1

¹ Neê waropɨta a'ti ɨmɨ́koho weeátoho dɨporo Õ'âkɨ̃hɨ makɨ kɨ̃ɨ̂ me'ra niî tohakɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ niisétisere ĩ'yoákɨhɨ kɨ̃ɨ́ kẽ'ra Õ'âkɨ̃hɨta niîkɨ niîwĩ.

² Neê waropɨ Õ'âkɨ̃hɨ me'ra niî dɨ'pôkãti tohakɨ niîwĩ.

³ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ makɨ́ me'ra niî pe'tisere weékɨ niîwĩ. Niî pe'tise kɨ̃ɨ̂ me'ra weé no'o'ke niî'.

⁴ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ katisé pe'titíse o'ogɨ́ niîmi. Tohô niikã́ a'ti ɨmɨ́kohokãharãre sĩ'óo'se weeró noho niîmi. Kɨ̃ɨ̂ ãyusére, diakɨ̃hɨ́kãhasere ĩ'yomí.

⁵ Kɨ̃ɨ̂ a'ti ɨmɨ́kohokãharã na'î tĩ'aropɨ weeró noho niirã́re ãyusére kɨ̃ɨ̂ pakɨ yeékãhasere ĩ'yogɨ́ a'tîgɨ weékɨ niîwĩ. Na'î tĩ'ase sĩ'óo'sere ka'mú ta'a masitisa'. A'té weeró noho yã'asé kɨ̃ɨ̂re põo tẽótikaro niîwɨ.

⁶ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ makɨ́ a'tiátoho dɨporo ɨmɨ́ ni'kɨré o'ôo' mɨ'takɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂ weeró noho João wamêtiwĩ.

⁷ João Õ'âkɨ̃hɨ makɨ a'ti ɨmɨ́kohokãharãre sĩ'óo' weegɨ a'tiátehere uúkũ mɨ'tagɨ niîwĩ. Niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨ makɨre ẽho peoáto niîgɨ tohô weewĩ́.

⁸ Kɨ̃ɨ̂ a'ti ɨmɨ́kohokãharãre sĩ'óo' weegɨ meheta niîwĩ. Tohô weeró noho o'ôgɨ, sĩ'óo' weegɨ a'tiákɨhɨ yeekãhasere werê mɨ'tagɨ a'tîkɨ niîwĩ.

⁹ Tiîtare sĩ'óo'gɨ waro Jesu Cristo a'ti ɨmɨ́kohopɨre bahuá tohakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ́ta niî pe'tirãre Õ'âkɨ̃hɨ yeekãhasere ĩ'yókɨ niîwĩ.

¹⁰ Maatápɨta Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ me'ra a'tí di'tare weékɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ a'topɨ́ niikã́, kɨ̃ɨ̂ weéka di'takãharã niîmirã, kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ masitikãrã niîwã.

¹¹ Kɨ̃ɨ yaá di'tapɨ a'tîkɨ niîwĩ. Tookãhárã kɨ̃ɨ yaá di'takãharã pe'e kɨ̃ɨ̂re yẽ'êtiwã.

¹² Ni'karérã kɨ̃ɨ̂re yẽ'ê ẽho peówã. Niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂re ẽho peórãre Õ'âkɨ̃hɨ põ'ra sãhakã́ weewĩ́.

¹³ Õ'âkɨ̃hɨ põ'ra niisé pakɨ sɨmɨá põ'ratíse weeró noho nií wee'. Kɨ̃ɨ̂ makɨré ẽho peóse me'ra pe'e kɨ̃ɨ̂ põ'rá niî no'o'.

¹⁴ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ Õ'âkɨ̃hɨ niisétisere ĩ'yogɨ́ a'ti ɨmɨ́kohopɨre a'tîkɨ niîwĩ. Masɨ́ ẽha tĩhágɨ, ɨ̃sâ me'ra niîwĩ. Masaré ma'í yɨ'rɨwĩ. Niî pe'tise kɨ̃ɨ̂ uúkũ'ke, tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂ weé'ke diakɨ̃hɨ́ niîwɨ. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ weeró noho tutuâ yɨ'rɨgɨ, ãyú yɨ'rɨgɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weesétisere ĩ'yâwɨ. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ ni'kɨtá niîmi. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ weeró noho niîmi.

¹⁵ João Õ'âkɨ̃hɨ makɨ yee kitire werêgɨ, a'tîro niîwĩ: —Ã'ritá niîmi yɨ'ɨ̂ mɨsâre uúkũ'kɨ. A'tîro niîmiwɨ baa: “Be'ropɨ́ ni'kɨ́ a'tîgɨsami. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂ bahuaátoho dɨporopɨ niî tohakɨ niîwĩ. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂ nemoró niîmi”, niîwĩ João.

¹⁶ Marî niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂ ãyusé o'osére yẽ'êtikã weé wee'. Niî pe'tirã yẽ'ê nu'kukã'.

¹⁷ Õ'âkɨ̃hɨ dutisé Moisé me'ra o'ô no'okaro niîwɨ. Jesu Cristo me'ra pe'e maa Õ'âkɨ̃hɨ marîre ma'isére masî no'o'. Tohô niikã́ diakɨ̃hɨ́kãhasere masî no'o'.

¹⁸ Neê ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre ĩ'yâtikɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ makɨ́ ni'kɨtá kɨ̃ɨ̂ me'ra niî nu'kugɨ kɨ̃ɨ̂ pakɨré marîre masikã́ weewĩ́. João masaré wamê yeegɨ Jesu Cristo yeekãhasere werê'ke niî'

¹⁹ Jerusalẽ́kãharã Judeu masa wiôrã, sacerdoteare João tiropɨ sẽrí yã'a dutirã o'ôo'kãrã niîwã. Tohô niikã́ Levi yaá kurakãharãre o'ôo'kãrã niîwã. Naâ kɨ̃ɨ̂ tiropɨ etârã, “Ni'i nohó niî butia'miti mɨ'ɨ̂?” niîwã kɨ̃ɨ̂re.

²⁰ Kɨ̃ɨ̂ naâre diakɨ̃hɨ́ yɨ'tiwĩ́: —Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo meheta niî'.

²¹ Naâ kɨ̃ɨ̂re opâturi sẽrí yã'awã: —Too pũríkãre ni'i nohó niîti? Mɨ'ɨ̂ too dɨpórokɨ̃hɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ Elia meheta niîti? João naâre yɨ'tiwĩ́: —Nií wee'. Naâ kɨ̃ɨ̂re opâturi sẽrí yã'a nemowã taha: —Mɨ'ɨ̂ sõ'ó niîkɨ Õ'âkɨ̃hɨ yeere werê mɨ'tagɨ, masá naâ “A'tiákɨhɨ niiápɨ'” naâ niî'kɨ meheta niîti? João naâre “Nií wee'”, niîwĩ.

²² Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, kɨ̃ɨ̂re “Too pũríkãre ni'i nohó niîti mɨ'ɨ̂? Ɨ̃sâ keoró mɨ'ɨ̂ yɨ'tisére miáa sĩ'risa' ɨ̃sâre o'ôo'kãrã tiropɨ. Mɨ'ɨ̂ basi de'ró tɨ'ó yã'ati mɨ'ɨ̂?” niî sẽrí yã'awã.

²³ João naâre yɨ'tiwĩ́: —Dɨporókɨ̃hɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ Isaía wamêtigɨ niî'karo nohota “Ni'kɨ́ yukɨ́ mariró, masá marirópɨ karíkũ nu'ku bahâ ke'atigɨsami” niî no'o'kɨ niî'. Isaía a'tîro niîkɨ niîwĩ:

Marî wiôgɨ a'tiátihi ma'are apo yuúya. Diakɨ̃hɨ́ri ma'a, ãyurí ma'a kẽ'râro weeró noho wee yuúya, niî ohâkɨ niîwĩ. Marî wiôgɨ a'tiátoho dɨporo mɨsâ niisétisere apo yuúya, mɨsâ wãkusére dɨka yuúya niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ.

²⁵

²⁴ Joãore sẽrí yã'a'kãrã, fariseu masa naâ o'ôo'kãrã kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'a nemowã taha: —Too pũríkãre mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo, ou Elia ou sõ'ó niîkɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ niîtimigɨ, de'ró weégɨ wamê yeeti?

²⁶ João naâre niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ akó me'ra wamê yee'. Ãpí ni'kɨ́ mɨsâ wa'teropɨre mɨsâ ĩ'yâ masitigɨ niîmi.

²⁷ Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂ be'ro werê nɨ'kagɨsami. Be'ropɨ́ werê nɨ'ka'kɨ niîmigɨ, yɨ'ɨ̂ nemoró niî yɨ'rɨ nɨ'kami. Yɨ'ɨ̂ pe'e kɨ̃ɨ yeé sapáture tuu weé masitigɨ weeró noho mehô niigɨ́ waro tɨ'ó yã'a', niîwĩ João.

²⁸ A'té Betânia wamêtiro Jordão wamêtiri maa siâkihipɨ tohô wa'âwɨ. Toopɨ́ João masaré wamê yeewĩ. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ besé'kɨ masaré yɨ'rɨoátehe niî'

²⁹ Tohô wa'âka be'ro ape nɨmɨ́ pe'e João Jesu a'tikã́ ĩ'yâwĩ. Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâgɨ, a'tîro niîwĩ: —Ĩ'yâya, ã'rí niîmi Õ'âkɨ̃hɨ o'ôo'gɨ. Kɨ̃ɨ̂ ovelha wi'magɨ́ naâ wẽhé ɨ̃hâ moro peogɨ weeró noho niîmi. Kɨ̃ɨ̂ wẽrisé me'ra a'ti ɨmɨ́kohokãharã yã'âro weé'kere akobohógɨsami.

³⁰ Yɨ'ɨ̂ mɨsâre too dɨpóropɨre a'tîro uúkũgɨ, ã'riréta uúkũwɨ. A'tîro niîwɨ: —Be'ropɨ́ ni'kɨ́ a'tîgɨsami. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂ bahuaátoho dɨporopɨ niî tohakɨ niîwĩ. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂ nemoró niîmi.

³¹ Yɨ'ɨ̂ marikã kɨ̃ɨ̂re masîtikãti. Masîtimigɨ, Israel kurakãharã kɨ̃ɨ̂re masiáto niîgɨ naâre akó me'ra wamê yeegɨ a'tîwɨ, niîwĩ João.

³² João niî nemowĩ taha: —Kãrɨ̂ Espírito Santo buhâ weeró noho bahugɨ́ diháti, ã'rí Jesu bu'ipɨ ehâ pehami.

³³ Neê waro kɨ̃ɨ̂re neê ĩ'yâ masitiwɨ. Too dɨpóropɨ Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re akó me'ra wamê yee dutigɨ, a'tîro niîwĩ: “Mɨ'ɨ̂ Espírito Santo diháti, ni'kɨpɨ́re ehâ pehakã ĩ'yâgɨsa'. Kɨ̃ɨ̂ masaré Espírito Santore o'oákɨhɨ niîgɨsami”, niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ.

³⁴ A'té tohô wa'akã́, yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ masiwɨ. Tohô weégɨ mɨsâre werê'. Kɨ̃ɨ́ta niîmi Õ'âkɨ̃hɨ makɨ, niî werêwĩ João. Neê waro Jesu bu'erã́ niî nɨ'ka'ke niî'

³⁵ Tohô wa'âka be'ro ape nɨmɨ́ João kɨ̃ɨ̂ wamê yee wɨaropɨta niîwĩ taha. Ɨ̃sâ pɨárã, yɨ'ɨ̂, tohô niikã́ André João bu'erã́ niîwɨ.

