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peógɨta niîkɨ niîwĩ.

⁸ Niî pe'tise Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ niî'kere naâre werêkɨ niîwĩ. Be'ró naâre o'ôo'kã'kɨ niîwĩ Jopepɨ. Pedrore Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yó'ke niî'

⁹ Naâ wa'âka be'ro ape nɨmɨ́ daharí tero niikã́ naâ Jopepɨ ehârãtirã weerí kura Pedro pe'e kɨ̃ɨ̂ niirí wi'i bu'i dɨpo sãrípɨ Õ'âkɨ̃hɨre sẽrígɨ mɨhâakɨ niîwĩ. Tií wi'i dɨpo sãrí opâ paa niîkaro niîwɨ.

¹⁰ Kɨ̃ɨ̂ toopɨ́ ɨhá boâ, pũûro ba'â sĩ'rikɨ niîwĩ. Tií wi'ikãharã naâ ba'asé weerí kura kãritímigɨ kẽ'esé weeró noho apêye noho dihátikã ĩ'yâkɨ niîwĩ.

¹¹ Ɨ'mɨ̂se pãrikã́ ĩ'yâkɨ niîwĩ. Toopɨ́ ni'kâro su'tîro weeró noho bahurí kaseroho nukûkãpɨ dihátikaro niîwɨ. Ba'pâritise sumútohori dɨ'té'karo niîkaro niîwɨ.

¹² Tii kaséro po'peapɨre niî pe'tirã wa'îkɨ̃rã, pĩroâ, mirikɨ̃hɨá sãyâkãrã niîwã.

¹³ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Pedro, ĩ'yâya. Ã'raré wẽhé ba'âya, niîkɨ niîwĩ.

¹⁴ Pedro pe'e kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Akoé. Ba'á wee', yɨ'ɨ̂ wiôgɨ. Ãpêrã wa'îkɨ̃rã ɨ̃sâ Judeu masa ba'âtirã noho niîma. Yɨ'ɨ̂ neê ã'ra nohóre ba'âtigɨ niîkãti, niîkɨ niîwĩ.

¹⁵ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re niî nemokɨ niîwĩ taha: —Yɨ'ɨ̂ ba'â duti'kãrã ãyurã́ niîma. “Ba'âtirã noho niîma”, niîtikã'ya, niîkɨ niîwĩ.

¹⁶ I'tiáti tohô ĩ'yókɨ niîwĩ kɨ̃ɨ̂re tii kaséro me'ra. Kɨ̃ɨ̂ ĩ'yosétiri nɨkɨ “Ba'âya”, niîkɨ niîwĩ. Be'ró tii kasérore Õ'âkɨ̃hɨ ɨ'mɨ̂sepɨ mii mɨhá wa'âkɨ niîwĩ.

¹⁷ Pedro tii kaséro mɨhâaka be'ro ɨpɨ́tɨ wãkû ke'tikɨ niîwĩ. —De'ró niî sĩ'riro weesarí teé yɨ'ɨ̂ ĩ'yâ'ke? niî wãkûkɨ niîwĩ. Tohô kɨ̃ɨ̂ wãkurí kura Cornélio kɨ̃ɨ̂ o'ôo'kãrã ɨmɨá Jopepɨre etâkãrã niîwã.

¹⁸ Etâ, “Simão wa'îkɨ̃rã kaseri apogɨ́ yaá wi'i no'opɨ́ niîti?” niî sẽrí yã'akãrã niîwã tookãhárãre. Naâ pe'e naâ sẽrí yã'akã, “Sõ'opɨ́ niísa'”, niî werêkãrã niîwã. Tohô niikã́ tɨ'ó, wa'âkãrã niîwã Simão Pedro niirí wi'ipɨ. Toopɨ́ ehâ, “A'totá niîti Simão Pedro wamêtigɨ?” niî sẽrí yã'akãrã niîwã. Naâ tohô niirí kura Pedro kɨ̃ɨ̂ ĩ'yâ'kere wãkû ke'tigɨ weékɨ niîwĩ.

¹⁹ Kɨ̃ɨ̂ tohô wãkukã́, Espírito Santo kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂re sopé pɨ'topɨ ɨmɨá i'tiárã a'mârã weeáma.

²⁰ Keêro, naâ tiropɨ diháa bakeo'ya. Naâ me'ra wa'âya. “Yɨ'ɨ̂ naâ me'ra wa'akã́, yã'â niî boosa', naâ Judeu masa meheta niîma”, niî wãkûtigɨta wa'âya. Yɨ'ɨ̂ naâre o'ôo'apɨ, niîkɨ niîwĩ Espírito Santo.

²¹ Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro Pedro diháa, “Yɨ'ɨ̂reta a'mâti? De'ró weérã a'tiáti?” niî sẽrí yã'akɨ niîwĩ.

²² Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, naâ yɨ'tíkãrã niîwã: —Cornélio wamêtigɨ surára wiôgɨ ɨ̃sâre o'ôo'ami. Kɨ̃ɨ̂ ãyugɨ́, Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peógɨ niiámi. Kɨ̃ɨ̂re niî pe'tirã Judeu masa ãyuró wãkurã́ niiáma. Ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ Cornéliore a'tîro niiápɨ': “Pedrore pihî dutiya mɨ'ɨ̂ ɨmɨare”, niiápɨ'. Mɨ'ɨ̂ weresére tɨ'o dutígɨ weeápɨ. Tohô weérã ɨ̃sâ mɨ'ɨ̂re pihîrã a'tîrã weeápɨ, niîkãrã niîwã.

²³ Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pedro naâre, “Sãhátia. A'ti yamíre a'tó kãriyá”, niîkɨ niîwĩ. Ape nɨmɨ́ kɨ̃ɨ yeé durê, wa'â wa'âkãrã niîwã. Ãpêrã tii makákãharã kẽ'ra Jesuré ẽho peórã Pedro me'ra wa'âkãrã niîwã.

²⁴ Ape nɨmɨ́ pe'e ehâkãrã niîwã Cesaréiapɨre. Cornélio kɨ̃ɨ̂ neêo kũu'kãrã me'ra kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ naâre ko'têkɨ niîwĩ. Naâ a'tikérã niîkãrã niîwã Pedrore ko'terã́: Cornélio akawerérã, ãpêrã kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã niîkãrã niîwã.

²⁵ Pedro toopɨ́ etakã́, Cornélio kɨ̃ɨ̂re põo tẽrígɨ wihatákɨ niîwĩ sopepɨ́. Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂re ẽho peógɨ ehâ ke'akɨ niîwĩ.

²⁶ Pedro kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, “Wã'kâ nɨ'kaya. Yɨ'ɨ̂re ẽho peótikã'ya. Yɨ'ɨ́ kẽ'ra mɨ'ɨ̂ weeró nohota ɨmɨ́ niî'”, niîkɨ niîwĩ.

²⁷ Wã'kâ nɨ'kaka be'ro naâ uu tamúrãta sãháakãrã niîwã kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨre. Toopɨ́ sãhágɨ, Pedro pãharã́ masá nerê yuu'kãrãpɨre boka ehákɨ niîwĩ. Pedro Cornélio yaá wi'ipɨ werê'ke niî'

²⁸ Be'ró naâre niîkɨ niîwĩ toopɨ́ nerê'kãrãre: —Ɨ̃sâ Judeu masare dutisé, ɨ̃sâ ẽho peóse a'tîro niî'. Mɨsâ Judeu masa niîtirã yee wi'seripɨre sãha dutí wee'. Neê mɨsâre ba'pâti duti wee'. Mɨsâ teeré ãyuró masísa'. Õ'âkɨ̃hɨ ni'kâroakãre yɨ'ɨ̂re ĩ'yoámi. “Neê ãpêrãre ba'pâtiti weetíkã'ya. ‘Naâ yã'arã́ niîma’ niî yabîtikã'ya”, niiámi.

²⁹ Tohô weégɨ naâ yɨ'ɨ̂re pihîkã'tikã, maatá a'tiápɨ. “Wa'á wee', Judeu masa meheta niîma”, niîtiapɨ. Mɨ'ɨ̂ de'ró weégɨti pihîoati? Yɨ'ɨ̂ masî sĩ'risa', niî sẽrí yã'akɨ niîwĩ Cornéliore.

³⁰ Cornélio kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Ba'pâritise nɨmɨri yɨ'rɨ́' a'tí horata três niikã́ a'tí wi'ipɨ yɨ'ɨ̂ be'tí Õ'âkɨ̃hɨre sẽríka be'ro. Wãkûtiro ni'kɨ́ ɨmɨ́ su'tí asistése sãyagɨ́ bahuáwĩ yɨ'ɨ̂ tiropɨ.

³¹ Yɨ'ɨ̂re niîwĩ: “Cornélio, Õ'âkɨ̃hɨ mɨ'ɨ̂ sẽrisére tɨ'oámi. Mɨ'ɨ̂ pahasé kɨorãre niyéru o'osé kẽ'rare ĩ'yaámi.

³² Jopepɨ mɨ'ɨ̂ ɨmɨare o'ôo'ya. Ni'kɨ́ Simão Pedro wamêtigɨre pihî dutiya naâre. Kɨ̃ɨ̂ ãpí Simão wamêtigɨ wa'îkɨ̃rã kaseri apogɨ́ yaá wi'ipɨ pahirí maa sumútohopɨ kãhisamí. Kɨ̃ɨ̂ a'topɨ́ etâgɨ, mɨ'ɨ̂re werêgɨsami Õ'âkɨ̃hɨ yeekãhasere”, niî werêwĩ yɨ'ɨ̂re.

³³ Tohô weégɨ maatá mɨ'ɨ̂re pihî dutigɨ o'ôo'wɨ. Mɨ'ɨ̂ ãyuró weégɨ a'tiápã. Marî niî pe'tirãpɨta Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨ niî'. Niî pe'tise mɨ'ɨ̂re Õ'âkɨ̃hɨ werê dutisere mɨ'ɨ̂ ɨ̃sâre werekã́ tɨ'ó sĩ'risa', niîkɨ niîwĩ Cornélio Pedrore.

³⁴ Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro Pedro werêkɨ niîwĩ naâre: —Yɨ'ɨ̂ ni'kâroakã masî', Õ'âkɨ̃hɨ niî pe'tirãre ni'kâro noho ma'isamí.

³⁵ Kɨ̃ɨ̂ niî pe'tise kurarikãharã kɨ̃ɨ̂re ẽho peórãre, kɨ̃ɨ̂ ɨaró weé nu'kurãre ãyuró ĩ'yâsami.

³⁶ Mɨsâ masísa'. Õ'âkɨ̃hɨ ãyusé kitire judeu masare o'ôo'kɨ niîwĩ. Jesu Cristore ẽho peóse me'ra Õ'âkɨ̃hɨ me'ra ãyurã́ niîrãsama niisé kitire werêkɨ niîwĩ. Jesu Cristo niî pe'tirã wiôgɨ niîmi.

³⁷ Mɨsâ tɨ'opã́ niî pe'tise Judeu masa naâ niirópɨ wa'â'kere. João masaré bu'ê, wamê yee mɨ'taka be'ropɨ Jesu bu'ê nɨ'kawĩ Galiléia di'tapɨre.

³⁸ Jesu Nazarékɨ̃hɨre wa'â'kere mɨsâ masísa'. Kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ Espírito Santo me'ra kɨ̃ɨ̂re tutuasére o'ôkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ me'ra niî nu'kukã'kɨ niîwĩ. Tohô weégɨ no'ó kɨ̃ɨ̂ wa'aró masaré ãyuró weewĩ́. Ãpêrã wãtî dutiro weé nu'kurãre wãtiâre kõ'â wĩro mɨhawĩ.

³⁹ Jerusalẽ́ niî pe'tiropɨ Judeu masa niisé makaripɨre ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ weé'kere ĩ'yâ pe'okã'wɨ. Ãpêrã kɨ̃ɨ̂re kurúsapɨ paâ bi'pe wẽhewã́.

⁴⁰ Õ'âkɨ̃hɨ pe'e i'tiá nɨmɨ be'ro kɨ̃ɨ̂re masókɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re masóka be'ro ɨ̃sâ tiropɨre opâturi bahuákã weewĩ́.

⁴¹ Masá niî pe'tirãpɨre bahuátiwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ too dɨpóropɨ kɨ̃ɨ̂ besé'kãrã di'akɨ̃re bahuáwĩ. Kɨ̃ɨ̂ masáka be'ro kɨ̃ɨ̂ me'ra sĩ'rí, ba'âwɨ.

⁴² Ɨ̃sâre kɨ̃ɨ yeé kitire werê dutiwĩ ãpêrãre. Kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ kɨ̃ɨ̂re niî pe'tirã masá ãyurã́, yã'arã́re beseákɨhɨre sõróowĩ niisére werê dutiwĩ ɨ̃sâre Jesu.

⁴³ Niî pe'tirã dɨporókãharãpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã Jesu yeére a'tîro niî ohâ mɨ'takãrã niîwã: “Kɨ̃ɨ̂re ẽho peórãre niî pe'tirã naâ yã'âro weé'kere akobohóse sẽrikã́, naâre akobohógɨsami kɨ̃ɨ̂ tutuaró me'ra”, niîkãrã niîwã, niîkɨ niîwĩ Pedro Cornélio yaá wi'ipɨ nerê'kãrãre. Judeu masa niîtirãre Espírito Santo dihatá'ke niî'

⁴⁴ Pedro uúkũri kurata kɨ̃ɨ̂ weresére tɨ'orã́pɨre Espírito Santo dihatákɨ niîwĩ.

⁴⁶

⁴⁵ Tohô wa'âka be'ro apêye uúkũsere uúkũ masitimi'kere uúkũ nɨ'kakãrã niîwã. Tohô niikã́ “Õ'âkɨ̃hɨ, mɨ'ɨ̂ ãyú yɨ'rɨagɨ niî'”, niîkãrã niîwã. Naâ tohô uúkũkã tɨ'órã, Pedro me'ra wa'â'kãrã Judeu masa Jesuré ẽho peórã tɨ'o mariá wa'âkãrã niîwã. —Õ'âkɨ̃hɨ Espírito Santore o'ôo'ami Judeu masa niîtirã kẽ'rare, niîkãrã niîwã.

⁴⁸

⁴⁷ Pedro kɨ̃ɨ̂ me'ra wa'â'kãrãre niîkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ Espírito Santore o'ôo'ami ã'rá kẽ'rare marî Judeu masare weeró nohota. Tohô weérã “Wamê yeetikã'ya, Espírito Santore moomá”, niî ka'mú ta'ata basió wee'. Naâ Jesu Cristore ẽho peóma. Tohô weérã naâre wamê yeero ɨá', niîkɨ niîwĩ Pedro. Be'ró Cornélio kẽ'ra kɨ̃ɨ̂re “A'topɨ́ pehête nɨmɨri ɨ̃sâ me'ra tohâ ke'a ni'iya yuhûpɨ”, niîkãrã niîwã. Tohô weégɨ naâ me'ra tohá ni'ikɨ niîwĩ.

11

¹ Judéiapɨ niirã́ Jesu bese kũú'kãrã, tohô niikã́ Jesuré ẽho peórã toopɨ́ niirã́ Cornélio kẽ'ra Judeu masa niîtimirã naâ Jesuré ẽho peósere tɨ'ókãrã niîwã.

² Teeré tɨ'ó'kãrã niî yuurã, Pedro Jerusalẽ́pɨ tohatákã, tookãhárã Judeu masa Jesuré ẽho peórã kɨ̃ɨ̂re tu'tîkãrã niîwã:

³ —Mɨ'ɨ̂ Judeu masɨ niîmigɨ, Judeu masa niîtirã yaá wi'ipɨ sãháapã. Naâ me'ra ba'âpã. Teé mɨ'ɨ̂ tohô weé'ke yã'â niî', niîkãrã niîwã.

⁴ Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, naâre niî pe'tise kɨ̃ɨ̂re toopɨ́ wa'â'kere nɨkɨ werê pe'okã'kɨ niîwĩ:

⁵ —Ni'kâti Jopepɨ niîgɨ, yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨre sẽrirí kura kẽ'esé weeró noho ɨ'mɨ̂sepɨ apêye noho dihátikã ĩ'yâwɨ. Ni'kâro su'tîro weeró noho bahurí kaseroho dihátiwɨ yɨ'ɨ̂ tiropɨ. Toó ba'pâritise sumútohori dɨ'téka kasero niîwɨ.

⁶ Yɨ'ɨ̂ yẽ'e nohó niîti? niîgɨ, tii kaséropɨ niisére ĩ'yâwɨ. Niirã́ nɨkɨ sãyâwã. Wa'îkɨ̃rã, nɨkɨ̂kãharã, ekarã́, pĩroâ, mirikɨ̃hɨá sãyâwã.

⁷ Yɨ'ɨ̂ tohô ĩ'yarí kura Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re uúkũkã tɨ'owɨ́: “Pedro, naâre wẽhé ba'âya”, niîwĩ.

⁸ Yɨ'ɨ̂ pe'e kɨ̃ɨ̂re yɨ'tiwɨ́: “Ba'á wee', yɨ'ɨ̂ wiôgɨ. Ãpêrã wa'îkɨ̃rã Judeu masa ba'âtirã noho niîma. Neê ni'kâti naâ nohore ba'âtigɨ niîkãti”, niîwɨ kɨ̃ɨ̂re.

⁹ Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re opâturi uúkũ dihowĩ taha: “Yɨ'ɨ̂ ba'â duti'kãrã ãyurã́ niîma. ‘Ba'âtirã noho niîma’, niîtikã'ya”, niîwĩ.

¹⁰ I'tiáti tohô wa'âwɨ. Be'ró Õ'âkɨ̃hɨ tii kasérore mii mɨhá wa'âwĩ ɨ'mɨ̂sepɨ.

¹¹ Tohô wa'arí kurata i'tiárã ɨmɨá Cesaréiakãharã yɨ'ɨ̂re pihirã́ yɨ'ɨ̂ niirí wi'ipɨre ehâkãrã niîwã.

¹² Espírito Santo yɨ'ɨ̂re naâ me'ra wa'â dutiwĩ. “Naâ Judeu masa niîtima, yɨ'ɨ̂ naâ me'ra wa'akã́, yã'â niî boosa', niî wãkû nɨrɨtigɨta wa'âya”, niîwĩ. Ã'rá seis Jesuré ẽho peórã Jopekãharã Cesaréiapɨ wa'ârã, naá kẽ'ra yɨ'ɨ̂re ba'pâti wã'kawã. Toopɨ́ ehâ, ɨ̃sâ Cornélio wamêtigɨ yaá wi'ipɨ sãháawɨ.

¹³ Ɨ̃sâ toopɨ́ sãha ehákã, Cornélio ɨ̃sâre werêwĩ: “Ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ yaá wi'ipɨ sãhátikã ĩ'yâwɨ. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂re ‘Ɨmɨá o'ôo'ya Jopepɨ. Ni'kɨ́ Simão Pedro wamêtigɨre pihî dutiya.

¹⁴ Kɨ̃ɨ̂ mɨ'ɨ yaá wi'ipɨ ehâgɨ, Õ'âkɨ̃hɨ yeere mɨ'ɨ̂re werêgɨsami. Teeré ẽho peókã, mɨ'ɨ̂, mɨ'ɨ yaá wi'ikãharãre Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'rɨógɨsami’, niî werêwĩ yɨ'ɨ̂re Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ”, niîwĩ Cornélio.

¹⁵ Yɨ'ɨ̂ naâre uúkũ nɨ'kari kurata neê waro marîre dihatá'karo nohota Espírito Santo dihatáwĩ naâpɨre.

¹⁶ Tohô wa'akã́ ĩ'yâgɨ, yɨ'ɨ̂ Jesu marî wiôgɨ kɨ̃ɨ̂ niî'kere wãkûwɨ: “João mɨsâre akó me'ra wamê yeekɨ niîwĩ. Be'ró yɨ'ɨ̂ pakɨ pũrikã Espírito Santore o'ôo'gɨsami mɨsâre. Mɨsâ me'ra niî nu'kukã'gɨsami” kɨ̃ɨ̂ niî'kere wãkûwɨ.

¹⁷ Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ tohô wa'arí kurapɨta wãkûkãti maha. Õ'âkɨ̃hɨ Espírito Santore o'ôo'kɨ niîwĩ Judeu masa niîtirãre marîre o'ôo'karo nohota naâ marî wiôgɨ Jesu Cristore ẽho peókã. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨre yɨ'rɨ́ nɨ'ka masitikãti. Kɨ̃ɨ̂re “Judeu masa niîtirã yaá wi'ipɨ sãhá wee'”, niî masitikãti, niîkɨ niîwĩ Pedro.

¹⁸ Kɨ̃ɨ̂ teeré tohô niî werê tohaka be'ro Judeu masa di'ta marí pe'tia wa'âkãrã niîwã. —Õ'âkɨ̃hɨ Judeu masa niîtirã kẽ'rare naâ yã'âro weé'kere bɨhâ wetikã ɨasamí naâ ɨ'mɨ̂sepɨ katî nu'kuato niîgɨ, niî e'katí peokãrã niîwã Õ'âkɨ̃hɨre. Antioquiakãharã naâ weeséti'ke niî'

¹⁹ Estevãore naâ wẽhéka terore Jesuré ẽho peórãre yã'âro weékãrã niîwã. Tohô weekã́, naâ no'ó ɨaró du'tistéa wa'âkãrã niîwã. Ãpêrã Feníciapɨ, ãpêrã Chipre nɨkɨropɨ, ãpêrã Antioquiapɨ wa'âkãrã niîwã. Naâ teepɨ́ etârã, Judeu masa di'akɨ̃re Jesu yeé kitire werêkãrã niîwã.

²⁰ Ni'karérã Antioquiapɨ du'tí wã'ka'kãrã Chipre, Cirenekãharã niîkãrã niîwã. Naâ pũrikã Judeu masa niîtirãre Jesu yeé kitire werêkãrã niîwã. —Jesu niî pe'tirã wiôgɨ niîmi. Kɨ̃ɨ̂re ẽho peókã, marî yã'âro weé'kere akobohógɨsami, niî werêkãrã niîwã.

²¹ Õ'âkɨ̃hɨ naâ tohô wererã́re ãyuró wee tamúkɨ niîwĩ. Naâ werekã́ tɨ'órã, pãharã́ tookãhárã Jesuré ẽho peókãrã niîwã. Naâ too dɨpóropɨ ẽho peómi'kere ẽho peó du'ukã'kãrã niîwã.

²² Jerusalẽ́kãharã Jesuré ẽho peórã Antioquiakãharã kɨ̃ɨ̂re ẽho peóse kitire tɨ'ókãrã niîwã. Teeré tɨ'ó, Barnabére Antioquiapɨ ĩ'yâgɨ wa'âya de'ró wa'âmitito? niîrã, o'ôo'kãrã niîwã.

²³ Kɨ̃ɨ̂ tii makápɨ ehâ, ĩ'yâkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ naâre wee tamú'kere. Teeré ĩ'yâgɨ, ɨpɨ́tɨ e'katí, naâre werêkɨ niîwĩ. A'tîro niîkɨ niîwĩ: —Jesuré mɨsâ neê wãkû du'utikã'ya. Kɨ̃ɨ̂ dutisére ãyuró weé nu'kukã'ya, niî werêkɨ niîwĩ.

²⁴ Barnabé Espírito Santore kɨó yɨ'rɨ tĩhagɨ, ãyuró Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peó nu'kugɨ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tii makákãharãre werekã́, pãharã́ masá Jesuré ẽho peókãrã niîwã.

²⁵ Barnabé Antioquiapɨ niî'kɨ wa'â, Saulo Tarsopɨ niigɨ́re a'mâgɨ wa'âkɨ niîwĩ.

²⁶ Kɨ̃ɨ̂re boka ehá, Antioquiapɨ mii mahámi tohakɨ niîwĩ. Naâ tii makápɨre Jesuré ẽho peórã me'ra ni'kâ kɨ'ma niîkãrã niîwã. Toopɨ́re pãharã́ masaré bu'êkãrã niîwã. Tiîtareta tookãhárã Jesuré ẽho peórãre “Cristão, Jesu Cristo yarã niîma”, niî pisû nɨ'kakãrã niîwã.

²⁷ Barnabé, Saulo Antioquiapɨ niirí kura Jerusalẽ́kãharã Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã naâ tiropɨ etâkãrã niîwã.

²⁸ Naâ me'ra wa'â'kɨ ni'kɨ́ Ágabo wamêtigɨ niîkɨ niîwĩ. Toopɨ́ ehâ, Espírito Santo tutuaró me'ra tookãhárãre werêkɨ niîwĩ. —Niî pe'tiropɨ ba'asé pe'tiá wa'ârosa', niî werê yuukɨ niîwĩ naâre. Kɨ̃ɨ̂ tohô niî'ke keoró wa'âkaro niîwɨ Cláudio romano masa wiôgɨ kɨ̃ɨ̂ sãháaka be'ropɨ.

²⁹ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, Antioquiakãharã Jesuré ẽho peórã a'tîro niî wãkûkãrã niîwã: “Marî Judéia di'tapɨ niirã́ Jesuré ẽho peórãre niyéru o'ôrã marî kɨoró ehâ tu'aro.”

³⁰ Tohô weérã Saulo, Barnabé me'ra naâre wee tamúrã niyéru neêo, o'ôo'kãrã niîwã. —O'ôya a'teré Jesuré ẽho peórãre sɨ'orí niirã́pɨre, niî o'ôo'kãrã niîwã.

12

¹ Antioquiapɨ Saulo, Barnabé naâ bu'ê kusiari kurare Herode Judéia di'ta wiôgɨ niîkɨ niîwĩ. Tiîtareta Jerusalẽ́pɨre yã'âro weé nɨ'kakɨ niîwĩ ni'karérã Jesuré ẽho peórãre.

² Tohô weégɨ João ma'mi Tiagore di'pĩhí pahirí pĩhi me'ra wẽhe dutíkɨ niîwĩ.

³ Kɨ̃ɨ̂ tohô wẽhekã́ ĩ'yârã, ãpêrã Judeu masa Jesuré ẽho peótirã pũûro e'katíkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ teeré masîgɨ, nemoró e'katírãsama maha niîgɨ, Pedrore yẽ'ê dutigɨ o'ôo'kɨ niîwĩ taha. Teé tohô wa'âkaro niîwɨ pãú bɨkɨasé me'ra moretíka bosê nɨmɨ niikã́. Tii nɨmɨ́re masá pãú bɨkɨasé me'ra naâ moretí'kere ba'âkãrã niîwã.

⁴ Pedrore yẽ'êka be'ro Herode bu'îri da'rerí wi'ipɨ sõróo dutigɨ o'ôo'kɨ niîwĩ. Tií wi'ipɨre ba'pâritise kurari surára kɨ̃ɨ̂re dɨka yuú, ko'tê mɨhakãrã niîwã. Tee kurári nɨkɨ ba'pâritirã surára niîkãrã niîwã. Herode “Páscoa bosê nɨmɨ be'ro kɨ̃ɨ̂re mii wĩrógɨti masá wa'teropɨ. Naâ ĩ'yóropɨ kɨ̃ɨ̂re wẽhe dutígɨti”, niî wãkûkɨ niîmiwĩ.

⁵ Tohô weérã surára Pedrore ãyuró ko'tê mɨhakãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ bu'îri da'rerí wi'ipɨ niirí kura Jesuré ẽho peórã pe'e Õ'âkɨ̃hɨre sẽri basá nu'kukã'kãrã niîwã.

⁶ Pedrore Herode “Yamiákã mii wĩrógɨti” niîka yamire kome daári me'ra dɨ'té no'o'kɨ pɨárã surára wa'teropɨ kãríkɨ niîwĩ. Ni'kɨ́ surára diakɨ̃hɨ́kãha amukã pe'e kome daáre kɨ̃ɨ yaá amukãpɨ dɨ'té õ'okɨ niîwĩ. Ãpí pe'e kẽ'ra kũûpe'kãha amukã pe'ere meharóta weékɨ niîwĩ. Pedro mehêkã weekã́ tɨ'ó yã'arãti niîrã, tohô weékãrã niîwã. Ãpêrã tií wi'i sope pɨ'topɨ ko'têkãrã niîwã.

⁷ Be'ró wãkûtiro ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ Pedro niirí tũkupɨ bahuákɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, tii tũkú ãyuró bo'rê yuu se'sa wa'âkaro niîwɨ. Kɨ̃ɨ̂re wã'kógɨ, tuu karékɨ niîwĩ. —Keêro. Wã'kâ nɨ'kaya, niîkɨ niîwĩ. Tohô niikã́ta, kome daári Pedrore dɨ'temí'ke surû maha wa'âkaro niîwɨ.

⁸ —Ehêri tuuya. Mɨ'ɨ yeé sapáture sãyâya, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ó, ehêri tuu, kɨ̃ɨ yeé sapáture sãyâkɨ niîwĩ. Tu'â eha nɨ'kokã ĩ'yâ, kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ taha: —Mɨ'ɨ yaró bu'îkãharo asî busurore sãyâya. Te'á yɨ'ɨ̂re siru tuúya.

⁹ Pedro kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ó, kɨ̃ɨ̂ siro siru tuú wihakɨ niîwĩ. “Diakɨ̃hɨ́ta niîsari a'té Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ yɨ'ɨ̂re mii wiháse? Apé tero weégɨ kẽ'êgɨ weésa'”, niî wãkûkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô wihasére ãyuró masîtikɨ niîwĩ.

¹⁰ Surára naâ neê ko'tê duhirore yɨ'rɨákãrã niîwã. Be'ró apêro kẽ'rare taha yɨ'rɨáa, tií wi'i neê sãháaro kome sopé tiropɨre ehâkãrã niîwã. Naâ toopɨ́ ehakã́, tii sopé basi pãrîa wa'âkaro niîwɨ. Be'ró naâ tii sopére yɨ'rɨ wihá wa'âkãrã niîwã. Yoâ kurero wa'â, Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ bahu dutiá wa'âkɨ niîwĩ. Pedro ni'kɨtá tohâ nɨ'kakɨ niîwĩ maha.

¹¹ Be'ró kɨ̃ɨ̂ bahu dutíkãpɨta ãyuró tɨ'o masíkɨ niîwĩ. —Diakɨ̃hɨ́ta niiápã yɨ'ɨ̂ ĩ'yâ'ke. Niiróta Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re yɨ'rɨ dutígɨ ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂re werê ko'tegɨre o'ôo'apĩ Herode yã'âro weetíkã'ato niîgɨ. Tohô niikã́ Judeu masa Jesuré ẽho peótirã niî pe'tise yɨ'ɨ̂re yã'âro weé sĩ'risere ka'mú ta'agɨ o'ôo'apĩ, niîkɨ niîwĩ Pedro.

¹² Kɨ̃ɨ̂ teeré wãkûgɨta, wa'âkɨ niîwĩ Maria João Marco wamêtigɨ pako yaá wi'ipɨ. Tií wi'ipɨre Jesuré ẽho peórã Pedrore pãharã́ Õ'âkɨ̃hɨre sẽri basárã weékãrã niîwã.

¹³ Tií wi'i tiro ehâgɨ, sopé pɨ'to ɨ̃tâ kuhiri me'ra naâ weéka sã'riro tiropɨ ehâ nɨ'ka, pisûkɨ niîwĩ naâre. Tií wi'ikãharãre da'rá ko'tego Rode wamêtigo tií wi'i po'peapɨ niîko niîwõ. Pedro pisukã́ tɨ'ógo, sopepɨ́ wa'â, yu'û ĩ'yago wa'âko niîwõ.

¹⁴ Pedro kɨ̃ɨ̂ uúkũsere tɨ'o masígo, koô ɨpɨ́tɨ e'katígo, kɨ̃ɨ̂re pãâo sõrotimigota oma sãhá, Õ'âkɨ̃hɨre sẽri duhírãpɨre werêgo wa'âko niîwõ. Naâ tiro ehâgo, “Pedro sopé pɨ'to niiámi”, niî werêko niîwõ.

¹⁵ Koô tohô niikã́ tɨ'órã, “Mɨ'ɨ̂ tohô niî ma'ako weé'”, niîkãrã niîwã. Koô pe'e “Diakɨ̃hɨ́ta niî'”, niîko niîmiwõ. Be'ró naâ “Too pũríkãre Pedro wãti niiápĩ”, niîkãrã niîwã.