³⁶ Tiîtare Jesu ɨ̃sâ pɨ'to yɨ'rɨákã ĩ'yâgɨ, João a'tîro niîwĩ: —Ĩ'yâya, ã'rí niîmi Õ'âkɨ̃hɨ o'ôo'gɨ. Ovelha wi'magɨ́ weeró noho niîmi.

³⁷ Kɨ̃ɨ̂ tohô niisére tɨ'órã, ɨ̃sâ Joãore siru tuúmi'kãrã Jesu pe'ere siru tuú nɨ'kawɨ.

³⁸ Ɨ̃sâ tohô weekã́, Jesu ɨ̃sâre mahâmi ĩ'yawĩ. —Yẽ'e nohóre ɨatí? niîwĩ. Ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂re yɨ'tiwɨ́: —Rabbi, no'opɨ́ niiáti mɨ'ɨ̂? niîwɨ. Rabbi, ɨ̃sa yeé me'ra niîro, “Ɨ̃sâre bu'egɨ́” niî sĩ'riro weé'.

³⁹ Kɨ̃ɨ̂ ɨ̃sâre niîwĩ: —Te'á. Ĩ'yârã a'tiá, niîwĩ. Ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ me'ra wa'âwɨ. Yamîka'pɨ niî yuukã, kɨ̃ɨ̂ me'ra niî na'ia wa'âwɨ.

⁴⁰ André, yɨ'ɨ̂ me'ra Jesuré siru tuúgɨ, Simão Pedro akabihí niîwĩ.

⁴¹ Kɨ̃ɨ̂, kɨ̃ɨ̂ ma'mi Simãore maatá a'mâgɨ wa'âwĩ. Kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Messia masaré yɨ'rɨoákɨhɨ, Õ'âkɨ̃hɨ o'ôo'gɨti niî'kɨre boka ehaápɨ, niîkɨ niîwĩ. Messia, Cristo Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ niî sĩ'riro weé'.

⁴² André Simãore Jesu tirópɨ pihî ehawĩ. Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâgɨ, Jesu a'tîro niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ Simão niî' Jona makɨ. Be'ró mɨ'ɨ̂ Cefa wamêtigɨsa', niîwĩ. Cefa, ɨ̃sa yeé me'ra niîro, Pedro “Ɨ̃tâga” niî sĩ'riro weé'. Jesu Filipere, Natanaelre pihî'ke niî'

⁴³ Tii nɨmɨ́ be'ro Jesu Galiléiapɨ wa'â sĩ'riwĩ. Kɨ̃ɨ̂ toopɨ́ wa'aátoho dɨporo Filipe wamêtigɨre boka ehá, niîwĩ: —Te'á yɨ'ɨ̂ me'ra.

⁴⁴ Filipe Betsaida wamêtiri makakɨ̃hɨ niîwĩ. Pedro kẽ'ra, André kɨ̃ɨ̂ akabihí me'ra tii makákãharãta niîwã.

⁴⁵ Filipe Jesu “Te'á” niikã́ tɨ'ógɨ, Natanaelre pihîgɨ wa'âwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tiropɨ ehâgɨ, kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Ɨ̃sâ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ, Moisé kɨ̃ɨ yaá pũripɨ ohâ'kɨre boka ehaápɨ. Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã kẽ'ra kɨ̃ɨ̂reta ohâkãrã niîwã. Naâ ohâ'kɨ Jesu Nazarékɨ̃hɨ José makɨ́ naâ niî no'ogɨ niiámi.

⁴⁶ Natanael kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ tɨ'ó yã'akã, Nazarépɨre ãyurã́ niî boosari? Filipe kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Te'á ĩ'yârã mari.

⁴⁷ Jesu Natanael a'tikã́ ĩ'yâgɨ, kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Ã'rí niîmi Israel kurakɨ̃hɨ waro. Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró keoró weegɨ́ niîmi. Neê niî soose moomí.

⁴⁸ Jesu tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Natanael kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'awĩ: —De'ró weé mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re masîti? Jesu Natanaelre yɨ'tiwĩ́: —Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂re Filipe pihiátoho dɨporo ĩ'yâ tohapɨ. Mɨ'ɨ̂ yukɨ́ figueira wamêtikɨhɨ dokapɨ niiápɨ.

⁴⁹ Natanael kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Ɨ̃sâre bu'egɨ́, mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ Israel kurakãharã wiôgɨ niî'.

⁵⁰ Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ “Figueiragɨ dokapɨ niiápɨ” niiseákãre tɨ'ógɨ, yɨ'ɨ̂re ẽho peóti? Be'ropɨ́re mɨ'ɨ̂ a'té nemoró ãyusé ĩ'yâgɨsa', niîwĩ.

⁵¹ Jesu niî nemowĩ: —Niiróta niî'. Be'ropɨ́ mɨsâ ɨ'mɨ̂se pãrikã́ ĩ'yârãsa'. Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ niî'. Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã ɨ'mɨ̂sekãharã yɨ'ɨ̂ tiropɨ diháti, mɨhâ mɨhakã ĩ'yârãsa', niîwĩ Jesu.

2

¹ I'tiá nɨmɨ Filipere, Natanaelre Jesu pihîka be'ro Galiléiapɨre Caná wamêtiri makapɨ ni'kɨ́ amûkã dɨ'tewĩ́. Kɨ̃ɨ̂re bosê nɨmɨ wee peówã. Jesu pakó toopɨ́ niîko niîwõ.

² Ɨ̃sá kẽ'rare Jesu me'ra pihîwã.

³ Naâ bosê nɨmɨ weerí kura vinho naâ sĩ'risé tohâ wa'âwã. Tohô weégo Jesu pakó koô makɨré niîwõ: —Makɨ́, vinho pe'tiá wa'aápɨ.

⁴ Kɨ̃ɨ̂ koôre yɨ'tiwĩ́: —De'ró weeákoho yɨ'ɨ̂re werêti? Yɨ'ɨ̂ pakɨ kũû'ke ehá wee' yɨ'ɨ̂re yuhûpɨ, niîwĩ.

⁵ Tohô niîmikã, koô pe'e tií wi'i tĩâ ko'terãre niîwõ: —Niî pe'tise kɨ̃ɨ̂ dutisé nɨkɨ keoró weeyá.

⁶ Toopɨ́ seis paarɨ ɨ̃tá me'ra weé'ke paarɨ niîwɨ. Judeu masa yã'asére koérã akó pose yeése paarɨ niîwɨ. Ni'kârɨ akó cinquenta ou setenta litro sãhase paarɨ niîwɨ.

⁷ Jesu tií wi'i tĩâ ko'terãre niîwĩ: —A'te paarɨ́pɨ akoré piô sãaya. Naâ kɨ̃ɨ̂ dutîro nohota weewã́. Tee paarɨ́re ãyuró piô sãa mu'mu õ'owã.

⁸ Tohô weéka be'ro Jesu naâre niîwĩ: —Bosê nɨmɨ sɨ'orí weegɨ́ tiropɨ kã'ró waa mií, miáaya, niîwĩ. Naâ “Aɨ” niî, miáawã.

⁹ Tií bosê nɨmɨ sɨ'orí weegɨ́ Jesu kɨ̃ɨ̂ tohô weesére masîtikɨ niîwĩ. Toopɨ́ tĩâ ko'terã di'akɨ̃ akó niî'kere kɨ̃ɨ̂ vinho dɨka yuú'kere masîwã. Tií bosê nɨmɨ sɨ'orí weegɨ́ teeré sĩ'rí yã'agɨ, amûkã dɨ'té'kɨre pihîo, niîwĩ:

¹⁰ —Neê waro vinho tĩârã, ãyusére tĩâ mɨ'tasama. Pahiró sĩ'ríka be'ropɨ mehô niisé maa tĩâ bu'i peosama. Mɨ'ɨ̂ ãyusé vinho pe'ere be'ropɨ́ tĩâ dutiapã.

¹¹ Jesu a'teré Galiléia wamêtiro Caná wamêtiri makapɨ tohô weewĩ́. A'té neê waro kɨ̃ɨ̂ tutuaró me'ra weé ĩ'yo nɨ'ka'ke niî'. Teeré ĩ'yârã, ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ kɨ̃ɨ̂re ẽho peówɨ.

¹² Tohô wa'âka be'ro Jesu Cafarnau wamêtiri makapɨ wa'âwĩ. Kɨ̃ɨ̂ pakó, kɨ̃ɨ̂ akabihírã kɨ̃ɨ̂ me'ra wa'âwã. Ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ kẽ'ra wa'âwɨ. Tii makápɨre ɨ̃sâ pehête nɨmɨri niîwɨ. Jesu Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ niirã́re kõ'â wĩro'ke niî'

¹³ Judeu masa bosê nɨmɨ Páscoa wamêtiri bosê nɨmɨ dɨporo niîwɨ. Tií bosê nɨmɨ naâ yẽkɨ sɨmɨá Egitopɨ niî'kãrã wiháa'kere wãkurí bosê nɨmɨ niîwɨ. Tií bosê nɨmɨ dɨporoakã Jesu Jerusalẽ́pɨ wa'âwĩ.

¹⁴ Toopɨ́ etâgɨ, Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ wa'âwĩ. Tií wi'ipɨre wa'îkɨ̃rã duarã́re ĩ'yâwĩ. Naâ wekɨaré, ovelhare, tohô niikã́ buhâre duâwã. Naâ wẽhé, Õ'âkɨ̃hɨre ɨ̃hâ moro peoahã niîwã. Ãpêrã kẽ'ra apêye di'takãhasere niyéru dɨka yuúrã toopɨ́ duhîwã.

¹⁵ Naâ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Jesu tãrarí daare apowĩ́. Tii daá me'ra wa'îkɨ̃rã duarã́re, naa yarã́ ovelhare, wekɨaré tãra nɨrɨ́ wĩro pe'okã'wĩ. Niyéru dɨka yuúrã pe'ere niyérure õrêste dihowĩ. Naa yeé mesarire tuu kehé kũu pe'okã'wĩ.

¹⁶ Buhâ duarã́re niîwĩ: —Ã'raré mii wiháaya. Yɨ'ɨ̂ pakɨ yaá wi'ire duarí wi'i weetíkã'ya.

¹⁷ Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ ĩ'yârã, too dɨpórokɨ̃hɨ Davi kɨ̃ɨ̂ ohâ'kere ɨ̃sâ wãkûwɨ. Kɨ̃ɨ̂ a'tîro ohâkɨ niîwĩ:

Õ'âkɨ̃hɨ, mɨ'ɨ yaá wi'ire ma'í yɨ'rɨ maha'. Naâ mɨ'ɨ yaá wi'ire yã'âro weekã́ ĩ'yâgɨ, pũûro bɨhâ weti', niî ohâkɨ niîwĩ.

¹⁸ Judeu masa wiôrã kɨ̃ɨ̂ kõ'â wĩrokã ĩ'yârã, Jesuré sẽrí yã'awã: —Noa nohó dutiró me'ra mɨ'ɨ̂ duarã́re kõ'â wĩroti? Mɨ'ɨ̂ tohô wee masísere weé ĩ'yose me'ra ĩ'yoyá ɨ̃sâre.

¹⁹ Jesu naâre yɨ'tiwĩ́: —A'tí wi'ire kõ'âkã'ya. I'tiá nɨmɨ be'ro yɨ'ɨ̂ apogɨ́ti taha.

²⁰ Wiôrã kɨ̃ɨ̂re niîwã: —Basió wee'. A'tí wi'ire weérã, quarenta e seis kɨ'mari yogowã́. Mɨ'ɨ̂ pe'e i'tiá nɨmɨ be'ro tu'â eha nɨ'kogɨsari taha? niîwã.

²¹ Jesu tií wi'ire uúkũgɨ, kɨ̃ɨ yaá ɨpɨre uúkũgɨ weewĩ́.

²² Ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ uúkũ'kere kɨ̃ɨ̂ wẽrî masáka be'ropɨ tɨ'o masíwɨ. Teeré wãkûrã, kɨ̃ɨ̂ uúkũ'kere “Diakɨ̃hɨ́ta niîpĩ”, niî ẽho peówɨ. Tohô niikã́ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ kɨ̃ɨ̂re ohâ'ke kẽ'rare ẽho peówɨ. Jesu masá wãkusére ĩ'yâ pe'okã'sami niisé niî'

²³ Pãharã́ Jerusalẽ́pɨ Páscoa bosê nɨmɨre nerêwã. Naâ Jesu tutuaró me'ra weé ĩ'yosere ĩ'yâwã. Teeré ĩ'yârã, Õ'âkɨ̃hɨ o'ôo'kɨ niîmi niîrã, kɨ̃ɨ̂re ẽho peówã.

²⁵

²⁴ Jesu pe'e naâre ĩ'yâ masi pe'ogɨ, neê ãpêrã werêtimikã kɨ̃ɨ̂ basi masá naâ wãkusére masî pe'okã'wĩ. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ “Yɨ'ɨ̂re ẽho peóma”, niîtiwĩ.

3

¹ Ni'kɨ́ fariseu masɨ Nicodemo wamêtigɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ ãpêrã Judeu masa wiôrã me'ra niîwĩ.

² Ni'kâ yami Nicodemo Jesu tirópɨ ĩ'yâgɨ etâwĩ. Jesuré uúkũwĩ: —Ɨ̃sâre bu'egɨ́, Õ'âkɨ̃hɨ mɨ'ɨ̂ me'ra niîmi. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ tutuaró o'oró me'ra mɨ'ɨ̂ weé ĩ'yo masi'. Mɨ'ɨ̂ weé ĩ'yo'kere ĩ'yârã, ɨ̃sâ a'tîro masî'. Õ'âkɨ̃hɨ ɨ̃sâre bu'ê dutigɨ mɨ'ɨ̂re o'ôo'pĩ.

³ Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂re diakɨ̃hɨ́ta niîgɨti. Neê ni'kɨ́ neê waropɨ kɨ̃ɨ̂ bahuá nɨ'ka'karo weeró noho bahuá apotigɨ, neê Õ'âkɨ̃hɨ tiropɨ wa'â masitisami.

⁴ Nicodemo kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'awĩ: —De'ró basió boosari marî bɨkɨâka be'ro opâturi mahâmi sãha, marî pako yaa paâgapɨ bahuákã taha? Marî pakopɨ́re opâturi bahuá masitisa'.

⁵ Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tiwĩ́: —Mɨ'ɨ̂re diakɨ̃hɨ́ta niîgɨti. Neê akó me'ra bahuá apo no'otigɨ, tohô niikã́ Espírito Santo dɨka yuú no'otigɨ, Õ'âkɨ̃hɨ tiropɨ sãháa masitisami.

⁶ Masá põ'ra masatá niîma. Naáta taha Espírito Santo me'ra bahuá aporã, Õ'âkɨ̃hɨ põ'ra wa'âsama.

⁷ Yɨ'ɨ̂ “Niî pe'tirã neê waropɨ bahuá nɨ'ka'karo weeró noho opâturi bahuá aporo ɨá'” niisére tɨ'ógɨ, tɨ'o mariátikã'ya.

⁸ Espírito Santo me'ra dɨka yuúsere uúkũgɨ weé'. Espírito Santo wĩ'ró weeró noho niîmi. Wĩ'ró no'ó ɨaró bɨsɨ̂ wẽê tuu wã'kasa'. Masî no'oya marí', no'opɨ́kãhase a'tiápari? “Toopɨ́ wa'âro weé'”, niî no'oya marí'. Teé weeró noho Espírito Santo masaré opâturi bahuá apokã weesé ĩ'yâ no'oya marí', niîwĩ Jesu.

⁹ Nicodemo sẽrí yã'awĩ taha: —De'ró weé Espírito Santo me'ra bahuáta basiósari?

¹⁰ Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tiwĩ́: —Mɨ'ɨ̂ Israel kurakãharãre Õ'âkɨ̃hɨ yeekãhasere bu'egɨ́ niîmigɨ, a'teré masí weeti?

¹¹ Mɨ'ɨ̂re diakɨ̃hɨ́ta niîgɨti. Ɨ̃sâ masisére, ɨ̃sâ ĩ'yâ'kere mɨsâre werêwɨ. Mɨsâ ẽho peó wee'.

¹² A'ti nukúkãkãhasere yɨ'ɨ̂ uúkũkã marikãre, mɨsâ ẽho peó wee'. Ɨ'mɨ̂sekãhasere yɨ'ɨ̂ werekã́ maa, nemoró yɨ'ɨ̂re ẽho peóti boosa'.

¹³ Neê ni'kɨ́ masɨ́ ɨ'mɨ̂sepɨre wa'â yã'a diháti'kɨ marimí. Yɨ'ɨ̂ ni'kɨtá ɨ'mɨ̂sepɨ niî'kɨ dihátiwɨ. Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ ɨ'mɨ̂sekɨ̃hɨ niî'. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ ɨ'mɨ̂sekãhasere masî'.

¹⁴ Dɨporópɨ yukɨ́ mariró, masá marirópɨ Moisé ãyâ komé me'ra naâ weé'kɨre ɨ'mɨáro yukɨ̂gɨpɨ yoôkɨ niîwĩ. Moisé ãyâre weé'karo nohota masá yɨ'ɨ̂re ɨ'mɨáropɨ yoôrãsama.

¹⁵ Niî pe'tirã yɨ'ɨ̂re ẽho peórã, pekâ me'epɨ wa'âsome. Õ'âkɨ̃hɨ me'ra katî nu'kurãsama, niîwĩ Jesu. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ makɨ́ ni'kɨ́ niigɨ́re o'ôo'ke niî'

¹⁶ Õ'âkɨ̃hɨ a'ti nukúkãkãharãre ɨpɨ́tɨ ma'ígɨ, kɨ̃ɨ̂ makɨ́ ni'kɨ́ niigɨ́re o'ôo'kɨ niîwĩ. Teé me'ra niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂ makɨré ẽho peórã, pekâ me'epɨ wa'âsome. Naâ kɨ̃ɨ̂ me'ra katî nu'kukã'rãsama.

¹⁷ Õ'âkɨ̃hɨ a'ti nukúkãkãharãre bu'îri da'rêgɨti niîgɨ meheta kɨ̃ɨ̂ makɨré o'ôo'kɨ niîwĩ. Naâre yɨ'rɨógɨ pe'e tohô weékɨ niîwĩ.

¹⁸ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ makɨré ẽho peórãre bu'îri da'rêsome. Kɨ̃ɨ̂ makɨ́ ni'kɨ́ niigɨ́re ẽho peótikã pũrikãre, bu'îri da'rêgɨsami.

¹⁹ A'tîro niî'. Jesu Cristo sĩ'óo'se weeró noho niîmi. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ yeere ĩ'yógɨ a'tîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ a'tikã́, a'ti nukúkãkãharã kɨ̃ɨ̂re ɨatíkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re ɨaró noho o'ôrã, yã'âro weesé pe'ere ɨâri peha yuurã, na'î tĩ'aropɨ niirã́ weeró noho niîkãrã niîwã.

²⁰ Niî pe'tirã yã'âro weerã́ Õ'âkɨ̃hɨ makɨre ɨatíma. Naâ yã'âro weesére bahúrẽ'kã ɨatírã, kɨ̃ɨ̂ pɨ'to niî sĩ'ritima.

²¹ Ãyuró weerã́ pe'e kɨ̃ɨ̂ pɨ'to siru tuúma. Naâ tohô weekã́, niî pe'tise naâ weesére “Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró noho weemá”, bahû yoaropɨ niî masî no'o'. João wamê yeegɨ Jesu yeére uúkũ'ke niî'

²² Jesu Nicodemore uúkũka be'ro Judéia wamêtiropɨ ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re sɨ'orí wa'âwĩ. Toopɨ́re masaré wamê yeerã, yoâ kurekãpɨta niîwɨ.

²⁴

²³ João wamê yeegɨ kɨ̃ɨ̂re bu'îri da'rerí wi'ipɨ sõroátoho dɨporo kɨ̃ɨ́ kẽ'ra wamê yeegɨ weewĩ́ Enṍ wamêtiri makapɨ. Enṍ Salĩ́ wamêtiro pɨ'to niîwɨ. Toopɨ́re diâ pahirí maa niîwɨ. Masá kɨ̃ɨ̂ tiropɨ wamê yee dutirã wa'âwã.

²⁵ Kɨ̃ɨ̂ tohô weerí kura ni'kâ nɨmɨ João bu'esére siru tuúrã ni'kɨ́ Judeu masɨ me'ra dɨ'sâ soo wã'kokãrã niîwã. Judeu masa koe wɨáse noho me'ra dɨ'sâ sookãrã niîwã.

²⁶ Tohô wa'âka be'ro kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ Joãore niîkãrã niîwã: —Ɨ̃sâre bu'egɨ́, sõ'ó niîka tero Jordão siâkihipɨ mɨ'ɨ̂ me'ra niî'kɨ, Ɨ̃sâre mɨ'ɨ̂ werê'kɨ ni'kâroakãre kɨ̃ɨ̂ wamê yeegɨ weeámi. Niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂re siru tuúrã weeáma.

²⁷ João naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ dutîtikã, masá kɨ̃ɨ̂re siru tuúti boosama.

²⁸ Mɨsâ yɨ'ɨ̂ werê'kere tɨ'ó tohawɨ. Yɨ'ɨ̂ “Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ meheta niî'”, niîwɨ. Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂ dɨporo o'ôo' yuu mɨ'ta'kɨ niî'.

²⁹ A'tîro pe'e niî'. Ni'kɨ́ amûkã dɨ'tekã́, kɨ̃ɨ̂ nɨmó kɨ̃ɨ yagó se'saro niîsamo. Kɨ̃ɨ̂ me'rakɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ dɨ'tekã́ ĩ'yâgɨ, e'katí tamusami. Jesu ã'rí amûkã dɨ'té'kɨ weeró noho niîmi. Masá kɨ̃ɨ̂re siru tuúrã kɨ̃ɨ̂ nɨmó weeró noho niîma. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂ me'rakɨ̃hɨ masá kɨ̃ɨ̂re siru tuúkã ĩ'yâgɨ, e'katí tamu'.

³⁰ Masá ĩ'yóropɨ kɨ̃ɨ̂ siâpe me'ra yɨ'ɨ̂ bu'ipɨ wa'âgɨsami. Yɨ'ɨ̂ pe'e mehô niigɨ́ tohagɨ́sa', niîkɨ niîwĩ João kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re. Õ'âkɨ̃hɨ makɨ ɨ'mɨ̂sekɨ̃hɨpɨ a'tî'ke niî'

³¹ João kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re niî nemokɨ niîwĩ taha: —Jesu ɨ'mɨ̂sepɨ a'tî'kɨ niî pe'tirã yɨ'rɨóro niîmi. A'tí di'takɨ̃hɨ a'tokãhásere uúkũsami. Ɨ'mɨ̂sepɨ a'tî'kɨ pe'e niî pe'tirã yɨ'rɨóro niîmi.

³² Kɨ̃ɨ̂ ɨ'mɨ̂sepɨ ĩ'yâ'kere, kɨ̃ɨ̂ tɨ'ó'kere uúkũsami. Neê ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂ uúkũsere ẽho peótisami.