¹⁶ Naâ tohô niî kũyari kura Pedro sopé pɨ'topɨre pisûgɨ weékɨ niîwĩ. Be'ropɨ́ta naâ sopepɨ́ wa'â, tii sopére pãâo ĩ'yâkãrã niîwã. Pedro toopɨ́ nu'kukã́ ĩ'yârã, ɨpɨ́tɨ ɨkɨákãrã niîwã.

¹⁷ Be'ró Pedro naâre amûkã me'ra di'ta marí dutikɨ niîwĩ. Be'ró bu'îri da'rerí wi'ipɨ kɨ̃ɨ̂ niî'kɨre Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re mii wihá'kere werêkɨ niîwĩ. Apêye taha naâre werê nemokɨ niîwĩ: —Werêya Tiagore, ãpêrã Jesuré ẽho peórãre yɨ'ɨ̂re tohô wa'â'kere, niîkɨ niîwĩ. Niî toha, kɨ̃ɨ̂ tií wi'ipɨ niî'kɨ wihá, wa'â wa'âkɨ niîwĩ apêropɨ.

¹⁸ Bo'rê ke'aka be'ro bu'îri da'rerí wi'i ko'terã́ Pedro marikã́ ĩ'yârã, ɨpɨ́tɨ wãkû ke'tikãrã niîwã. —De'ró wa'âpari baa Pedrore? niî, naâ basi a'mêri sẽrí yã'akãrã niîwã.

¹⁹ Be'ró Herode Pedro marikã́ tɨ'ógɨ, surárare “A'mârã wa'âya”, niî o'ôo'kɨ niîwĩ. Naâ a'mâkãrã niîmiwã. Neê bokatíkãrã niîwã. Be'ró Herode Pedrore ko'têmi'kãrãre ɨpɨ́tɨ sẽrí yã'a kumí, naâre wẽhékã' dutikɨ niîwĩ. Toó be'ro Herode Judéia di'tapɨre wihá wã'ka, Cesaréia wamêtiri makapɨ niîgɨ wa'âkɨ niîwĩ taha. Herode kɨ̃ɨ̂ wẽrî'ke niî'

²⁰ Herode ɨpɨ́tɨ uâkɨ niîwĩ Tiro, Sidṍ wamêtise makarikãharã me'ra. Herode yaa di'takãhase niîkaro niîwɨ tee makárikãharã naâ ba'asé pe'e. Kɨ̃ɨ̂ naâ me'ra uâgɨ, tookãhárãre neê ba'asé duâ dutitikɨ niîwĩ. Tohô weérã ba'asé opâturi duaáto taha niîrã teeré Herode tiropɨ apórã wa'âkãrã niîwã. Herode me'ra da'ragɨ́ Blasto wamêtigɨre uúkũ mɨ'takãrã niîwã. —Ɨ̃sâre uúkũ basagɨ wa'âya Herode tiropɨ, niîkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ naâre wee tamú sĩ'rigɨ, “Aɨ”, niîkɨ niîwĩ.

²¹ Tohô weégɨ Herode me'ra uúkũgɨ wa'âkɨ niîwĩ. Be'ró Herode pe'e kɨ̃ɨ̂ werekã́ tɨ'ógɨ, ni'kâ nɨmɨ naâ me'ra uúkũatihi nɨmɨre besékɨ niîwĩ. Tii nɨmɨ́ niikã́ Herode kɨ̃ɨ yeé wiôgɨ su'tire sãyâ, wiôrã duhirí kumuropɨ duhîkɨ niîwĩ. Toopɨ́ Tiro, Sidṍkãharãre uúkũ peokɨ niîwĩ.

²² Kɨ̃ɨ̂ uúkũkã tɨ'órã, “Ã'rí a'tó uúkũgɨ, ɨmɨ́ di'akɨ̃ niîtimi. Õ'âkɨ̃hɨ niîmi”, niî karíkũkãrã niîwã.

²³ Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Herode “Yɨ'ɨ̂ ɨmɨ́ niî', Õ'âkɨ̃hɨ ni'kɨréta ẽho peóro ɨá'”, neê niîtikɨ niîwĩ. Tohô weégɨ naâ karíkũri kurata Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ Herodere dutí da'rekɨ niîwĩ. Be'ró maha kɨ̃ɨ̂ bekoâ ba'â weé no'o', wẽrîa wa'âkɨ niîwĩ.

²⁴ Tee kitíre tɨ'órã, pãharã́ Jesuré ẽho peó nemokãrã niîwã. Niî pe'tiropɨ Jesu yeé kiti se'sâa wa'âkaro niîwɨ.

²⁵ Be'ró Barnabé, Saulo Jerusalẽ́pɨ niyéru o'ô tohaka be'ro mahâmi tohakãrã niîwã taha Antioquiapɨre. João Marco wamêtigɨ kẽ'ra naâ me'ra wa'âkɨ niîwĩ.

13

¹ Antioquiapɨre Jesuré ẽho peórã wa'terore Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tarã, tohô niikã́ Õ'âkɨ̃hɨ yeere bu'erã́ a'tikérã niîkãrã niîwã: Barnabé, ãpí Simão, kɨ̃ɨ̂reta taha “Yĩigɨ́” pisûkãrã niîwã. Ãpí Lúcio Cirene wamêtiri makakɨ̃hɨ, ãpí Manaé Herode Galiléia wiôgɨ tiro ni'kâro me'ra masá'kɨ, tohô niikã́ Saulo niîkãrã niîwã.

² Ni'kâti naâ be'tí Õ'âkɨ̃hɨre sẽrirí kura Espírito Santo naâre niîkɨ niîwĩ: —Barnabé, Saulore beseápɨ. Naâre apêropɨ wa'â dutigɨ weé'. Naâ apêye di'tapɨ kẽ'rare bu'ê kusiarã wa'ârãsama. Tohô weérã naâre o'ôo'ya, niîkɨ niîwĩ.

³ Tohô niikã́ tɨ'ó, be'tí Õ'âkɨ̃hɨre sẽríka be'ro naâ me'rakãharã Saulo, Barnabére naâ dɨpopáre yãa peó, naâre we'êriti, o'ôo'kã'kãrã niîwã. Chipre nɨkɨropɨ Barnabé, Saulo naâ wa'â werê'ke niî'

⁵

⁴ Be'ró Barnabé, Saulo Espírito Santo niî'karo nohota Selêucia wamêtiri makapɨ wa'ârã, Antioquiapɨ niî'kãrã wihá wã'kakãrã niîwã. Tookãhárã yukɨ̂sɨ me'ra wa'â ehâkãrã niîwã Chipre nɨkɨrore ni'kâ maka Salamina wamêtiri makapɨ. Tii makápɨ niîrã, Judeu masa naâ neresé wi'seripɨ Jesu yeé kitire werêkãrã niîwã. João Marco Antioquiapɨ niî'kɨ naâre wee tamú kusiagɨ naâ me'ra wa'âkɨ niîwĩ.

⁶ Tii makápɨ wiháa, nɨkɨ̂ropɨre Jesu yeé kitire werê kusia bi'akã'kãrã niîwã. Teê apé sia' pã're Pafo wamêtiri makapɨ werê ehakãrã niîwã. Tii makápɨre ni'kɨ́ Judeu masɨ yaî weeró noho niigɨ́re boka ehákãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ wamêtikɨ niîwĩ Barjesu. Grego yee me'ra pe'e maa kɨ̃ɨ̂re Elima pisûkãrã niîwã. “Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti weregɨ́ niî'”, niî sookɨ niîwĩ tii makákãharãre.

⁷ Kɨ̃ɨ̂ yaî tii nɨkɨ́ro wiôgɨ Sérgio Paulo wamêtigɨ ãyuró tɨ'o masíse kɨogɨ́ me'rakɨ̃hɨ niîkɨ niîwĩ. Sérgio Paulo Jesu yeé kitire tɨ'ó sĩ'rigɨ pihî duti o'okɨ niîwĩ Barnabé, Saulore. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂ tiropɨ werêrã wa'âkãrã niîwã.

⁸ Yaî pe'e Sérgio Paulo Jesuré ẽho peótikã'ato niîgɨ naâ weresére ka'mú ta'a sĩ'rimikɨ niîwĩ.

⁹ Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, neê waropɨre Saulo, Paulo pisû no'ogɨta Espírito Santore kɨó yɨ'rɨgɨ kɨ̃ɨ̂re pũûro ĩ'yâ,

¹⁰ kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ wãtî dutiro weegɨ́ niî'. Mɨ'ɨ̂ masaré ãyuró weé sĩ'rirãre ka'mú ta'a'. Diakɨ̃hɨ́ nií wee'. Weé ta'sase bɨkɨ niî'. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ weresére “Tohô nií wee'”, niî uúkũ maa soó'.

¹¹ Mɨ'ɨ̂re ni'kâroakã Õ'âkɨ̃hɨ bu'îri da'rêgɨsami. Mɨ'ɨ̂ kapêri ĩ'yâtigɨ tohagɨ́sa' teê Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró põo tẽóro, niîkɨ niîwĩ Paulo. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ta, kɨ̃ɨ̂re yamî weeró noho wa'âkaro niîwɨ. Neê kapêri ĩ'yâtigɨ tohákɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re tohô wa'akã́ tɨ'ó yã'agɨ, kɨ̃ɨ̂re tɨ̃á wã'kakɨhɨre a'mâkɨ niîwĩ.

¹² Yaîre tohô wa'akã́ ĩ'yâgɨ, Sérgio Paulo Jesuré ẽho peókɨ niîwĩ. Paulo, Barnabé naâ Jesu yeé kitire bu'ê me'rikã ĩ'yâ maria tĩhagɨ, tohô ẽho peókɨ niîwĩ. Barnabé, Paulo Chiprepɨ niî'kãrã Antioquiapɨ naâ werê'ke niî'

¹³ Paulo, kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã Pafopɨ niî'kãrã wihá pẽ'a, ni'kâ maapɨ nɨhá, ehâkãrã niîwã Perge wamêtiri makapɨre. Tii maká Panfília wamêtiri di'tapɨ niîkaro niîwɨ. Naâ Pergepɨ etakã́, João Marco naâre tootá soôkã', Jerusalẽ́pɨ mahâmi toha wa'âkɨ niîwĩ.

¹⁴ Be'ró tii makápɨ niî'kãrã wa'âkãrã niîwã ape maká Antioquia wamêtiri makapɨ taha. Tii maká Pisídia wamêtiri di'tapɨ tohákaro niîwɨ. Saurú niikã́ Judeu masa naâ nererí wi'ipɨ Paulo kẽ'ra tookãhárã me'ra sãhâ nuhu duhîkãrã niîwã.

¹⁵ Be'ró tií wi'i wiôrã bu'êkãrã niîwã Moisé kɨ̃ɨ̂ ohâka pũrikãhasere, be'ró taha Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã naâ ohâ'kere. Bu'ê toha, tií wi'i wiôrã ãpêrã toó duhirã́re “Sõharé werê dutirã wa'âya”, niî o'ôo'kãrã niîwã. Naâ pe'e wa'â, “Akawerérã, mɨsâ wãkû tutuase noho kiti kɨórã, ni'kâroakã werêya ɨ̃sâre”, niîkãrã niîwã.

¹⁶ Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Paulo wã'kâ nɨ'ka, naâre amûkã me'ra di'ta marí dutikɨ niîwĩ. Tohô weé toha, naâre werêkɨ niîwĩ: —Mɨsâ Judeu masa, ãpêrã naâ weeró noho Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peórã yɨ'ɨ̂ uúkũsere tɨ'oyá.

¹⁷ Õ'âkɨ̃hɨ ɨ̃sâ Judeu masa ẽho peógɨ ɨ̃sâ yẽkɨ sɨmɨáre bese kũúkɨ niîwĩ. Naâ ãpêrã yee di'ta Egitopɨ niikã́, naâre pãharã́ masâ puti nemokã weékɨ niîwĩ. Be'ró naâ tií di'tapɨ niirã́re kɨ̃ɨ̂ tutuaró me'ra mii wiháakɨ niîwĩ.

¹⁸ Quarenta kɨ'mari yukɨ́ mariró, masá marirópɨ niîrã yã'âro naâ kɨ̃ɨ̂re yɨ'rɨ́ nɨ'kamikã, naâ tohô weesére kɨ̃ɨ̂ nɨ'kákɨ niîwĩ.

¹⁹ Be'ró naa yaá di'ta waro Canaã di'tapɨ ehakã́, tií di'takãharãre sete kurarire kõ'â õ'okɨ niîwĩ. Tií di'tare ɨ̃sâ yẽkɨ sɨmɨáre o'ôgɨtigɨ, tohô weékɨ niîwĩ.

²⁰ Be'ró taha naâ Canaã di'tapɨ niikã́, Õ'âkɨ̃hɨ naâre sɨ'orí niisétiahãre sõróokɨ niîwĩ. Naâ kɨ̃ɨ̂ sõróo'kãrã masaré beserí masa niîkãrã niîwã. Quatrocentos cinquenta kɨ'mari naâ masaré beserí masa dutîkãrã niîwã. Samuel Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ kɨ̃ɨ̂ niisé nɨmɨripɨ dutî tɨokãrã niîwã.

²¹ Samuelreta masá sẽríkãrã niîwã: “Ɨ̃sâ ni'kɨ́ wiôgɨ waro ɨása'.” Naâ tohô niikã́ tɨ'ó, Samuel Õ'âkɨ̃hɨre sẽríkɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ tohô weégɨ naâ wiôgɨ waro niiákɨhɨre Saul wamêtigɨre sõróokɨ niîwĩ. Saul Quis makɨ Benjami yaa kurakɨ̃hɨ quarenta kɨ'mari wiôgɨ niîkɨ niîwĩ.

²² Saul wiôgɨ niisére Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re wĩróoka be'ro ãpí Davi wamêtigɨre sõróokɨ niîwĩ taha. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Davi Jessé makɨ niî pe'tise yɨ'ɨ̂ tɨ'sasére weemí. Tohô weégɨ pũûro e'katí' kɨ̃ɨ̂ me'ra”, niîkɨ niîwĩ.

²³ Õ'âkɨ̃hɨ ɨ̃sâ yẽkɨ sɨmɨáre “Ni'kɨ́ Davi paramí niî turiagɨpɨ mɨsâ Judeu masare yɨ'rɨógɨ a'tîgɨsami”, niî werêkɨ niîwĩ. Jesu wamêtigɨ Õ'âkɨ̃hɨ tohô niî'kɨta niîmi.

²⁴ Neê waropɨre Jesu kɨ̃ɨ̂ masaré bu'ê nɨ'kaatoho dɨporopɨre João masaré bu'ê yuukɨ niîwĩ: “Mɨsâ yã'âro weé'kere bɨhâ wetiya. Mɨsâ niisétisere dɨka yuúya. Mɨsâ tohô dɨka yuúkã, yɨ'ɨ̂ mɨsâre wamê yeegɨsa'”, niîkɨ niîwĩ.

²⁵ João kɨ̃ɨ̂ bu'ê du'uatoho dɨporo naâre niîkɨ niîwĩ: “Mɨsâ yɨ'ɨ̂re ‘Masaré yɨ'rɨoákɨhɨ niîmi’ niî wãkûti? Yɨ'ɨ̂ nií wee'. Yɨ'ɨ̂ be'ro ãpí a'tîgɨsami masaré yɨ'rɨoákɨhɨ. Kɨ̃ɨ̂ ãyugɨ́ waro niîgɨsami. Yɨ'ɨ̂ pe'e kɨ̃ɨ yeé sapáture tuu weé masitigɨ weeró noho mehô niigɨ́ waro tɨ'ó yã'a'”, niîkɨ niîwĩ João.

²⁶ Yɨ'ɨ̂ akawerérã Abraão paramérã niî turiarã, niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peórãre werêgɨti. Õ'âkɨ̃hɨ too dɨpóropɨ “Masaré yɨ'rɨógɨti”, niîkɨ niîwĩ. Tohô niîgɨ, marîre a'te kitíre o'ôo'kɨ niîwĩ.

²⁷ Tohô weemíkã, Jerusalẽ́kãharã, naâ wiôrã kẽ'ra “Jesu marîre yɨ'rɨoákɨhɨ niîmi”, niî ĩ'yâ masitikãrã niîwã. Naâ saurú nɨkɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã naâ ohâ'kere bu'êmirã, neê tɨ'o masítikãrã niîwã. Jesu Cristore wiôrã wẽhe dutíkã, dɨporópɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã naâ ohâ'ke keoróta wa'âkaro niîwɨ.

²⁸ Jerusalẽ́kãharã Jesu Cristore bu'îri bokatímirã, Pilatore “Wẽhe dutíya”, niîkãrã niîwã.

²⁹ Naâ Jesu Cristore wẽhérã, dɨporópɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã naâ ohâ mɨ'ta'ke nɨkɨta weékãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ wẽrîka be'ro ãpêrã kurúsapɨ niî'kɨre mii dihóo, ɨ̃tâ tutipɨ kɨ̃ɨ̂re yaárã sĩô sõro kũukãrã niîwã.

³⁰ Õ'âkɨ̃hɨ naâ wẽhemíkã, kɨ̃ɨ̂ makɨré wẽrî'kɨpɨre masókɨ niîwĩ.

³¹ Kɨ̃ɨ̂ masáka be'ro too dɨpóro Galiléia, Jerusalẽ́pɨ kɨ̃ɨ̂ me'ra ba'pâti kusia'kãrãre pehe nɨmɨ́ri bahuákɨ niîwĩ. Ã'ratá kɨ̃ɨ̂ masakã́ ĩ'yâ'kãrã kɨ̃ɨ yeé kitire masaré werêrã weesamá.

³³

³² Yɨ'ɨ̂ Barnabé me'ra mɨsâre ãyusé kitire werêgɨ a'tiápɨ. Dɨporópɨ Õ'âkɨ̃hɨ ɨ̃sâ yẽkɨ sɨmɨáre werê yuugɨ, “Yɨ'ɨ̂ makɨ wẽrî'kɨpɨre masogɨ́sa'”, niîkɨ niîwĩ. Naâre tohô niîmigɨ, naâ niîka teropɨre “Kɨ̃ɨ̂ weegɨ́ti” niî'kere weetíkɨ niîwĩ. Ɨ̃sâ naâ paramérã niî turiarãpɨre, ãpêrã a'tóka teropɨ niirã́re teeré weé ĩ'yokɨ niîwĩ. Niî mɨ'tari pũri be'roka Salmo Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ makɨ́ wẽrî'kɨpɨre masó'kere “Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂ makɨ niî'. Ni'kakã́ me'ra yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂ pakɨ niisére ĩ'yó'”, niîkaro niîwɨ.

³⁴ Ape pũrí Isaía kɨ̃ɨ̂ ohâka pũripɨ kẽ'rare Õ'âkɨ̃hɨ werê yuukɨ niîwĩ kɨ̃ɨ̂ makɨré wẽrî'kɨpɨre masoátehere, kɨ̃ɨ̂ ɨpɨ́ boâ dohatiatehere. “Niî pe'tise yɨ'ɨ̂ Daviré dɨporópɨ ‘O'ôgɨti’ niî'karo nohota mɨ'ɨ̂re o'ôgɨsa'”, niîkɨ niîwĩ.

³⁵ Apêro Salmo Davi kɨ̃ɨ̂ ohâ'karopɨre taha a'tîro ohâ no'okaro niîwɨ: “Mɨ'ɨ̂, mɨ'ɨ̂ makɨre wẽrî dohakã weesomé”, niîkaro niîwɨ.

³⁷

³⁶ Davi Õ'âkɨ̃hɨ dutiró weégɨ, kɨ̃ɨ̂ niîka terokãharãre keoró di'akɨ̃ weékɨ niîwĩ. Be'ró kɨ̃ɨ̂ wẽrikã́ ĩ'yâ, kɨ̃ɨ̂re yaákãrã niîwã ãpêrã kɨ̃ɨ̂ yẽkɨ sɨmɨá meharãre yaá'karopɨta. Kɨ̃ɨ̂re yaáka be'ro kɨ̃ɨ yaá ɨpɨ boâ wa'âpã. Õ'âkɨ̃hɨ masó'kɨ Jesu pũríkãre kɨ̃ɨ̂ ɨpɨ́ boâtipã. Tohô weérã marî masî'. Jesu pe'ere kɨ̃ɨ yaá ɨpɨ boâ dohatiatehere ohâgɨ weepĩ́ Davi.

³⁹

³⁸ Yɨ'ɨ̂ mɨsâre weresére wãkûya. Jesu Cristo me'ra mɨsâ akobohóse bokarã́sa'. No'ó niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂re ẽho peórãre yã'âro naâ weé'kere akobohó pe'okɨ̃'sami. Moisé kɨ̃ɨ̂ dutisé me'ra pũrikãre marî akobohóse neê boka masítisa'.

⁴¹

⁴⁰ Dɨporókãharãpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã a'tîro ohâkãrã niîwã:

Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨre buhíkã'rã, kɨ̃ɨ̂re ẽho peótirã tɨ'ó yã'aya. Mɨsâ katirí ɨmɨ̂kohore yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ ãyusé weegɨ́sa'. Mɨsâre ãpêrã ãyuró werêmikã, neê ẽho peósome. Tohô weérã mɨsâ ẽho peóti'ke wapa wẽrîrãsa'. A'té naâ ohâ'kere ãyuró tɨ'ó yã'aya, mɨsâre tohô wa'âri niîrã, niî werêkɨ niîwĩ Paulo Antioquiakãharãre.

⁴² Teeré werê toha, naâ wiháari kura Paulo kẽ'rare toó nerê'kãrã a'tîro niîkãrã niîwã: —Ɨ̃sâre apé saurú niikã́ werê nemoya taha teekãhásere, niîkãrã niîwã.

⁴³ Tií wi'i niî'kãrã naâ wiháasteari kura pãharã́ Judeu masa, ãpêrã Judeu masa weeró noho weesétirã naâ weresére tɨ'ó tɨ'sarã, Paulo, Barnabé me'ra ba'pâti wã'kakãrã niîwã. Naâre Paulo kẽ'ra a'tîro niîkãrã niîwã: —Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ ãyuró weesére wãkû du'utikã'ya. Kɨ̃ɨ̂re ẽho peó nu'kukã'ya, niî werêkãrã niîwã.

⁴⁴ Ape nɨmɨ́ saurú niikã́ pãharã́ tii maká Antioquiakãharã Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire tɨ'orã́tirã nerêkãrã niîwã taha.

⁴⁵ Naâ pãharã́ nerekã́ ĩ'yârã, Paulo kẽ'rare tii makákãharã Judeu masa ɨpɨ́tɨ doékãrã niîwã. Tohô weérã Paulo kɨ̃ɨ̂ weresére “Mehêkã werêmi. Diakɨ̃hɨ́ nií wee'”, niî buhíkã'kãrã niîwã.

⁴⁶ Naâ tohô niikã́ tɨ'órã, Paulo kẽ'ra tutuaró me'ra naâre niîkãrã niîwã: —Mɨsâ Judeu masare Jesu yeé kitire werê mɨ'taro ɨá'. Mɨsâ teeré werêmikã, neê ẽho peó wee'. Tohô weérã “Ɨ̃sâ katisé pe'titísere ɨatísa'”, niîrã weé'. Ɨ̃sâ ni'kâroakãre ãpêrã Judeu masa niîtirãre Jesu yeé kitire werê nɨ'karã wa'ârãsa'.

⁴⁷ A'tîrota dutîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ yeé ohâ no'oka pũripɨre. A'tîro niîkɨ niîwĩ:

Yɨ'ɨ̂ mɨsâre Judeu masa niîtirãre yeekãháse kitire werê kusiarã kũûgɨti. Mɨsâ me'rata niî pe'tiro a'ti nukúkãkãharãpɨ naâ yɨ'rɨátehere masîrãsama. A'té kɨ̃ɨ̂ niî'kereta Paulo kẽ'ra “Õ'âkɨ̃hɨ ɨ̃sâre dutîgɨ weemí”, niîkãrã niîwã.

⁴⁸ Naâ tohô niikã́ tɨ'órã, “Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ãyú butia'” niîrã, tií wi'i niirã́ Judeu masa niîtirã ɨpɨ́tɨ e'katíkãrã niîwã. Toopɨ́ niî'kãrã Õ'âkɨ̃hɨ “Yɨ'ɨ̂re a'tikérã ẽho peórãsama”, niî no'o'kãrã nɨkɨta Jesuré ẽho peókãrã niîwã.

⁴⁹ Tohô weé niî pe'tiro Pisídia di'tapɨre Jesu yeé kiti se'sâa wa'âkaro niîwɨ.

⁵⁰ Tohô weekã́ ĩ'yârã, Judeu masa Paulo kẽ'rare kõ'â sĩ'rikãrã niîwã. Tohô weérã ni'karérã niyéru pahiró kɨorã́ numiare, Judeu masa weesétisere ãyuró weé nu'kurãre uâro sãhakã weékãrã niîwã. Ɨmɨá tii maká wiôrã niirã́ noho kẽ'rare tohôta weékãrã niîwã. Tohô weérã Paulo kẽ'rare nɨrɨ́rã, pi'etíse o'ô nɨ'kakãrã niîwã. Tii makápɨ naâ niirã́re kõ'â wĩro toharãpɨ, yã'âro weé du'ukãrã niîwã.

⁵¹ Paulo kẽ'ra Antioquiapɨre naâ kõ'â wĩrokã wiháarã, tii makákãhase di'tare paâste kõ'akãrã niîwã. Teeré tohô weérã mɨsâ Jesu yeé kitire teérã, ‘A'ti makákãharã bu'îri kɨó'’ niî sĩ'rirã, tohô weékãrã niîwã. Be'ró ape maká Icônio wamêtiri makapɨ wa'â wa'âkãrã niîwã taha.

⁵² Naâ wa'âka be'ro niîmikã, Jesuré ẽho peórã Antioquiakãharã Espírito Santore kɨó yɨ'rɨa tĩharã, ɨpɨ́tɨ e'katíse me'ra tohákãrã niîwã.

14

¹ Icôniopɨre ehârã, naâ Antioquiapɨre weé'karo nohota Paulo kẽ'ra Judeu masa nererí wi'ipɨ sãhâ nuhu, duhîkãrã niîwã. Toopɨ́ kẽ'rare Jesu yeé kitire werêkãrã niîwã. Naâ ãyuró werê tɨ'sa yuukã, pãharã́ Judeu masa, ãpêrã Judeu masa niîtirã Jesuré ẽho peókãrã niîwã.

² Judeu masa Jesuré ẽho peó sĩ'ritirã Judeu masa niîtirã pe'ere uâro sãhakã weékãrã niîwã. Tohô weérã naâ uâro sãhakã weé'kãrã Jesuré ẽho peórãre yã'âro wãkûkãrã niîwã.

³ Tohô weekã́ ĩ'yârã, Paulo kẽ'ra naâre werê nemorãtirã Icôniopɨre yoakã́ tohákãrã niîwã. Naâ tii makápɨ niîrã, Jesu niî pe'tirã masaré ma'ígɨ ãyuró weemí niisére ɨpɨ́tɨ wãkû tutuaro me'ra werêkãrã niîwã. Naâ a'teré werekã́ ĩ'yâgɨ, Õ'âkɨ̃hɨ diakɨ̃hɨ́ta werêma yeekãhásere niîgɨ, kɨ̃ɨ̂ tutuaró me'ra masaré weé ĩ'yokã weékɨ niîwĩ.

⁴ Naâ weé ĩ'yomikã, tii makákãharã mehêkãri di'akɨ̃ dɨka watíkãrã niîwã. Ãpêrã Judeu masa Jesuré ẽho peótirã me'ra niisétikãrã niîwã. Ãpêrã Paulo, Barnabé me'ra niisétikãrã niîwã.

⁵ Paulo, Barnabére ɨatírã, wiôrã me'ra nerê uúkũkãrã niîwã. Naâ nerê, ni'kâro noho wãkû tohaka be'ro naâre pi'etíse o'ô, ɨ̃tâ peeri me'ra dokerã́ti niîrã, tohô weékãrã niîwã.

⁷

⁶ Paulo kẽ'ra naâ tohô weé sĩ'risere tɨ'órã, Licaônia wamêtiri di'tapɨ du'tí wã'ka wa'âkãrã niîwã. Tií di'tapɨre Listra, Derbe wamêtise makari niîkaro niîwɨ. Teepɨ́ niirã́re, tee makári niirã́re Jesu yeé kitire bu'ê kusiakãrã niîwã taha. Paulo, Barnabé Listra, Derbe makaripɨ naâ bu'ê kusia'ke niî'

⁸ Naâ Listrapɨ niîrã, ni'kɨ́ masɨ́ dohôri wi'i wi'magɨ́pɨta sihâ masitigɨ bahuá'kɨre boka ehákãrã niîwã.

¹⁰

⁹ Tii makápɨre Paulo masaré bu'êkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ bu'esére dohôri wi'i kẽ'ra tɨ'ókɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂, Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re ãyuró yɨ'rɨó masisami niî wãkusére Paulo tɨ'ó yã'agɨ, tutuaró me'ra kɨ̃ɨ̂re uúkũ kehokɨ niîwĩ: —Wã'kâ nɨ'kaya, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ta bu'pu mahá, sihâ masitimi'kɨ sihâ nɨ'kakɨ niîwĩ.

¹¹ Paulo tohô weekã́ ĩ'yârã, tookãhárã Licaônia yee me'ra ɨpɨ́tɨ karíkũkãrã niîwã: —Marî ẽho peórã ɨmɨá weeró noho bahurã́, marî tiropɨ dihatáma, niîkãrã niîwã.

¹² Barnabére Júpiter pisûkãrã niîwã. Tii wamé naâ ẽho peórã noho wiôgɨ wame niîkaro niîwɨ. Paulo pe'ere kɨ̃ɨ̂ ɨpɨ́tɨ uúkũgɨ niî yuukã, Mercúrio pisûkãrã niîwã. Mercúrio naâ ẽho peórãre werê ko'tegɨ niîkɨ niîwĩ.

¹³ Tii maká sumútohopɨ Júpitere ẽho peóri wi'i niîkaro niîwɨ. Tií wi'ikɨ̃hɨ sacerdote Paulo kẽ'rare ẽho peógɨ, wekɨá ɨmɨaré o'ôri me'ra ma'mâ su'a'kãrãre tii maká neê sãháaropɨ wehê wã'kakɨ niîwĩ. Sacerdote, ãpêrã tookãhárã Paulo kẽ'rare ẽho peórã wekɨaré wẽhé ɨ̃hâ moro peo sĩ'rimikãrã niîwã.

¹⁴ Naâ tohô weé sĩ'rikã tɨ'órã, Paulo, Barnabé naâ basi naa yeé su'tire tɨ̃'rêstekãrã niîwã. Mɨsâ tohô weé sĩ'rise yã'â niî' niîrã, tohô weékãrã niîwã. Be'ró karíkũ, naâ pãharã́ dekopɨ wa'âkãrã niîwã. Naâre a'tîro niîkãrã niîwã:

¹⁵ —Mɨsâ ɨ̃sâre de'ró weerã́tirã tohô weetí? Ɨ̃sá kẽ'ra mɨsâ weeró nohota ɨmɨá niî'. Õ'âkɨ̃hɨ meheta niî'. Mɨsâre ãyusé kitire werêrã a'tiápɨ. Mɨsâ a'tîro weesétisere toô kã'rota weé du'uya. Mɨsâ ẽho peóse neê wapa marí'. Õ'âkɨ̃hɨ katigɨ́ pe'ere ẽho peóya. Kɨ̃ɨ̂ weékɨ niîwĩ niî pe'tise ɨ'mɨ̂se, a'tí di'ta, maâri, niî pe'tirã wa'îkɨ̃rã, mirikɨ̃hɨá, wa'î, teepɨ́ niirã́re.

¹⁶ Õ'âkɨ̃hɨ too dɨpóropɨre Judeu masa niîtirã naâ ãpêrã nohore ẽho peókã, tohô tɨ'ó yã'akã'kɨ niîwĩ. Neê ka'mú ta'atikɨ niîwĩ.

¹⁷ Naâ kɨ̃ɨ̂re ẽho peótimikã, kɨ̃ɨ̂ niisétisere niî pe'tirã masaré ĩ'yókɨ niîwĩ. Niî pe'tirãre ãyuró weégɨ, akôro pehasé, otesé kẽ'rare dɨkâtikã weékɨ niîwĩ. Ba'asé, tohô niikã́ e'katíse o'ôkɨ niîwĩ, niî werêkãrã niîwã.