³³ Tohô niîmikã, ni'karérã kɨ̃ɨ̂re ẽho peóma. Naâ kɨ̃ɨ̂re ẽho peórã, “Õ'âkɨ̃hɨ diakɨ̃hɨ́ta uúkũmi”, niî ĩ'yomá.

³⁴ Õ'âkɨ̃hɨ Jesu Cristore Espírito Santore kɨó yɨ'rɨkã weékɨ niîwĩ. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ pakɨ yeére uúkũmi.

³⁵ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ makɨré ma'ígɨ, niî pe'tisere, niî pe'tirãre dutî masisere o'ôkɨ niîwĩ.

³⁶ Kɨ̃ɨ̂ makɨré ẽho peórã noho katî nu'kusere kɨomá. Kɨ̃ɨ̂re ẽho peó sĩ'ritirã pe'e Õ'âkɨ̃hɨ tiropɨ wa'âsome. Õ'âkɨ̃hɨre ɨpɨ́tɨ bu'îri da'rê no'orãsama.

4

³

¹ Pãharã́ masá Jesuré siru tuúwã. João wamê yeegɨ yɨ'rɨóro ɨ̃sâ Jesu bu'erã́ pe'e masaré wamê yeewɨ. Jesu kɨ̃ɨ̂ basi naâre wamê yeetiwĩ. A'té, pãharã́ masá siru tuúse, wamê yeese kitire fariseu masa tɨ'ókãrã niîwã. Tee kitíre tɨ'oápã niîgɨ, Jesu Judéiapɨ niî'kɨ Galiléiapɨ wa'âwĩ.

⁴ Toopɨ́ wa'âgɨ, kɨ̃ɨ̂ Samaria di'tapɨ yɨ'rɨ́ wã'kawĩ.

⁵ Tií di'tapɨre Sicar wamêtiri makapɨ etâwĩ. Tii maká pɨ'to dɨporókɨ̃hɨ Jacó kɨ̃ɨ̂ makɨ́ Joseré o'ôka di'ta niîwɨ.

⁶ Toopɨ́ akó waarí pee Jacó kɨ̃ɨ̂ weéka pee niîwɨ. Jesu toó yɨ'rɨágɨ, kari butiá wa'âwĩ. Tohô weégɨ daharí tero niikã́ tii peé sumútohopɨ soógɨ ehâ nuhawĩ.

⁸

⁷ Kɨ̃ɨ̂ toopɨ́ duhirí kura ɨ̃sâ ba'asé duúrã wa'ârã makâpɨ pi'áawɨ. Ɨ̃sâ toopɨ́ niirí kura ni'kó numiô Samariakõho tii peépɨre akó waágo etâko niîwõ. Jesu koôre niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂re akó tĩâya.

⁹ Koô kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíko niîwõ: —De'ró weégɨ mɨ'ɨ̂ Judeu masɨ niîmigɨ, yɨ'ɨ̂ Samariakõhore akó sẽrití? niîko niîwõ. Tiîtapɨre Judeu masa Samaria di'takãharã me'ra neê a'mé sɨ'atikũkãrã niîwã. Teé bu'iri kɨ̃ɨ̂re tohô niîko niîwõ.

¹⁰ Jesu niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ masaré o'osére masîtisa'. Yɨ'ɨ́ kẽ'rare masîtisa'. Mɨ'ɨ̂ masîgo pũrikã, yɨ'ɨ̂re sẽri booápã. Mɨ'ɨ̂ sẽrikã́, yɨ'ɨ̂ pe'e akó katisé o'osére o'ô booapã.

¹¹ Koô niî nemoko niîwõ taha: —Yẽ'é me'ra mɨ'ɨ̂ akoré waa mií boosari? A'ti peé ɨ̃'kɨá niî'. No'opɨ́ mɨ'ɨ̂ akó katisé o'osére boka boósari?

¹² Marî yẽkɨ Jacó a'ti peékãhasere sĩ'ríkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ põ'rá, kɨ̃ɨ yarã́ ekarã́ kẽ'ra sĩ'ríkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ marîre a'ti peére kũûkɨ niîwĩ. Mɨ'ɨ̂ pe'e kɨ̃ɨ̂ nemoró niîti?

¹³ Kɨ̃ɨ̂ koôre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Niî pe'tirã a'ti peékãhase akoré sĩ'rírã, opâturi ako wɨórãsama.

¹⁴ Yɨ'ɨ̂ o'osé pe'ere sĩ'rírã, neê ako wɨósome. Naâpɨre naa yeé ehêri põ'raripɨ akó a'mâ bɨro nu'kuro weeró noho niîrosa'. Naâ katî nu'kukã'rãsama.

¹⁵ Koô kɨ̃ɨ̂re niîko niîwõ: —Too pũríkãre yɨ'ɨ̂re teé akoré o'ôya. Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re o'okã́, yɨ'ɨ̂ ako wɨósome. Tohô niikã́ a'ti peépɨre akó waá sĩ'rigo ĩ'yâ nu'kusome, niîko niîwõ.

¹⁶ Jesu koôre niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ marapɨre pihîgo wa'âya.

¹⁷ Koô kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíko niîwõ: —Yɨ'ɨ̂ marâpɨ marigó niî'. Jesu koôre niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ “Marapɨ́ moó'” niîgo, diakɨ̃hɨ́ta yɨ'tiápɨ.

¹⁸ Mɨ'ɨ̂ ni'kâmukãrã ɨmɨá me'ra marâpɨti yã'ako niîmiwɨ. Ni'kâroakã mɨ'ɨ̂ kɨogɨ́ mɨ'ɨ̂ marapɨ diakɨ̃hɨ́ niîtimi. Mɨ'ɨ̂ uúkũse diakɨ̃hɨ́ta niî'.

¹⁹ Tohô niikã́ tɨ'ógo, Jesuré niîko niîwõ: —Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ niísa'.

²⁰ Ɨ̃sâ yẽkɨ sɨmɨá Samariakãharã sikɨ́ ɨ̃rɨgɨ́pɨ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peókãrã niîwã. Mɨsâ Judeu masa pe'e “Jerusalẽ́pɨ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peóro ɨá'”, niî wãkû', niîko niîwõ.

²¹ Jesu koôre niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ uúkũsere tɨ'oyá. Kã'roákã dɨ'sá' sikɨ́ ɨ̃rɨgɨ́pɨ wa'âtimirã, Jerusalẽ́pɨ wa'âtimirã mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peoátoho.

²² Mɨsâ Samariakãharã mɨsâ ẽho peósere ãyuró tɨ'o masítisa'. Ɨ̃sâ pũrikã ɨ̃sâ ẽho peósere masî'. A'tîro niî'. Masaré yɨ'rɨoákɨhɨ Judeu masɨ niîgɨsami.

²³ Ẽho peóri kura etârosa'. Ni'kâroakãre niî toha'. Masá Õ'âkɨ̃hɨre diakɨ̃hɨ́ta ẽho peórã naa yeé ehêri põ'raripɨ ẽho peórãsama. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re ẽho peórãre tohô ẽho peókã ɨasamí.

²⁴ Õ'âkɨ̃hɨ bahutígɨ niîmi. Kɨ̃ɨ̂re ẽho peórã ehêri põ'raripɨ diakɨ̃hɨ́ta ẽho peóro ɨá'.

²⁵ Koô kɨ̃ɨ̂re niîko niîwõ: —Yɨ'ɨ̂ masî'. Messia, Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ besé'kɨ Cristo, a'tîgɨsami. Kɨ̃ɨ̂ a'tîgɨ, marîre niî pe'tisere werêgɨsami, niîko niîwõ.

²⁶ Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, koôre niî bahurẽ'kɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂ me'ra uúkũgɨ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨta niî'.

²⁷ Naâ a'tîro niirí kura ɨ̃sâ ba'asé duúrã ehâ'kãrã Jesu tirópɨre etâwɨ. Ɨ̃sâ Jesu numiô me'ra uúkũkã ĩ'yârã, ĩ'yâ maria wa'âkãti. Neê ni'kɨpéta kɨ̃ɨ̂re “Yẽ'e nohóre ɨágo weeáti? ou yẽ'e nohókãhasere uúkũrã weeáti?” niî sẽrí yã'atiwɨ.

²⁸ Ɨ̃sâ naâ tiropɨ etakã́ ĩ'yâgo, koô akó waatɨhɨ́re toopɨ́ta dɨpókã', makâpɨ wa'â wa'âwõ. Toopɨ́re etâgo, masaré werêko niîwõ:

²⁹ —Mɨsá kẽ'ra ĩ'yârã a'tiá. Sõ'ó, ni'kɨ́ ɨmɨ́ niiámi. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂ de'ró weé'kere masî pe'okã'mi. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨta niîsari baa?, niîko niîwõ.

³⁰ Be'ró koô tohô werekã́ tɨ'órã, naâ Jesu tirópɨ ĩ'yârã a'tîkãrã niîwã.

³¹ Naâ a'tirí kura ɨ̃sâ Jesuré ba'asé ekárã weemíwɨ.

³² Kɨ̃ɨ̂ ɨ̃sâre niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ ba'asé kɨosére mɨsâ masîtisa'.

³³ Tohô niikã́ tɨ'órã, ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ “Ãpêrã kɨ̃ɨ̂re ba'asé eká tohapari?” niî a'mêri sẽrí yã'awɨ.

³⁴ Jesu ɨ̃sâre niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re o'ôo'wĩ. Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂ ɨaró weégɨ weé'. Kɨ̃ɨ̂ wee dutí'kere weé pe'ogɨ, yɨ'ɨ̂ ba'âgɨ weeró noho tɨ'ó yã'a'.

³⁵ Mɨsâ a'tîro niî wãkû': “Ba'pâritise muhipũri dɨ'sá' otesé dɨkâtiatoho.” Yɨ'ɨ̂ pe'e ĩ'yakã́ maa, pupí yãîropɨ weé'. Jesu a'tîro uúkũgɨ, masaré uúkũgɨ weewĩ́. Naâ kɨ̃ɨ̂ uúkũsere ẽho peoátoho kã'ró dɨ'sá' niîgɨ, tohô niîwĩ.

³⁶ Otê'kere tɨ̃'rerí masɨ kɨ̃ɨ̂ da'rá'ke wapa wapa yeé no'osami. Ã'rí da'ragɨ́ weeró noho masaré ẽho peókã weegɨ́ kẽ'rare yɨ'ɨ̂ wapa yeégɨsa'. Ẽho peórã, naâ katî nu'kukã'rãsama. Neê waro werê mɨ'ta'kɨ, ãpí werê nemo turia wã'kagɨ naâ weresére ẽho peókã ĩ'yârã, naâ pɨárãpɨta e'katírãsama.

³⁷ Masá uúkũ wɨaro noho a'tîro niî': “Ni'kɨ́ neê waro otêsami. Be'ró tee dɨkáre miirí masɨ ãpí niîsami taha.”

³⁸ Mɨsâ yɨ'ɨ̂ bu'erã́ teé weeró noho niî'. Ãpêrã Õ'âkɨ̃hɨ yeekãhasere werê mɨ'takãrã niîwã. Ni'kâroakãre yɨ'ɨ̂ mɨsâre naâ werê mɨ'ta'kere werê nemo dutigɨ o'ôo'. Mɨsâ weresé me'ra naâre yarã́ wa'akã́ weerã́sa', niîwĩ Jesu.

³⁹ Samariakõho koo yaá makakãharãre a'tîro niîko niîwõ: —Sõ'ó niîkɨ niî pe'tise yɨ'ɨ̂ weé'kere masî pe'okã'mi. Koô tohô niikã́ tɨ'órã, pãharã́ kɨ̃ɨ̂re ẽho peówã.

⁴⁰ Tohô weérã Jesu tirópɨ a'tî, kɨ̃ɨ̂re naâ tiropɨ toha dutíwã. Kɨ̃ɨ̂ naâ tiropɨre pɨá nɨmɨ tohâ ke'awĩ.

⁴¹ Be'ró Jesu kɨ̃ɨ̂ weresére tɨ'órã, pãharã́ ẽho peó nemowã.

⁴² Be'ró numiôre niîwã: —Ɨ̃sâ mɨ'ɨ̂ werê'ke me'ra di'akɨ̃ kɨ̃ɨ̂re ẽho peó wee'. Ɨ̃sâ basi kɨ̃ɨ̂ uúkũsere tɨ'oápɨ. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂re ẽho peó'. Ɨ̃sâ masî'. Diakɨ̃hɨ́ta niiápã. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ a'ti nukúkãkãharã masaré yɨ'rɨógɨ niîmi, niîwã koôre. Jesu wiôgɨ dokakɨ̃hɨ makɨre yɨ'rɨó'ke niî'

⁴³ Pɨá nɨmɨ Samariakãharã me'ra niîka be'ro Jesu Galiléia di'tapɨ wa'âwĩ.

⁴⁴ Too dɨpóro a'tîro niîwĩ Jesu: —Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨre kɨ̃ɨ yaá di'takãharã ẽho peótisama.

⁴⁵ Tohô niîmikã, kɨ̃ɨ yaá di'ta Galiléiapɨ etakã́, masá tookãhárã pe'e kɨ̃ɨ̂re ãyuró yẽ'êwã. Naá kẽ'ra Jerusalẽ́pɨ Judeu masa bosê nɨmɨ Páscoa ĩ'yârã ehâkãrã niîwã. Toopɨ́ Jesu kɨ̃ɨ̂ weé ĩ'yo'kere ĩ'yâkãrã niîwã. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂re ẽho peówã.

⁴⁶ Jesu Galiléiapɨ ehâgɨ, Canápɨ akó niî'kere kɨ̃ɨ̂ vinho weéka makapɨ opâturi dahâwĩ. Tii makápɨre ni'kɨ́ Galiléia di'ta wiôgɨ dokakɨ̃hɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂, kɨ̃ɨ̂ makɨ́ do'âtigɨre Cafarnaupɨ kɨókɨ niîwĩ.

⁴⁷ Kɨ̃ɨ̂, Jesu Judéiapɨ niî'kɨ Galiléiapɨ etaápɨ' niisé kitire tɨ'ógɨ, Jesu tirópɨ a'tîkɨ niîwĩ. —Yɨ'ɨ̂ makɨre yɨ'rɨógɨ a'tiá. Kɨ̃ɨ̂ wẽrigɨ́pɨ niiámi, niîwĩ.

⁴⁸ Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Mɨsâ yɨ'ɨ̂ weé ĩ'yotikã maa, ẽho peó wee'.

⁴⁹ Kɨ̃ɨ̂ do'âtigɨ pakɨ pe'e Jesuré niîwĩ: —Wiôgɨ, pahá yã'aya. Te'á keêro yɨ'ɨ̂ makɨ wẽriátoho dɨporo.

⁵⁰ Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Mɨ'ɨ yaá wi'ipɨ toháagɨsa'. Mɨ'ɨ̂ makɨ katîsami, niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Jesu tohô niisére tɨ'ógɨ, kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ toháa wa'âwĩ.

⁵¹ Kɨ̃ɨ̂ ehâgɨti weerí kura kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'terã ma'âpɨ põo tẽrí, kɨ̃ɨ̂re werêkãrã niîwã: —Mɨ'ɨ̂ makɨ katiámi.

⁵² Naâ werekã́, “De'ró niikã́ kɨ̃ɨ̂ ãyú nɨ'kati?” niî sẽrí yã'akɨ niîwĩ. Naâ “Yamîka' daharí tero be'ro uhá'ke surû no'oami”, niîkãrã niîwã.

⁵³ Naâ werekã́, kɨ̃ɨ̂ “Jesu yɨ'ɨ̂re tií horata ‘Mɨ'ɨ̂ makɨ katîsami’, niiámi”, niîkɨ niîwĩ. Tohô weérã niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂, kɨ̃ɨ yaá wi'ikãharã Jesuré ẽho peókãrã niîwã.

⁵⁴ Tií di'ta Galiléiapɨre akó niî'kere vinho kɨ̃ɨ̂ dɨka yuúka be'ro wiôgɨ makɨre yɨ'rɨógɨ, Jesu pɨáti kɨ̃ɨ̂ tutuasé me'ra weé ĩ'yogɨ weewĩ́. Judéia di'tapɨ niî'kɨ dahâgɨ, teeré weewĩ́.

5

¹ Wiôgɨ dokakɨ̃hɨ makɨre yɨ'rɨóka be'ro Jesu Jerusalẽ́pɨ Judeu masa bosê nɨmɨ ĩ'yâgɨ mahâmi tohawĩ taha.

² Jerusalẽ́re sã'ri sãáka sã'riropɨre ni'kâ sope Ovelha wamêtiri sope niîwɨ. Tii sopé pɨ'to naâ u'arã́tirã apóka pee niîwɨ. Tii peé hebreu masa yee uúkũse me'ra Betesda wamêtiwɨ. Tii peé sumútohopɨre ni'kâmukãse tũkuri ti'âya marisé tũkuri niîwɨ.

⁴

³ Tee tũkúripɨ pãharã́ do'âtirã nukûkãpɨ kũyawã́. Kapêri ĩ'yâtirã, opa yuríri siharã́, tohô niikã́ sihâ masitirã niîwã. Tii ditárapɨre wãkûtiro ni'karétiri Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ ɨ'mɨ̂sekɨ̃hɨ dihatá mɨhapɨ'. Dihatá, akoré a'mé yã'akã wee mɨhápɨ'. Kɨ̃ɨ̂ tohô weéka be'ro tii peépɨ dokê yõha mɨ'tagɨ yɨ'rɨó no'opɨ'. Tohô weérã naâ kɨ̃ɨ̂ yɨ'rɨósere ko'têrã, toopɨ́ kũyákãrã niîwã.

⁵ Toopɨ́re ni'kɨ́ do'âtigɨ niîwĩ. Trinta e oito kɨ'mari wa'âkaro niîwɨ kɨ̃ɨ̂ do'âti wã'koka be'ro.

⁶ Jesu tii ditára tiro yɨ'rɨ́kã'gɨ, toopɨ́ kũyagɨ́re ĩ'yâwĩ. Kɨ̃ɨ̂ yoakã́ do'âtikã ĩ'yâgɨ, kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'awĩ: —Mɨ'ɨ̂ yɨ'rɨó no'o sĩ'risari? niîwĩ.

⁷ Kɨ̃ɨ̂ Jesuré yɨ'tiwĩ́: —Wiôgɨ, yɨ'ɨ̂re neê wee tamúgɨ marimí. Niî pe'tisetiri akó a'mé yã'ari kura yɨ'ɨ̂ tii peépɨ dokê yõha sĩ'rikã, ãpêrã yɨ'ɨ̂ dɨporo dokê yõha mɨhawã.

⁸ Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Wã'kâ nɨ'kaya. Mɨ'ɨ̂ kũyaróre tuu tõré, wa'âgɨsa'.

⁹ Kɨ̃ɨ̂ tohô niirí kurata yɨ'rɨó no'o'kɨpɨ tohawĩ́. Be'ró wã'kâ nɨ'ka, kɨ̃ɨ̂ kũyaróre tuu tõré, sihâ nɨ'kawĩ. Kɨ̃ɨ̂re yɨ'rɨóka nɨmɨ saurú niîwɨ.

¹⁰ Tohô weérã yɨ'rɨó no'o'kɨ kɨ̃ɨ̂ kũyá'karore o'makã́ ĩ'yârã, Judeu masa wiôrã kɨ̃ɨ̂re niîkãrã niîwã: —De'ró weégɨti mɨ'ɨ̂ ni'kakã́ marîre soo dutíka nɨmɨ saurú niîmikã, mɨ'ɨ̂ kũyaróre o'mâ sihati? Marîre tohô wee dutí wee'.

¹¹ Kɨ̃ɨ̂ naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂re yɨ'rɨó'kɨ “Mɨ'ɨ̂ kũyaróre tuu tõré, o'mâ wã'kagɨsa'”, niiámi.

¹² Naâ kɨ̃ɨ̂re niîkãrã niîwã: —Noa nohó mɨ'ɨ̂re tohô wee dutiáti?

¹³ Kɨ̃ɨ̂ Jesuré masîtikɨ niîwĩ. Jesu sihâ masitigɨre yɨ'rɨóka be'ro pãharã́ masá wa'teropɨ moré su'u wã'kawĩ. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ masitikɨ niîwĩ.

¹⁴ Be'ró Jesu Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ kɨ̃ɨ̂re boka ehágɨ, niîwĩ: —Ãyuró weeápa. Mɨ'ɨ̂ yɨ'rɨó no'o'kɨpɨ niî'. Opâturi yã'âro wee nemoákɨhɨpa. Mɨ'ɨ̂ yã'âro wee nemógɨ, nemoró yã'âro yɨ'rɨgɨ́sa', niîwĩ.

¹⁵ Jesu tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Judeu masa wiôrãre werêgɨ wa'âkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂re yɨ'rɨó'kɨ Jesu wamêtikɨ niiámi.

¹⁶ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, Judeu masa wiôrã Jesu kɨ̃ɨ̂ saurú niikã́ masaré yɨ'rɨó'ke kitire masîkãrã niîwã. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂ me'ra uâ nɨ'ka, kɨ̃ɨ̂re wẽhé sĩ'rikãrã niîwã.

¹⁷ Jesu naâre niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ pakɨ da'rá nu'kukã'mi. Yɨ'ɨ́ kẽ'ra da'rá nu'kukã', niîwĩ Jesu.

¹⁸ Saurú niikã́ da'ra dutítisere Jesu yɨ'rɨ́ nɨ'kase bu'iri wiôrã kɨ̃ɨ̂re wẽhé sĩ'riwã. Be'ró kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨre “Yɨ'ɨ̂ pakɨ niîmi” niisére tɨ'órã, nemoró kɨ̃ɨ̂re wẽhé sĩ'riwã. “Kɨ̃ɨ̂ tohô niîgɨ, Õ'âkɨ̃hɨta niî', niîgɨ weemí”, niîwã. Jesu Cristo kɨ̃ɨ yeé kitire weresé niî'

¹⁹ Jesu naâre niîwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ yɨ'ɨ̂ se'saro apêye noho wee masí wee'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ weesére ĩ'yâ'. Teé di'akɨ̃re weé'. A'tîro niî'. Niî pe'tise yɨ'ɨ̂ pakɨ weesére yɨ'ɨ́ kẽ'ra weé'.

²⁰ Yɨ'ɨ̂re ma'ígɨ, yɨ'ɨ̂ pakɨ niî pe'tise kɨ̃ɨ̂ weesétisere ĩ'yomí. Ni'kâroakã sihâ masitigɨre yɨ'rɨó'ke nemoró be'ropɨ́re weegɨ́sami. Mɨsâ teeré ĩ'yâ mariarãsa'.

²¹ Yɨ'ɨ̂ pakɨ masá wẽrî'kãrãre masomí. Kɨ̃ɨ̂ weeró noho yɨ'ɨ́ kẽ'ra yɨ'ɨ̂ masó sĩ'rirãre masogɨ́sa'.