¹⁸ Naâ werêmikã, ɨpɨ́tɨ wekɨaré wẽhé, Paulo kẽ'rare ɨ̃hâ moro peo sĩ'rimikãrã niîwã. Kã'roákã waro dɨ'sákaro niîwɨ naâ wẽhé ɨ̃hâ moro peoatoho. Paulo kẽ'ra “Ɨpɨ́tɨ weetíkã'ya” niî pũrikã, weetíkãrã niîwã.

¹⁹ Be'ró Judeu masa Antioquiakãharã, ãpêrã Icôniokãharã Listrapɨre etâkãrã niîwã. Toopɨ́ Paulo kẽ'rare yã'âro weé sĩ'rirã siru tuú ehâkãrã niîwã. Tookãhárã masaré naâ weeró noho wãkusétiro ɨákãrã niîwã. Naâ tohô weekã́, tookãhárã pe'e kẽ'ra uâro sãha wa'âkãrã niîwã. Tohô weérã Paulore ɨ̃tâ peeri me'ra doké, tii maká sumútohopɨ kɨ̃ɨ̂re kõ'ârã wa'ârã wẽhé wã'kakãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re “Wẽrîa wa'âmi”, niî wãkûkãrã niîmiwã.

²⁰ Paulore kõ'â'karopɨ Jesuré ẽho peórã kɨ̃ɨ̂ kũyaró tiropɨ ĩ'yâ eha nɨ'kakãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ naâ toopɨ́ ehakã́ta, masá wa'âkɨ niîwĩ taha. Be'ró opâturi makâpɨ naâ me'ra pi'á wa'âkɨ niîwĩ. Ape nɨmɨ́ Barnabé me'ra Derbepɨ wa'â wa'âkãrã niîwã.

²¹ Naâ toopɨ́ etâ, Jesu yeé kitire werêkãrã niîwã. Teeré naâ werekã́, tookãhárã masá pãharã́ Jesuré ẽho peó nemokãrã niîwã. Be'ró naâ mahâmi toha wa'âkãrã niîwã Listra, Icônio, Antioquia too dɨpóro naâ a'tî'ke makaripɨta taha.

²² Tee makáripɨre tookãhárã Jesuré ẽho peórãre wãkû tutuase o'ôkãrã niîwã. Tohô niikã́ “Jesuré neê wãkû du'utikã'ya. Pehé pi'etíse wa'ârosa' Jesuré ẽho peórãre marî ɨ'mɨ̂sepɨ wa'aátoho dɨporo”, niî werê yɨ'rɨ wã'ka wa'âkãrã niîwã.

²³ Jesuré ẽho peórã naâ neresé wi'seri nɨkɨ ni'karérã naâre sɨ'orí niisétiahãre bese bɨrókãrã niîwã. Naâ be'tí Õ'âkɨ̃hɨre sẽríka be'ro “Marî ẽho peógɨ Jesu wee tamuáto mɨsâre”, niî sẽri basá, kũû wã'kakãrã niîwã. Paulo kẽ'ra Antioquiapɨ naâ mahâmi toha'ke niî'

²⁵

²⁴ Be'ró Listra, Icônio, Antioquia wamêtise makaripɨ niî'kãrã yɨ'rɨ́ wã'kakãrã niîwã Pisídia di'tare. Tií di'tare yɨ'rɨáa, Panfília di'ta Perge wamêtiri makapɨ ehâkãrã niîwã. Tii makápɨre Jesu yeé kitire werêkãrã niîwã. Be'ró Atália wamêtiri maka petâpɨ bu'a ehákãrã niîwã taha.

²⁶ Toopɨ́ naâ neê waro wihá wã'katika maka Antioquiapɨ dahârã, yukɨ̂sɨ me'ra wihá wã'kakãrã niîwã. Tii makápɨta tee makáripɨ naâ wa'aátoho dɨporo Jesuré ẽho peórã “Mɨsâre Õ'âkɨ̃hɨ ãyuró ko'teáto”, niî sẽri basá, o'ôo'kãrã niîwã. Espírito Santo naâre bu'ê duti'karo nohota teeré bu'ê pe'o toha nɨ'ko, dahâkãrã niîwã.

²⁷ Tii makápɨ naâ dahârã, Jesuré ẽho peórãre neêo kũu, naâre werê pe'okã'kãrã niîwã Õ'âkɨ̃hɨ naâ me'ra wee tamú siha'kere. Tohô niikã́ “Judeu masa niîtirã kẽ'ra Jesuré ẽho peórã weeáma maha”, niî kiti werékãrã niîwã naâre.

²⁸ Naâ yoakã́ Jesuré ẽho peórã me'ra Antioquiapɨre tohákãrã niîwã.

15

¹ Paulo, Barnabé Antioquiapɨ niirí kurare ãpêrã Judeu masa Judéia di'takãharã naâ tiropɨ wa'âkãrã niîwã. Naâ tii makákãharã Jesuré ẽho peórãre naâ Judeu masa weesétisere wee dutíkãrã niîwã. —Mɨsâ Moisé dutî'karo weetíkã, mɨsâ õ'rekɨhɨ́ yapa kaserore yehê kõ'atikã, Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre yɨ'rɨósome, niî werêkãrã niîwã.

³

² Naâ tohô niikã́ tɨ'órã, Paulo, Barnabé naâ me'ra ɨpɨ́tɨ a'mé tu'tikãrã niîwã. Tohô weérã Antioquiakãharã Jerusalẽ́pɨ o'ôo'rãtirã Paulo, Barnabére, ãpêrã tookãhárãre neêo, besékãrã niîwã. Naâre a'tîro niî o'ôo'kãrã niîwã: —Jerusalẽ́pɨ wa'âya. Jesu kɨ̃ɨ̂ neê waro bese kũú'kãrã, tohô niikã́ Jesuré ẽho peórãre sɨ'orí niirã́ tiro sẽrí yã'arã wa'âya. Diakɨ̃hɨ́ta niîmiapari toó Judéiakãharã marîre werê'ke? niîkãrã niîwã. Toopɨ́ wa'ârã, Fenícia, Samaria wa'asé ma'aripɨ yɨ'rɨákãrã niîwã. Toó yɨ'rɨárã, Judeu masa niîtirã Jesuré ẽho peósere werê yɨ'rɨa mɨhakãrã niîwã. Tee kitíre tɨ'órã, Jesuré ẽho peórã pũûro e'katíkãrã niîwã. Paulo, Barnabé Antioquiapɨ niî'kãrã Jerusalẽ́kãharãre naâ werêrã wa'â'ke niî'

⁴ Paulo, Barnabé, ãpêrã Antioquiakãharã Jerusalẽ́pɨre etâkãrã niîwã. Toopɨ́re naâ etâka be'ro Jesu kɨ̃ɨ̂ neê waro bese kũú'kãrã, Jesuré ẽho peórãre sɨ'orí niirã́, niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂re ẽho peórã naâre põo tẽríkãrã niîwã. Be'ró Paulo kẽ'ra werêkãrã niîwã niî pe'tiro naâ sihâ'karopɨ Õ'âkɨ̃hɨ naâre wee tamú'kere.

⁵ Naâ tohô niikã́ tɨ'órã, Jesuré ẽho peórã fariseu masa wã'kâ nɨ'ka, uúkũkãrã niîwã: —Marî Judeu masa weeró nohota Judeu masa niîtirã Jesuré ẽho peórã kẽ'rare wee dutíro ɨá'. Naâ õ'rekɨhɨ́ yapa kaserore yehê kõ'a dutiro ɨá'. Niî pe'tise Moisé kɨ̃ɨ̂ dutî'kere wee dutíro ɨá', niîkãrã niîwã.

⁶ Tohô weérã Jesu kɨ̃ɨ̂ bese kũú'kãrã, kɨ̃ɨ̂re ẽho peórãre sɨ'orí niirã́ nerê, uúkũkãrã niîwã fariseu masa naâre tohô niî'kere.

⁷ Toopɨ́ta naâ yoakã́ uúkũka be'ro Pedro wã'kâ nɨ'ka, naâre niîkɨ niîwĩ: —Akawerérã, Õ'âkɨ̃hɨ sõ'ó niîka teropɨ Judeu masa niîtirã kẽ'rare kɨ̃ɨ yeé kitire werê dutigɨ yɨ'ɨ̂re besewĩ́. Teeré tɨ'ó, naâ yɨ'ɨ̂re ẽho peoáto niîgɨ besewĩ́. Mɨsâ niî pe'tirã ãyuró masî' a'teré.

⁸ Kɨ̃ɨ́ta niî pe'tise masá wãkusétisere ĩ'yagɨ́ marîre o'ô'karo nohota naá kẽ'rare Espírito Santore o'ôo'wĩ. Tohô weérã marî naâ yɨ'rɨó no'o'kãrãpɨta niîma niisére masî'.

⁹ Õ'âkɨ̃hɨ marîre ma'iró nohota naá kẽ'rare ma'imí. Neê dɨka waátisami. Naâ Jesuré ẽho peókã, naâ yã'âro weeséti'kere akobohókɨ niîwĩ.

¹⁰ Tohô weérã marî Judeu masa niîtirãre “Moisé kɨ̃ɨ̂ dutî'karo weeyá”, niîtikã'ro ɨá'. Marî teeré weeyá niîrã, “Õ'âkɨ̃hɨ naâre yɨ'rɨótikɨ niîwĩ yuhûpɨ”, niîrã wee boósa'. Marî, marî yẽkɨ sɨmɨá marikã Moisé kɨ̃ɨ̂ dutî'kere weé põo tẽótikãrã niîwã. Tãhâsama naâpɨa. Tohô weérã naâre teeré wee dutítikã'ro ɨá'.

¹¹ A'tîro pe'e niî'. Marî wiôgɨ Jesu Cristo ma'i tĩhágɨ, marî wapa yeékã meheta, marîre yã'âro weé'kere akobohókɨ niîwĩ. Marîre yɨ'rɨó'karo nohota Jesu Cristo naâ Judeu masa niîtirã kẽ'rare yɨ'rɨókɨ niîwĩ, niîkɨ niîwĩ Pedro.

¹² Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, niî pe'tirã di'ta marí pe'tia wa'âkãrã niîwã. Be'ró Paulo, Barnabé naâre werêkãrã niîwã Judeu masa niîtirã tiropɨ Õ'âkɨ̃hɨ tutuaró me'ra naâ weé ĩ'yo kusia'kere.

¹³ Niî pe'tise naâre werêka be'ro Tiago uúkũkɨ niîwĩ: —Akawerérã, yɨ'ɨ̂ mɨsâre werekã́ tɨ'oyá.

¹⁴ Ni'kâroakã Simão Pedro wereámi Õ'âkɨ̃hɨ Judeu masa niîtirãre neê waro ãyuró weé nɨ'ka'kere. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ yarã́ niiáto niîgɨ, naá kẽ'rare besékɨ niîwĩ.

¹⁵ Dɨporópɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã Judeu masa niîtirã kẽ'ra Jesuré ẽho peoátehere keoróta ohâ mɨ'takãrã niîwã. A'tîro ohâkãrã niîwã:

¹⁶ “Davi kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niisé pe'tiá wa'âkaro niîwɨ. Be'ropɨ́ kɨ̃ɨ̂re yɨ'ɨ̂ wiôgɨ sõróo'karo nohota kɨ̃ɨ̂ paramí niî turiagɨpɨre sõróogɨti.

¹⁸

¹⁷ Kɨ̃ɨ̂re tohô sõróoka be'ro ãpêrã Judeu masa niîtirã kẽ'ra, yɨ'ɨ̂ besé'kãrã yɨ'ɨ̂re ẽho peórãsama.” Dɨporópɨ marî wiôgɨ Õ'âkɨ̃hɨ tohô niî werê yuukɨ niîwĩ. A'tîro niî ohâkãrã niîwã Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'ta'kãrã.

¹⁹ Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ wãkû'. Judeu masa niîtirã Jesuré ẽho peórãre pehé dutisé o'ôtikã'ro ɨá'.

²⁰ Mehô di'akɨ̃ ni'kâ pũri “A'tikése weetíkã'ya”, niî ohârã naâre. “Wa'îkɨ̃ di'i, ãpêrã nohore Õ'âkɨ̃hɨ mehereta ẽho peórã naâ wẽhé ɨ̃hâ moro peo'kere ba'âtikã'ya”, niîrã. “Mɨsâ nɨmosã́ numia niîtirãre, mɨsâ marapɨ́ sɨmɨa niîtirãre a'me tãrátikã'ya”, niîrã. “Niî pe'tirã wa'îkɨ̃rã wamɨ̂taha ãrɨá sure'kãrãre ba'âtikã'ya. Niî pe'tirã diî miîya marirã́re ba'âtikã'ya. Wa'îkɨ̃rã yee diîre ba'âtikã'ya.” Tiikéseta dutîrã naâre.

²¹ Dɨporópɨ saurú nɨkɨ Judeu masa naâ neresé wi'seripɨ Moisé kɨ̃ɨ̂ dutî'kere bu'ê nu'kukã'ma. A'teré niî pe'tise makaripɨ bu'êrã weemá. Tohô weérã Judeu masa niîtirã kẽ'ra masîsama Moisé kɨ̃ɨ̂ dutî'kere, niîkɨ niîwĩ Tiago.

²² Be'ró Jesu kɨ̃ɨ̂ bese kũú'kãrã, Jesuré ẽho peórãre sɨ'orí niirã́, niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂re ẽho peórã pɨárãre besékãrã niîwã. Ni'kɨ́ Juda wamêtikɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂reta taha Barsabá pisûkãrã niîwã. Ãpí pe'e Sila wamêtikɨ niîwĩ. Tiikérãre besékãrã niîwã Paulo kẽ'ra me'ra Antioquiapɨ tii pũríre miáahãre. Naâ pɨárã Jesuré ẽho peórã wa'teropɨre wiôrã boo kure niîkãrã niîwã. Antioquiakãharã naâ su'ri kũyá'kere diakɨ̃hɨ́'ke niî'

²³ Jesu bese kũú'kãrã dutisé ohâka pũrire Paulo kẽ'ra me'ra o'ôo'kãrã niîwã. A'tîro ohâ no'okaro niîwɨ tii pũrípɨre: “Ɨ̃sâ Jesu bese kũú'kãrã, kɨ̃ɨ̂re ẽho peórãre sɨ'orí niirã́ mɨsâre ãyu dutí'. A'ti pũríre mɨsâre ohâ o'o' niî pe'tirã Antioquiakãharãre, Judeu masa niîtirã Jesuré ẽho peórãre. Tohô niikã́ Síria, Cilícia di'tapɨ niirã́re ohâ o'o'.

²⁴ Ãpêrã ɨ̃sâ me'rakãharã a'tokãhárã, mɨsâ tiropɨ wa'â, naâ wãkuró me'ra mɨsâre kari boó sihapa'rã. ‘Mɨsâ õ'rekɨhɨ́ yapa kaserore yehê kõ'aya, Moisé kɨ̃ɨ̂ dutisére weeyá’ niî, mɨsâre werê su'riakũapa'rã. Ɨ̃sâ dutiró mariró tohô weeápã mɨsâre.

²⁵ Tohô weérã ɨ̃sâ ni'kâro noho wãkusé me'ra pɨárã ɨmɨaré mɨsâ tiropɨ besé o'ôo'rã weé'. Naâ ɨ̃sâ ma'irã́ Barnabé, Paulo me'ra wa'ârãsama.

²⁶ Barnabé, Pauloreta Jesu Cristo marî wiôgɨ yeere naâ bu'ê kusiakã, wẽhékãrã niîmiwã.

²⁷ Ɨ̃sâ besé'kãrã Juda, Sila a'ti pũrípɨ niisé niî pe'tisere naâ basi mɨsâre bu'ê, werêrãsama.

²⁸ Ɨ̃sâre Espírito Santo wãkusé o'ô yuukã, pehé mɨsâre dutî sĩ'ritisa'. A'tikéseta mɨsâre dutîrãti.

²⁹ Wa'îkɨ̃ di'i, ãpêrã nohore Õ'âkɨ̃hɨ mehereta ẽho peórã naâ wẽhé ɨ̃hâ moro peo'kere ba'âtikã'ya. Niî pe'tirã wa'îkɨ̃rã yee diîre ba'âtikã'ya. Wa'îkɨ̃rã wamɨ̂taha ãrɨá sure'kãrãre ba'âtikã'ya. Wa'îkɨ̃rã diî miîya marirã́re ba'âtikã'ya. Mɨsâ nɨmosã́ numia niîtirãre, mɨsâ marapɨ́ sɨmɨa niîtirãre a'me tãrátikã'ya. Mɨsâ ɨ̃sâ dutisére weérã, ãyuró weerã́sa'. Toô kã'rota mɨsâre ohâ'”, niî ohâkãrã niîwã.

³⁰ Be'ró naâ o'ôo' no'o'kãrã we'êriti, Antioquiapɨ wa'â wa'âkãrã niîwã. Toopɨ́ ehârã, naâ dutisé ohâka pũrire tookãhárã Jesuré ẽho peórãre nerê duti, wiákãrã niîwã.

³¹ Tohô weekã́, tii pũríre bu'êrã, wãkû ke'timi'kãrã naâ diakɨ̃hɨ́ nɨ'kokã, tii makákãharã pũûro e'katíkãrã niîwã.

³² Juda, Sila Õ'âkɨ̃hɨ werê duti'kere werê turiarã niî tĩharã, Antioquiakãharãre ãyuró werêkãrã niîwã. Tohô weérã naâre nemoró wãkû tutuase me'ra tohakã́ weékãrã niîwã.

³³ Naâ me'ra toopɨ́re kã'ró tohá ni'ikãrã niîwã yuhûpɨ. Be'ró tookãhárãre we'êritikã, tookãhárã pe'e “Õ'âkɨ̃hɨ me'ra wa'âya mɨsâre o'ôo'kãrã tiropɨ”, niî o'ôo'kãrã niîwã.

³⁴ Sila pe'e “Yɨ'ɨ̂ pũrikã a'topɨ́ tohagɨ́ti”, niîkɨ niîwĩ. Tohô weégɨ toopɨ́ tohákã'kɨ niîwĩ.

³⁵ Paulo, Barnabé yoakã́ Antioquiapɨre Jesuré ẽho peórã me'ra tohákãrã niîwã. Tookãhárãre pãharã́ ãpêrã me'ra Jesu yeé kitire werêkãrã niîwã. Paulo, Barnabé naâ a'mêri dɨka watí'ke niî'

³⁶ Be'ró Paulo Barnabére niîkɨ niîwĩ: —Te'á opâturi taha too dɨpóropɨ marî Jesu yeé kitire bu'ê kusia'ke makaripɨ. Tookãhárãre ĩ'yârã wa'ârã de'ró niisétimiti naa? niîkɨ niîwĩ. Barnabé “Aɨ”, niîkɨ niîwĩ.

³⁷ João Marco wamêtigɨre ɨpɨ́tɨ miáa sĩ'rimikɨ niîwĩ.

³⁸ João Marco too dɨpóropɨ naâ me'ra ãyuró bu'ê yapá da'reotikɨ niîwĩ. Jerusalẽ́pɨ wa'âgɨ, Panfília di'tapɨ naâre kõ'â toha wa'âkɨ niîwĩ. Tohô weégɨ Paulo kɨ̃ɨ̂re neê miáa sĩ'ritikɨ niîwĩ.

³⁹ Be'ró naâ basi ɨpɨ́tɨ a'mé tu'ti, a'mêri dɨka watía wa'âkãrã niîwã. Barnabé pe'e yukɨ̂sɨ me'ra Chipre nɨkɨropɨ Marcore miáakɨ niîwĩ.

⁴⁰ Paulo pe'e kɨ̃ɨ̂ me'ra wa'aákɨhɨre Silare besékɨ niîwĩ. Tookãhárã Jesuré ẽho peórã “Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre ko'teáto”, niî sẽri basákãrã niîwã. Be'ró Paulo kẽ'ra naâre we'êriti, wa'â wa'âkãrã niîwã.

⁴¹ Toó wa'ârã, Síria, Cilícia wamêtise di'tapɨre yɨ'rɨákãrã niîwã. Teepɨ́ Jesu yeé kitire werêrã, tookãhárã Jesuré ẽho peórãre wãkû tutuase o'ô nemo wã'kakãrã niîwã.

16

¹ Paulo, Sila Derbe, Listra wamêtise makaripɨre etâkãrã niîwã. Listrapɨ ni'kɨ́ Jesuré ẽho peógɨ Timóteo wamêtigɨre boka ehákãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ pakó Judeu maso Jesuré ẽho peógo niîko niîwõ. Pakɨ́ pe'ea' grego masɨ niîkɨ niîwĩ.

² Jesuré ẽho peórã Listra, Icôniokãharã Timóteore ãyuró wãkûkãrã niîwã. “Ãyugɨ́ niîmi”, niî ĩ'yâkãrã niîwã.

³ Tohô weégɨ Paulo naâre ba'pâtiato niîgɨ, kɨ̃ɨ̂re miáa sĩ'rikɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re miáa sĩ'rigɨ, kɨ̃ɨ̂ õ'rekɨhɨ́ yapa kaserore yehê kõ'a dutikɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weé no'otigɨ Judeu masa kɨ̃ɨ̂ bu'esére ẽho peóti boosama niîgɨ, tohô weékɨ niîwĩ. Toó niirã́ niî pe'tirã Judeu masa Timóteo pakɨ grego masɨ niisére masîkãrã niîwã. Judeu masa niîtirã naâ põ'raré õ'rekɨhɨ́ yapa kaserore yehê kõ'atikãrã niîwã.

⁴ Be'ró Timóteo Paulo kẽ'ra me'ra wa'âkɨ niîwĩ. Niî pe'tise naâ yɨ'rɨáse makaripɨre Jesuré ẽho peórãre werê yɨ'rɨa mɨhakãrã niîwã. Jerusalẽ́pɨ niirã́ Jesu kɨ̃ɨ̂ bese kũú'kãrã, kɨ̃ɨ̂re ẽho peórãre sɨ'orí niirã́ dutî o'o'kere werêkãrã niîwã. Niî pe'tirãre “Naâ dutî'kere weeyá”, niî bɨrokãrã niîwã.

⁵ Naâ tohô werekã́ tɨ'órã, Jesuré ẽho peórã siâpe me'ra wãkû tutua nemokãrã niîwã. Neê Jesuré ẽho peó du'utikãrã niîwã. Ãpêrã kẽ'ra Jesuré ẽho peótimi'kãrã ɨmɨ̂kohori nɨkɨ pãharã́ kɨ̃ɨ̂re ẽho peó nemokãrã niîwã. Paulore Macedôniakɨ̃hɨ wee tamúse sẽrí'ke niî'

⁶ Paulo kẽ'rare naâ Ásiapɨ Jesu yeé kitire bu'êrã wa'â boo'kãrãre Espírito Santo ka'mú ta'akɨ niîwĩ. Tohô weérã naâ apêro Frígia, Galácia tiro pe'e yɨ'rɨákãrã niîwã.

⁷ Toopɨ́ yɨ'rɨáa, Mísia naâ di'tâ ta'â'karo sumútohopɨ ehâkãrã niîwã. Toopɨ́ ehâ, naâ Bitínia wamêtiri di'tapɨ wa'â sĩ'rimikãrã niîwã taha. Toopɨ́ wa'â sĩ'rirãre opâturi Espírito Santo naâre ka'mú ta'akɨ niîwĩ.

⁸ Naâ toó Mísia yɨ'rɨáa, bu'áakãrã niîwã Trôade wamêtiri makapɨ.

⁹ Toopɨ́ naâ etâka yami Paulo kẽ'esé weeró noho ni'kɨ́ Macedôniakɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ tiro sẽrí nu'kukã ĩ'yâkɨ niîwĩ. A'tîro niîkɨ niîwĩ: —A'tiá a'tó Macedôniapɨ. Ɨ̃sâre wee tamúgɨ a'tiá, niîkɨ niîwĩ.

¹⁰ Be'ró kɨ̃ɨ̂ kẽ'esé weeró noho ĩ'yâ'kere werekã́, maatá ɨ̃sa yeé durê wa'â wa'âwɨ. Yɨ'ɨ̂ Luca a'ti pũríre ohâ'kɨ kẽ'ra naâ me'ra wa'âwɨ. Ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ kẽ'esé weeró noho ĩ'yâ'kere a'tîro wãkûwɨ: “Õ'âkɨ̃hɨ marîre Macedôniakãharãre kɨ̃ɨ yeé kitire werê dutigɨ weeápĩ”, niî wãkûwɨ. Paulo, Sila Filipopɨ Lídia wamêtigore naâ boka ehá'ke niî'

¹¹ Ɨ̃sâ Trôadepɨ niî'kãrã yukɨ̂sɨ me'ra pẽ'âwɨ Samotrácia wamêtiri nɨkɨropɨre. Tookãhárãta ape nɨmɨ́ wa'â nemowɨ ape maká Neápoli wamêtiri makapɨ.

¹² Toó maa ma'âpɨ maháa, romano masa naâ weéka maka Filipopɨre etâwɨ. Tii makáta tií di'ta Macedônia wa'teropɨre dutirí maka niîwɨ. Toopɨ́re ɨ̃sâ pehête nɨmɨri tohá ni'iwɨ.

¹³ Saurú niikã́ Õ'âkɨ̃hɨre sẽrirã́re a'mârã wa'âwɨ. Tohô weérã makâpɨ niî'kãrã diâ sumútoho naâ nerê wɨaropɨ wa'âwɨ. Naâre boka ehá, naâ tiro ehâ nuha, toó numiâ nerê'kãrãre Jesu yeé kitire werêwɨ.

¹⁴ Ni'kó toopɨ́ ɨ̃sâ weresére tɨ'ó'ko Lídia wamêtigo niîwõ. Koô Tiatira wamêtiri makakõho, su'tí wapa bɨhɨ́se sõ'â yĩi boó kuresere duagó niîwõ. Judeu maso niîtimigo, Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peógo niîwõ. Paulo kɨ̃ɨ̂ weresére ẽho peoáto niîgɨ Õ'âkɨ̃hɨ koôre tɨ'o masíse o'ôkɨ niîwĩ.

¹⁵ Be'ró koôre, koo yaá wi'ikãharã niî pe'tirãre wamê yeewɨ. Koô ɨ̃sâre niîwõ: —Yɨ'ɨ̂re diakɨ̃hɨ́ta Jesuré ẽho peógo niîmo niîrã, yaá wi'ipɨ kãrirã́ wa'âya, niîwõ. Koô ɨpɨ́tɨ toha dutíkã tɨ'órã, koo yaá wi'ipɨ tohawɨ́. Paulore, Silare bu'îri da'rerí wi'ipɨ sõróo'ke niî'

¹⁶ Ni'kâ nɨmɨ ɨ̃sâ Õ'âkɨ̃hɨre sẽri wɨáropɨ wa'ârã, ni'kó numiô wãtî sãháa no'o'kore ehâ pehakãti. Koô ãpêrãre da'rá ko'tego niîwõ. Wãtî wee tamú no'ogo “Be'ró tohô wa'ârosa'”, niî masisére kɨowṍ. Koô masisére ãpêrãre weresé me'ra koôre kɨorã́ pahiró niyéru wapá ta'awã.

¹⁷ Ɨ̃sâre ĩ'yâ siru tuú, karíkũwõ: —Ã'rá Õ'âkɨ̃hɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ dutisére weerã́ niîma. Mɨsâre werêrã weemá Jesuré ẽho peórã yɨ'rɨrã́sama niisé kitire, niî karíkũwõ.

¹⁸ Koô pehe nɨmɨ́ri tohô niî kusiawõ. Be'ró Paulo kari butí, mahâmi ĩ'ya, wãtî koôpɨre niigɨ́re niîwĩ: —Jesu Cristo tutuaró me'ra mɨ'ɨ̂re koôpɨre niigɨ́re wiháa duti'. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ta, maatá wiháa wa'âwĩ.

²⁰

¹⁹ Kɨ̃ɨ̂ wiháaka be'ro koô masîmi'ke pe'tiá wa'âwɨ. Tohô weérã koôre kɨó'kãrã marî niyéru wapá ta'asome niîrã, uâ wa'âwã Paulo, Sila me'ra. Tohô weérã makâ deko wiôrã tiropɨre naâre yẽ'ê miáawã. Be'ró wiôrãpɨre koô wiôrã niîmi'kãrã werê sãawã. A'tîro niîwã: —Ã'rá Judeu masa niîma. A'ti makákãharãre kari boó siharã weemá.

²¹ Naâ bu'esé marî romano masare dutisé meheta niî'. Tohô weérã marî naâ wee dutísere weetíkã'ro ɨá', niîwã wiôrãpɨre.

²² Naâ toopɨ́ nerê'kãrã tohô niikã́ tɨ'órã, Paulo kẽ'ra me'ra uâ wa'âwã. Tohô weérã wiôrã Paulo, Silare naa yeé su'tire tuu weé duti, naa yarã́ surárare tãra dutíwã.

²³ Naâre ɨpɨ́tɨ tãrá toha, bu'îri da'rerí wi'ipɨ sõróowã. Be'ró tií wi'i ko'tegɨ́re du'ti wihári niîrã, ãyuró bi'ákã' dutiwã.

²⁴ Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, bu'îri da'rerí wi'i ko'tegɨ́ niî tɨori tũkupɨ sõróokɨ niîwĩ naâre. Pɨá yukɨ̂ tĩa wa'teropɨ naâ dɨ'pôkãrire sĩô kũu duti, naâre dɨ'te kũúkɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ di'tâ nara sãákã weé'ke niî'

²⁵ Be'ró yamî deko Paulo, Sila Õ'âkɨ̃hɨre sẽrí, basâ peokãrã niîwã. Naâ tohô weekã́, tií wi'ipɨ niirã́ bu'îri da'rê no'o'kãrã naâre tɨ'ókãrã niîwã.

²⁶ Wãkûtiro di'tâ ɨpɨ́tɨ nara sãákaro niîwɨ. Naâ niirí wi'i kẽ'ra a'mé yã'akaro niîwɨ. Tohô weéro maatá tií wi'i bi'amí'ke soperi, niî pe'tirã bu'îri da'rerí wi'ipɨ niirã́re dɨ'te kũúmi'ke kome daári pãrîstea wa'âkaro niîwɨ.

²⁷ Tohô wa'âka be'ro tií wi'i ko'tegɨ́ wã'kákɨ niîwĩ. Wã'ká, tee sopéri susû pe'tikã ĩ'yâkɨ niîwĩ. “Niî pe'tirã du'ti wihá pe'tia wa'âpã”, niî wãkûkɨ niîmiwĩ. Tohô weégɨ uîgɨ, di'pĩhí miî kɨ̃ɨ̂ basi wẽhékã'kɨ niîmiwĩ.

²⁸ Tohô weé sĩ'rikã, Paulo kɨ̃ɨ̂re ɨpɨ́tɨ karíkũ kehokɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ basi wẽhetíkã'ya. Ɨ̃sâ niî pe'tirã a'topɨ́ niî pe'tikã', niîkɨ niîwĩ.

²⁹ Paulo tohô niikã́ tɨ'ógɨ, ãpêrã surárare “Sĩ'asé miítia”, niîkɨ niîwĩ. Naâ o'ôka be'ro sĩ'ó oma sãhákɨ niîwĩ Paulo, Sila naâ niirí tũkupɨ. Uîgɨ, ɨpɨ́tɨ nara sãágɨta, naâ tiro ehâ ke'akɨ niîwĩ.

³⁰ Be'ró wã'kâ nɨ'ka, naâre pihî wĩro, sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —De'ró weegɨ́sari yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re yɨ'rɨoáto niîgɨ?

³¹ Naâ pe'e a'tîro yɨ'tíkãrã niîwã: —Mɨ'ɨ̂ marî wiôgɨ Jesuré ẽho peógɨ, yɨ'rɨgɨ́sa'. Mɨ'ɨ yaá wi'ikãharã kẽ'ra mɨ'ɨ̂ weeró noho ẽho peórãta, yɨ'rɨrã́sama, niîkãrã niîwã.

³² Be'ró kɨ̃ɨ̂re, kɨ̃ɨ yaá wi'ikãharãre Jesu yeé kitire bu'êkãrã niîwã.

³³ Surára bu'îri da'rerí wi'i ko'tegɨ́ Paulo kẽ'rare yamî dekota naâ tãrá'ke kamîre koékɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ koéka be'ro Paulo kẽ'ra kɨ̃ɨ̂re, kɨ̃ɨ yaá wi'ikãharãre wamê yeekãrã niîwã.

³⁴ Be'ró tií wi'i ko'tegɨ́ kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ pihî wã'ka, naâre sɨ'orí ba'âkɨ niîwĩ. Naâ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peóka be'ro kɨ̃ɨ̂, kɨ̃ɨ̂ akawerérã ɨpɨ́tɨ e'katíkãrã niîwã.

³⁵ Ape nɨmɨ́ bo'reakã́ tii makákãharã romano masa wiôrã surárare tií wi'i ko'tegɨ́pɨre werê dutikãrã niîwã. A'tîro niî o'ôo'kãrã niîwã: —“Naâ toó pɨárã ɨmɨá niirã́re du'u wĩró dutiama”, niî werêrã wa'âya, niîkãrã niîwã.

³⁶ Surára toopɨ́ ehâ, wiôrã naâ werê duti'kere tií wi'i ko'tegɨ́pɨre werêkãrã niîwã. Teeré tɨ'ó toha, kɨ̃ɨ̂ pe'e kẽ'ra werê turiakɨ niîwĩ Paulo, Silare taha. —Mɨsâre a'ti makákãharã wiôrã “Du'u wĩroáto”, niîkãrã niiáma. Tohô weérã mɨsâ wiháaya. Ãyuró e'katíse me'ra wa'âya, niîkɨ niîmiwĩ tií wi'i ko'tegɨ́ pe'e.

³⁷ Kɨ̃ɨ̂ tee kitíre werekã́ tɨ'ógɨ, Paulo surárare niîkɨ niîwĩ: —A'ti makákãharã wiôrã ɨ̃sâre bu'îri bokatiáma. Bokatímirã, masa tirópɨ miáa, tãrá, a'tí wi'i bu'îri da'rerí wi'ipɨ ɨ̃sâre sõróoama. Ɨ̃sâ romano masa niîmikã, tohô weeáma. Ni'kâroakãre ɨ̃sâre masá ĩ'yâtiropɨ nɨo wĩró sĩ'risama. Basió wee'. Naâ basita a'tî tĩharã, ɨ̃sâre wĩrórã a'tiáto, niîkɨ niîwĩ surárare.

³⁸ Surára kɨ̃ɨ̂ tohô niî'kere tɨ'órã, wiôrãpɨre werêrã wa'âkãrã niîwã. Paulo kẽ'ra “Romano masa niî'” niiáma niisé kitire werekã́ tɨ'órã, wiôrã ɨkɨá wa'âkãrã niîwã.

³⁹ Naâ tií wi'ipɨ wa'â, Paulo kẽ'rare akobohóse sẽríkãrã niîwã. Sẽrí toha, naâre bu'îri da'rerí wi'ipɨ niî'kãrãre mii wihá, “Neê a'ti makáre niîtikã'ya, wiháaya”, niîkãrã niîwã.

⁴⁰ Naâ tohô niikã́ tɨ'órã, Paulo, Sila bu'îri da'rerí wi'ipɨ niî'kãrã wihá wã'ka, Lídia yaá wi'ipɨ wa'âkãrã niîwã taha. Toopɨ́ Jesuré ẽho peórãre wãkû tutua nemokã weékãrã niîwã. Be'ró tii makápɨ niî'kãrã wa'â wa'âkãrã niîwã.

17

¹ Paulo, Sila Filipopɨ niî'kãrã yɨ'rɨákãrã niîwã Anfípoli, Apolônia wamêtise makarire. Toó yɨ'rɨáa, etâkãrã niîwã Tessalônica wamêtiri makapɨ. Tii makápɨre Judeu masa nererí wi'i niîkaro niîwɨ.

³

² Paulo kɨ̃ɨ̂ weesétiro noho tií wi'ipɨ sãháakɨ niîwĩ. I'tiá semana saurú nɨkɨ Jesu yeé kitire bu'êkɨ niîwĩ. Dɨporókãharãpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã naâ ohâ'kere bu'êkɨ niîwĩ: —“Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ pi'etí, wẽrîgɨsami. Wẽrî'kɨpɨ niîmigɨ, masagɨ́sami”, niî ohâkãrã niîwã. Naâ tohô niî ohâ no'o'kɨreta mɨsâre ni'kâroakãre werê'. Jesutá niîmi naâ tohô niî'kɨ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ besé'kɨ, niî werêkɨ niîwĩ Paulo.

⁴ Tohô niî werekã́ tɨ'órã, ni'karérã Judeu masa ẽho peókãrã niîwã. Judeu masa weeró noho ẽho peósetirã kẽ'ra grego masa pãharã́ ẽho peókãrã niîwã. Wiôrã weeró noho niirã́ numia pãharã́ ẽho peókãrã niîwã.

⁵ Ãpêrã Judeu masa Paulo kɨ̃ɨ̂ weresére ẽho peótirã noho ɨpɨ́tɨ ɨókãrã niîwã Paulore. Tohô weérã ɨmɨá nihî siharãre, yã'arã́ niî baha ke'atirãre makâ dekopɨ neêo, o'ôo'kãrã niîwã: —Niî pe'tiropɨ karíkũste sihâya, niîkãrã niîwã. Naâ tohô weekã́, tii makákãharã niî pe'tirã uâro sãhakãrã niîwã. Be'ró Paulo kẽ'rare masa dekópɨ miáarãtirã a'mârã wa'âkãrã niîwã. Naâ kãhíka wi'i Jasṍ wamêtigɨ yaá wi'ipɨ wa'âkãrã niîwã. Toopɨ́ ehâ, naâre a'mârã, tií wi'i sopere wehê pã'rekã'kãrã niîwã.

⁶ Neê bokatíkãrã niîwã. Bokatí, tií wi'i niigɨ́ Jasṍre, ãpêrã Jesuré ẽho peórãre yẽ'ê miáakãrã niîwã wiôrã tiropɨ. Toopɨ́ ehârã, a'tîro karíkũkãrã niîwã: —Apé sia'kãharã ɨmɨá mari yaá makapɨ a'tîkãrã niiáma. Niî pe'tiro naâ siharópɨre dohórẽ' siharã weemá.

⁷ Jasṍ naâre kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ kãhí o'okɨ niiámi. Naâ niî pe'tise marî wiôgɨ Romakɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ dutisére yɨ'rɨ́ nɨ'karã weeáma. Ãpí Jesu wamêtigɨ pe'ere “Wiôgɨ waro niîmi” niîrã weeáma, niî karíkũkãrã niîwã.

⁸ Naâ tohô niikã́ tɨ'órã, tii makákãharã, tii maká wiôrã niî pe'tirã karíkũstea wa'âkãrã niîwã.

⁹ Be'ró wiôrã Jasṍre, kɨ̃ɨ̂ me'rakãharãre a'tîro niîkãrã niîwã: —Mɨsâ ɨ̃sâre niyéru wapa yeékã, mɨsâre du'u wĩrórãti. Paulo, Sila naâ a'ti makápɨre wiháaka be'ro mɨsa yeé niyérure wiarã́ti taha, niîkãrã niîwã. Tohô niikã́ tɨ'órã, naâ wapa yeékãrã niîwã. Naâ tohô weéka be'ro naâre du'úkã'kãrã niîwã. Paulo, Sila Beréiapɨ naâ bu'ê'ke niî'

¹⁰ Yamîka', na'î ke'ari kurapɨ ãpêrã Jesuré ẽho peórã Tessalônicakãharã Paulo, Silare Beréia wamêtiri makapɨ wiháa dutikãrã niîwã. Be'ró tii makápɨ ehâ, Judeu masa naâ nererí wi'ipɨ wa'âkãrã niîwã taha.

¹¹ Beréiakãharã pe'e Tessalônicakãharã nemoró Paulo weresére tɨ'ó tɨ'sakãrã niîwã. Paulo marîre diakɨ̃hɨ́ta bu'êgɨ weemíti? niîrã, ɨmɨ̂kohori nɨkɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti oharã́ naâ ohâ'kere bu'ê nu'kukã'kãrã niîwã.

¹² Kɨ̃ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ta werekã́ ĩ'yârã, Judeu masa pãharã́ ẽho peókãrã niîwã. Ãpêrã pãharã́ grego masa ɨmɨá ẽho peókãrã niîwã. Numiâ kẽ'ra grego numiata pahiró niyéru kɨorã́ numia ẽho peókãrã niîwã.

¹³ Judeu masa Tessalônicakãharã Paulo Beréiapɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire bu'ekã́ tɨ'ókãrã niîwã. Teeré tɨ'órã, naâ Beréiapɨ wa'âkãrã niîwã masaré uâro sãhakã weerã́ wa'ârã taha.

¹⁴ Naâ uâro sãhakã ĩ'yârã, maatá Jesuré ẽho peórã Paulore ãpêrã me'ra diâ pahirí maapɨ o'ôo'kã'kãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã pe'e Sila, Timóteo tii makápɨta tohákã'kãrã niîwã.

¹⁵ Paulo kɨ̃ɨ̂re ba'pâti wã'ka'kãrã me'ra bɨrɨ̂a, Atena wamêtiri makapɨ ehâkãrã niîwã. Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂re sookã́, mahâmi tohati a'tîtikãrã niîwã naa yaá maka Beréiapɨ taha. Naâ me'rata Paulo kití o'ôkɨ niîwĩ. —Keêro Sila, Timóteo a'tiáto a'topɨ́, niîkɨ niîwĩ. Paulo Atenapɨ Jesu yeé kitire werê'ke niî'

¹⁶ Sila, Timóteore yuû kuegɨ noho Paulo Atenapɨ niîgɨ, tii makápɨ ĩ'yâ kusiakɨ niîwĩ. Toopɨ́ pãharã́ naâ ẽho peórã yeê'kãrãre ĩ'yâkɨ niîwĩ. Teeré ĩ'yâgɨ, pũûro bɨhâ wetikɨ niîwĩ.

¹⁷ Tohô weégɨ Jesu yeé kitire Judeu masa naâ nererí wi'ipɨ werêkɨ niîwĩ. Judeu masare, ãpêrã naâ weeró noho ẽho peósetirãre werêkɨ niîwĩ. Tohô niikã́ ɨmɨ̂kohori nɨkɨ makâ dekopɨ wa'â mɨhakɨ niîwĩ. Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂ boka ehárãre Jesu yeé kitire werê mɨhakɨ niîwĩ.

¹⁸ Ni'karérã epicureu, estóico wamêtise kurarikãharãre bu'erã́ Paulo me'ra uúkũkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ Jesu yeé kitire, apêye kẽ'rare wẽrî'kãrãpɨ masasére werêkɨ niîwĩ naâre. Tohô weérã ni'karérã naâ basi a'mêri sẽrí yã'akãrã niîwã: —De'ró niî werê sĩ'rigɨ weetí toô kã'ro uúkũse pihagɨ? Ãpêrã pe'e a'tîro niîkãrã niîwã: —Apé di'takãharã naâ ẽho peórã nohore uúkũgɨ weesamí, niîkãrã niîwã.

¹⁹ Be'ró kɨ̃ɨ̂re pihî wã'kakãrã niîwã wiôrã naâ uúkũ wɨaro Areópago wamêtiropɨ. Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂re niîkãrã niîwã: —Ɨ̃sâ mɨ'ɨ̂ ma'makãháse bu'esére tɨ'ó sĩ'risa'.

²⁰ Ɨ̃sâre mehêkã warota niîkã'sa'. Teeré neê tɨ'otírã niîkãti. De'ró niî sĩ'riro weetí teé mɨ'ɨ̂ bu'esé? Werêya, niîkãrã niîwã.

²¹ Tii maká Atenakãharã, ãpêrã toopɨ́ makâri wa'â'kãrã naâ weesétise a'tîro niîkaro niîwɨ. Ma'ma kití di'akɨ̃re tɨ'ó, uúkũ nu'kukã' sĩ'rikãrã niîwã.

²² Naâ werê dutikã tɨ'ógɨ, Paulo Areópagopɨ wã'kâ nɨ'ka werêkɨ niîwĩ Atenakãharãre: —Yɨ'ɨ̂ ĩ'yakã́, mɨsâ ẽho peórã nohore ãyuró ẽho peóseti'.

²³ Yɨ'ɨ̂ a'ti makápɨ sihâgɨ, mɨsâ ẽho peósere ĩ'yaápɨ. Toopɨ́ ni'kâro mɨsâ ẽho peórã nohore wa'îkɨ̃rã wẽhé ɨ̃hâ moro peoropɨ a'tîro ohâ õ'o no'o'karore boka ehá pehasɨ. “Õ'âkɨ̃hɨ masî no'oya marigɨ́re ẽho peóro niî'”, niiápɨ. Mɨsâ masîtimirã ẽho peó'kɨre mɨsâre ni'kâroakã werêgɨti.

²⁴ Õ'âkɨ̃hɨ a'ti ɨmɨ́koho niî pe'tisere weé'kɨ ɨ'mɨ̂se, a'tí di'ta wiôgɨ niîmi. Tohô wiôgɨ niî tĩhagɨ, ɨmɨá naâ weé'ke wi'seripɨ di'akɨ̃ niî masitisami.

²⁵ Neê apêye noho dɨ'satísa' Õ'âkɨ̃hɨre. Niî pe'tirãre katisé, ehêri miise, niî pe'tisere o'ôsami. Neê marî da'rasé me'ra kɨ̃ɨ̂re wee tamúta basiótisa'.

²⁶ Õ'âkɨ̃hɨ neê waropɨta ni'kɨ́ masɨ́ weékɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ me'rata niî pe'tise kurarikãharãre weékɨ niîwĩ. Naâre niî pe'tiro a'ti nukúkãpɨre niî bɨroato niîgɨ dɨka waákɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ dutiró me'ra marî põo tẽóro katiátohore, marî niiátohore kũûkɨ niîwĩ.

²⁷ Kɨ̃ɨ̂ weé'kere ĩ'yârã, yɨ'ɨ̂re masî sĩ'rirã a'maáto niîgɨ teeré weékɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ. Kɨ̃ɨ̂re a'maáto niîmigɨ, yoarópɨ niîtisami. Marî tiroakã niîsami.

²⁸ Õ'âkɨ̃hɨ wee tamúro me'rata marî katî', da'rá'. Ni'karérã mɨsa yaá kurakãharã papéra oharã́ a'tîro niî ohâkãrã niîwã: “Marí kẽ'ra Õ'âkɨ̃hɨ weé'kãrã kɨ̃ɨ̂ põ'rá niî'.”

²⁹ Marî Õ'âkɨ̃hɨ põ'ra niî' niîrã, kɨ̃ɨ̂re “Ouro, prata wamêtise me'ra yeê'kɨ niîmi”, niî wãkûtikã'ro ɨá'. Tohô niikã́ “Ɨ̃tâga me'ra weé'kɨ niîmi”, niîtikã'ro ɨá'. “Masá naâ wãkuró me'ra yeê me'ri'kɨ niîmi Õ'âkɨ̃hɨ”, niîtikã'ro ɨá'.

³⁰ Dɨporókãharãpɨre naâ masîtirã yeê ẽho peó'kere Õ'âkɨ̃hɨ tohô ĩ'yâkã'kɨ niîwĩ. A'tóka terore marî niî pe'tirokãharãre a'tîro ɨasamí. Marî yã'âro weesétisere bɨhâ weti, du'u dutísami.

³¹ Õ'âkɨ̃hɨ a'ti nukúkã niî pe'tirokãharãre beseátihi nɨmɨre ĩ'yâ kasa nɨ'kokɨ niîwĩ. Tii nɨmɨ́ niikã́, keoró niisé me'ra besegɨ́sami. Kɨ̃ɨ̂ besé'kɨ Jesu me'ra tohô weegɨ́sami. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re ã'ritá mɨsâre beseákɨhɨ niîmi niîgɨ, wẽrî'kɨpɨre masókɨ niîwĩ, niîkɨ niîwĩ Paulo.

³² Paulo “Ni'kɨ́ masɨ́ wẽrî'kɨpɨ masákɨ niîwĩ” niikã́ tɨ'órã, ãpêrã ni'karérã mehô buhíkã'kãrã niîwã. Ãpêrã pe'e “Mɨ'ɨ̂ apé tero teeré uúkũkã, tɨ'o nemó sĩ'risa' taha”, niîkãrã niîwã.

³³ Be'ró Paulo naâ nererópɨ niî'kɨ wiháa wa'âkɨ niîwĩ.

³⁴ Ni'karérã kɨ̃ɨ̂re siru tuú wiha, kɨ̃ɨ̂ weresére tɨ'órã, Jesuré ẽho peókãrã niîwã. Ni'kɨ́ Dionísio wamêtigɨ Areópagopɨ ãpêrã wiôrã me'ra nerê wɨagɨ niîkɨ niîwĩ. Apêgo Dâmari wamêtigo, tohô niikã́ ãpêrã Jesuré ẽho peókãrã niîwã.

18

¹ Paulo Atenapɨ werêka be'ro Corinto wamêtiri makapɨ wa'âkɨ niîwĩ.

² Toopɨ́ etâgɨ, ni'kɨ́ Judeu masɨ Áquila wamêtigɨre, kɨ̃ɨ̂ nɨmó Priscilare boka ehákɨ niîwĩ. Neê waropɨre Ponto wamêtiri di'takɨ̃hɨpɨ niîkɨ niîmiwĩ. Be'ró Itália di'tapɨ makâri wa'âkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ toopɨ́ niîka be'ro tookɨ̃hɨ́ romano masa wiôgɨ Cláudio niî pe'tirã Judeu masare tií di'tapɨ niirã́re wiháa dutikɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, kɨ̃ɨ̂ nɨmó me'ra Corintopɨ wa'âkɨ niîwĩ. Paulo kɨ̃ɨ̂ Corintopɨ etaátoho dɨporoakã naá kẽ'ra neê etarã́ta niîkãrã niîwã. Paulo toopɨ́ etâka be'ro ni'kâ nɨmɨ naâ tiropɨ sihâgɨ wa'âkɨ niîwĩ.

³ Naá kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ weeró nohota da'rasétirã niîkãrã niîwã. Ɨ̃se bɨtíse su'ti kaséri paka me'ra ãpêrã sihârã wa'ârã naâ miáase wi'serire da'rerã́ niîkãrã niîwã. Teé naâ da'rasétikã ĩ'yâgɨ, naâ tiro naâ me'ra da'rágɨ tohákã'kɨ niîwĩ.

⁴ Saurú nɨkɨ Judeu masa naâ nererí wi'ipɨ Judeu masare, Judeu masa niîtirãre Jesu yeékãhasere kɨ̃ɨ̂re ẽho peoáto niîgɨ werêgɨ wa'â mɨhakɨ niîwĩ.

⁵ Be'ró Sila, Timóteo Macedônia di'tapɨ niî'kãrã Paulo kɨ̃ɨ̂ ɨó no'o'kãrã Corintopɨre etâkãrã niîwã. Toopɨ́ naâ etakã́, Paulo su'ti kaséri me'ra wi'sêri weemí'kere da'rá du'ukã'kɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ niî pe'tise nɨmɨri bu'eró bahuró Jesu yeékãhasere bu'êkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Judeu masare “Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ marî yoakã́ yuû kue'kɨ Jesu wamêtigɨ niîmi”, niî bu'êkɨ niîwĩ.

⁶ Naâ pe'e a'teré tɨ'ó sĩ'ritikãrã niîwã. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂ werêmikã, tookãhárã kɨ̃ɨ̂re tu'tî, kɨ̃ɨ̂ weresére ye'sû mɨhakãrã niîwã. Naâ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, kɨ̃ɨ̂ tɨ'sâtisere ĩ'yógɨ, kɨ̃ɨ yeé su'tire tookãháse di'ta wã'á'kere paâste ĩ'yokɨ niîwĩ. Naâre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre bu'îri da'rekã́, mɨsa yeé bu'iri wa'ârosa'. Yeé bu'iri niîsome. Mɨsâre yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ yeékãhasere werê tohapɨ. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ ni'kakã́ me'ra Judeu masa niîtirãre Jesu yeékãhasere bu'êgɨ wa'âgɨti, niîkɨ niîwĩ.

⁷ Tohô niî toha nɨ'ko, tií wi'ipɨ niî'kɨ wiháa, Tício Justo yaá wi'ipɨ wa'â, niîkã'kɨ niîwĩ. Tií wi'i pe'e naâ nererí wi'i pɨ'toakã niîkaro niîwɨ. Justo Judeu masɨ niîtimigɨ, Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peógɨ niîkɨ niîwĩ.

⁸ Ãpí naâ nererí wi'i wiôgɨ Crispo wamêtigɨ kɨ̃ɨ́ kẽ'ra Jesuré ẽho peókɨ niîwĩ. Niî pe'tirã kɨ̃ɨ yaá wi'ikãharã Jesuré ẽho peórã di'akɨ̃ niîkãrã niîwã. Ãpêrã kẽ'ra tii makákãharã Paulo kɨ̃ɨ̂ werê'kere tɨ'órã, pãharã́ Jesuré ẽho peókãrã niîwã. Naâ ẽho peó tohakã ĩ'yâgɨ, Paulo naâre wamê yeekɨ niîwĩ.

¹⁰

⁹ Ni'kâ yami Paulo kãritímigɨ kẽ'esé weeró noho Jesu kɨ̃ɨ̂re uúkũkã tɨ'ókɨ niîwĩ: —A'ti makápɨre pãharã́ yɨ'ɨ̂re ẽho peoáhã niîma. Tohô weérã mɨ'ɨ̂re ãpêrã neê mehêkã weetá basiósome. Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂ me'ra niîgɨti. Tohô weégɨ uîtikã'ya. Yeekãhásere neê werê du'utikã'ya. Tohô werê nu'kukã'ya, niîkɨ niîwĩ Jesu Paulore.

¹¹ Tohô weégɨ Paulo ni'kâ kɨ'ma apé kɨ'ma deko tookãhárãre Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire bu'êgɨ, Corintopɨre tohákɨ niîwĩ.

¹² Tiîtareta tií di'ta Acaia wiôgɨ Gálio wamêtigɨ sãhákɨ niîwĩ. Tohô kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niirí kura Judeu masa Paulore yẽ'ê, kɨ̃ɨ̂ tiropɨ miáakãrã niîwã.

¹³ Kɨ̃ɨ̂re werê sãarã, a'tîro niîkãrã niîwã: —Ã'rí mehêkã ẽho peó dutimi. Ɨ̃sâre dutisé mehereta wee dutígɨ weemí, niîkãrã niîwã.

¹⁴ Paulo yɨ'tigɨ́ti weerí kurata Gálio uúkũ kehokɨ niîwĩ Judeu masa kɨ̃ɨ̂re werê sãa'kãrãre: —Kɨ̃ɨ̂ yã'âro weéka be'ro niikã́ pũrikãre, yɨ'ɨ̂ tɨ'o booápã.

¹⁵ Mɨsâ Judeu masa dutisé niî yuukã, mɨsâ basi apoyá. Yɨ'ɨ̂ pũrikã teeré neê besesomé, niîkɨ niîwĩ.

¹⁶ Tohô niî toha nɨ'ko, toopɨ́ niirã́re kɨ̃ɨ yarã́ surárare kõ'â wĩro dutikɨ niîwĩ.

¹⁷ Naâ toopɨ́ niîrãta, maatá Sóstene wamêtigɨre wiôgɨ ĩ'yóropɨ yẽ'ê, paâkãrã niîwã. Naâ paagɨ́ Judeu masa nererí wi'i wiôgɨ niîkɨ niîwĩ. Gálio naâ tohô weekã́, tohô ĩ'yaró bahuró ĩ'yâkã'kɨ niîwĩ. Neê ka'mú ta'atikɨ niîwĩ. Paulo Corintopɨ niî'kɨ Antioquiapɨ dahâ tohaa'ke, tohô niikã́ opâturi kɨ̃ɨ̂ bu'ê siha nemo'ke niî'

¹⁸ Paulo pehe nɨmɨ́ri Corintopɨre tohákɨ niîwĩ. Be'ró tookãhárã Jesuré ẽho peórãre we'êriti, Priscila, Áquila me'ra Síria di'tapɨ wa'â wa'âkɨ niîwĩ. Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂ wa'aátoho dɨporo Corintopɨ niî'kɨ Cencréia wamêtiri makapɨ bu'áakɨ niîwĩ. Tii makápɨta yukɨ̂sɨ me'ra wa'aátoho dɨporo kɨ̃ɨ̂ poârire seê kõ'a dutikɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ too dɨpóropɨ Õ'âkɨ̃hɨre “A'tîro weegɨ́ti” niî'kere tu'â eha' niî sĩ'rigɨ tohô weékɨ niîwĩ.

²¹

¹⁹ Kɨ̃ɨ̂re seêka be'ro naâ yukɨ̂sɨpɨ mɨhâ sãha, diâ pahirí maare pẽ'â, apé pã're Éfeso wamêtiri makapɨ etâkãrã niîwã. Toopɨ́ etâ, kɨ̃ɨ̂ Judeu masa nererí wi'ipɨ sãhá, Jesu yeékãhasere Judeu masa me'ra uúkũkɨ niîwĩ. Ni'karérã tií wi'i niirã́ kɨ̃ɨ̂re yoakã́ toha dutíkãrã niîmiwã. Kɨ̃ɨ̂ pe'e tohá sĩ'ritikɨ niîwĩ. —Yɨ'ɨ̂ Jerusalẽ́pɨ bosê nɨmɨ yɨ'rɨógɨ wa'âgɨ weé'. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ ɨakã́, apé tero weégɨ a'tîgɨti taha, niîkɨ niîwĩ naâre. Priscila, Áquila pũrikã tii makápɨta tohákã'kãrã niîwã. Paulo ni'kɨtá toó niî'kɨ yukɨ̂sɨ me'ra yɨ'rɨákɨ niîwĩ.

²² Yɨ'rɨáa, etâkɨ niîwĩ Cesaréiapɨre. Toopɨ́ etâ, yukɨ̂sɨpɨ niî'kɨ diháa, Jerusalẽ́pɨ wa'âgɨ ma'âpɨ mahákɨ niîwĩ. Jerusalẽ́pɨre etâgɨ, tookãhárã Jesuré ẽho peórã me'ra uúkũ, toopɨ́ tohákã'kɨ niîwĩ. Be'ró Antioquiapɨre yɨ'rɨákɨ niîwĩ taha.

²³ Toopɨ́re kã'ró niî keho, yɨ'rɨá wa'âkɨ niîwĩ taha Galácia, Frígia di'ta niisé makaripɨre. Niî pe'tirã Jesuré ẽho peórãre nemoró wãkû tutuase o'ô nemo wã'kakɨ niîwĩ. Apolo wamêtigɨ kɨ̃ɨ̂ masaré bu'ê'ke niî'

²⁴ Paulo Galácia, Frígia di'tapɨ siharí kurata ãpí Judeu masɨ Jesuré ẽho peógɨ Apolo wamêtigɨ Éfesopɨre etâkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Alexandriakɨ̃hɨ ãyuró uúkũ me'rigɨ niîkɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti wererã́ naâ ohâka pũrikãhasere masirí masɨ niîkɨ niîwĩ.

²⁵ Too dɨpóropɨre ãpêrã Jesu yeé kitire werekã́ tɨ'ókɨ niîwĩ. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ werê tɨ'saro me'ra, diakɨ̃hɨ́ niisé me'ra ãpêrãre Jesu yeé kitire werê turiakɨ niîwĩ. Tohô weemígɨ, João kɨ̃ɨ̂ masaré wamê yee'ke di'akɨ̃re masîkɨ niîwĩ. Espírito Santo kɨ̃ɨ̂ dihatá'ke pe'ere masîtikɨ niîwĩ.

²⁶ Kɨ̃ɨ̂ neê uiró mariró wãkû tutuaro me'ra Judeu masa naâ nererí wi'ipɨ Jesu yeé kitire werêkɨ niîwĩ. Be'ró Priscila, Áquila tɨ'ókãrã niîwã kɨ̃ɨ̂ weresére. Teeré werekã́ tɨ'órã, kɨ̃ɨ̂re naa yaá wi'ipɨ miáakãrã niîwã. Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂re ãyuró Jesu yeé kitire kɨ̃ɨ̂ masîtimi'kere diakɨ̃hɨ́ nɨ'kokãrã niîwã.

²⁷ Be'ró Apolo “Acaiapɨ wa'â sĩ'risa'” niikã́ tɨ'órã, Éfesokãharã Jesuré ẽho peórã kɨ̃ɨ̂re papéra ohâ basakãrã niîwã. Tii pũríre Acaiakãharã Jesuré ẽho peórãpɨre ohâ o'okãrã niîwã. A'tîro niî ohâkãrã niîwã: “Ãyuró yẽ'êya Apolo kɨ̃ɨ̂ toopɨ́ ehakã́”, niî ohâ o'okãrã niîwã. Õ'âkɨ̃hɨ toó Acaiakãharãre naâre ma'ígɨ, kɨ̃ɨ̂ makɨ́ Jesuré ẽho peókã weékɨ niîwĩ. Naâreta Apolo kɨ̃ɨ̂ bu'esé me'ra Acaiapɨ ehâgɨ, wãkû tutuase o'ô nemokɨ niîwĩ.

²⁸ Kɨ̃ɨ̂ niî pe'tirã ĩ'yóropɨ Judeu masare kɨ̃ɨ̂ werê me'rise me'ra dokâ ke'a mɨhakã weékɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ yeekãhase ohâka pũripɨ bu'ê, naâre werêkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ besé'kɨ marî yoakã́ yuû kue'kɨ niîmi Jesu, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ ãyuró diakɨ̃hɨ́ bu'ê werê me'rikã, kɨ̃ɨ̂re naâ mehêkã niî masitikãrã niîwã.

19

¹ Apolo Corintopɨ niirí kura Paulo pe'e ɨ'mɨáse bu'upare yɨ'rɨáa, Éfesopɨre ehâkɨ niîwĩ. Toopɨ́ ãpêrã Jesuré ẽho peórãre boka ehákɨ niîwĩ.

² Naâre sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Mɨsâ Jesuré ẽho peórã, Espírito Santore yẽ'êri? niîkɨ niîwĩ. Naâ yɨ'tíkãrã niîwã: —Yẽ'êtiwɨ. Ɨ̃sâ “Espírito Santo niîsami” niikã́ tɨ'otírã niîkãti, niîkãrã niîwã.

³ —Too pũríkãre mɨsâ wamê yee no'orã, yẽ'e nohó me'ra wamê yee no'ori? niî, naâre sẽrí yã'a nemokɨ niîwĩ Paulo. —João kɨ̃ɨ̂ bu'ê wamê yeero nohota ɨ̃sâre wamê yeewã, niîkãrã niîwã.

⁴ Paulo naâre niîkɨ niîwĩ taha: —João wamê yeekɨ niîwĩ masá naâ yã'âro weeséti'kere bɨhâ weti dɨka yuúka be'ro. João a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Yɨ'ɨ̂ be'ro ni'kɨ́ a'tîgɨsami. Kɨ̃ɨ̂re ẽho peóya”, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niî werê'kɨta niîmi Jesu, niîkɨ niîwĩ Paulo.

⁵ Kɨ̃ɨ̂ naâre werê tohaka be'ro naâ Jesuré ẽho peókã ĩ'yâgɨ, wamê yeekɨ niîwĩ.

⁶ Be'ró naâ dɨpopápɨre kɨ̃ɨ yeé amûkãrire yãa peókɨ niîwĩ. Tohô weerí kurata Espírito Santo naâpɨre dihatákɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ naâre dihatákã, apêye uúkũsere uúkũ masitimi'kere uúkũ nɨ'kakãrã niîwã. Apêye kẽ'rare Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ werê dutisere kɨ̃ɨ̂ wãkusé o'oró me'ra werêkãrã niîwã.

⁷ Naâ niî pe'tirã niîrã, doze wa'tero ɨmɨá niîkãrã niîwã.

⁸ Paulo tii makápɨ niîgɨ, i'tiárã muhipũ Judeu masa naâ nererí wi'ipɨ wãkû tutuaro me'ra bu'ê sihagɨ wa'â mɨhakɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ niî pe'tirã wiôgɨ niîmi niisére naâ Jesuré ẽho peoáto niîgɨ pũûro werêkɨ niîwĩ.