²³

²² Yɨ'ɨ̂ pakɨ masá weesétisere besetími. Yɨ'ɨ̂ pe'ere masaré “Ãyuró weemá” ou “Yã'âro weemá” niî, bese dutíwĩ. Niî pe'tirã yɨ'ɨ̂ pakɨre ãyuró uúkũma. Yɨ'ɨ́ kẽ'rare ãyuró uúkũato niîgɨ yɨ'ɨ̂re masaré bese dutími. Yɨ'ɨ̂re ãyuró uúkũtirã, yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ kẽ'rare ãyuró uúkũtima.

²⁴ Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre niîgɨti. Yɨ'ɨ̂ niisére tɨ'orã́, yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨre ẽho peórã katî nu'kusere kɨomá. Naâ bu'îri da'rê no'osome. Naâ pekâ me'epɨ wa'â boo'kãrã yɨ'rɨ wetí tohama.

²⁵ Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre niîgɨti taha. Kã'roákã dɨ'sá' Õ'âkɨ̃hɨre moorã́ yɨ'ɨ̂re ẽho peoátoho. Naâ ẽho peóri kura niî toha'. Yɨ'ɨ̂ uúkũsere tɨ'ó, teeré weerã́ katî nu'kukã'rãsama.

²⁶ Yɨ'ɨ̂ pakɨta masaré katî nu'kusere o'ô masimi. Kɨ̃ɨ́ta masaré katî nu'kukã wee dutígɨ yɨ'ɨ̂re o'ôo'mi.

²⁷ Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re masaré bese dutísere kũûwĩ. Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂ makɨ́ masá weeró noho ɨpɨtígɨ niî tĩhagɨ, masaré besé'.

²⁸ Mɨsâ a'teré tɨ'órã ɨkɨátikã'ya. Ni'kâ nɨmɨ niî pe'tirã wẽrî'kãrã yɨ'ɨ̂ uúkũsere tɨ'orã́sama.

²⁹ Teeré tɨ'órã, masâ peeripɨ niî'kãrã masâ pe'tia wa'ârãsama. Ãyuró weeséti'kãrã katî nu'kuahã masarã́sama. Yã'âro weé'kãrã pe'e bu'îri da'rê bahurió no'oahã masarã́sama niîwĩ Jesu. Jesu Cristo “A'tîro weé ĩ'yose me'ra yɨ'ɨ̂ pakɨ diakɨ̃hɨ́ta yɨ'ɨ̂re o'ôo'wĩ niisére ĩ'yó'” niisé niî'

³⁰ Jesu wiôrãre niî nemowĩ taha: —Yɨ'ɨ̂ basi, yɨ'ɨ̂ se'saro masaré bese masítisa'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ ɨaró, kɨ̃ɨ̂ dutîro noho yɨ'ɨ̂ besé'. Yɨ'ɨ̂ ɨaró weé sĩ'risere weé wee'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ ɨaró weé'. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ besesé keoró niî'.

³¹ Yɨ'ɨ̂ basi yɨ'ɨ̂ weesére ãyuró uúkũkã, “Mɨ'ɨ̂ uúkũse wapa marí'”, niî boosa'.

³² Ãpí niîmi yɨ'ɨ̂ uúkũsere “Ãyú niî'” niigɨ́. Kɨ̃ɨ̂ tohô niigɨ́ yɨ'ɨ̂ pakɨ Õ'âkɨ̃hɨta niîmi. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂re “Mɨ'ɨ̂ weesé ãyú niî'” niisé pũrikã, wapatí'.

³³ Mɨsâ João wamê yeegɨpɨre yeekãhásere sẽrí yã'a dutirã o'ôo'kãrã niîwɨ. Kɨ̃ɨ̂ keoró yɨ'tíkɨ niîwĩ.

³⁴ Yɨ'ɨ̂, yeekãhásere masá ãyuró uúkũato niisére a'mâgɨ meheta weé'. Mɨsâ yɨ'rɨkã́ ɨa sãá'. Tohô weégɨ a'tîro uúkũ'.

³⁵ João sĩ'óo' mɨ'tagɨ weeró noho niîwĩ. Sĩ'óo'kaha marikã ɨ̃hɨ̂ro, ãyuró bo'rê yuusa'. Teé bo'rê yuuse weeró noho yee kitíre ãyuró ĩ'yowĩ́. Mɨsâ kɨ̃ɨ̂ uúkũsere tɨ'órã, yoâtikã teeré e'katíwɨ.

³⁶ Yɨ'ɨ̂ weé ĩ'yo'ke João uúkũ'ke nemoró wapatí'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ wee dutí'ke niî'. Tohô weesé me'ra yɨ'ɨ̂ pakɨ diakɨ̃hɨ́ta yɨ'ɨ̂re o'ôo'wĩ niisére ĩ'yó'.

³⁷ Tohô niikã́ yeekãhásere yɨ'ɨ̂ pakɨ, yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ ãyuró uúkũmi. Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ uúkũsere tɨ'ó wee'. Kɨ̃ɨ̂ bahusére ĩ'yá wee'.

³⁸ Tohô niikã́ yɨ'ɨ̂re kɨ̃ɨ̂ o'ôo'kɨre ẽho peó wee'. Tohô weéro kɨ̃ɨ̂ uúkũse mɨsâre sãhá wee'.

³⁹ Mɨsâ katî nu'kusere bokarã́sa' niîrã, Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũrire wio pesáse me'ra bu'ê nu'kukã'. Mɨsâ tii pũríkãhasere bu'êrã, yee kitíreta bu'ê'.

⁴⁰ Mɨsâ katî nu'kusere ɨamírã, yɨ'ɨ̂re ẽho peó sĩ'ri wee'.

⁴¹ Masá yɨ'ɨ̂re ãyuró uúkũkã ɨá wee'.

⁴² Yɨ'ɨ̂ mɨsâre ĩ'yâ masi'. Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨre ma'í wee'.

⁴³ Yɨ'ɨ̂, yɨ'ɨ̂ pakɨ ɨaró a'topɨ́re a'tîwɨ. Tohô weemíkã, mɨsâ yɨ'ɨ̂re ɨá wee'. Ãpí kɨ̃ɨ̂ ɨaró a'tigɨ́ pe'ere mɨsâ ɨarã́sa'.

⁴⁴ Mɨsâ basita mɨsâ weesére a'mêri “Ãyú'”, niî kũya'. Õ'âkɨ̃hɨ ni'kɨ́ niigɨ́ “Ãyú'” niisé pe'ere a'má wee'. Tohô wee kũyárã, de'ró weé mɨsâ yɨ'ɨ̂re ẽho peó boosari?

⁴⁵ Mɨsâ “Kɨ̃ɨ̂ pakɨpɨ́re werê sãagɨsami”, niî wãkûtikã'ya. Mɨsâ ẽho peó'kɨ Moiséta mɨsâre werê sãagɨsami. Mɨsâ a'tîro wãkû': “Moisé dutî'kere keoró weé'. Tohô weérã ɨ'mɨ̂sepɨ wa'ârãsa'”, niî wãkû'.

⁴⁶ Mɨsâ kɨ̃ɨ̂ ohâ'kere ẽho peórã pũrikã, yɨ'ɨ́ kẽ'rare ẽho peó boosa'. Moisé kɨ̃ɨ̂ ohâ'ke, yee kitíta niîwɨ.

⁴⁷ Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂re ohâ'kere ẽho peótirã, de'ró weé mɨsâ yɨ'ɨ̂ uúkũsere ẽho peó boosari? niîwĩ Jesu.

6

¹ Jerusalẽ́pɨ sihâ masitigɨre yɨ'rɨóka be'ro Jesu Galiléiapɨ dahâ tohawĩ taha. Toopɨ́ niîgɨ, Galiléiakãha ditara apé pã'repɨ pẽ'âwĩ. Tii ditárata Tiberíade wamêtiwɨ.

² Masá kɨ̃ɨ̂ weé ĩ'yose me'ra do'âtirãre yɨ'rɨókã ĩ'yârã, pãharã́ siru tuúwã.

³ Ɨ̃sâ apé pã'repɨ pẽ'atárã, ɨ̃rɨgɨ́pɨ mɨhâa, duhîwɨ.

⁴ Tiîtare Judeu masa bosê nɨmɨ wa'aátoho Páscoa kã'roákã dɨ'sawɨ́.

⁵ Jesu pãharã́ masá kɨ̃ɨ̂re siru tuúkã ĩ'yâgɨ, Filipere niîwĩ: —No'opɨ́ marî ã'rá pãharã́re ekaátehere ba'asé duúrã wa'ârãsari?

⁶ Filipere de'ró yɨ'tigɨ́sari? niîgɨ, tohô sẽrí yã'awĩ. Jesu pe'e kɨ̃ɨ̂ weeátehere masî yuu tohakɨ niîwĩ.

⁷ Filipe kɨ̃ɨ̂re yɨ'tiwĩ́: —Oito muhipũri da'rasé wapa naâre marî pãú duu ekákã, neê ba'â bokatisama.

⁸ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, ɨ̃sâ me'rakɨ̃hɨ André, Simão Pedro akabihí Jesuré niîwĩ:

⁹ —A'toré ni'kɨ́ wi'magɨ́ niîmi. Kɨ̃ɨ̂ ni'kâmukãse pãú cevada me'ra weé'kepare kɨomí. Tohô niikã́ wa'î pɨárã kɨomí. A'té ba'asé ã'rá pãharã́re neê se'sâsome, niîwĩ.

¹⁰ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu niîwĩ: —Naâ niî pe'tirãre duhî dutiya. Naâ duhiró ãyuró taâtiwɨ. Tohô weérã niî pe'tirã duhîwã. Ni'kâmukãsetiri mil ɨmɨá niîwã.

¹¹ Be'ró Jesu pãuré miî, Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niîwĩ. Tu'â eha nɨ'ko, ɨ̃sâre o'ôwĩ. Be'ró ɨ̃sâ masá niî pe'tirãre etiwɨ́. Meharóta wa'î me'ra kẽ'rare weewĩ́. Ɨ̃sâ naâ ba'â sĩ'riro ehâ tu'aro naâre etiwɨ́.

¹² Naâ ba'â yapîka be'ro Jesu ɨ̃sâre niîwĩ: —Naâ ba'â dɨ'ase kõ'orí niîgɨ, teeré see sãáya, niîwĩ.

¹³ Ni'kâmukãsepaga pãú niîmi'ke ɨ̃sâ ba'â dɨ'a'kere see sãákãpɨ maa, doze pi'seri mu'musé pi'seri wihawɨ́.

¹⁴ Masá Jesu tohô weekã́ ĩ'yârã, kɨ̃ɨ̂re niîwã: —“Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ a'tiákɨhɨ niiápɨ'” niî'kɨ ã'ritá niî tɨ'sami.

¹⁵ Naâ kɨ̃ɨ̂re ɨpɨ́tɨ tutuaró me'ra miáa, wiôgɨ sõróo sĩ'rimiwã. Kɨ̃ɨ̂ pe'e naâ tohô weé sĩ'risere ĩ'yâgɨ, kɨ̃ɨ̂ se'saro niî sĩ'rigɨ ɨ̃rɨgɨ́pɨ mɨhâa wa'âwĩ. Jesu akó bu'ipɨ sihâ wã'ka'ke niî'

¹⁶ Be'ró na'î ke'a wã'katiri kura ɨ̃sâ ditârapɨ bu'áawɨ.

¹⁷ Bu'atá, Cafarnaupɨ wa'ârã yukɨ̂sɨpɨ mɨhâ sãha, tii ditárare pẽ'â nɨ'kawɨ. Na'îka be'ropɨ niîwɨ. Jesu tiîtare bahutíwĩ yuhûpɨ.

¹⁸ Ɨ̃sâ pẽ'arí kura wĩ'ró ɨpɨ́tɨ wẽê tuu wã'katiwɨ. Tohô wa'akã́, pã'kôri pakasé wã'kawɨ́.