⁹ Ãpêrã ni'karérã tií wi'ipɨ niirã́ kɨ̃ɨ̂ weresére tɨ'ó tɨ'satikãrã niîwã. Neê ẽho peótikãrã niîwã. Jesu yeékãhasere masá naâ tɨ'óropɨ yã'âro buhíkã'kãrã niîwã. Tohô weégɨ Paulo naâ me'ra niîmi'kɨ kõ'â wiha wa'âkɨ niîwĩ. Niî pe'tirã Jesuré ẽho peórãre kɨ̃ɨ̂ me'ra tií wi'ipɨ niirã́re pihî wihakɨ niîwĩ. Be'ró kɨ̃ɨ̂ ɨmɨ̂kohori nɨkɨ Tirano wamêtigɨ yaá wi'i bu'erí wi'ipɨ masaré bu'êkɨ niîwĩ.

¹⁰ Pɨá kɨ'ma bu'êkɨ niîwĩ. Tohô weérã tií di'ta Ásiakãharã tɨ'ó pe'tikã'kãrã niîwã Jesu yeé kitire. Judeu masa, ãpêrã Judeu masa niîtirã kẽ'ra tɨ'ókãrã niîwã kɨ̃ɨ̂ weresére.

¹¹ Paulo tii makápɨ niikã́, Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ me'rata pehé ãyusé weé ĩ'yo mɨhakɨ niîwĩ.

¹² Tohô weégɨ Paulo kɨ̃ɨ̂ basi wa'âtimikã, ãpêrã kɨ̃ɨ yeé su'tí bu'îkãhase tuu weé kũu'ke su'tire, kɨ̃ɨ yeé nesurire miáa mɨhakãrã niîwã do'âtirã tiro, wãtiâ sãháa no'o'kãrã tiropɨ. Teé me'ra do'âtimi'kãrã yɨ'rɨá mɨhakãrã niîwã. Wãtiâ sãháa no'o'kãrãre kõ'â wĩro mɨha no'okãrã niîwã.

¹⁴

¹³ Tiîtareta ãpêrã masá wãtiâ kõ'â wĩro sihari masa Éfesopɨre etâkãrã niîwã. Naâ sete niîkãrã niîwã. Ceva wamêtigɨ põ'ra ni'kɨ́ põ'rata niîkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ ni'kɨ́ Judeu masa sacerdotea wiôgɨ niîkɨ niîwĩ. Naâ Jesuré ẽho peótimirã, Paulo weeró noho naá kẽ'ra Jesu wamére pisû tĩharã, wãtiâre kõ'â wĩro sĩ'rimikãrã niîwã. Tohô weérã wãtiâ sãháa no'o'kãrãre kõ'â wĩrorãtirã a'tîro niîkãrã niîwã: —Wãtiâ mɨsâ masapɨ́re niirã́re wiháa duti' Jesu, Paulo kɨ̃ɨ̂ werê sihagɨ wamé me'ra.

¹⁵ Naâ tohô niikã́, wãtî naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ Jesuré masî'. Paulo kẽ'rare masî'. Mɨsâ pũrikãre masîtisa'. Noa nohó niîti mɨsâ? niîkɨ niîwĩ.

¹⁶ Naâre tohô niîka be'ro masɨ́ wãtî sãháa no'o'kɨ naâre bu'pu kehé pehakɨ niîwĩ. Naâre ɨpɨ́tɨ paâkɨ niîwĩ. Kamî da're, naa yeé su'tiré paâ tɨ̃'re pe'okã'kɨ niîwĩ. Ni'kâ pee naâre paâkã'kɨ niîwĩ. Naâ pe'e neê a'metíkãrã niîwã. Naâ su'ti marírã oma wihá wa'âkãrã niîwã tií wi'ipɨ niî'kãrã.

¹⁷ Tii maká Éfesopɨ niirã́ Judeu masa, ãpêrã Judeu masa niîtirã niî pe'tirã tɨ'ó se'sa wa'âkãrã niîwã tohô wa'asére. Teeré tɨ'ó ɨkɨá, Jesuré wio pesáse me'ra wãkusétikãrã niîwã.

¹⁸ Tohô weérã pãharã́ masá Jesuré ẽho peórã, masá naâ tɨ'óropɨ werê yɨ'rɨkãrã niîwã naâ too dɨpóropɨ masaré dohórẽ'seti'kere, naâ yaî weeró noho niiséti'kere.

¹⁹ Pãharã́ tohô weé'kãrã papérare naâ tee nohó bu'ê'ke turirire masá naâ ĩ'yóropɨ ɨ̃hâ kõ'a pe'okã'kãrã niîwã. Naâ ɨ̃hâ'ke turiri wapatíro naâ ba'pâ keokã, cinquenta mil niyéru kuhiri wapa bɨhɨ́se kuhiri wiháakaro niîwɨ.

²⁰ Tohô weé Jesuré pãharã́ ẽho peó nemokãrã niîwã. Kɨ̃ɨ yeé kiti niî pe'tiropɨ se'sâkaro niîwɨ.

²¹ Be'ró Paulo wãkûkɨ niîwĩ: “Yɨ'ɨ̂ Jerusalẽ́pɨ toháagɨti. Toopɨ́ wa'âgɨ, Macedônia, Acaia di'tapɨ yɨ'rɨágɨti. Jerusalẽ́re kã'ró niî keho, yɨ'rɨágɨti taha Romare ĩ'yâ sihagɨ wa'âgɨ”, niîkɨ niîwĩ Paulo.

²² Tohô weégɨ pɨárã kɨ̃ɨ̂re wee tamúrãre Timóteo, Erastore Macedôniapɨ o'ôo' yuu mɨ'takɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ pe'e Ásia di'tapɨta tohákã'kɨ niîwĩ. Éfesopɨ kumûkã wa'â'ke niî'

²³ Tiîtareta Paulo kɨ̃ɨ̂ Éfesopɨ niikã́, Jesuré pãharã́ ẽho peóse bu'iri pũûro kumûkã wa'âkaro niîwɨ.

²⁴ Teé kumûkãre wã'kókɨ niîwĩ ni'kɨ́ Demétrio wamêtigɨ. Kɨ̃ɨ̂ así pa'ase prata wamêtisere da'rarí masɨ niîkɨ niîwĩ. Teé así pa'ase me'ra Diana wamêtigore naâ ẽho peóse wi'seriakãre yeê, duâ mɨhakɨ niîwĩ. Diana naâ ẽho peógo naâ yeê'ko niîko niîwõ. Teé wi'seriakãre duarã́ Demétrio, ãpêrã kɨ̃ɨ̂ me'ra da'rá ko'terã pahiró wapá ta'a mɨhakãrã niîwã.

²⁵ Be'ró pãharã́ Jesuré ẽho peókã ĩ'yâgɨ, kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã, ãpêrã naâ weeró noho da'rasétirãre neêo kũukɨ niîwĩ. Naâ nerêka be'ro naâre niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ ãyuró masî'. Marî a'té da'rasétise me'ra ãyuró wapá ta'a niîkã'.

²⁶ Mɨsá kẽ'ra Paulo weresére tɨ'ó yã'aya. Marî ẽho peórã masá naâ yeê'kãrãre “katisé kɨorã́ meheta niîma. Õ'âkɨ̃hɨ weeró noho niîtima”, niî werê sihagɨ weemí. Kɨ̃ɨ̂ tohô weresére a'tokãhárã pãharã́ ẽho peórã weemá. A'tokãhárã di'akɨ̃ ẽho peósetirã weetíma. Pãharã́ ẽho peórã weemá. A'tí di'ta Ásiakãharã kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ weresére ẽho peóma.

²⁷ Tohô weéro marîre a'té wio pesá butia'. Marî da'rasére masá yã'âro wãkûrãsama. Teeré duutírãsama. Apêye kẽ'rare marî ẽho peógo ãyú butia'go yaá wi'i mehô niirí wi'i tohákã'rosa'. A'tóka terore Ásiakãharã, niî pe'tirokãharã koôre ẽho peóma. Masá Paulo weresére ẽho peórã, siâpe me'ra koôre ẽho peó du'ukã'rãsama, niîkɨ niîwĩ Demétrio.

²⁸ Naâ kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, ɨpɨ́tɨ uâ, karíkũkãrã niîwã: —Diana Éfesokãharã wiôgo ãyú butia'go niîmo.

²⁹ Ãpêrã kẽ'ra teeré tɨ'ó, toó niirã́ waroa ãyuró karíkũ se'sa wa'âkãrã niîwã. Tohô karíkũrãta Gaio, Aristarco wamêtirãre yẽ'ê, soharó me'ra wehê wã'kakãrã niîwã pahirí wi'i tii makákãharã naâ nererí wi'ipɨ. Naâ Macedôniakãharã Paulo me'ra sihâ'kãrã niîkãrã niîwã.

³⁰ Paulo kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ basi masá pãharã́ tiropɨ naâ me'ra uúkũgɨ wa'âgɨ wa'â sĩ'rimikɨ niîwĩ. Ãpêrã Jesuré ẽho peórã pe'e kɨ̃ɨ̂re wẽhe boósama niîrã, neê du'óo'tikãrã niîwã.

³¹ Ãpêrã kẽ'ra Ásiakãharã wiôrã Paulo me'rakãharã kití o'ôo'kãrã niîwã kɨ̃ɨ̂re: —Masá pãharã́ wa'teropɨ neê wa'âtikã'ato, niî kití o'ôo'kãrã niîwã.

³² Naâ toopɨ́ nererã́ mehêkã di'akɨ̃ no'ó naâ ɨaró karíkũ ma'akã'kãrã niîwã. Naâ de'ró weerã́tirã a'topɨ́ marî nerêti? niisére neê masîtikãrã niîwã.

³³ Naâ pãharã́ tií wi'ipɨ niirí kurata masá ĩ'yóropɨ Judeu masa naâ akawerégɨ Alexandre wamêtigɨre tuu kehé nɨ'kokãrã niîwã. Toó karíkũrãre wereáto niîrã tohô weékãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ naâre di'ta marí dutigɨ amûkãre yũû morokɨ niîwĩ. Ɨ̃sâ Judeu masa bu'îri moó' niisére werê sĩ'rimikɨ niîwĩ. “Paulo kɨ̃ɨ̂ werê sihase ɨ̃sa yeékãhase meheta niî'”, niî sĩ'rimikɨ niîwĩ.

³⁴ Naâ kɨ̃ɨ̂re Judeu masɨ niîmi niî ĩ'yâ masirã, ã'rí kẽ'ra Dianare ẽho peótisami niîrã, maatá ni'kâro me'ra karíkũ mahakãrã niîwã: —Diana Éfesokãharã wiôgo ãyú butia'go niîmo. Pɨá hora teeré tohô karíkũ nu'kukã'kãrã niîwã.

³⁵ Be'ró ni'kɨ́ tii makákãharã wiôgɨpɨ naâre di'ta maríkã weékɨ niîwĩ. Naâre niîkɨ niîwĩ: —Marî a'ti maká Éfesokãharã Diana ãyú butia'go ẽho peóri wi'ire ko'terã́ niî'. Koô bahusé weeró noho yeê'kere ɨ'mɨ̂sepɨ diháti'kere ko'terã́ niî'. Niî pe'tirokãharã a'teré masîsama.

³⁶ Neê ni'kɨ́ “Mɨsâ teeré ko'terã́ nií wee'”, niî masitisami marîre. Tohô weérã mɨsâ uasére toô kã'rota du'uyá. Diakɨ̃hɨ́ wãkû mɨ'tatimirã, yã'âro weetíkã'ya.

³⁷ Ã'rá mɨsâ miíti'kãrã apêye nohoakã marî ẽho peóse wi'serikãhasere neê yahatíkãrã niiáma. Marî ẽho peógore yabîtikãrã niiáma. Naâ weetímikã, mɨsâ naâre mehô waro miítikãrã niiápɨ.

³⁸ Demétrio, kɨ̃ɨ̂ me'ra da'rarã́ ãpêrã masaré werê sãa sĩ'rirã, marîre bese wɨáropɨ werê sãarã wa'aáto. Teé niiáteheta na'îro beserí masa beserã́ niiáma.

³⁹ No'ó apêye noho mɨsâ ɨasére sẽrí sĩ'rirã, wiôrã naâ a'ti makákãharãre nerê dutikã, mɨsâ ɨasére uúkũya.

⁴⁰ Ni'kakã́ marî karíkũ'kere romano masa wiôrã “Marîre yɨ'rɨ́ nɨ'karã weesamá”, niî wãkûrãsama. Marî tohô karíkũro bahuró karíkũ ma'akãrã weeápɨ. Tohô weérã romano masa naâ werê sãakã, marîre de'ró niî yɨ'titá basiótisa', niîkɨ niîwĩ Éfesokãharã wiôgɨ.

⁴¹ A'té uúkũ yapatí, “Toô kã'rota niî'”, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ “Mɨsa yeé wi'seripɨ wa'âya” niikã́ tɨ'órã, wiháaste pe'tia wa'âkãrã niîwã.

20

¹ Kumûkã pe'tíka be'ro Paulo Jesuré ẽho peórãre werê kasa nɨ'kogɨti pihîokɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ werêka be'ro naâre we'êriti, wa'â wa'âkɨ niîwĩ Macedônia di'tapɨ.

² Tookãháse makaripɨ yɨ'rɨágɨ, tookãhárãre kɨ̃ɨ̂ weresé me'ra nemoró wãkû tutuase o'ô nemo wã'kakɨ niîwĩ. Tohô weé wã'ka, ehâkɨ niîwĩ Grécia di'tapɨre.

³ Toopɨ́ i'tiá muhipũ tookãhárã me'ra tohákɨ niîwĩ. Be'ró kɨ̃ɨ̂ Síriapɨ yukɨ̂sɨ me'ra wa'âgɨti weemígɨ, kití tɨ'ókɨ niîwĩ Judeu masa mɨ'ɨ̂re wẽherã́tirã weeáma niisé kitire. Tohô weégɨ “Meharó yɨ'ɨ̂ a'tîka ma'a Macedôniapɨta wa'âgɨti taha”, niî wãkûkɨ niîwĩ.

⁴ Kɨ̃ɨ̂ wa'akã́, kɨ̃ɨ̂ me'ra wa'âkãrã niîwã Beréiakɨ̃hɨ Sópater wamêtigɨ, Tessalônicakãharã pɨárã Segundo, Aristarco wamêtirã. Tohô niikã́ Derbekɨ̃hɨ Gaio wamêtigɨ wa'âkɨ niîwĩ. Ãpí Timóteo, ãpêrã Ásiakãharã pɨárã Tíquico, Trófimo wamêtirã wa'âkãrã niîwã. Be'ró Filipopɨre etâwã. Yɨ'ɨ̂ Luca kẽ'ra Filipopɨ niî'kɨ wa'âwɨ taha naâ me'ra.

⁵ Naâ ɨ̃sâ dɨporo Filipopɨ niî'kãrã wihá wã'kawã. Ɨ̃sâre Trôadepɨ ko'têkãrã niîwã.

⁶ Pãú bɨkɨasé me'ra moretíka ba'arí bosê nɨmɨ be'ro ɨ̃sá kẽ'ra Paulo me'ra naâre siru tuúwɨ Filipopɨ niî'kãrã. Tohô siru tuú wã'karã, yukɨ̂sɨ me'ra naâ wa'â'karopɨta ɨ̃sá kẽ'ra wa'âwɨ. Wa'â, ni'kâmukãse nɨmɨri be'ro Trôadepɨre ehâwɨ. Toopɨ́ ɨ̃sâ me'rakãharã ɨ̃sâre põo tẽríwã. Toopɨ́re ni'kâ semana tohá ni'iwɨ. Paulo Trôadepɨ bɨrɨ̂ diha wẽrî'kɨpɨre masó'ke niî'

⁷ Soorí nɨmɨ yamîpɨ põo tẽrírãtirã nerêwɨ. Paulo põo tẽriátoho dɨporo masaré bu'êwĩ. Kɨ̃ɨ̂ ape nɨmɨ́ wa'âgɨti wee yuúgɨ, naâre yoakã́ bu'êwĩ. Teê yamî dekopɨ bu'ê du'uwĩ.

⁹

⁸ Ɨ̃sâ i'tiá kasâtiri wi'i bu'îkãha tũkupɨ nerêwɨ. Tii tũkúpɨre pehé sĩ'óo'sepa niîwɨ. Ni'kɨ́ ma'mɨ̂ Êutico wamêtigɨ janela sopepɨ duhîwĩ. Paulo yoakã́ uúkũ yuukã, kɨ̃ɨ̂re wɨhá ehâ yɨ'rɨakaro niîwɨ. Kɨ̃ɨ̂ kãrí yɨ'rɨ, bɨrɨ̂ diha wa'âwĩ nukûkãpɨ. Tii tũkúpɨ niî'kãrã kɨ̃ɨ̂ tiropɨ diháa, kɨ̃ɨ̂ wẽrî'kɨpɨre wehê wã'ko dɨpowã.

¹⁰ Paulo kẽ'ra diháa, mu'rí ke'a, kɨ̃ɨ̂re paâ bɨ'a wehê wã'kowĩ. “Katîmi yuhûpɨ. Wãkû ke'titikã'ya”, niîwĩ.

¹¹ Paulo kɨ̃ɨ̂re masóka be'ro ɨ̃sâ opâturi mɨhâwɨ tii tũkúpɨta taha. Kɨ̃ɨ̂ ɨ̃sâre sɨ'orí põo tẽríse o'ô, uúkũ nemowĩ taha teê bo'rêa mɨhatikãpɨ. Be'ró werê toha nɨ'ko, wiháa wa'âwĩ.

¹² Kɨ̃ɨ̂ wa'âka be'ro Êutico wẽrî'kɨpɨ masá'kɨre toopɨ́ nerê'kãrã kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ miáawã. Kɨ̃ɨ̂ masakã́, naâ pũûro e'katíse me'ra tohawã́. Paulo kẽ'ra Trôadepɨ niî'kãrã Mileto wamêtiri makapɨ wa'â'ke niî'

¹³ Be'ró Paulo ɨ̃sâre Trôadepɨ niirã́re diâpɨ wa'â yuu dutiwĩ Assô wamêtiri makapɨ. Tohô weérã toopɨ́ wa'âwɨ. Paulo kɨ̃ɨ̂ wa'â sĩ'ri'karo nohota ma'âpɨ wa'âkɨ niîwĩ.

¹⁴ Ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂re Assôpɨ boka ehá, kɨ̃ɨ̂ ɨ̃sâ me'ra diâpɨ wa'âwĩ. Be'ró taha ɨ̃sâ Mitilene wamêtiri makapɨ wa'âwɨ.

¹⁵ Toopɨ́ ehâ, ape nɨmɨ́ yɨ'rɨáwɨ Quio wamêtiri nɨkɨro pɨ'topɨ. Toopɨ́ kãrí, ape nɨmɨ́ yɨ'rɨáwɨ taha. Yɨ'rɨáa, ehâwɨ Samo wamêtiri nɨkɨropɨre. Toó yɨ'rɨáa, ehâwɨ Trogílio wamêtiri makapɨ taha. Toopɨ́ kãriwɨ́. Ape nɨmɨ́ wa'â, ehâwɨ Mileto wamêtiri makapɨ.

¹⁶ Ásiapɨre yoakã́ niî sĩ'ritigɨ, “Éfesore diakɨ̃hɨ́ yɨ'rɨrã́”, niîwĩ Paulo. Kɨ̃ɨ̂ sohâ yɨ'rɨawĩ. Apé tero weégɨ kɨ̃ɨ̂re basiókã maa, Pentecoste bosê nɨmɨ dɨporo maatá Jerusalẽ́pɨre niî yuu sĩ'ri tohawĩ. Paulo Éfesokãharã Jesuré ẽho peórãre sɨ'orí niirã́re werê tɨo'ke niî'

¹⁷ Miletopɨ niîgɨta, Éfesokãharã Jesuré ẽho peórãre sɨ'orí niirã́re Paulo kití o'ôo'wĩ: —Toopɨ́re wa'á wee'. A'topɨ́ yɨ'ɨ̂re põo tẽrí uúkũrã a'tiá, niî o'ôo'wĩ.

¹⁸ Naâ etakã́ ĩ'yâ, naâre niîwĩ: —Mɨsâ ãyuró masî' yɨ'ɨ̂ mɨsâ wa'teropɨre weeséti'kere. Yɨ'ɨ̂ neê waro Ásiapɨ etâgɨ weeséti nɨ'ka'kere, teê yɨ'ɨ̂ niî tɨogɨpɨ wee yapá da'reo'kere mɨsâ ãyuró masísa'.

¹⁹ Yɨ'ɨ̂ marî wiôgɨ dutiró weegɨ́ niîgɨ, “Yɨ'ɨ̂ masiró me'ra uúkũ'”, neê niîtiwɨ. Masá Jesuré ẽho peótikã utîkãti. Yɨ'ɨ̂re Judeu masa naâ wẽhé sĩ'ri wapakã́, yɨ'ɨ̂ pi'etíkãti.

²⁰ Yɨ'ɨ̂ mɨsâ nerê wɨaropɨ, no'ó mɨsa yeé wi'seripɨ mɨsâre wee tamúse nohore ya'yiótiwɨ. Werê pe'okã'wɨ.

²¹ Judeu masare, Judeu masa niîtirã kẽ'rare a'tîro werêwɨ: “Mɨsâ yã'âro weesétisere bɨhâ weti dɨka yuúya. Jesu marî wiôgɨre ẽho peóya”, niîwɨ.

²² Yɨ'ɨ̂ ni'kâroakã Jerusalẽ́pɨ wa'âgɨ weé' Espírito Santo yɨ'ɨ̂re dutî'karo nohota. Toopɨ́ yɨ'ɨ̂re de'ró wa'aró wa'ârosa'. Masîtisa'.

²³ A'té di'akɨ̃re masî'. Niî pe'tise makaripɨ yɨ'ɨ̂ wa'asétiri nɨkɨ Espírito Santo yɨ'ɨ̂re werêwĩ: “Masá mɨ'ɨ̂re bu'îri da'rerí wi'ipɨ sõróo, mɨ'ɨ̂re pi'etíkã weerã́sama”, niî werê yuuwĩ.

²⁴ Naâ yɨ'ɨ̂re tohô weerã́sama niîmigɨ, wãkû ke'ti wee'. Yɨ'ɨ̂ katirí ɨmɨ̂kohore ma'í wee'. Marî wiôgɨ Jesu kɨ̃ɨ̂ da'rasé kũû'ke pũrikãre pe'ó sĩ'risa'. Õ'âkɨ̃hɨ masá niî pe'tirãre ma'imí niisé kitire werê dutiwĩ yɨ'ɨ̂re.

²⁵ Yɨ'ɨ̂ mɨsâ tiropɨ niîgɨ, Õ'âkɨ̃hɨ niî pe'tirã wiôgɨ niîmi niisé kitire werê sihawɨ. Ni'kâroakãre “Mɨsâ neê ni'kɨ́ yɨ'ɨ̂re ĩ'yâ nemosome maha”, niî tɨ'ó yã'asa'.

²⁷

²⁶ Yeé bu'îri meheta niîrosa' mɨsâ ɨ'mɨ̂sepɨ wa'âtikã. Yɨ'ɨ̂ mɨsâre teé niiátehereta werê pe'okã'wɨ. Niî pe'tise Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre werê duti'kere neê kã'roákã ya'yiótiwɨ.

²⁸ Mɨsâ basi pe'e ko'têya. Éfesopɨ toháarã, ãpêrã Espírito Santo mɨsâre ko'tê duti no'o'kãrã kẽ'rare ko'têya. Õ'âkɨ̃hɨ makɨ wẽrisé me'ra naá kẽ'ra marî weeró nohota kɨ̃ɨ̂ põ'rá niîma. Tohô weérã naâre ovelha ko'terã́ naa yarã́ ovelhare ãyuró ko'terã́ weeró nohota ãyuró ko'têya.

²⁹ Yɨ'ɨ̂ wa'âka be'ro ãpêrã niî soorã a'tîrãsama. Yaîwa ovelhare ba'â'karo weeró noho mɨsâ Jesuré ẽho peómi'kere pe'tikã́ weé sĩ'rirãsama.

³⁰ Mɨsâ tiro niirã́ kẽ'ra Jesuré ẽho peórãre naâ bu'esé pe'ere siru tuuáto niîrã niî soose wã'korã́sama.

³¹ Tohô weérã mɨsâ naâ niî soori niîrã, ãyuró ko'têya. Wãkûya. I'tiá kɨ'ma ɨmɨ̂kohori, yamîri niî pe'tirã mɨsâ nɨkɨre utisé me'ra bu'êwɨ.

³² Ni'kâroakãre maha mɨsâre ko'teáto niîgɨ yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨre sẽri basá kũugɨti. Kɨ̃ɨ yeékãhase kitire tɨ'órã, mɨsâ masîrãsa' Õ'âkɨ̃hɨ masaré ma'isére. Kɨ̃ɨ̂ mɨsâre tutuakã́ weegɨ́sami. Õ'âkɨ̃hɨ “Niî pe'tirã yɨ'ɨ̂ besé'kãrãre ãyusé o'ôgɨti”, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ niî'karo nohota mɨsâre o'ôgɨsami.

³³ Yɨ'ɨ̂ neê ɨotíwɨ ãpêrã yee niyérure, naa yeé su'tiré.

³⁴ Mɨsâ ãyuró masî'. Yɨ'ɨ̂ basi da'rasé wapa me'ra niî pe'tise yɨ'ɨ̂, yɨ'ɨ̂ me'rakãharã ɨasé nohore bokawɨ́.

³⁵ Yɨ'ɨ̂ tohô weégɨ, ãpêrãre wee tamúsere mɨsâre ĩ'yowɨ́. Marî tohô da'ra tĩhárãta, pahasé kɨorãre wee tamúro ɨá'. Wãkûya Jesu marî wiôgɨ kɨ̃ɨ̂ niî'kere. “Apêye noho o'ogɨ́ pe'e yẽ'egɨ́ nemoró e'katísami”, niîkɨ niîwĩ Jesu, niî werê tɨowĩ Paulo Éfesokãharã Jesuré ẽho peórãre sɨ'orí niirã́re.

³⁶ A'teré tohô niî toha nɨ'ko, Paulo naâ niî pe'tirã me'ra ehâ ke'a, Õ'âkɨ̃hɨre sẽriwĩ́.

³⁷ Õ'âkɨ̃hɨre sẽrí toha, naâ niî pe'tirã utî tĩharã, pũûro ma'isé me'ra kɨ̃ɨ̂re paâ bɨ'a, we'êriti tɨowã.

³⁸ Naâ “Mɨsâ yɨ'ɨ̂re ĩ'yâ nemosome maha” niikã́ tɨ'ó'kãrã niî tĩharã, pũûro bɨhâ wetirã tohawã́. Be'ró kɨ̃ɨ̂re petâ yukɨ̂sɨpɨ tuu soówã.

21

¹ Éfesokãharã Jesuré ẽho peórãre sɨ'orí niirã́re we'êriti tɨo, yukɨ̂sɨ a'mé do'kawɨhopɨ mɨhâ sãha, wa'â wa'âwɨ. Wa'â, diakɨ̃hɨ́ pẽ'a eháwɨ Cós wamêtiri makapɨ. Toopɨ́ kãrí, ape nɨmɨ́ yɨ'rɨáwɨ Rode wamêtiri makapɨ. Tii makáre yɨ'rɨáa, ehâwɨ Pátara wamêtiri makapɨ taha.

² Toopɨ́ta ɨ̃sâ apêwɨ me'ra Fenícia tiro wa'apɨhɨ́pɨ mɨhâ sãha, wa'â wa'âwɨ.

³ Wa'â, Chipre nɨkɨrore ĩ'yâ wã'ka, tii nɨkɨ́ro kũûpe' pe'e tohawɨ́. Toó yɨ'rɨáa, Síria di'tapɨre etâwɨ. Etâ, Tiro wamêtiri makapɨ maháawɨ. Toopɨ́ tiwɨ́ da'rarã́ apeká naâ durê dihokã, ɨ̃sá kẽ'ra tiwɨpɨ́ sãyâ'kãrã diháawɨ.

⁴ Toopɨ́ ɨ̃sâ Jesuré ẽho peórãre boka eháwɨ. Naâ me'ra ni'kâ semana tohá ni'iwɨ. Naâ Espírito Santo masisé o'ô no'o'kãrã Paulore “Mɨ'ɨ̂ Jerusalẽ́pɨ wa'âtikã'ya mɨ'ɨ̂re wẽherí”, niî werêwã.

⁵ Naâ tohô niîmikã, ɨ̃sâ “Tiikése nɨmɨri toharã́ti” niîka be'ro wa'â wa'âwɨ taha. Ɨ̃sâre niî pe'tirã, naâ nɨmosã́ numia, naâ põ'rá ba'pâti tɨowã petâpɨ. Ɨ̃sâ niî pe'tirã nukûporopɨ ehâ ke'a, Õ'âkɨ̃hɨre sẽriwɨ́.

⁶ Sẽrí toha we'êriti, ɨ̃sâ yukɨ̂sɨpɨ mɨhâ sãhawɨ. Naâ pe'e kẽ'ra naa yeé wi'seripɨ toháa wa'âwã.

⁷ Ɨ̃sâ Tiro wamêtiri makapɨ niî'kãrã yɨ'rɨáa, etâwɨ taha Ptolemaida wamêtiri makapɨ. Toopɨ́ Jesuré ẽho peórãre a'mêri boka ehá uúkũwɨ. Ni'kâ nɨmɨ naâ me'ra tohawɨ́.

⁸ Ape nɨmɨ́ yɨ'rɨáa, etâwɨ taha Cesaréiapɨre. Toopɨ́re etâ, ɨ̃sâ Filipe Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê kusiagɨ yaá wi'ipɨ kãriwɨ́. Kɨ̃ɨ̂ me'ra toopɨ́ tohákã'wɨ. Filipe too dɨpóro Jerusalẽ́pɨre ãpêrã seis me'ra ba'asé etiákɨhɨ naâ bese kũú'kɨ niîwĩ.

⁹ Kɨ̃ɨ̂ me'ra kɨ̃ɨ̂ põ'ra numiá ba'pâritirã numia marâpɨ sɨmɨa moorã́ niîwã. Naâ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ uúkũ'kere werê turiarã niîwã.

¹⁰ Ɨ̃sâ pehête nɨmɨri niîka be'ro ni'kɨ́ Judéiakɨ̃hɨ Ágabo wamêtigɨ etâwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ uúkũ'kere werê turiagɨ niîwĩ.

¹¹ Ɨ̃sâ tiro ehâ, Paulo yaa daá ehêri turi daare miî, kɨ̃ɨ̂ basi kɨ̃ɨ yeé amûkãri, kɨ̃ɨ yeé dɨ'pôkãripɨ dɨ'tewĩ́. Dɨ'té toha, ɨ̃sâre niîwĩ: —Espírito Santo a'tîro niiámi yɨ'ɨ̂re: “Mɨ'ɨ̂ a'ti daá me'ra dɨ'té'karo weeró noho Judeu masa Jerusalẽ́pɨ a'ti daá wiôgɨre dɨ'terã́sama. Naâ Judeu masa niîtirãre o'ôrãsama kɨ̃ɨ̂re yã'âro wee dutírã”, niiámi Espírito Santo, niîwĩ Ágabo.

¹² Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, ɨ̃sâ, ãpêrã Cesaréiakãharã Paulore “Neê Jerusalẽ́pɨ wa'âtikã'ya”, niîmiwɨ.

¹³ Kɨ̃ɨ̂ pe'e ɨ̃sâre niîwĩ: —Mɨsâ neê utîtikã'ya. Yɨ'ɨ̂re tohô weérã, ɨpɨ́tɨ bɨhâ wetise o'ôrã weé'. Naâ yɨ'ɨ̂re dɨ'té sĩ'rikã, yɨ'ɨ̂ naâre “Dɨ'tetíkã'ya”, niîsome. Jerusalẽ́pɨ naâ yɨ'ɨ̂re Jesu yeé bu'iri wẽhé sĩ'rikã, yɨ'ɨ̂ e'katíse me'ra wẽrîgɨti, niîwĩ Paulo.

¹⁴ Ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂re de'ró ka'mú ta'a masiti, Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ de'ró ɨaró weeáto niîrã tohô du'úkã'wɨ.

¹⁵ Be'ró ɨ̃sâ, ɨ̃sa yeé durê, Jerusalẽ́pɨ wa'â wa'âwɨ.