¹⁹ Ɨ̃sâ yoaró ni'kâmukãse quilômetro wa'âka be'ro Jesu ɨ̃sâ tiropɨ a'tîgɨ, akó bu'ipɨ sihâ wã'katiwĩ. Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yârã, ɨpɨ́tɨ ɨkɨáwɨ.

²⁰ Kɨ̃ɨ̂ ɨ̃sâre niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ niî'. Uîtikã'ya, niîwĩ.

²¹ Ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂re mɨhâ sãha dutiwɨ. Kɨ̃ɨ̂ sãháaka be'ro ɨ̃sâ wa'aró apé pã'repɨ maatá ehâ bakeo'wɨ. Masá ditâra sumútohopɨ kõ'ó'kãrã Jesuré a'masé niî'

²² Ape nɨmɨ́ masá apé pã'repɨ tohá'kãrã niî tɨopɨhɨ me'ra ɨ̃sâ pẽ'â'kere masîkãrã niîwã. Tohô niikã́ “Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ me'ra wa'âtiami”, niîkãrã niîwã.

²³ Naâ tohô niî kũyari kura apêye yukɨ̂sɨpawɨ etâkaro niîwɨ. Jesu kɨ̃ɨ̂ pakɨré “Ãyú'” niîka be'ro teepawɨ́ ɨ̃sâ ba'â'karopɨ etâkaro niîwɨ. Teé Tiberíadekãhasepawɨ niîkaro niîwɨ.

²⁴ Be'ró masá apé pã'repɨ tohá'karã Jesu, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ marikã́ ĩ'yârã, a'tîro weékãrã niîwã. Teé yukɨ̂sɨpawɨpɨ mɨhâ sãha, Cafarnaupɨ Jesuré a'mârã a'tîkãrã niîwã. Jesu masaré weresé niî'

²⁵ Naâ tií pã'repɨ pẽ'ahárã, Jesuré boka ehárã, kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'awã: —Wiôgɨ, de'ró niikã́ mɨ'ɨ̂ pẽ'ahaáti a'topɨ́re?

²⁶ Jesu naâre yɨ'tiwĩ́: —Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre niîgɨti. Mɨsâ pãú ba'â yapî'kãrã niî yuurã yɨ'ɨ̂re a'mâ'. Yɨ'ɨ̂ tutuaró me'ra weé'ke pe'ere de'ró niîro weeáti? niî tɨ'o masítisa'.

²⁷ Mɨsâ ba'asé di'akɨ̃re wapá ta'a sĩ'rirã, da'ratíkã'ya. Teé maatá pe'tisé niî'. Apêye ba'asére a'mâya. Teé katî nu'kuse o'osé niî'. Teeréta yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ mɨsâre o'ôgɨsa'. Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re kɨ̃ɨ̂ o'ôo'kɨ niisére mɨsâre ĩ'yó tohawĩ.

²⁸ Naâ kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'awã: —De'ró weerã́sari ɨ̃sâ Õ'âkɨ̃hɨ wee dutí'kere ãyuró wee yapá da'reo sĩ'rirã?

²⁹ Jesu naâre yɨ'tiwĩ́: —Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre wee dutí'ke a'tîro niî'. Yɨ'ɨ̂re kɨ̃ɨ̂ o'ôo'kɨre ẽho peó dutimi.

³⁰ Naâ kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'awã: —Yẽ'e nohó me'ra ĩ'yogɨ́sari ɨ̃sâ mɨ'ɨ̂re ẽho peókã? De'ró bahusé weegɨ́sari?

³¹ Marî yẽkɨ sɨmɨá maná wamêtisere ba'âkãrã niîwã. Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ niîro nohota teé ba'asé ɨ'mɨ̂sekãhasere kɨ̃ɨ̂ o'ô'ke niîkaro niîwɨ, niîwã Jesuré.

³² Kɨ̃ɨ̂ naâre yɨ'tiwĩ́: —Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre niîgɨti. Moisé ɨ'mɨ̂sekãhase ba'asére o'ôtikɨ niîwĩ naâre. Yɨ'ɨ̂ pakɨ pe'e o'ôkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ́ta masaré ba'asé ɨ'mɨ̂sekãhase, diakɨ̃hɨ́kãhasere o'ômi.

³³ Ba'asé ɨ'mɨ̂sekãhase ɨ'mɨ̂sepɨ diháti'ke niî'. Masaré katî nu'kukã weé'.

³⁴ Naâ kɨ̃ɨ̂re niîwã: —Wiôgɨ, teé ba'asére ɨ̃sâre o'ô nu'kukã'ya.

³⁵ Jesu naâre niîwĩ: —Yɨ'ɨ́ta ba'asé ɨ'mɨ̂sekãhase niî'. Katî nu'kukã weé'. Yɨ'ɨ̂re ẽho peó siru tuúgɨ neê ɨhá boâsome. Neê ako wɨósome. A'tîro niî'. Ba'â yapîgɨ ɨhá boâtimi. Sĩ'rí yapîgɨ ako wɨótimi. A'té weeró noho yɨ'ɨ̂re ẽho peórã yapîrã weeró noho ãyuró tɨ'ó yã'a nu'kurãsama.

³⁶ Yɨ'ɨ̂ too dɨpóro niî'karo nohota yɨ'ɨ̂re ĩ'yâmirã, mɨsâ ẽho peó wee'.

³⁷ Niî pe'tirã yɨ'ɨ̂ pakɨ o'ô'kãrã yɨ'ɨ̂re ẽho peósama. Yɨ'ɨ̂re naâ ẽho peókã, naâre yẽ'êtikã weesomé.

³⁸ Ɨ'mɨ̂sepɨ niî'kɨ yɨ'ɨ̂ ɨaró weégɨ a'tîtiwɨ. Yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ dutiró pe'ere weégɨ a'tîwɨ.

³⁹ Kɨ̃ɨ̂ a'tîro ɨamí. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂re o'ô'kãrãre bahuriókã ɨatími. Naâ pekâ me'epɨ wa'akã́ ɨatími. Be'ropɨ́ a'ti ɨmɨ́koho pe'tikã́, yɨ'ɨ̂ naâre masokã́ ɨasamí.

⁴⁰ Yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ a'tîro weekã́ ɨamí. “Niî pe'tirã yɨ'ɨ̂re ẽho peórã katî nu'kukã'rãsama”, niîmi. Yɨ'ɨ̂ a'ti ɨmɨ́koho pe'tikã́, naâre masogɨ́sa', niîwĩ Jesu.

⁴¹ Jesu “Yɨ'ɨ̂ ɨ'mɨ̂sepɨ diháti'kɨ ba'asé weeró noho niigɨ́ niî'” niikã́ tɨ'órã, Judeu masa wiôrã kɨ̃ɨ̂ me'ra uâ wa'âwã.

⁴² A'tîro niîwã: —Ã'rí tohô uúkũgɨ, Jesu José makɨ́ meheta niîti? Kɨ̃ɨ̂ pakɨ́, kɨ̃ɨ̂ pakoré marî masî'. De'ró weégɨ kɨ̃ɨ̂ “Ɨ'mɨ̂sepɨ niî'kɨ dihátiwɨ”, niîti?

⁴³ Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂re uukahátikã'ya.

⁴⁴ Neê ni'kɨ́ naâ ɨaró yɨ'ɨ̂re siru tuú masitisama. Yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ yɨ'ɨ̂ pakɨ naâ yɨ'ɨ̂re ẽho peókã ɨa sãámi. Kɨ̃ɨ̂ ɨa sãá'kãrã di'akɨ̃ siru tuú masisama. Yɨ'ɨ̂re siru tuúrãre a'ti ɨmɨ́koho pe'tikã́, masogɨ́sa'.

⁴⁵ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã a'tîro ohâkãrã niîwã: “Õ'âkɨ̃hɨ niî pe'tirãre bu'êgɨsami.” Tohô weérã niî pe'tirã yɨ'ɨ̂ pakɨ weresére tɨ'ó ẽho peórã yɨ'ɨ̂re siru tuúrãsama.

⁴⁶ Neê ni'kɨ́ masɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂ pakɨre ĩ'yâtimi. Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂ me'ra niî'kɨ di'akɨ̃ ĩ'yâwɨ.

⁴⁷ Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre niîgɨti. Yɨ'ɨ̂re ẽho peógɨ katî nu'kugɨsami.

⁴⁸ Yɨ'ɨ̂ ɨ'mɨ̂sekãhase ba'asé niî'. Katî nu'kusere o'ô'.

⁴⁹ Mɨsâ yẽkɨ sɨmɨá yukɨ́ mariró, masá marirópɨ manáre ba'âkãrã niîwã. Teeré ba'â'kãrã niîmirã, wẽrîa wa'âkãrã niîwã.

⁵⁰ Yɨ'ɨ̂ pe'e ba'asé ɨ'mɨ̂sekãhase pe'ere uúkũ'. Teeré ba'ârã, katî nu'kukã'rãsama.

⁵¹ Teé ba'asé ɨ'mɨ̂sepɨ diháti'kɨ yɨ'ɨ́ta niî'. Teeré ba'ârã, katî nu'kukã'rãsama. Yɨ'ɨ̂ ba'asé o'osé yɨ'ɨ̂ ɨpɨ́ niî'. Yɨ'ɨ̂ ɨpɨré a'ti ɨmɨ́kohokãharãre katî nu'ku dutigɨ o'ôgɨti, niîwĩ Jesu.

⁵² Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, Judeu masa wiôrã a'mêri uúkũwã: —De'ró weé marîre ã'rí kɨ̃ɨ̂ ɨpɨré ba'â duti boosari?

⁵³ Jesu naâre niîwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre niîgɨti. Mɨsâ yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ yeé ɨpɨré ba'âtirã, yeé diîre sĩ'ritírã, katî nu'kusome.

⁵⁴ Yɨ'ɨ̂ ɨpɨré ba'arã́, yeé diîre sĩ'rirã́ pe'e katî nu'kukã'rãsama. Naâ wẽrîka be'ro a'ti ɨmɨ́koho pe'tikã́, naâre masogɨ́sa'.

⁵⁵ Yeé ɨpɨ́ ba'asé waro niî'. Yeé diî sĩ'risé waro niî'.

⁵⁶ Yeé ɨpɨré ba'agɨ́, yeé diîre sĩ'rigɨ́ yɨ'ɨ̂ me'ra niîmi. Yɨ'ɨ́ kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ me'ra niî'.

⁵⁷ Yɨ'ɨ̂ pakɨ katî nu'kugɨ yɨ'ɨ̂re o'ôo'wĩ. Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂ me'ra katî'. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ ɨpɨ́ ba'agɨ́re katî nu'kukã weegɨ́ti.

⁵⁸ Yɨ'ɨ̂ ɨ'mɨ̂sepɨkãhase ba'asé diháti'kere uúkũ'. A'té ba'asé maná mɨsâ yẽkɨ sɨmɨá ba'â'ke weeró noho nií wee'. Naâ teeré ba'âmirã, wẽrîa wa'âkãrã niîwã. Yeé ɨpɨré ba'arã́ pũrikã katî nu'kukã'rãsama, niîwĩ Jesu.

⁵⁹ Jesu naâre a'teré Cafarnaupɨ Judeu masa nererí wi'ipɨ bu'êwĩ. Masá Jesuré siru tuú du'u'ke niî'

⁶⁰ Jesuré siru tuúrã kɨ̃ɨ̂ bu'esére tɨ'órã, a'tîro niîwã: —Kɨ̃ɨ̂ weresé diâsa yɨ'rɨa'. Noá teeré tɨ'o masí boosari?