¹⁶ Ãpêrã pehêterã toó Cesaréiakãharã, Jesuré ẽho peórã ɨ̃sâre ba'pâti wã'kawã. Ni'kɨ́ naâ me'ra Menasṍ wamêtigɨ yoakã́ Jesuré ẽho peósetigɨ Chipre nɨkɨrokɨ̃hɨ niîwĩ. Jerusalẽ́pɨre ɨ̃sâ kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ kãrirã́ wa'âwɨ. Paulo Jerusalẽ́pɨ Tiago, ãpêrã Jesuré ẽho peórã sɨ'orí niirã́ me'ra uúkũ'ke niî'

¹⁷ Ɨ̃sâ Jerusalẽ́pɨre etakã́, ɨ̃sâre Jesuré ẽho peórã e'katíse me'ra põo tẽríwã.

¹⁸ Ɨ̃sâ etâka nɨmɨ ape nɨmɨ́ pe'e Paulo Tiagore ĩ'yâgɨ wa'âgɨ ɨ̃sâ me'ra wa'âwĩ. Toopɨ́re niî pe'tirã Jesuré ẽho peórãre sɨ'orí niirã́ kɨ̃ɨ̂ me'ra niîwã.

¹⁹ Paulo naâ me'ra uúkũ toha, Judeu masa niîtirã tiropɨ niî pe'tise Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ me'ra weé'kere ni'karé tee nɨkɨ́ werê bɨrowĩ.

²⁰ Naâre tohô niî werêka be'ro Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú butia'gɨ niî'” niîwã. Be'ró Paulore niîwã: —Mɨ'ɨ̂ ãyuró masísa'. Pãharã́ waro Judeu masa Jesuré ẽho peórã niîma. Naâ Moisé kɨ̃ɨ̂ dutî'kere niî pe'tirãre pũûro wee dutírã weemá.

²¹ Ãpêrã masá a'tîro niî uukaháma mɨ'ɨ̂re. “Mɨ'ɨ̂ Judeu masa niîtirã yaá di'tapɨ niîgɨ, Judeu masa toopɨ́ niirã́re Moisé dutî'kere wee dutítiapa'ro. Naâ põ'rá õ'rekɨhɨ́ yapa kaserore yehê kõ'a dutitiapa'ro. Tohô niikã́ marî Judeu masa weesétise noho kẽ'rare wee dutítiapa'ro”, tohô niî uukaháma ãpêrã mɨ'ɨ̂re.

²² Naâ mɨ'ɨ̂ a'topɨ́ ehaápɨ niisé kitire tɨ'órã, nerêrãsama. Too pũríkãre de'ró weé sĩ'risari?

²³ Mɨ'ɨ̂ a'tîro weekã́, ãyu boósa'. Ɨmɨá ba'pâritirã niîma a'toré. Naâ Õ'âkɨ̃hɨre “Apêye noho tohô weerã́ti”, niîkãrã niiáma.

²⁴ Naâ me'ra mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ wa'âya. Naâ Moisé dutî'karo nohota weérã weeáma. Naâ yã'âro niiséti'kere Õ'âkɨ̃hɨ naâ me'ra ãyuró e'katí dutirã dɨka yuúrã weeáma. Mɨ'ɨ́ kẽ'ra naâ weeró nohota weeyá. Niî pe'tise wa'îkɨ̃rã naâ Õ'âkɨ̃hɨre ɨ̃hâ morose wapare naâre mɨ'ɨ̂ wapa yeé basaya. Mɨ'ɨ̂ tohô weéka be'ro naâ poârire seê kõ'a dutirãsama. Niî pe'tirã Judeu masa mɨ'ɨ̂ tohô weekã́, mɨ'ɨ̂re kití “Tohô niî ma'akãrã weeápã”, niîrãsama. “Kɨ̃ɨ́ kẽ'ra Moisé dutî'kere ãyuró weegɨ́ niîmi”, niîrãsama.

²⁵ Ɨ̃sâ sõ'ó niîka teropɨ Jesuré ẽho peórã Judeu masa niîtirãre papéra dutirí pũri ohâ tohawɨ naâ weeátehere. Wa'îkɨ̃ di'i ãpêrã nohore Õ'âkɨ̃hɨ mehereta ẽho peórã naâ wẽhé ɨ̃hâ moro'kere ba'â dutitiwɨ. Niî pe'tirã wa'îkɨ̃rã yee diîre, wa'îkɨ̃rã naâ wamɨ̂taha ãrɨá sure'kãrã nohore ba'â dutitiwɨ. Ãpêrãre a'me tãrá dutitiwɨ naâ nɨmosã́ numia, naâ marapɨ́ sɨmɨa niîtirãre, niî ohâ o'owɨ Judeu masa niîtirãre, niîwã Jesuré ẽho peórãre sɨ'orí niirã́ Paulore.

²⁶ Paulo pe'e “Aɨ”, niîwĩ. Tohô weégɨ sõ'ó niîkãrã ba'pâritirãre miáa, ape nɨmɨ́ pe'e naâ yã'âro niiséti'kere du'ú dɨka yuúrã wa'ârã Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ wa'âwã. Tií wi'i Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ sãháa, Paulo sacerdotere werêkɨ niîwĩ: —Ni'kâ semana dɨ'sá' ã'rá yã'âro niiséti'kere du'ú dɨka yuuátoho. Niî tɨori nɨmɨre naâ masá nɨkɨ ovelhare wẽhé o'ôrãsama Õ'âkɨ̃hɨre, niîkɨ niîwĩ Paulo. Paulore Õ'âkɨ̃hɨ wi'i po'peapɨ niigɨ́re yẽ'ê wiháa'ke niî'

²⁷ Naâ yã'âro niiséti'kere dɨka yuú, naâ ãyuró tu'â eha boro ãpêrã Judeu masa Ásiakãharã Paulore kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ niikã́ ĩ'yâkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yârã, ãpêrã masá tií wi'ipɨ niirã́re uâro sãhakã weékãrã niîwã. Naâ kɨ̃ɨ̂re yẽ'êa, karíkũkãrã niîwã:

²⁸ —Ɨ̃sâ akawerérã, ɨ̃sâre wee tamúrã a'tiá. Ã'ritá niîmi niî pe'tiro marîre yã'âro uúkũse me'ra dohórẽ' kusia'kɨ. Kɨ̃ɨ̂ “Judeu masa yã'â niîma”, niî kusiami. “Moisé kɨ̃ɨ̂ dutî'ke wapa marí'”, niîmi. A'tí wi'i Õ'âkɨ̃hɨ wi'i kẽ'rare “Yã'â niî'”, niî bu'ê kusiagɨ weemí. Apêye maa taha grego masare a'tí wi'ipɨre mii sãhátiapĩ. Judeu masa niîtirã grego masa a'tí wi'ipɨre de'ró sãhátita basió wee'. Kɨ̃ɨ̂ a'tîro weégɨ, a'tí wi'i yã'asé marirí wi'ire dohórẽ'gɨ weeápĩ, niî werê sãakãrã niîwã.

²⁹ Naâ too dɨpóro Éfesokɨ̃hɨ Judeu masɨ niîtigɨ Trófimo wamêtigɨre Paulo me'ra niikã́ ĩ'yâkãrã niîwã makâpɨ. Tohô ĩ'yâ'kãrã niî tĩharã, naâ “Kɨ̃ɨ̂re Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ mii sãhápĩ”, niî wãkûkãrã niîmiwã.

³⁰ Naâ tohô niikã́ tɨ'órã, tii makákãharã niî pe'tirã uâro sãhawã. Tohô weérã soharó me'ra naâ oma sãhá, Paulo tiropɨ ehâ, kɨ̃ɨ̂re yẽ'ê, Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ niigɨ́re wehê wihawã teé sopé pɨ'topɨ. Be'ró maatá tií wi'i sopêrire ãyuró bi'ákã'wã kɨ̃ɨ̂ tií wi'ipɨ du'ti sãhári niîrã.

³¹ Naâ Paulore wẽherã́tirãpɨ weemíwã. Naâ wẽhé sĩ'riri kura ãpêrã masá surára wiôgɨpɨre werêrã wa'âkãrã niîwã. A'tîro niîkãrã niîwã: —Niî pe'tirã a'ti maká Jerusalẽ́kãharãre kumûkã wa'âro weeápɨ, niî werêkãrã niîwã surára wiôgɨpɨre.

³² Kɨ̃ɨ̂ tee kitíre tɨ'ógɨ, kɨ̃ɨ yarã́ surárare nerê duti, ãpêrã kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã wiôrã kẽ'rare neêo, omá wã'katikãrã niîwã naâ tiropɨ. Be'ró naâ tohô a'tikã́ ĩ'yârã, Paulore paâmi'kãrã paâ du'ukã'wã.

³³ Be'ró surára wiôgɨ Paulo tiropɨ wa'â, kɨ̃ɨ yarã́ surárare yẽ'ê duti, pɨá daa kome daári me'ra dɨ'te dutíwĩ. Tohô weé tohaka be'ro masaré “Noá niîti ã'rí? De'ró weeáti?” niî sẽrí yã'awĩ.

³⁴ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, masá pe'e ãpí mehêkã, ãpêrã kẽ'ra mehêkã no'ó ɨaró karíkũ ma'akã'wã. Tohô weégɨ surára wiôgɨ pe'e tɨ'ó su'ria wa'âwĩ. “Ã'rí a'tîro weeámi” niisére keoró masîtiwĩ. Tohô masîti, kɨ̃ɨ yarã́ surárare miáa dutiwĩ naâ surára niirí wi'ipɨ.

³⁶

³⁵ Naâ toopɨ́ kɨ̃ɨ̂re miáakã, pãharã́ masá naâre siru tuúwã. Siru tuú, pũûro karíkũwã: —Kɨ̃ɨ̂re wẽheyá, niîwã. Tohô weérã surára naa yaá wi'i sopé pɨ'to mɨhârotiro ehârã, masá “Kɨ̃ɨ̂re wẽheyá” niikã́ tɨ'órã, surára Paulore mii wɨá mɨhâawã. Paulo surára wiôgɨ me'ra kɨ̃ɨ̂ uúkũ'ke niî'

³⁷ Tií wi'ipɨ ehâ, kɨ̃ɨ̂re o'ô sõrorãtirã weerí kura Paulo surára wiôgɨre grego yee me'ra “Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂ me'ra uúkũ sĩ'risa'”, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ uúkũkã tɨ'ógɨ, surára wiôgɨ pe'e “Mɨ'ɨ̂ grego yeere masîti?

³⁸ Too pũríkãre kãrɨ̂ sõ'ó niîkɨ Egitokɨ̃hɨ masaré neêo kũu wee tĩhágɨ, romano masa wiôrã me'ra a'me kẽé'kɨ meheta niîti? Pãharã́ wẽherã́re ba'pâritisetiri mil niî'kãrãre kɨ̃ɨ̂ yukɨ́ marirópɨ miáakɨ niîwĩ. Mɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂ meheta niîti? niî sẽrí yã'akɨ niîwĩ Paulore.

³⁹ Paulo kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Nií wee'. Yɨ'ɨ̂ Judeu masɨ, Tarso wamêtiri makakɨ̃hɨ niî'. Tarso mehô niirí maka meheta niî' Cilícia di'tapɨre. Yɨ'ɨ̂ ã'rá masá me'ra uúkũ sĩ'risa', niîkɨ niîwĩ.

⁴⁰ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, surára wiôgɨ “Aɨ. Uúkũya”, niî yɨ'tíkɨ niîwĩ. Tohô weégɨ Paulo mɨhâaropɨ nu'kúgɨta, amûkã me'ra masaré di'ta marí dutiwĩ. Naâ di'ta maríkã ĩ'yâ, Paulo masaré naa yeé hebreu masa yee uúkũse me'ra uúkũwĩ.

22

¹ —Yɨ'ɨ̂ akawerérã, yɨ'ɨ̂re tɨ'oyá. Yɨ'ɨ̂ mɨsâre yeekãhásere werêgɨti mɨsâ yɨ'ɨ̂re “Bu'îri moomí” niiáto niîgɨ, niîwĩ.

² Be'ró Paulo naa yeé hebreu masa yee uúkũse me'ra uúkũkã tɨ'órã, nemoró di'ta mariáwã. Paulo naâre niîwĩ:

³ —Yɨ'ɨ̂ Judeu masɨ niî'. Cilícia di'takɨ̃hɨ, ni'kâ maka Tarso wamêtiri makapɨ bahuákɨ niîwɨ. A'ti maká Jerusalẽ́pɨ ãyuró masá tu'â eha nɨ'kowɨ. Yɨ'ɨ̂re bu'ê'kɨ Gamaliel niîwĩ. Moisé marî yẽkɨ sɨmɨáre dutî'kere niî pe'tisere bu'ê pe'okã'wɨ. Mɨsâ a'tóka terore Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ dutî'kere ãyuró weesétiro nohota yɨ'ɨ́ kẽ'ra weewɨ́.

⁴ Yɨ'ɨ̂ too dɨpóropɨre Jesuré ẽho peórãre yã'âro weékũkãti. Ehêri põ'ra ãyukã́ti teê no'ó ãpêrãre wẽhé tohagɨpɨ. Ɨmɨá, numiâre yẽ'ê, naâre bu'îri da'rerí wi'ipɨ sõróo mɨha dutikãti.

⁵ Sacerdotea wiôgɨ, niî pe'tirã Judeu masa wiôrã “Kɨ̃ɨ̂ tohôta weewĩ́”, niî masisama. Naáta yɨ'ɨ̂re papéra apo basá tĩharã o'ôo'wã Damascokãharã Judeu masa marî akawerérãre. Yɨ'ɨ̂ tii pũrí me'ra Damascokãharã Jesuré ẽho peórãre yẽ'êgɨ wa'âmiwɨ. A'ti maká Jerusalẽ́pɨ naâre miíti, bu'îri da'rêgɨti niîgɨ, tohô weemíwɨ. Paulo kɨ̃ɨ̂ dɨka yuú'ke kitire masaré werê'ke niî'

⁶ Damascopɨ yɨ'ɨ̂ ehâgɨti weerí kura daharí tero niikã́ wãkûtiro ɨ'mɨ̂sepɨ bɨpô ya'baró weeró noho yɨ'ɨ̂ tiro asisté dihati bo'rê yuua wa'âwɨ.

⁷ Tohô wa'akã́, yɨ'ɨ̂ nukûkãpɨ bɨrɨ̂ ke'a wa'âkãti. Toó be'roakã ni'kɨ́ yɨ'ɨ̂re uúkũkã tɨ'owɨ́. “Saulo, de'ró weégɨ yɨ'ɨ̂re yã'âro weégɨ weetí?” niîwĩ.

⁸ Teeré tɨ'ó, yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re yɨ'tiwɨ́: “Noá niîti mɨ'ɨ̂?” niîwɨ. Kɨ̃ɨ̂ pe'e “Yɨ'ɨ̂ Jesu Nazarékɨ̃hɨ niî'. Yɨ'ɨ̂reta yã'âro weégɨ weé'”, niîwĩ.

⁹ Yɨ'ɨ̂ me'ra wa'â'kãrã kẽ'ra teé asistésere ĩ'yâkãrã niîwã. Teeré ĩ'yârã, ɨkɨá wa'âkãrã niîwã. Yɨ'ɨ̂re kɨ̃ɨ̂ uúkũ'ke pe'ere tɨ'otíkãrã niîwã.

¹⁰ Jesu tohô niikã́ tɨ'ó, “Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ de'ró weegɨ́sari?” niî sẽrí yã'awɨ kɨ̃ɨ̂re. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂re yɨ'tiwĩ́: “Wã'kâ nɨ'kaya. Wa'âya Damascopɨ. Toopɨ́ mɨ'ɨ̂re ni'kɨ́ werêgɨsami niî pe'tise yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂re wee dutiátehere”, niî o'ôo'wĩ.

¹¹ Yɨ'ɨ̂re kɨ̃ɨ̂ asisté'ke neê kapêri bahutíkã weekã́ti. Tohô weérã yɨ'ɨ̂ me'rakãharã Damascopɨ sɨ'orí wa'ârã, yɨ'ɨ̂re tɨ̃á wã'kawã.

¹² Tii makápɨre ni'kɨ́ Anania wamêtigɨ, Moisé dutî'kere weé nu'kugɨ niîwĩ. Niî pe'tirã Judeu masa Damascopɨ niirã́ kɨ̃ɨ̂re “Ãyugɨ́ niîmi”, niî ĩ'yâwã.

¹³ Yɨ'ɨ̂ tii makápɨ etâka be'roakã Anania yɨ'ɨ̂re ĩ'yâgɨ ehâwĩ. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂re niîwĩ: “Saulo, mɨ'ɨ̂ opâturi ĩ'yâgɨsa' taha.” Kɨ̃ɨ̂ tohô niirí kurata yɨ'ɨ̂ opâturi ĩ'yâkãti taha. Tohô wa'akã́, kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâwɨ yɨ'ɨ̂ tiro nu'kugɨ́re.

¹⁴ Be'ró yɨ'ɨ̂re niîwĩ: “Õ'âkɨ̃hɨ marî yẽkɨ sɨmɨá ẽho peó'kɨ dɨporópɨ mɨ'ɨ̂re besékɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ ɨaró mɨ'ɨ̂re masiáto niî, kũûkɨ niîwĩ. Tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂ makɨ́ Jesu yã'asé moogɨ́re ĩ'yâ, kɨ̃ɨ̂ uúkũsere tɨ'oáto niîgɨ kũûkɨ niîwĩ.

¹⁵ Niî pe'tirãre niî pe'tiropɨ mɨ'ɨ̂ ĩ'yâ'kere, mɨ'ɨ̂ tɨ'ó'kere Jesu yeé kitire mɨ'ɨ̂ werê kusiagɨ wa'âgɨsa'.

¹⁶ Yẽ'e nohó pe'e basió weeti mɨ'ɨ̂re? Basió' pũrikã. Wamê yee dutiya. ‘Yɨ'ɨ̂ Jesuré ẽho peó', yɨ'ɨ̂ yã'âro weé'kere akobohóya’, niî sẽriyá Õ'âkɨ̃hɨre”, niîwĩ yɨ'ɨ̂re Anania. Paulo Judeu masa niîtirã tiropɨ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re wa'â duti'kere werê'ke niî'

¹⁷ Tohô wa'âka be'ro yɨ'ɨ̂ Damascopɨ niî'kɨ tohátiwɨ a'ti maká Jerusalẽ́pɨ. Tohatá, Õ'âkɨ̃hɨre sẽrígɨ wa'âwɨ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ.

¹⁸ Yɨ'ɨ̂ sẽrirí kura kãritímigɨ kẽ'esé weeró noho Jesuré ĩ'yâkãti. Jesu yɨ'ɨ̂re niîwĩ: “Keêro a'ti maká Jerusalẽ́re wiháaya. A'ti makákãharã yee kitíre mɨ'ɨ̂ werê sihakã, neê ẽho peósome”, niîwĩ.

¹⁹ Yɨ'ɨ̂ teeré tɨ'ó, kɨ̃ɨ̂re niîwɨ: “Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ, naâ ãyuró masîsama yeekãhásere. Niî pe'tise Judeu masa naâ neresé wi'seri nɨkɨ mɨ'ɨ̂re ẽho peórãre a'mâ sãha, naâre yẽ'ê, bu'îri da'rerí wi'ipɨ kũû, paâpe kũuwɨ.

²⁰ Estevão mɨ'ɨ yeé kiti werê'kɨre naâ wẽherí kurare yɨ'ɨ́ kẽ'ra toopɨ́ta ĩ'yâ nu'kuwɨ. Naa yeé su'tí bu'îkãhasere ko'tê basawɨ. ‘Ãyuró weérã, tohô weé bata'ma’, niî wãkuséti nu'kuwɨ”, niî werêwɨ Jesuré.

²¹ Jesu yɨ'ɨ̂re niîwĩ: “Wa'âya. Yɨ'ɨ̂ apêropɨ yoarópɨ o'ôo'gɨti weé' mɨ'ɨ̂re Judeu masa niîtirã tiropɨ”, niîwĩ.

²² A'totá Paulo uúkũsere tɨ'o tɨówã. Kɨ̃ɨ̂ “Yɨ'ɨ̂re ‘Judeu masa niîtirã tiropɨ wa'âya’ niîwĩ” niikã́ tɨ'órã, ɨpɨ́tɨ karíkũwã: —Kɨ̃ɨ̂re wẽheyá, niî karíkũwã.

²³ Karíkũ nemo, naâ uasére ĩ'yórã, naa yeé su'tí bu'îkãhasere dokêo mɨha, di'tâ mararire õrê dokesté moro mɨhawã. Paulo surára tiropɨ weeséti'ke niî'

²⁴ Naâ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, surára wiôgɨ Paulore o'ô sõrokã' dutiwĩ naa yaá wi'i po'peapɨ. Sõróo toha nɨ'ko, “De'ró weérã toô kã'ro karíkũti?” niî masî sĩ'rigɨ Paulore tãragɨ́tigɨ dɨ'te dutíkɨ niîwĩ.

²⁵ Naâ dɨ'téka be'ro Paulo surára wiôgɨ toó ko'tegɨ́re niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ romano masare bu'îri besé mɨ'tatimirã, tãratá basióti? Basiótisa'. Romano masare dutisé tohô wee dutítisa', niîkɨ niîwĩ.

²⁶ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, surára kɨ̃ɨ̂re dutî butia'gɨ pe'ere werêgɨ wa'âkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ ãyuró weeápa sĩ'iré. Romano masɨta niiámi kɨ̃ɨ̂, niîkɨ niîwĩ kɨ̃ɨ̂ wiôgɨpɨre.

²⁷ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, surára wiôgɨ Paulo tiropɨ wa'â, kɨ̃ɨ̂re “Niiróta romano masɨ niîti?” niî sẽrí yã'akɨ niîwĩ. Paulo yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Ɨ̃ɨ̂, romano masɨta niî', niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ,

²⁸ surára wiôgɨ pe'e niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂a' niyéru pahiró wapa yeéwɨ romano masɨ niisére sãhagɨ́tigɨ, niîkɨ niîwĩ. Paulo pe'e “Yɨ'ɨ̂ pũrikã maatá wi'magɨ́pɨta bahuá'kɨ niîwɨ romano masɨ niisére”, niîkɨ niîwĩ.

²⁹ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, kɨ̃ɨ̂re tãra boó'kãrã uî wiha wa'âkãrã niîwã. Naâ surára wiôgɨ kẽ'ra “Romano masɨre dɨ'te dutiásɨ” niî tĩhagɨ, uîa wa'âkɨ niîwĩ. Paulo Judeu masa wiôrã tiropɨ kɨ̃ɨ̂ niî'ke niî'

³⁰ Surára wiôgɨ ape nɨmɨ́ pe'e de'ró weérã kɨ̃ɨ̂re werê sãapari? niî masî sĩ'rigɨ, sacerdotea wiôrã, ãpêrã niî pe'tirã Judeu masa wiôrãre nerê dutikɨ niîwĩ. Tohô weégɨ Paulore naâ dɨ'té'ke kome daárire pãâ, naâ wiôrã tiropɨ pihî wã'kakɨ niîwĩ.

23

¹ Paulo wiôrãre wio pesáro me'ra ĩ'yâ põo tẽó, naâre niîkɨ niîwĩ: —Niî pe'tiro yɨ'ɨ̂ katiró põo tẽóro Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ ĩ'yóropɨ niî pe'tise kɨ̃ɨ̂ ɨaró weé nu'kukã'. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ wãkû ke'tiro mariró niîkã', niîkɨ niîwĩ.

² Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Anania sacerdotea wiôgɨ Paulo tiro nu'kurã́re kɨ̃ɨ̂ uúkũsere tɨ'ó sĩ'ritigɨ, ɨsêropɨ paâ dutikɨ niîwĩ.

³ Tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Paulo Ananiare niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ wee soóse pihagɨ niî'. Õ'âkɨ̃hɨ mɨ'ɨ̂re bu'îri da'rêgɨsami. Mɨ'ɨ̂ Moisé dutî'ke me'ra yɨ'ɨ̂re keoró beségɨ weé' niîmiti? Mɨ'ɨ̂ tohô weemígɨta, ãpêrãre yɨ'ɨ̂re paâ dutigɨ, keoró weé wee'. Moisé kɨ̃ɨ̂ dutî'kere yɨ'rɨ́ nɨ'kagɨ weé', niîkɨ niîwĩ Paulo kɨ̃ɨ̂re.

⁴ Kɨ̃ɨ̂re tohô niikã́, kɨ̃ɨ̂ tiro nu'kurã́ pe'e Paulore niîkãrã niîwã: —A'tîro yã'âro uúkũtikã'ro ɨá' sacerdotea wiôgɨ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨre, niîkãrã niîwã.

⁵ Teeré tɨ'ógɨ, Paulo naâre niîkɨ niîwĩ: —Akawerérã, kɨ̃ɨ̂ sacerdotea wiôgɨ niisére yɨ'ɨ̂ masîtiasɨ. Masîgɨ pũrikã, tohô niîti booapã. Õ'âkɨ̃hɨ ohâka pũripɨ a'tîro niî ohâ no'okaro niîwɨ: “Makâ wiôgɨre yã'âro uúkũ ko'tetikã'ya”, niîwɨ, niîkɨ niîwĩ Paulo.

⁶ Toopɨ́ niirã́ pɨá kura niîkãrã niîwã. Saduceu masa, fariseu masa niîkãrã niîwã. Naâre ĩ'yâgɨ, ɨpɨ́tɨ karíkũ boo kure uúkũkɨ niîwĩ: —Akawerérã, yɨ'ɨ́ kẽ'ra fariseu kurakɨ̃hɨta niî'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ kẽ'ra kɨ̃ɨ́ta niîmi. Masá wẽrî'kãrã be'ropɨ́ masasére yɨ'ɨ̂ ẽho peó'. Teeréta yɨ'ɨ̂re ni'kâroakãre besérã weemá, niîkɨ niîwĩ.

⁷ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, maatá fariseu masa saduceu masa me'ra naâ basi wẽrî'kãrãpɨ masasékãhasere a'mêri dɨ'sâ sookãrã niîwã. Tohô weérã naâ nererí wi'ipɨta ni'kâro me'ra niisétimi'kãrã a'mêri dɨka watía wa'âkãrã niîwã.

⁸ Saduceu masa “Masá wẽrî'kãrãpɨ masasomé. Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã, wãtiâ kẽ'ra marimá”, niî ẽho peókãrã niîwã. Fariseu masa pe'e a'tîro ẽho peókãrã niîwã: “Masá wẽrî'kãrãpɨ masarã́sama. Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã, wãtiâ kẽ'ra niîma”, niî ẽho peókãrã niîwã. A'té ẽho peóse me'ra dɨ'sâ sookãrã niîwã.

⁹ Naâ ɨpɨ́tɨ karíkũ, ni'karérã Moisé dutî'kere bu'erã́ fariseu kurakãharã wã'kâ nɨ'ka, niîkãrã niîwã: —Ã'riré neê bu'îri yã'asé boká wee'. Apé tero weégɨ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ uúkũgɨ uúkũapĩ Damasco wa'arí ma'apɨ. Tohô weérã marî Õ'âkɨ̃hɨre yɨ'rɨ́ nɨ'ka boosa' niîrã, kɨ̃ɨ̂re mehêkã niîtikã'rã.

¹⁰ Naâ ɨpɨ́tɨ karíkũ dɨ'sâ sookã ĩ'yâgɨ, surára wiôgɨ Paulore wẽherí niî uîgɨ, kɨ̃ɨ yarã́ surárare niîkɨ niîwĩ: —Paulo tiropɨ wa'â, kɨ̃ɨ̂re pihî wã'kaya marî niirí wi'ipɨ, niîkɨ niîwĩ.

¹¹ Ape nɨmɨ́ yamîpɨ Jesu Paulo tiropɨ bahuá, kɨ̃ɨ̂re uúkũkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ wãkû tutuaya. A'ti makápɨ yee kitíre uúkũ'karo nohota Romapɨ wa'âgɨ kẽ'ra, tohôta uúkũya, niîkɨ niîwĩ. Judeu masa Paulore wẽhé sĩ'rimi'ke niî'

¹² Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka yami ape nɨmɨ́ ãpêrã Judeu masa ya'yióropɨ Paulore wẽherã́ niîrã, nerê apo yuúkãrã niîwã. A'tîro niîkãrã niîwã: —Ni'kakã́ me'ra Paulore wẽhetírã, neê kã'roákã ba'âti, sĩ'rití weerã́. Kɨ̃ɨ̂re wẽhé toharãpɨ ba'â, sĩ'rirã́. Wẽhetímirã, ba'â, sĩ'rikã́ maa, Õ'âkɨ̃hɨ marîre bu'îri da'reáto, niî apo yuúkãrã niîwã.

¹³ Tohô uúkũrã quarenta yɨ'rɨóro niîkãrã niîwã.

¹⁴ Naâ tohô niî uúkũ apóka be'ro sacerdotea wiôrã, ãpêrã Judeu masa bɨkɨrã́ tiropɨ wa'â, naâre niîkãrã niîwã: —“Ɨ̃sâ Paulore wẽhetírã, neê ba'âti, sĩ'rití weerã́ti”, niî apo yuuápɨ. “Ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂re wẽhetímirã ba'â, sĩ'rikã́ maa, Õ'âkɨ̃hɨ ɨ̃sâre bu'îri da'rêgɨsami”, niiápɨ.

¹⁵ Mɨsâ, mɨsâ me'rakãharã wiôrã me'ra kití o'ôo'ya surára wiôgɨpɨre. Yamiákã Paulore mɨsâ tiropɨ miíti dutiya. “Ɨ̃sâ kɨ̃ɨ yeé kitire dɨ'pokã́pɨta ãyuró masî sĩ'risa'”, niî kití o'ôo'ya, niî soo duti o'okãrã niîmiwã. —Kɨ̃ɨ̂ a'topɨ́re etâsome. Ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂re wẽherã́ti niîrã, ma'âpɨ yuû kuerãti, niî werêkãrã niîwã wiôrãre. Wiôrã naâ tohô niikã́ tɨ'órã, “Aɨ”, niîkãrã niîwã.

¹⁶ Paulo paákɨ̃hɨ naâ tohô wẽhé sĩ'rise kitire tɨ'ógɨ, surára naâ niirí wi'ipɨ wa'â, Paulo tiropɨ ehâ, werêkɨ niîwĩ.

¹⁷ Paulo pe'e kɨ̃ɨ̂ werekã́ tɨ'ógɨ, ni'kɨ́ surára wiôgɨre pihîo, kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Ã'rí ma'mɨ̂re mɨ'ɨ̂ wiôgɨ tiropɨ pihî wã'kaya. Apêye noho weresé kɨoápɨ, niîkɨ niîwĩ.

¹⁸ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, kɨ̃ɨ̂re surára wiôgɨ tiropɨ miáa, kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Paulo marî bu'îri da'rerí wi'ipɨ kɨogɨ́ yɨ'ɨ̂re pihî tĩhagɨ, ã'riré mɨ'ɨ̂ tiropɨ o'ôo'ami. Apêye noho werêgɨtigɨ weeápɨ mɨ'ɨ̂re, niîkɨ niîwĩ.

¹⁹ Tohô weégɨ surára wiôgɨ kɨ̃ɨ̂re tɨ̃á wã'ka, masá naâ tɨ'otíropɨ sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Yẽ'e nohó weresé kɨomíti mɨ'ɨ̂? niîkɨ niîwĩ.

²⁰ Ma'mɨ̂ pe'e kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Judeu masa wiôrã Paulo yɨ'ɨ̂ pako pãá nɨmɨre yamiákã naâ tiropɨ miáa dutirãsama mɨ'ɨ̂re. “Ɨ̃sâ kɨ̃ɨ yeékãhasere dɨ'pokã́pɨta ãyuró masî sĩ'risa'” niî soorãsama.

²¹ Naâ tohô niikã́, keoró tɨ'otíkã'ya. Quarenta yɨ'rɨóro ɨmɨá Paulore yuû kuerã ma'âpɨ du'tí nu'kurãsama. “Ni'kâroakãre ɨ̃sâ Paulore wẽhetírã, neê ba'âti, sĩ'rití weerã́ti. Kɨ̃ɨ̂re wẽhé toharãpɨ ba'â, sĩ'rirã́ti”, niiáma. “Wẽhetímirã, ɨ̃sâ ba'â, sĩ'rikã́ maa, Õ'âkɨ̃hɨ ɨ̃sâre bu'îri da'rêgɨsami”, niiáma. Ãyuró apó pe'o tohakãrã niiáma naâ weeátehere. Tohô weérã naâ ni'kâroakãre mɨ'ɨ̂ “Aɨ” niisé di'akɨ̃re yuû kuerã weeáma, niîkɨ niîwĩ.

²² Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro surára wiôgɨ pe'e kɨ̃ɨ̂re we'êritigɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —“Paulore wẽhé sĩ'rise kitiré werêgɨ ehaápɨ surára wiôgɨpɨre” niî neê ãpêrãre werêtikã'ya, niî o'ôo'kɨ niîwĩ. Surára wiôgɨ Paulore Féli tiropɨ o'ôo'ke niî'

²³ Paulo paákɨ̃hɨ wa'âka be'ro surára wiôgɨ kɨ̃ɨ̂ dokakãharã pɨárãre pihîokɨ niîwĩ. —Mɨsa yarã́ surárare werê, apo yuú dutiya. Naâ ni'kakã́ yami nove niikã́ Cesaréiapɨ Paulore miáarãsama. A'tîro wa'ârãsama. Duzentos surára dɨ'pôkã me'ra wa'aáto. Setenta cavaloa me'ra pesâ wã'kaato. Duzentos yõsesé pĩhiri me'ra wa'aáto.

²⁴ Paulo kɨ̃ɨ̂ pesaáhã cavaloa kẽ'rare apo yuú dutiya. Neê apêye noho mehêkã wa'aró mariró Féli, Judéia wiôgɨ tiropɨ miáaya, niîkɨ niîwĩ surára wiôgɨ kɨ̃ɨ̂ dokakãharãre.

²⁵ Be'ró naâre kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro papéra ni'kâ pũri ohâ o'okɨ niîwĩ Félipɨre. A'tîro niî ohâ no'okaro niîwɨ tii pũrípɨre:

²⁶ “Yɨ'ɨ̂ Cláudio Lísia, mɨ'ɨ̂ Féli Judéia di'ta wiôgɨre ãyu dutí'.

²⁷ Judeu masa ã'rí Paulore yẽ'ê, wẽhé sĩ'rimikãrã niiáma. Be'ró ‘Kɨ̃ɨ̂ romano masɨ niîmi’ niikã́ tɨ'ógɨ, yɨ'ɨ̂, yarã́ surára me'ra wĩórẽ'gɨ ehâwɨ naâ wẽhe boó'kɨre.

²⁸ ‘Yẽ'e nohó bu'iri kɨ̃ɨ̂re werê sãapari?’ niî masî sĩ'rigɨ, Judeu masa wiôrã tiropɨ kɨ̃ɨ̂re miáawɨ.

²⁹ Naâ kɨ̃ɨ̂re naâ ẽho peósetise bu'iri werê sãakãrã niîwã. Neê kɨ̃ɨ̂re teé bu'iri wẽheró ɨá', bu'îri da'rerí wi'ipɨ kẽ'ra sõroró ɨá' niisé nohore bu'îri bokatísa'.

³⁰ Ãpêrã Judeu masa kɨ̃ɨ̂re wẽherã́ti niisé kitire tɨ'ógɨ, kɨ̃ɨ̂re wẽhe boósama niî wãkûgɨ, yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂ tiropɨre ã'riré o'ôo'. ‘Kɨ̃ɨ̂re a'topɨ́ werê sãa'kãrã mɨ'ɨ̂ tiropɨta wa'â, mɨ'ɨ̂re werê sãarã wa'aáto’, niîwɨ naâre. Toô kã'rota niî'”, niî ohâ o'okɨ niîwĩ surára wiôgɨ Félipɨre.

³¹ Surára kɨ̃ɨ̂ dutî'karo nohota tii yamí Paulore miáakãrã niîwã Antipátride wamêtiri makapɨ.

³² Toopɨ́ kãrí, ape nɨmɨ́ pe'e surára dɨ'pôkã me'ra wa'â'kãrã tootá mahâmi tohati a'tîtikãrã niîwã Jerusalẽ́pɨ naa yaá wi'ipɨta taha. Cavaloa me'ra wa'â'kãrã di'akɨ̃ Paulo me'ra yɨ'rɨákãrã niîwã Cesaréiapɨre.

³³ Naâ Cesaréiapɨ etâ, surára wiôgɨ ohâ o'oka pũrire wiákãrã niîwã Félire. Kɨ̃ɨ̂ tiropɨta Paulo kẽ'rare kũûkãrã niîwã.

³⁴ Féli tii pũríre bu'ê toha nɨ'ko, Paulore “No'okɨ̃hɨ́pɨ niîti mɨ'ɨ̂?” niî sẽrí yã'akɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ “Cilícia di'takɨ̃hɨ niî'” niikã́ tɨ'ógɨ,

³⁵ Féli “Mɨ'ɨ̂re werê sãa'kãrã yɨ'ɨ̂ tiropɨ etakã́, mɨ'ɨ yeé uúkũsere tɨ'ogɨ́ti”, niîkɨ niîwĩ. Be'ró Paulore surárare ko'tê dutigɨ kũûkɨ niîwĩ Herode kɨ̃ɨ̂ wee dutíka wi'ipɨ.

24

¹ Ni'kâmukãse nɨmɨri yɨ'rɨ́ka be'ro sacerdotea wiôgɨ Anania, ãpêrã Judeu masa bɨkɨrã́, ãpí masaré werê sãa'kãrãre uúkũ basagɨ Tértulo wamêtigɨ Cesaréiapɨre wa'âkãrã niîwã. Wa'â, Féli tiropɨ Paulore werê sãakãrã niîwã.

² Tohô weekã́, Féli Paulore pihîokɨ niîwĩ. Paulo naâ tiropɨ ehakã́, Tértulo kɨ̃ɨ̂re werê sãa wã'kokɨ niîwĩ. A'tîro niîkɨ niîwĩ: —Ɨ̃sâ wiôgɨ, ãyu pũríkã mɨ'ɨ̂ dutisé. Mɨ'ɨ̂ masisé me'ra ãyuró dutî masi'. Tohô weérã ɨ̃sâ a'me kẽése moó'. Ãyu pũríro niî me'rikã'. Teé mɨ'ɨ̂ da'rasé me'ra a'tí di'takãharãre ãyuró wee tamúgɨ weé'.

³ Tohô mɨ'ɨ̂ wee yuúkã, mɨ'ɨ̂re niî pe'tirokãharãpɨ “Ãyú'” niîma.

⁴ Mɨ'ɨ̂re yɨ'ɨ̂ yoakã́ kari boó sĩ'ritisa'. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ kã'ró uúkũsere tɨ'oyá.

⁵ Ã'rí kari boóse bɨkɨ niîmi. Kɨ̃ɨ̂ niî pe'tiro a'tí di'tapɨre Judeu masare uâro sãhakã wee sihágɨ weemí. Apêye maa taha Jesu Nazarékɨ̃hɨre ẽho peósetirã kurakɨ̃hɨ wiôgɨ niîmi.

⁶ Kɨ̃ɨ̂ Judeu masa niîtirãre pihî sãha sĩ'rigɨ, Õ'âkɨ̃hɨ wi'ire dohórẽ' sĩ'rimikɨ niîwĩ. Ɨ̃sâ Judeu masare dutisé tohô wee dutí wee'. Tohô weesé bu'iri kɨ̃ɨ̂re yẽ'êwɨ. Ɨ̃sâ Judeu masare bese wɨáro nohota kɨ̃ɨ̂re besé sĩ'rimiwɨ.

⁷ Ɨ̃sâ tohô weé sĩ'rikã, Cláudio Lísia surára wiôgɨ ɨ̃sâ tiro a'tî, ɨ̃sâre tutuaró me'ra e'mâ wã'ka wa'âwĩ.

⁸ Ɨ̃sâre a'tîro niîwĩ: “Mɨsâ Paulore werê sãa sĩ'rirã, mɨsâ a'tí di'ta wiôgɨ Félipɨre werê sãarã wa'âya. Féli, mɨ'ɨ̂ basita kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'are. Ɨ̃sâ diakɨ̃hɨ́ niisé me'rata kɨ̃ɨ̂re werê sãarã weé', niîkɨ niîwĩ Tértulo Félire.

⁹ Judeu masa toopɨ́ niirã́ kẽ'ra “Tértulo diakɨ̃hɨ́ta uúkũmi”, niîkãrã niîwã. Paulo Féli tiropɨ uúkũ'ke niî'

¹⁰ Be'ró Féli Paulore yũû pu'u uúkũ dutikɨ niîwĩ. Tohô weégɨ Paulo uúkũkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ yoakã́ a'tí di'tapɨre dutigɨ́ niî yuukã, yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂re masî'. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂pɨre e'katíse me'ra werêgɨti yeekãhásere.

¹¹ Doze nɨmɨrita yɨ'rɨ́' Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peógɨ a'tîgɨ yɨ'ɨ̂ Jerusalẽ́pɨ etâka be'ro. Mɨ'ɨ̂ basita ãpêrãre yɨ'ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ta uúkũmiti? niîgɨ, sẽrí yã'aregɨ.

¹² Yɨ'ɨ̂ tii makápɨ niikã́, ãpêrã me'ra Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ, Judeu masa naâ neresé wi'seripɨ, no'ó makâ dekopɨ yɨ'ɨ̂ dɨ'sâ sookã, ãpêrã masaré yɨ'ɨ̂ uâro sãhakã weekã́, neê ni'kâti boka ehátiwã.

¹³ Ã'rá naâ werê sãa'ke diakɨ̃hɨ́ta “Teé bu'iri niî'”, niî ĩ'yotá basió wee'.

¹⁴ A'te pũríkãre diakɨ̃hɨ́ta werêgɨti. Yɨ'ɨ̂ yẽkɨ sɨmɨá naâ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peóseti'karo nohota yɨ'ɨ́ kẽ'ra ẽho peó'. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ Jesuré ẽho peó'. Ã'rá pe'e teeréta “Jesuré ẽho peóse yã'â niî', diakɨ̃hɨ́ nií wee'”, niîrã weemá. Yɨ'ɨ́ kẽ'ra niî pe'tise Moisé kɨ̃ɨ̂ ohâ'ke, Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã naâ ohâ'kere ẽho peó'.

¹⁵ Masá ãyurã́, yã'arã́ wẽrî'kãrãpɨ masarã́sama niisé kẽ'rare ã'rá weeró nohota yuû kue'.

¹⁶ Tohô weégɨ Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨ yɨ'ɨ̂ tutuaró põo tẽóro ãyuró weé sĩ'risa'. Masá naâ ĩ'yóropɨ kẽ'rare tohôta weé sĩ'risa'.

¹⁷ Yɨ'ɨ̂ pehé kɨ'mari be'ro apêye di'tapɨ bu'ê siha'kɨ Jerusalẽ́pɨre dahâwɨ. Judeu masa pahasé kɨorã niirã́re niyéru o'ôgɨ a'tîwɨ. Tohô niikã́ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peógɨ apêye noho o'ôgɨ a'tîwɨ.

¹⁸ Yɨ'ɨ̂ a'teré tohô weerí kura Ásiakãharã Judeu masa etâ pehawã yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ niigɨ́re. Ɨ̃sâ Judeu masa weesétiro noho yɨ'ɨ̂ yã'âro niiséti'kere dɨka yuúkã ĩ'yâwã. Tiîtare yɨ'ɨ̂ me'ra pehêterãkã masá niîwã. Neê naâre uâro sãhakã weetíwɨ.

¹⁹ Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ niikã́ ĩ'yâ'kãrã, naâ pũrikã bu'îri kɨomí niîrã, mɨ'ɨ̂ tiro werê sãarã a'tiró ɨá'.

²⁰ Naâ a'tîtikã maa, ã'rá mɨ'ɨ̂ tiro niirã́ kãrɨ̂ wiôrã tiropɨ yɨ'ɨ̂ niikã́, naâ bu'îri boká'kere werê sãato.

²¹ Yɨ'ɨ̂ a'te pũríkãre niîkãti. Yɨ'ɨ̂ ɨpɨ́tɨ uúkũ tutuaró me'ra naâre niîwɨ: “ ‘Masá wẽrî'kãrãpɨ masarã́sama’, niî yɨ'ɨ̂ ẽho peóse bu'iri mɨsâ ni'kakã́ yɨ'ɨ̂re besérã weé'”, niîwɨ, niîkɨ niîwĩ Paulo Félire.

²² Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro Féli Jesuré ẽho peórã naâ weesétisere ãyuró masigɨ́ niî yuugɨ, “Toô kã'rota tɨ'ogɨ́ti. Be'ró Lísia surára wiôgɨ kɨ̃ɨ̂ etakã́pɨ, yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂re besegɨ́ti”, niîkɨ niîwĩ.

²³ Tohô weégɨ Féli surárare ko'tê dutikɨ niîwĩ Paulore taha. —Ãyuró weeyá kɨ̃ɨ̂re. A'tí wi'ipɨ kɨ̃ɨ̂ sihâ sĩ'rikã, ãpêrã kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã kɨ̃ɨ̂re wee tamú sĩ'rikã, ka'mú ta'atikã'ya, niî dutikɨ niîwĩ Féli kɨ̃ɨ yagɨ́ surárare.

²⁴ Pehête nɨmɨri yɨ'rɨ́ka be'ro Féli, kɨ̃ɨ̂ nɨmó Judeu maso Drusila me'ra wa'âkãrã niîwã taha Paulo niirí wi'ipɨ. Toopɨ́ etâgɨ, surárare pihî dutikɨ niîwĩ Paulore. Paulo kɨ̃ɨ̂ tiropɨ etakã́ ĩ'yâgɨ, “Werêya Jesuré ẽho peóse nohokãhasere”, niîkɨ niîwĩ.

²⁵ Paulo a'teré werêkɨ niîwĩ kɨ̃ɨ̂re: —Õ'âkɨ̃hɨ marîre kɨ̃ɨ̂ dutî'kere ãyuró weeséti dutikɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ “Marî basi yã'âro weé sĩ'rirã, weetíkã'ya, wãkû tutuaya”, niîkɨ niîwĩ. Be'ropɨ́ besegɨ́sami Õ'âkɨ̃hɨ marî weeséti'kere, niîkɨ niîwĩ. Paulo kɨ̃ɨ̂ a'teré niikã́ tɨ'ógɨ, Féli tɨ'o mariá wa'âkɨ niîwĩ. Tohô weégɨ Paulore “Wiháagɨsa'. Apé tero no'ó apêye noho weesé moógɨ, mɨ'ɨ̂re pihîogɨti taha mɨ'ɨ̂ uúkũsere tɨ'oákɨhɨ”, niîkɨ niîwĩ.

²⁶ Féli kɨ̃ɨ̂re niyéru wapa yeékã ɨágɨ, pihîo uúkũ mɨhakɨ niîmiwĩ. Kɨ̃ɨ̂ niyéru wapa yeéka be'ro bu'îri da'rerí wi'ipɨ niigɨ́re du'u wĩrógɨti niîgɨ, tohô weékɨ niîmiwĩ. Paulo pe'e kɨ̃ɨ̂re neê wapa yeétikɨ niîwĩ.

²⁷ Be'ró pɨá kɨ'ma be'ro Féli wiôgɨ niisére wiháakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ dɨka yuúro sãháakɨ niîwĩ taha Pórcio Festo wamêtigɨ. Féli kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niisére wiháagɨ, Judeu masa me'ra ãyuró tohá sĩ'rigɨ Paulore bu'îri da'rerí wi'ipɨta kũûkã'kɨ niîwĩ.

25

¹ I'tiá nɨmɨ kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niisé sãháaka be'ro Festo Cesaréiapɨ niî'kɨ Jerusalẽ́pɨ wa'âkɨ niîwĩ.

² Kɨ̃ɨ̂ toopɨ́ ehakã́, sacerdotea wiôrã, ãpêrã Judeu masa wiôrã opâturi Paulore werê sãarã wa'âkãrã niîwã kɨ̃ɨ̂pɨre taha. Paulo pe'e Cesaréiapɨ niîkɨ niîwĩ.

³ Paulore wẽheátehere apo yuú tohakãrã niîwã. Tohô weérã Festore ɨpɨ́tɨ tutuaró me'ra Paulore miáa dutikãrã niîwã Jerusalẽ́pɨ. “Festo kɨ̃ɨ̂ Paulore ɨokã́ maa, kɨ̃ɨ̂ ma'âpɨ a'tigɨ́reta wẽhé kõ'arãti”, niîkãrã niîmiwã.

⁴ Naâ tohô niikã́, Festo pe'e “Kɨ̃ɨ̂ Cesaréia bu'îri da'rerí wi'ipɨta niî tohami. Yɨ'ɨ̂ basi maatá toháagɨsa' taha toopɨ́re.

⁵ No'ó ãpêrã mɨsâ wiôrã apêye noho bu'îri kɨomí niisére kɨórã, yɨ'ɨ̂ me'rata wa'â wee tĩhárã, werê sãarã wa'âya toopɨ́ta”, niîkɨ niîwĩ.

⁶ Be'ró Festo Jerusalẽ́pɨre oito ou dez nɨmɨri niî, dahâ tohaa wa'âkɨ niîwĩ Cesaréiapɨre. Kɨ̃ɨ̂ dahâka nɨmɨ ape nɨmɨ́ pe'e masaré naâ bese wɨáropɨ wa'âkɨ niîwĩ. Toopɨ́ ehâ, Paulore pihî dutikɨ niîwĩ.

⁷ Paulo toopɨ́ sãha ehákã, Jerusalẽ́kãharã Judeu masa Festo me'ra wa'â'kãrã Paulo tiro wa'âkãrã niîwã. Wa'â, kɨ̃ɨ̂ weetí'kepɨreta yã'â butia'se werê sãakãrã niîwã. Naâ werê sãa'ke diakɨ̃hɨ́ niîti? neê basiótikaro niîwɨ.

⁸ Naâ tohô niîka be'ro Paulo pe'e “Judeu masare dutî'kere yã'âro uúkũtiwɨ. Õ'âkɨ̃hɨ wi'i pahirí wi'ire dohórẽ'tiwɨ. Romano masa wiôgɨre neê kã'roákã yɨ'rɨ́ nɨ'katiwɨ”, niîkɨ niîwĩ.

⁹ Festo kẽ'ra Judeu masa me'ra ãyuró tohá sĩ'rigɨ, Paulore “Mɨ'ɨ̂ Jerusalẽ́pɨ wa'â sĩ'risari, yɨ'ɨ̂ toopɨ́ mɨ'ɨ yeékãhasere besekã́?” niî sẽrí yã'akɨ niîwĩ.

¹⁰ Paulo kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ a'tó bese wɨáropɨ romano masa wiôgɨ tiropɨ niî'. A'topɨ́ta yɨ'ɨ̂re beseró ɨá'. Yɨ'ɨ̂ Judeu masare neê kã'roákã yã'âro weetíwɨ. Mɨ'ɨ̂ a'teré ãyuró masísa'.

¹¹ Yɨ'ɨ̂ yã'asé weé'ke bu'iri “Kɨ̃ɨ̂re wẽheró ɨá'” niikã́ pũrikãre, neê “Yɨ'ɨ̂re wẽhetíkã'ya”, niîti boosa'. Naâ yɨ'ɨ̂re werê sãa'ke diakɨ̃hɨ́ niîtikã maa, neê ni'kɨ́ yɨ'ɨ̂re sõhá Judeu masapɨre bu'îri da'rê dutita basió wee'. Tohô weégɨ César romano masa wiôgɨ Romapɨ niigɨ́ yɨ'ɨ̂re besekã́ ɨása', niîkɨ niîwĩ Paulo Festore.

¹² Be'ró Festo kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã werê kasarã me'ra uúkũ toha, Paulore pihîokɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ romano masa wiôgɨ waropɨre beseró ɨaápɨ. Too pũríkãre mɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂ tiropɨta bese dutígɨ wa'âgɨsa', niîkɨ niîwĩ Festo. Festo Agripare Paulo yee kitíre werê'ke niî'

¹³ Pehête nɨmɨri Festo Paulore uúkũka be'ro Judéia di'ta wiôgɨ waro Agripa wamêtigɨ kɨ̃ɨ̂ ma'mió Berenice me'ra wa'âkãrã niîwã Cesaréiapɨre. Naâ Festore kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niisé sãháaka be'ro ĩ'yârã wa'âkãrã niîwã.

¹⁴ Naâ toopɨ́ pehe nɨmɨ́ri niî yuukã, Festo Agripare werêkɨ niîwĩ Paulo yeekãhásere. A'tîro niîkɨ niîwĩ: —A'tó ni'kɨ́ masɨ́ niiámi bu'îri da'rerí wi'ipɨ Féli kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niisé wiháagɨ du'u wĩróti'kɨ.

¹⁵ Yɨ'ɨ̂ Jerusalẽ́pɨ ehakã́, sacerdotea wiôrã, ãpêrã Judeu masa bɨkɨrã́ Paulore wẽheáto niîrã, yɨ'ɨ̂pɨre werê sãawã.

¹⁶ Yɨ'ɨ̂ naâre yɨ'tiwɨ́: “Ɨ̃sâ romano masa a'tîro weeséti'. Neê ãpêrãre wẽhe dutíro marí' kɨ̃ɨ̂re werê sãa'kãrã, werê sãa no'o'kɨ kẽ'ra beserópɨ naâ basi a'mêri diakɨ̃hɨ́ nɨ'kotika be'ro. Naâ werê sãa no'o'kɨ naâre yɨ'tíka be'ropɨ besé no'o'”, niîwɨ naâre.

¹⁷ Tohô weégɨ naâ a'tó etâka nɨmɨ ape nɨmɨ́ pe'e maatá yogoró mariró yɨ'ɨ̂ masaré bese wɨáropɨ wa'âwɨ. Toopɨ́ ehâ, Paulore pihîowɨ.

¹⁸ “Yɨ'ɨ̂re werê sãarã, ‘Yã'â butia'se pehe waró bu'îri kɨomí’, niî werê sãarãsama”, niî wãkûmiwɨ. Neê maríkaro niîwɨ.

¹⁹ Naâ ẽho peósetisekãhase di'akɨ̃ niîkaro niîwɨ. Apêye, ni'kɨ́ masɨ́ Jesu wamêtigɨ Judeu masa naâ “Wẽrîa wa'âwĩ” niî'kɨre Paulo pe'e kɨ̃ɨ̂reta taha katîmi niisé kiti di'akɨ̃re werê sãawã.

²⁰ Yɨ'ɨ̂ a'te nohóre de'ró weegɨ́sari? niî masiti, Paulore sẽrí yã'awɨ. “Mɨ'ɨ̂ Jerusalẽ́pɨ wa'â sĩ'risari? Toopɨ́ beseró ɨasarí teekãhásere?” niîwɨ.

²¹ Kɨ̃ɨ̂ pe'e “Jerusalẽ́pɨre wa'â sĩ'ritisa'. Romano masa wiôgɨ waro Augusto tiro pe'e besé no'o sĩ'risa'”, niîwĩ. Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, “Mɨ'ɨ̂ a'totá bu'îri da'rerí wi'ipɨ tohá ni'igɨsa'. Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂re o'ôta basiókã, mɨ'ɨ̂ wa'âgɨsa'”, niîwɨ, niî kiti werékɨ niîwĩ Festo Agripare.

²² Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Agripa “Yɨ'ɨ́ kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ uúkũkã tɨ'ó sĩ'risa'”, niîkɨ niîwĩ. Festo pe'e “Too pũríkãre mɨ'ɨ̂ yamiákãta tɨ'ogɨ́sa'”, niîkɨ niîwĩ.

²³ Ape nɨmɨ́ Agripa, kɨ̃ɨ̂ ma'mió Berenice naâ ãyusé wiôrã su'tí sãyasé me'ra naâ nerê wɨari tũkuhopɨ sãháakãrã niîwã. Ãpêrã surára wiôrã, tii makákãharã wiôrã kẽ'ra naâ me'ra sãháakãrã niîwã. Naâ nerê tohaka be'ro Festo Paulore pihî duti o'okɨ niîwĩ.

²⁴ Paulo naâ tiropɨ sãha ehákã, Festo toó niirã́re niîkɨ niîwĩ: —Wiôgɨ Agripa, ãpêrã a'tó duhirã́, ã'rí Paulore mɨsâ ĩ'yâ'. Pãharã́ Judeu masa Jerusalẽ́kãharã, a'ti makákãharã kɨ̃ɨ̂re werê sãawã yɨ'ɨ̂pɨre. Na'îro kɨ̃ɨ̂re “Wẽheró ɨá'”, niî karíkũ mɨhawã.

²⁵ Naâ tohô niîmikã, yɨ'ɨ̂ pe'e “Kɨ̃ɨ̂re wẽheró ɨá'” niisé bu'irire bokatíkãti. Kɨ̃ɨ̂ basi “Yɨ'ɨ̂ Augusto tiropɨ besé no'o sĩ'risa'” niikã́, “Kɨ̃ɨ̂re toopɨ́ta o'ôo'gɨti”, niîwɨ.

²⁶ Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re o'ôo'gɨ, “Ã'rí a'té bu'îri kɨomí, tohô weékɨ niîwĩ”, neê papéra niî ohâ o'ota basió wee' marî wiôgɨpɨre. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ mɨsâ tiropɨ ã'riré pihîoapɨ. Mɨ'ɨ̂re weégɨ pihîoasɨ ɨ̃sâ wiôgɨ ã'rí me'ra uúkũato niîgɨ. Mɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂ me'ra uúkũka be'ro Augustopɨre “A'té bu'îri kɨomí” niî ohâ o'ota basiórosa' niîgɨ, kɨ̃ɨ̂re pihîoasɨ.

²⁷ Ni'kɨ́ bu'îri da'rê no'oakɨhɨre o'ôo'gɨ, “A'té bu'îri kɨomí” niî werêtimigɨ, o'ôo'ta basió wee' marî wiôgɨpɨre. Mehô warota o'ôo'ro weeró noho tɨ'ó yã'asa', niîkɨ niîwĩ Festo Agripare.

26

¹ Be'ró Agripa Paulore uúkũ dutikɨ niîwĩ: —Ni'kâroakã mɨ'ɨ̂ yɨ'tiyá mɨ'ɨ̂re naâ werê sãa'kere, niîkɨ niîwĩ. Tohô weégɨ Paulo wiôgɨre naâ weesétiro nohota amûkãre sĩô moro wiôgɨre uúkũkɨ niîwĩ:

³

² —Wiôgɨ, mɨ'ɨ̂ niî pe'tise Judeu masa naâ weesétisere masísa'. Apêye naâ uúkũ a'mé tu'ti mɨhase kẽ'rare masísa'. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ ãyuró e'katíse me'ra mɨ'ɨ̂re werêgɨti Judeu masa naâ yɨ'ɨ̂re werê sãa'kere. Ãyuró pahá yã'ase me'ra yɨ'ɨ̂ uúkũsere tɨ'oyá.

⁴ Yɨ'ɨ̂ wi'magɨ́ niikã́pɨta Judeu masa niî pe'tirã yɨ'ɨ̂ niiséti'kere masî mɨhatiwã. Yaa maká Tarsopɨ niikã́, Jerusalẽ́pɨ yɨ'ɨ̂ niikã́ masîwã. A'tóka teropɨ kẽ'rare masîsama yɨ'ɨ̂ weesétisere.

⁵ Yɨ'ɨ̂ ma'mɨ̂pɨta fariseu kurakɨ̃hɨ niî nɨ'kawɨ. Naâ teeré werê sĩ'rirã, ãyuró masîsama. Niî pe'tirã Judeu masa wa'teropɨre tii kuráta niî' niî pe'tise Moisé kɨ̃ɨ̂ dutî'kere ãyuró weerí kura.

⁶ Ni'kâroakãre Õ'âkɨ̃hɨ masá wẽrî'kãrãpɨre masogɨ́sami niisé yɨ'ɨ̂ ẽho peóse bu'iri a'topɨ́ bese dutírã o'ôo'ama. A'té masasékãhasere marî yẽkɨ sɨmɨápɨreta Õ'âkɨ̃hɨ werê tohakɨ niîwĩ.

⁷ Teeréta yuû kuerã weé' marî doze kurarikãharã. Tohô weérã ɨmɨ̂kohori, yamîri kɨ̃ɨ̂re ẽho peórã, kɨ̃ɨ̂ ɨaró noho weé nu'kukã'. Yɨ'ɨ́ kẽ'ra wẽrî'kãrãpɨ masarã́sama niisére yuû kuegɨ weé'. A'té bu'irita ni'kâroakãre Judeu masa yɨ'ɨ̂re werê sãarã weemá.

⁸ Too pũríkãre de'ró weérã mɨsâ pe'e Õ'âkɨ̃hɨ masá wẽrî'kãrãpɨre masosére ẽho peó weeti?

⁹ Yɨ'ɨ́ kẽ'ra too dɨpóropɨ Jesu Nazarékɨ̃hɨre ẽho peórãre yã'âro weé sĩ'riro põo tẽóro weékũmiwɨ.

¹⁰ Jerusalẽ́pɨ sacerdotea wiôrã naâ dutî o'o mɨharo me'ra Jesuré ẽho peórãre yẽ'ê, bu'îri da'rerí wi'ipɨ miáa mɨhawɨ. Naâre wẽhekã́, yɨ'ɨ́ kẽ'ra neê ka'mú ta'atiwɨ.

¹¹ Pehetíri yɨ'ɨ̂ Judeu masa naâ neresé wi'seripɨ wa'â, Jesuré ẽho peó du'uato niîgɨ bu'îri da'rêkũwɨ. Ɨpɨ́tɨ waro naâ me'ra uâgɨ, apêye di'tapɨ naâre bu'îri da'rê sĩ'rigɨ siru tuú wã'kakũwɨ.

¹² Bu'îri da'rêgɨti taha niî wãkû wã'kagɨ, sacerdotea wiôrã dutî o'ori pũri me'ra Damascopɨ wa'âmiwɨ.

¹³ Tii maká wa'arí ma'apɨ wa'âgɨ, daharí tero niikã́ muhîpũ asistéro nemoró ɨ'mɨ̂sepɨ asisté dihati, ãyuró bo'rê yuua wa'âwɨ. Yɨ'ɨ̂ tiro, yɨ'ɨ̂ me'rakãharã tiropɨ asisté se'sa wa'âwɨ.

¹⁴ Tohô wa'akã́, ɨ̃sâ nukûkãpɨ niî pe'tirã bɨrɨ̂ ke'a wa'âwɨ. Ni'kɨ́ yɨ'ɨ̂re hebreu masa yee uúkũse me'ra uúkũkã tɨ'owɨ́: “Saulo, de'ró weégɨ yɨ'ɨ̂re yã'âro weetí? Tohô weégɨ, mɨ'ɨ̂ basita yã'âro weégɨ weé'”, niîwĩ.

¹⁵ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, “Noá niîti mɨ'ɨ̂?” niîwɨ kɨ̃ɨ̂re. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂re yɨ'tiwĩ́: “Yɨ'ɨ̂ Jesu niî'. Yɨ'ɨ̂reta yã'âro weégɨ weé'.

¹⁶ Wã'kâ nɨ'kaya. Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂re yeekãhásere werêgɨ wa'aáto niîgɨ mɨ'ɨ̂re bahuápɨ. Ni'kakã́ mɨ'ɨ̂ ĩ'yâ'kere, yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂re be'ropɨ́ ĩ'yoátehere werêgɨ wa'âgɨsa'.

¹⁸

¹⁷ Judeu masa, ãpêrã Judeu masa niîtirã mɨ'ɨ̂re wẽhé sĩ'rikã, ãyuró ko'têgɨti. Judeu masa niîtirã tiro naâ tɨ'o masiáto niîgɨ yee kitíre mɨ'ɨ̂re werê dutigɨ o'ôo'gɨtigɨ weé'. Mɨ'ɨ̂ werekã́, yã'âro weeséti'kere du'ú, ãyusé pe'ere siru tuúrãsama. Tohô weekã́, na'î tĩ'aropɨ niî'kãrã bo'rê yuuse pe'ere bokarã́sama. Yɨ'ɨ̂ naâ wiôgɨ niîgɨti. Wãtî pe'e naâ wiôgɨ niî nemotikã'ato niîgɨ tohô weegɨ́ti. Yɨ'ɨ̂re ẽho peókã, naâ yã'âro weeséti'kere akobohógɨti. Tohô weérã naá kẽ'ra ãpêrã yɨ'ɨ̂re ẽho peó'kãrã, yɨ'ɨ̂ besé'kãrã me'ra niîrãsama”, niîwĩ Jesu yɨ'ɨ̂re.

¹⁹ Tohô weégɨ Jesu kɨ̃ɨ̂ ɨ'mɨ̂sepɨ uúkũ diho'kere keoró weewɨ́. Yɨ'rɨ́ nɨ'katiwɨ.

²⁰ Yɨ'ɨ̂ neê waro Damascokãharãre Jesu yeé kitire werê nɨ'kawɨ. Be'ró Jerusalẽ́kãharãre, niî pe'tiro Judéia di'takãharãre, ãpêrã Judeu masa niîtirã kẽ'rare a'tîro werêwɨ. “Yã'âro mɨsâ weeséti'kere du'uyá. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ ɨaró weeyá”, niîwɨ. Naâ tohô weéka be'ro naâ dɨka yuú'kere ãpêrãre ĩ'yoáto niîgɨ naâre ãyuró niiséti dutiwɨ.

²¹ A'té yɨ'ɨ̂ werê'ke bu'iri Judeu masa Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ yɨ'ɨ̂ niigɨ́re yẽ'ê, wẽhé sĩ'rimiwã.

²² Naâ tohô weé sĩ'rimikã, Õ'âkɨ̃hɨ pe'e yɨ'ɨ̂re wee tamú nu'kukã'wĩ. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ a'tóka terore wiôrãre, ãpêrã mehô niirã́ kẽ'rare Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê'. Dɨporópɨ Moisé, ãpêrã Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã “Be'ropɨ́ tohô wa'ârosa'” naâ niî'karo noho teeréta yɨ'ɨ̂ werê'.

²³ Naâ a'tîro niî ohâkãrã niîwã: “Cristo Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ pi'etí, wẽrîgɨsami. Wẽrî toha, kɨ̃ɨ́ta wẽrî'kɨpɨ masá mɨ'tagɨsami. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ yɨ'rɨósere werêgɨsami Judeu masare, Judeu masa niîtirãre”, niî ohâkãrã niîwã, niî werêkɨ niîwĩ Paulo.

²⁴ Kɨ̃ɨ̂ tohô niirí kurata Festo karíkũ kehokɨ niîwĩ Paulore: —Paulo, mɨ'ɨ̂ maatihígɨ weé'. Ɨpɨ́tɨ mɨ'ɨ̂ bu'esé bu'iri mɨ'ɨ̂ tɨ'o masítigɨ tohá', niîkɨ niîwĩ Festo.

²⁵ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, Paulo yɨ'tíkɨ niîwĩ: “Yɨ'ɨ̂ maatihígɨ meheta weé'. Yɨ'ɨ̂ weresé diakɨ̃hɨ́ta niî'. Wio pesáse me'ra werê'”, niîkɨ niîwĩ.

²⁶ Be'ró Agripare werêkɨ niîwĩ taha: —Mɨ'ɨ̂ a'tekãhásere ãyuró masísa'. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂re uiró mariró werê'. Niî pe'tise yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂re werê'kere ãyuró masísa'. A'té Jesu yeé kiti ya'yióropɨ wa'âtiwɨ.

²⁷ Too pũríkãre mɨ'ɨ́ kẽ'ra, Agripa, Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã naâ ohâ'kere ẽho peó weeti? Yɨ'ɨ̂ tɨ'ó yã'akã, mɨ'ɨ̂ ẽho peósa', niî sẽrí yã'akɨ niîwĩ Paulo.

²⁸ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, Agripa niîkɨ niîwĩ: —Pehêteakã uúkũse me'ra mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re Jesuré ẽho peókã weékã' sĩ'riti? niî yɨ'tíkɨ niîwĩ.

²⁹ Paulo niî nemokɨ niîwĩ taha: —Pehé uúkũse, pehêteakã uúkũse me'ra mɨ'ɨ̂, a'tó niirã́ niî pe'tirã yɨ'ɨ̂ weeró noho Jesuré ẽho peókã ɨása', yɨ'ɨ̂ weeró noho bu'îri da'rerí wi'ipɨ niîtimirã, niîkɨ niîwĩ.

³¹

³⁰ Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro Agripa, Festo, Berenice, ãpêrã naâ me'ra duhirã́ wã'kâ nɨ'ka, ape tũkúpɨ Paulo yeekãhásere uúkũrã sãháakãrã niîwã. A'tîro niîkãrã niîwã: —Kɨ̃ɨ̂ pũrikã teé bu'iri wẽheró ɨá' niisére neê mooámi. Neê bu'îri da'rerí wi'ipɨ kẽ'rare o'ôta basiótimiapã, niîkãrã niîwã.

³² Agripa pe'e Festore niîkɨ niîwĩ: —Kɨ̃ɨ̂ basi pe'e “Augusto romano masa wiôgɨ yɨ'ɨ̂re beseáto” niîtikã maa, marî kɨ̃ɨ̂re du'u wĩrókã' booapã, niîkɨ niîwĩ.

27

¹ Be'ró Festo Romapɨ o'ôo'ta basiókã ĩ'yâgɨ, Paulore, tohô niikã́ ãpêrã bu'îri da'rerí wi'ipɨ niirã́re Júlio surára wiôgɨre ko'tê dutiwĩ. Júlio surára wiôgɨ Augusto wamêtiri kurakɨ̃hɨ niîwĩ. Yɨ'ɨ̂ Luca kẽ'ra naâ me'ra wa'âwɨ.

² Ɨ̃sâ ni'kâwɨ yukɨ̂sɨ Adramítio wamêtiri makakãhawɨ Ásiakãhase petaripɨ wa'apɨhɨ́ me'ra mɨhâ sãha wa'âwɨ. Ãpí Aristarco wamêtigɨ Macedônia di'ta Tessalônica wamêtiri makakɨ̃hɨ ɨ̃sâ me'ra wa'âwĩ.

³ Cesaréiapɨ wiháa'kãrã ape nɨmɨ́ ɨ̃sâ Sidṍ wamêtiri makapɨre etâwɨ. Toopɨ́ ɨ̃sâ etakã́, Júlio Paulore pahá yã'agɨ a'tîro weewĩ́. Tookãhárã kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã kɨ̃ɨ̂ ɨasé nohore o'oáto niîgɨ naâ tiropɨ sihâ dutigɨ o'ôo'wĩ.

⁴ Ɨ̃sâ tii makápɨ niî'kãrã wihá wã'ka, Chipre nɨkɨrore diakɨ̃hɨ́kãha amukã pe'e yɨ'rɨáwɨ. Tiîape wĩ'ró tutuâtiwɨ.

⁵ Ɨ̃sâ Cilícia, Panfília wamêtise di'ta tiro tii maáreta yɨ'rɨ tãrí pẽ'a, Mirra wamêtiri makapɨ Lícia di'tapɨre ehâwɨ.

⁶ Tii makápɨ apêwɨpɨ mɨhâ sãharãtirã tiwɨpɨ́ sãyâ'kãrã diháawɨ. Be'ró surára wiôgɨ apêwɨ Alexandriakãhawɨ Itáliapɨ wa'apɨhɨ́re boka eháwĩ. Ɨ̃sâ tiwɨpɨ́ mɨhâ sãha, wa'â wa'âwɨ taha.

⁷ Wĩ'ró ɨ̃sâre ɨpɨ́tɨ wẽé ka'mú ta'a yuukã, ɨ̃sâ pehe nɨmɨ́ri yogowɨ́. Ɨ̃sâ ɨpɨ́tɨ pi'etíka be'ropɨ ehâwɨ Gnido wamêtiri maka diakɨ̃hɨre. Wĩ'ró apé sia' pe'e wẽéo yuukã diakɨ̃hɨ́ yɨ'rɨá masiti, apêro pe'e mahâmiawɨ. Salmona peta tiro pe'e yɨ'rɨáa, Creta nɨkɨrore kũûpe' pe'e bahâ ke'awɨ.

⁸ Ɨ̃sâ sumútohopɨ yɨ'rɨáa, ɨpɨ́tɨ da'rá yɨ'rɨa'kãrã kari butírãpɨ Ãyurí Peta wamêtiropɨre ehâwɨ. Tii petá Laséia wamêtiri maka pɨ'to niîwɨ.

⁹ Ɨ̃sâ ɨpɨ́tɨ yogó'ke bu'iri Judeu masa be'tirí bosê nɨmɨ yɨ'rɨá tohakaro niîwɨ. Tohô weéro wĩ'ró ɨpɨ́tɨ wa'â, pu'êkɨ nɨ'kaátoho kã'roákã dɨ'sawɨ́. Ɨ̃sâ yɨ'rɨákã, ɨpɨ́tɨ waro wio pesá niîwɨ.

¹⁰ Teeré masîgɨ, Paulo naâre werêmiwĩ: —Marî yɨ'rɨákã, wió niísa'. A'tîwɨ, tiwɨkãháse apeká, marí kẽ'rare mirîta wio niísa'. Tohô weérã marî a'topɨ́ta tohá ni'irã yuhûpɨ, niîmiwĩ.

¹¹ Kɨ̃ɨ̂ tohô niîmikã, surára wiôgɨ Paulo uúkũsere tɨ'otíwĩ. Tiwɨ́ wiôgɨ, tiwɨ́ au tuúgɨre naâ uúkũse pe'ere ẽho peówĩ.

¹² Tii petá pe'e pu'êkɨ niikã́ yã'â niîpa'ro. Tohô weérã tiwɨpɨ́ sãyarã́ pãharã́ tii nɨkɨ́ro Cretare yɨ'rɨá wa'â sĩ'riwã Fêni wamêtiri makapɨ. “Toopɨ́ apé tero weérã pu'êkɨ tõ'orã́sa'”, niîwã. Tii petá pe'ere ɨpɨ́tɨ wĩ'ró wẽetípa'ro. Paulo kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã me'ra maâ pahirí maa dekopɨ wĩ'rôro mii wihá no'o'ke niî'

¹³ Tohô weérã sahâtiro wĩ'ró wẽê tuu wã'katikã, tiwɨ́ da'rarã́ pe'e “Yɨ'rɨáro ɨá' Fênipɨ”, niî wãkûwã. Tohô weé ɨ̃sâ Creta wamêtiri nɨkɨro sumútohopɨ yɨ'rɨáwɨ.

¹⁴ Ɨ̃sâ wiháaka be'ro maatá wĩ'ró ɨpɨ́tɨ wẽé wã'katiwɨ ɨ̃sâ tiro nɨkɨ̂ro tiro pe'e. Teé wĩ'ró Nordeste wamêtiwɨ.

¹⁵ Tiwɨré wĩ'ró ɨpɨ́tɨ wẽé ka'mu ta'awɨ. Tohô wẽekã́, wĩ'ró wẽe põó tẽoro pe'e wa'âta basiótiwɨ. Basiótikã ĩ'yâ, toó wẽé wã'karo pe'eta ɨ̃sâre sɨ'orí miáawɨ.

¹⁶ Ɨ̃sâ ni'kâ nɨkɨro Clauda wamêtiri nɨkɨroakãpɨre ehâ, yɨ'rɨáwɨ wĩ'ró ɨpɨ́tɨ wẽéo pũritiro pe'e. Tiwɨ sirópɨ ni'kâwɨ yukɨ̂sɨ kã'wɨakã pahipɨhɨ́ mirikã́, naâ yɨ'rɨápɨhɨre dɨ'té po'o no'owɨ. Wĩ'ró ɨpɨ́tɨ weekã́, tiwɨákãre ɨpɨ́tɨ da'rá toharãpɨ pahipɨhɨ́hopɨ mii sãáwɨ.

¹⁷ Tiwɨré wehê moro peo toha, pũú nɨ'mo daari me'ra wĩ'ró me'ra batarí niîrã pahipɨhɨ́pɨta warɨâ, dɨ'tewã́. Be'ró naâ uî, Sirte wamêtiro nukûporohopɨ marîre wẽéori niîrã, naâ “Su'ti kaséri wĩ'ró miáato” niî, dɨ'té õ'o'ke kaserire pãâkã'wã. Naâ pãâka be'ro wĩ'ró wẽéoro pe'eta wa'âwɨ.

¹⁸ Ape nɨmɨ́ meharóta wĩ'ró wẽekã́ ĩ'yârã, a'tîro weewã́. Pa'sâ tutuato niîrã tiwɨpɨ́ apeká sãyasére kõ'â dɨowã.

¹⁹ Ape nɨmɨ́ ɨ̃sâ basita ni'karé tiwɨkãháse su'ti kasérire, naâ dɨ'té'ke daarire, naâ tuâ tuu'ke sẽ'rerire doke yõó nemowɨ taha.

²⁰ Pehe nɨmɨ́ri muhîpũ ɨmɨ̂kohokɨ̃hɨ, yõkoá neê bahutíwã. Tohô weérã ɨ̃sâ no'o diákɨ̃hɨ wa'ârãsari, niîta basiótiwɨ. Wĩ'ró kẽ'ra tohô wẽé nu'kukã'wɨ. Tohô weé “Ɨ̃sâ neê yɨ'rɨsomé”, niî wãkûmiwɨ.

²¹ Pehe nɨmɨ́ri ɨ̃sâ ba'âtiwɨ. Tohô weekã́ ĩ'yâ, Paulo naâ wa'teropɨ niî'kɨ wã'kâ nɨ'ka, naâre niîwĩ: —Mɨsâre sõ'opɨ́ Cretapɨ yɨ'ɨ̂ werê'kere tɨ'okã́, ãyú niî booapã. Marî toopɨ́ wihatírã, a'tîwɨre dohórẽ', tiwɨkãhásere bahurióti booapã.

²² Ni'kâroakãre mɨsâ uîtikã'ya. Neê ni'kɨ́ wẽrîsome. A'tîwɨ di'akɨ̃ bahu dutírosa'.

²³ Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peógɨ niî'. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂ wiôgɨ niîmi. Ni'kakã́ yami ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂re werê ko'tegɨ yɨ'ɨ̂ tiropɨ bahuámi.

²⁴ A'tîro niî wereámi: “Neê uîtikã'ya. Mɨ'ɨ̂ Augusto wiôgɨ tiropɨ besé no'ogɨ wa'âgɨsa'. Õ'âkɨ̃hɨ mɨ'ɨ̂ sẽrisére ãyuró tɨ'oámi. Tohô weérã a'tîwɨpɨ niirã́ yɨ'rɨ́ pe'tikã'rãsama. Neê ni'kɨ́ wẽrîsome”, niiámi.

²⁵ Tohô weérã mɨsâ wãkû tutuaya. Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peó'. Kɨ̃ɨ̂ niî'ke diakɨ̃hɨ́ta wa'ârosa'.

²⁶ Wĩ'ró di'akɨ̃ marîre nɨkɨ̂ropɨ wẽé tu'a po'orosa', niîwĩ Paulo.

²⁷ Pɨá semana ɨ̃sâ Cretare wiháaka be'ro ehâkãti pahirí maa Adriático wamêtiri maahopɨre. Wĩ'ró ɨpɨ́tɨ wẽéo ka'mu ta'a yuukã, yogokã́ti. Yamî deko niikã́ tiwɨkãhárã da'rarã́, “Marî di'tâ tiropɨ ehârã weé tɨ'sa'”, niîwã.

²⁸ Tohô weérã naâ no'ó kõ'ro ɨ̃'kɨámitito? niîrã, ni'kâ daa yapapɨ nɨkɨkaháre dɨ'té õ'o, keó yã'awã. Naâ tohô weekã́, trinta e seis metros ɨ̃'kɨáwɨ. Too nɨháro opâturi keó yã'awã taha. Vinte e sete metrota niîkaro niîwɨ maha.

²⁹ Yamî niî yuukã, naâ ɨ̃ta paápɨ dokê wã'ari niîrã, a'tîro weewã́. Ba'pâritise kome pĩhíri pakare tee yapúripɨ opa daári me'ra dɨ'té õ'o'kere doke yõówã. Au tuúro pe'e tiwɨré wehê yẽ'e po'oato niîrã tohô weewã́. Tohô weé tohaka be'ro naâ “Maatá bo'reakã́ ɨamísa'”, niî wãkû ke'tiwã.

³⁰ Yamîta tiwɨré da'rá ko'terã du'tí sĩ'rimiwã. Tohô weé naâ “Kome pĩhírire ɨ'mɨtã́ro pe'e doke yõórãtirã weé'” niî soo, yukɨ̂sɨakãre mii dihóo, tiwɨ́ me'ra du'tí sĩ'rimiwã.

³¹ Paulo naâ tohô weé sĩ'rikã ĩ'yâgɨ, surára wiôgɨre, ãpêrã surárare werêwĩ: —Ã'rá a'tîwɨpɨ tohatíkã, mɨsâ neê ni'kɨ́ katîsome, niîwĩ.

³² Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, surára pe'e tiwɨ́ yukɨ̂sɨakãre dɨ'té'ke daarire dɨtê sure kehe yõokã'wã.

³³ Bo'rê ke'aatoho dɨporo Paulo tiwɨpɨ́ niirã́re ba'â dutiwĩ: —Pɨá semana wa'â' mɨsâ kãrití, ba'âtimirã mɨsâ niiró.

³⁴ Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ mɨsâ baa nɨhá tutuato niîgɨ mɨsâre ba'â dutigɨti. Neê kã'roákã mɨsâre mehêkã wa'âsome, niîwĩ.

³⁵ Tohô niî toha, Paulo pãuré miî, niî pe'tirã ĩ'yóropɨ Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niîwĩ. Be'ró kɨ̃ɨ̂ basi tigaré dekô me'ra pe'ê, ba'âwĩ.

³⁶ Naâ kɨ̃ɨ̂ tohô ba'akã́ ĩ'yârã, naâ bɨhâ wetimi'kere akobohó, naá kẽ'ra e'katíse me'ra ba'âwã.

³⁷ Ɨ̃sâ tiwɨpɨ́ sãyarã́ niî pe'tirã duzentos setenta e seis niîwɨ.

³⁸ Naâ ba'â sĩ'riro põo tẽóro naâ ba'âka be'ro tiwɨpɨ́ sãyasé trigo ahurire tii maápɨ doke yõó pe'okã'wã. Yukɨ̂sɨ ka'rasá nemopɨhɨ tohaáto niîrã teeré kõ'âwã. Yukɨ̂sɨ nukûporopɨ sɨ'â peha'ke niî'

³⁹ Bo'rê ke'aka be'ro tiwɨ́ da'rarã́ nɨkɨ̂rore ĩ'yâ bokawã. No'opɨ́ niîti, niî ĩ'yâ masitiwã. Naâ tohô ĩ'yâ masitimirã, opâ tũku nukûporo niiróre ĩ'yâ, “Sõ'ó bɨâ nɨharã, apé tero weéro basiókã maa, toó maharã́”, niîwã.

⁴⁰ Tohô weérã too dɨpóro “Kome pĩhíri wehê yẽ'e po'oato” niî, naâ dɨ'té doke yõó'ke pĩhirire dɨtê sure dihowã́. Apêye wahâ pĩhiri pakare, au tuúse pĩhiri dɨ'té'ke daarire pãâ ka'ra nɨ'kowã. Naâ tohô weé tohaka be'ro ɨ'mɨtã́ropɨ niirí su'ti kasérore wĩ'ró tii kaséropɨ yẽ'ê miáato niîrã wehê moro yoowã. Tohô weéro tiwɨ́ nukûporo sumútoho pe'e nɨháawɨ.

⁴¹ Nɨháa, ɨ̃'kɨátiro nukûporo opâ bu'a niirópɨ sɨ'â peha wa'âwɨ. Wahá mɨ'taro pe'e nukûporopɨ opâ sĩ'o doké bi'pe ke'awɨ. Neê sĩô bɨrota basiótiwɨ. Tiwɨ́ au tuúro pe'e pã'kôri pakase paâ kehe õ'okã, batá wa'âwɨ.

⁴² Tohô wa'akã́ ĩ'yâ, surára tiwɨpɨ́ bu'îri kɨorã́ naâ yẽ'ê'kãrãre neê ni'kɨ́ dokê yõha baá du'titikã'ato niîrã wẽhékã' sĩ'rimiwã.

⁴³ Surára wiôgɨ pe'e Paulore yɨ'rɨó sĩ'rigɨ, naâre ka'mú ta'awĩ. Be'ró baa masírãre sumútohopɨ baa nɨhá mɨ'ta dutiwĩ.

⁴⁴ Ãpêrãre tábua pĩhiri me'ra pa'sâ nɨha dutiwĩ. Teé me'ra wa'âtirã, tiwɨkãháse batá'ke pĩhiri me'ra pa'sâ nɨha dutiwĩ. Tohô wee tĩhárã, ɨ̃sâ niî pe'tirã yɨ'rɨ́ pe'tikã'wɨ.

28

¹ Ɨ̃sâ niî pe'tirã sumútohopɨ nɨhahá, mahá nɨ'kaka be'ro ɨ̃sâ masîwɨ, tii nɨkɨ́ro Malta wamêtikaro niîwɨ.

² Tookãhárã masá akôro pehakã́ yɨsɨákã ĩ'yârã, ɨ̃sâre ãyuró pahá yã'awã. Tohô weérã pekâ me'e wĩha basá, ɨ̃sâre so'ma dutírã pihîowã.

³ Paulo kẽ'ra pekâ boposé seégɨ wa'â, mii tĩáwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô mii tĩári kura ãyâ pekâpɨ niî'kɨ asisé uî wihatigɨ, Paulo yaa amûkãpɨ kũ'rî doke yohawĩ. Toopɨ́ta wã'yákã'wĩ.

⁴ Tii nɨkɨ́rokãharã ãyâ Paulo yaa amûkãpɨ wã'yakã́ ĩ'yârã, naâ a'tîro niîwã: —Ã'rí masá wẽhegɨ́ niîsami. Kɨ̃ɨ̂ diâ pahirí maapɨ yɨ'rɨ́ toha'kɨ niîmigɨ, kɨ̃ɨ̂ yã'âro weé'ke wapa wẽrîgɨsami, niîwã.

⁵ Paulo pe'e ãyâre pekâ me'epɨ wehêste kehe sãawĩ. Kɨ̃ɨ̂re neê mehêkã wa'âtiwɨ.

⁶ Naâ tookãhárã pe'e “Maatá kɨ̃ɨ̂re bipiá wa'ârosa'”, niîmiwã. “Bipitíkã maa, wãkûtiro bɨrɨ̂ ke'a, wẽrîa wa'âgɨsami”, niî wãkûmiwã. Naâ yoakã́ yuû kue kumí, kɨ̃ɨ̂re mehêkã wa'âtikã ĩ'yâ, mehêkã wãkûwã taha. “Ã'rí ɨmɨ mehéta niîsami. Marî ẽho peógɨ niîgɨ niîsami. Tohô weéro kɨ̃ɨ̂re ãyâ kũ'rikã́, neê mehêkã wa'á wee'”, niîwã.

⁷ Ɨ̃sâre tohô wa'â'karo tii nɨkɨ́ro wiôgɨ Públio wamêtigɨ yaá di'ta pɨ'toakã niîwɨ. Kɨ̃ɨ̂ ɨ̃sâre kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ kãri dutígɨ pihîkã'wĩ. I'tiá nɨmɨ ɨ̃sâ kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ niisé nɨmɨrire ɨ̃sâre ãyuró weewĩ́.

⁸ Tiîtare Públio pakɨ uhá'ke, yohâ do'âtigɨ kãhiwĩ́. Paulo kɨ̃ɨ̂ kãhirópɨ sãhá, Õ'âkɨ̃hɨre sẽri basá, kɨ̃ɨ̂ dɨpôapɨre yãa peówĩ. Tohô weé kɨ̃ɨ̂re yɨ'rɨkã́ weewĩ́.

⁹ Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ ĩ'yârã, tii nɨkɨ́ropɨ niirã́ do'âtirã naâ do'âtisere yɨ'rɨó dutirã kɨ̃ɨ̂ tiropɨ a'tîwã. Niî pe'tirã naâ do'âtisere yɨ'rɨó no'owã.

¹⁰ Tii nɨkɨ́rokãharã ɨ̃sâre pehé apêye noho o'ôwã. Be'ropɨ́ ɨ̃sâ yukɨ̂sɨpɨ wa'ârã, pu'êtiatehe kẽ'rare o'ôwã.

¹¹ Ɨ̃sâ tii nɨkɨ́ropɨre i'tiá muhipũ niîwɨ. Be'ró Alexandria wamêtiri makakãhawɨ me'ra wa'âwɨ taha. Tiwɨ́ toopɨ́ pu'êkɨ tõ'ó niî ni'ikaro niîwɨ yuhûpɨ. Tiwɨ́ yukɨ̂sɨ ẽ'keapɨ ãpêrã masá ẽho peósetirã Castor, Pólu wamêtirã naâ weeró noho bahurã́ paâ tee õ'o'ke wã'yawɨ.

¹² Maltapɨ niî'kãrã wihá, Siracusa wamêtiri makakãha petapɨ ehâwɨ. Toopɨ́ i'tiá nɨmɨ tohá ni'iwɨ.

¹³ Be'ró Régio wamêtiri makapɨ wa'ârã sumútohopɨ nɨháawɨ. Toopɨ́ etâ, ni'kâ nɨmɨ be'ro ɨ̃sâ wa'aró pe'eta wĩ'ró wẽéowɨ. Tohô weérã ape nɨmɨ́ pe'e ehâ bakeo'wɨ Putéoli wamêtiri makapɨre. Toopɨ́ etâ, ɨ̃sâ tiwɨpɨ́ sãyâ'kãrã diháawɨ.

¹⁴ Toopɨ́re ãpêrã Jesuré ẽho peórãre boka eháwɨ. Naâ ɨ̃sâre “Ni'kâ semana ɨ̃sâ me'ra tohá ni'iya”, niîwã. Tohô weérã ɨ̃sâ ni'kâ semana toó niî, be'ró Romapɨ wa'ârã ma'âpɨ yɨ'rɨáwɨ taha.

¹⁵ Ãpêrã Romakãharã Jesuré ẽho peórã ɨ̃sâ Romapɨ wa'asé kitire tɨ'ó tohakãrã niîwã. Teeré tɨ'ó, ɨ̃sâre põo tẽrírã etâwã ma'âpɨ praça de Ápio wamêtiri makapɨ. Ãpêrã kẽ'ra apêropɨ siharã́ naâ kãrirópɨ Três Venda wamêtiropɨ ɨ̃sâre põo tẽríwã. Paulo naâre ĩ'yâgɨ, Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niî, kɨ̃ɨ̂ basi kẽ'ra nemoró e'katí, wãkû tutuase boka nemówĩ.

¹⁶ Ɨ̃sâ Romapɨ etâka be'ro surára wiôgɨ Júlio a'tîro weewĩ́. Bu'îri kɨorã́ kɨ̃ɨ̂ miáa'kãrãre tookãhárã bu'îri kɨorã́re ko'terã́ wiôgɨpɨre wiawĩ́. Paulo pe'ere apé wi'ipɨ ni'kɨ́ surára kɨ̃ɨ̂re du'tirí niîgɨ ko'teákɨhɨ me'ra kũûwĩ. Paulo Romapɨ niî'ke niî'

¹⁷ I'tiá nɨmɨ ɨ̃sâ Romapɨ etâka be'ro Paulo tii makákãharã Judeu masa wiôrãre pihîowĩ. Be'ró kɨ̃ɨ̂ tiropɨ naâ ehakã́ ĩ'yâ, naâre a'tîro niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ akawerérã, neê kã'roákã mehêkã weetíwɨ marî akawerérãre. Neê marî yẽkɨ sɨmɨápɨ weeséti'kere “Tohô nií wee'”, niîtiwɨ. Tohô weetímikã, marî akawerérã Jerusalẽ́pɨ yɨ'ɨ̂re yẽ'ê, romano masa wiôrãpɨre o'ôwã.

¹⁸ Naâ romano masa wiôrã yɨ'ɨ̂re sẽrí yã'a', kɨ̃ɨ̂re wẽheró ɨá' niisé bu'irire bokatí tĩharã, du'ú sĩ'rimiwã.

¹⁹ Naâ Judeu masa pe'e pũrikã yɨ'ɨ̂re neê du'u wĩróro ɨatíwã. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ “Wiôgɨ Augusto Romakɨ̃hɨpɨta beseáto”, niîwɨ. Neê yɨ'ɨ̂ akawerérãre werê sãagɨ meheta yɨ'ɨ̂ ɨaró me'ra a'tiápɨ.

²⁰ Yɨ'ɨ̂ tohô wee tĩhágɨ, mɨsâ me'ra uúkũgɨti niîgɨ, diakɨ̃hɨ́ masiáto niîgɨ mɨsâre pihîoapɨ. Marî Judeu masa yoakã́ yuû kue'kɨ a'tî tohakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Jesu Cristo wamêtimi. Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re ẽho peóse bu'iri a'te daári kome daári me'ra dɨ'té no'o'kɨ niî', niîwĩ Paulo.

²¹ Naâ kɨ̃ɨ̂re niîwã: —Ɨ̃sâ neê ni'kâ papéra pũri Judeu masa Judéiakãharã naâ ohâ o'oka pũrire yẽ'é wee'. Mɨ'ɨ yeékãhasere tɨ'ó wee'. Toó Judéiakãharã a'topɨ́ siharã́ etârã, neê yã'âro uúkũ werê sãatiwã mɨ'ɨ̂re.

²² Ɨ̃sâ a'té di'akɨ̃re masî'. Niî pe'tirokãharã “Jesuré ẽho peóse yã'â niî'”, niî uúkũma. Tohô weérã ɨ̃sâ mɨ'ɨ̂ ẽho peósere tɨ'ó sĩ'risa', niîwã.

²³ Tohô niîka be'ro naâ ni'kâ nɨmɨ teeré uúkũatihi nɨmɨre besewã́. “Tii nɨmɨ́ a'tîrãti” niî, wa'â wa'âwã. Tii nɨmɨ́ niikã́ pãharã́ masá Paulo kãhirí wi'ipɨ etâwã. Naâ nerê pe'tika be'ro bo'reakã́ bu'ê nɨ'ka'kɨ, teê yamîka' bu'ê na'î tõ'oa wa'âwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ niî pe'tirã wiôgɨ niisé kitire bu'êwĩ. Jesu Cristore ẽho peoáto niîgɨ, Moisé kɨ̃ɨ̂ ohâ'kere, Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã naâ ohâ'kere naâre pũûro ẽho peókã ɨágɨ bu'ê ĩ'yowĩ.

²⁴ Ni'karérã kɨ̃ɨ̂ bu'esére ẽho peówã. Ãpêrã neê ẽho peótiwã.

²⁵ Naâ ni'kâro noho wãkûti, ni'karérã toopɨ́ duhî'kãrã wã'kâ nɨ'ka wihari kura Paulo naâre niîwĩ: —Espírito Santo diakɨ̃hɨ́ta uúkũpĩ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ Isaía me'ra uúkũgɨ marî yẽkɨ sɨmɨápɨre. A'tîro niî werê dutikɨ niîwĩ:

²⁷

²⁶ Ã'rá masaré a'tîro niî werêgɨ wa'âya: “Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ yeekãhasere teérã, ĩ'yâ sĩ'ritirãsa'. Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peó sĩ'ritirã, diakɨ̃hɨ́kãhasere tɨ'ó sĩ'ritirãsa'. Tohô ẽho peóti tĩharã, yɨ'ɨ̂re akobohóse sẽrisomé. Tohô weérã mɨsâre werekã́, tɨ'orã́sa', tɨ'órã pe'ea'. Mehô de'ró niîro weesarí, niî tɨ'o masísome. Mɨsâ ãyuró yɨ'ɨ̂ weesére ĩ'yâmirã, ĩ'yâ masisome”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ.

²⁸ Tohô weérã mɨsâ tɨ'ó sĩ'ritise bu'iri Õ'âkɨ̃hɨ masaré yɨ'rɨóse kitire ni'kakã́ me'ra Judeu masa niîtirãre werê no'orosa'. Naâ pe'e ãyuró tɨ'ó tɨ'sarãsama, niîwĩ.

²⁹ Paulo teeré niîka be'ro Judeu masa toopɨ́ niirã́ naâ basi a'mé tu'ti wihawã.

³⁰ Pɨá kɨ'ma Paulo tií wi'i naâ wasó, wapa yeé dutika wi'ipɨre surára kɨ̃ɨ̂re ko'tegɨ́ me'ra niîwĩ. Niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ siharãre e'katíse me'ra naâre põo tẽríwĩ.

³¹ Uiró mariró, wãkû tutuaro me'ra masaré Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niisére, tohô niikã́ Jesu Cristo yeekãhasere bu'ê nu'kukã'wĩ. Ãpêrã neê ka'mú ta'aro mariró tohô weewĩ́. Teófilo, mɨ'ɨ̂re toô kã'rota ohâ'. Luca