⁶¹ Tohô uúkũsere tɨ'ógɨ, Jesu naâre niîwĩ: —Mɨsâ yɨ'ɨ̂ tohô uúkũsere tɨ'sâtisari?

⁶² De'ró wa'â boosari yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ opâturi too dɨpóro yɨ'ɨ̂ niî'karopɨ mɨhâakã taha? Mɨsâ teeré ĩ'yârã, de'ró tɨ'ó yã'a boosari?

⁶³ Espírito Santo katisére o'ômi. Marî ɨpɨ́ marîre katisé o'ó wee'. Yɨ'ɨ̂ ba'asé, sĩ'risére uúkũgɨ, po'peápɨ ehêri põ'rakãhasere uúkũgɨ weé'. Yɨ'ɨ̂ uúkũsere ẽho peórã katî nu'kukã'rãsama.

⁶⁴ Ãpêrã mɨsâ tiropɨre yɨ'ɨ̂ werêmikã, yɨ'ɨ̂re ẽho peótima yuhûpɨ, niîwĩ Jesu. Jesu kɨ̃ɨ̂re ẽho peótiahãre neê waropɨta masî tohakɨ niîwĩ. Tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂re ãpêrãre wẽhe dutígɨ o'oákɨhɨ kẽ'rare masî tohawĩ.

⁶⁵ Jesu masaré niîwĩ: —Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ mɨsâre mehêpɨ niî'karo nohota neê ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂ ɨaró yɨ'ɨ̂re siru tuú masitisami. Yɨ'ɨ̂ pakɨ o'ô no'orã di'akɨ̃ siru tuú masisama, niîwĩ Jesu.

⁶⁶ Tiîta pãharã́ kɨ̃ɨ̂re siru tuúmi'kãrã siru tuú du'ukã'wã.

⁶⁷ Naâ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Jesu ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re sẽrí yã'awĩ: —Mɨsá kẽ'ra wa'â sĩ'risari?

⁶⁸ Simão Pedro kɨ̃ɨ̂re yɨ'tiwĩ́: —Wiôgɨ, ɨ̃sâ noá pe'ere siru tuú boosari? Mɨ'ɨ̂ uúkũse katî nu'kusere o'ô'.

⁶⁹ Ɨ̃sâ mɨ'ɨ̂re ẽho peó toha'. Ɨ̃sâ masî', mɨ'ɨ̂ ãyugɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨta niî'.

⁷⁰ Jesu ɨ̃sâre niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ mɨsâ dozere besewɨ́. Yɨ'ɨ̂ tohô weéka be'ro niîmikã, ni'kɨ́ mɨsâ me'rakɨ̃hɨ wãti yagɨ́ niîmi.

⁷¹ Jesu tohô niîgɨ, Juda Iscariotere, Simão makɨre niîgɨ weewĩ́. Juda ɨ̃sâ me'rakɨ̃hɨ niîmiwĩ. Tohô niîmigɨ, be'ropɨ́re Jesuré ĩ'yâ tu'tirãpɨre o'ôwĩ.

7

¹ Jesu masaré bu'êka be'ro Galiléiapɨ ĩ'yâ kusiawĩ. Kɨ̃ɨ̂ Judeu masa wẽherí niîgɨ, Judéia di'tapɨre wa'â sĩ'ritiwĩ.

² Tiîtare Judeu masa yẽkɨ sɨmɨá wi'sêriakã naâ weé'kere wãkû siru tuurãtirã weewã́. Tohô weérã tií bosê nɨmɨ niiátoho dɨporoakã Jesu akabihírã kɨ̃ɨ̂re niîwã:

³ —A'topɨ́re tohâ ke'atikã'ya. Mɨ'ɨ̂ bu'esére siru tuúrã tiro Judéiapɨ toháagɨsa'. Toopɨ́ naâpɨre weé ĩ'yogɨ wa'âya.

⁴ Masá mɨ'ɨ̂re masî dutigɨ, naâ ĩ'yâtiropɨ weé ĩ'yotikã'ya. Mɨ'ɨ̂ teeré weé ĩ'yogɨ, niî pe'tirã ĩ'yóropɨ weé ĩ'yogɨ wa'âya, niîwã.

⁵ Kɨ̃ɨ̂ akabihírãpɨta kɨ̃ɨ̂re ẽho peótiwã.

⁶ Jesu naâre niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ no'ó ɨaró wa'â masitisa'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re kũû'ke ehá wee' yuhûpɨ. Mɨsâ pũrikãre wió wee'; no'ó ɨaró wa'â masi'.

⁷ A'ti ɨmɨ́kohokãharã yã'âro weerã́ mɨsâre ĩ'yâ tu'titima. Naâ yã'âro niiséti'kere werekã́, yɨ'ɨ̂re ĩ'yâ tu'tima.

⁸ Mɨsâ bosê nɨmɨre ĩ'yârã wa'âya. Yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re kũû'karo ehá wee'. Tohô weégɨ ni'kâroakã maa yɨ'ɨ̂a' wa'á wee', niîwĩ Jesu.

⁹ Tohô niîka be'ro Galiléiapɨta tohákã'wĩ. Jesu wi'sêriakã weerí bosê nɨmɨre ĩ'yâgɨ wa'â'ke niî'

¹⁰ Kɨ̃ɨ̂ akabihírã Jerusalẽ́pɨ bosê nɨmɨ ĩ'yârã wa'âwã. Be'ropɨ́ Jesu kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ akabihírãre siru tuú wã'kawĩ. Toopɨ́re neê etâgɨ, masâ ĩ'yotiwĩ. Kɨ̃ɨ̂re masikã́ ɨatíwĩ.

¹¹ Tií bosê nɨmɨ niikã́, Judeu masa wiôrã Jesuré a'mârã, “Sõ'ó niîkɨ waro no'opɨ́ niîsari?” niîkãrã niîwã.

¹² Jesuré pãharã́ masá a'tîro niîkãrã niîwã. Ãpêrã “Ãyugɨ́ niîmi”, niîkãrã niîwã. Ãpêrã pe'e “Niîtimi, masaré niî soogɨ yã'agɨ́ niîmi”, niîkãrã niîwã.

¹³ Judeu masa wiôrãre uîrã, niî pe'tirã tɨ'óropɨ Jesu yeékãhasere uúkũtiwã.

¹⁴ Jerusalẽ́pɨ bosê nɨmɨ dekôtiri kura Jesu Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ sãhá, masaré bu'êwĩ.

¹⁵ Kɨ̃ɨ̂ bu'esére tɨ'órã, Judeu masa wiôrã tɨ'o mariáwã. —Ã'rí bu'êtimigɨ, de'ró weégɨ toô kã'ro masîti? niîwã.

¹⁶ Jesu naâre niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ bu'esé, yee mehéta niî'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ, yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ yee niî'.

¹⁷ No'ó Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró weé sĩ'rigɨ noho yɨ'ɨ̂ uúkũsere “Diakɨ̃hɨ́ta niî'”, niî masîgɨsami. “Õ'âkɨ̃hɨ dutiró bu'êmi. Kɨ̃ɨ̂ ɨaró bu'êtimi”, niîgɨsami.

¹⁸ Ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂ ɨaró uúkũ ma'agɨ “Kɨ̃ɨ̂ ãyuró uúkũ me'rimi” niikã́ tɨ'ó sĩ'risami. Ãpí Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró weregɨ́ pe'e masá “Õ'âkɨ̃hɨre ãyú yɨ'rɨami” niikã́ ɨasamí. Kɨ̃ɨ̂ pũrikã niî sooti, diakɨ̃hɨ́ uúkũsami.

¹⁹ Mɨsâre Õ'âkɨ̃hɨ dutî'kere Moisé o'ôkɨ niîwĩ. Tohô weemíkã, mɨsâ neê ni'kɨ́ teé dutisére weé wee'. De'ró weérã mɨsâ yɨ'ɨ̂re wẽhé sĩ'riti? niî sẽrí yã'awĩ.

²⁰ Masá kɨ̃ɨ̂re niîwã: —Noá mɨ'ɨ̂re wẽhé sĩ'riti? Mɨ'ɨ̂ wãtî sãháa no'o'kɨ niísa'.

²¹ Jesu naâre niîwĩ: —Sihâ masitigɨre saurú niikã́ yɨ'rɨókã ĩ'yâ ɨkɨá tĩharã, yɨ'ɨ̂re wẽhé sĩ'ri'.

²² De'ró weérã mɨsâ ɨkɨáti? Moisé mɨsâre a'tîro dutîkɨ niîwĩ: “Mɨsâ põ'ra ɨmɨaré ni'kâ semana bahuáka be'ro naâ õ'rekɨhɨ́ yapa kaserore yehê kõ'aya”, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô dutiátoho dɨporo mɨsâ yẽkɨ sɨmɨá maatá tohô wee mɨháti tohakãrã niîwã. Apé tero naâ saurú niikã́ bahuá boosama. Naâ bahuáka be'ro ni'kâ semana keoró saurúta niî boosa' taha.

²³ Mɨsâ Moisé dutî'kere keoró weé sĩ'rirã, saurú niîmikã, naâ õ'rekɨhɨ́ yapa kaserore yehê kõ'asa'. Tohô weemírã, yɨ'ɨ̂ saurú niikã́ ni'kɨré yɨ'rɨókã ĩ'yârã, yɨ'ɨ̂ me'ra tɨ'sá weeti?

²⁴ Bu'îkãhase bahû yoaropɨkãhase di'akɨ̃re ĩ'yâ besetikã'ya. Keoró ĩ'yâ toharãpɨ beseyá, niîwĩ Jesu. Jesu kɨ̃ɨ̂ ɨ'mɨ̂sepɨ a'tî'kere uúkũ'ke niî'

²⁵ Jesu masaré bu'erí kura ãpêrã Jerusalẽ́kãharã niîwã: —Ã'ritá niîti naâ wẽhé sĩ'ri wapagɨ?

²⁶ Kɨ̃ɨ̂ niî pe'tirã ĩ'yóropɨ bu'êgɨ weemí. Naâ kɨ̃ɨ̂re neê mehêkã niîtiama. Apé tero weérã wiôrã ã'rí Õ'âkɨ̃hɨ makɨ kɨ̃ɨ̂ besé'kɨ niîmi niisére ẽho peósari?

²⁷ Ã'rí Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ niîtisami. Kɨ̃ɨ yaá makare marî masî'. Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ niikã́ pũrikãre, marî kɨ̃ɨ̂ a'tî'karopɨre masîti booapã, niîwã.

²⁸ Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erí kura naâ tohô niî uúkũkã tɨ'ógɨ, tutuaró naâre niîwĩ: —Mɨsâ yɨ'ɨ̂re masî', niîmi baa. Tohô niikã́ yɨ'ɨ̂ a'tî'karopɨre masísa'. Yɨ'ɨ̂ ɨaró me'ra a'tîtiwɨ. Yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ diakɨ̃hɨ́ weegɨ́ niîmi. Mɨsâ kɨ̃ɨ̂re masí wee'.

²⁹ Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂ tiropɨ niî'kɨ niî'. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂re masî', niîwĩ Jesu.

³⁰ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, kɨ̃ɨ̂re bu'îri da'rerí wi'ipɨ miáa sĩ'rimiwã. Õ'âkɨ̃hɨ kũû'ke ehâti yuukã, kɨ̃ɨ̂re miáatiwã.

³¹ Masá pãharã́ kɨ̃ɨ̂re ẽho peówã. A'tîro niîwã: —Too pũríkãre Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo a'tîgɨ, ã'rí weé ĩ'yo'ke nemoró weegɨ́sari? niîwã. Jesuré bu'îri da'rerí wi'ipɨ miáa sĩ'rimi'ke niî'

³² Fariseu masa “Ã'rí Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ niîmi” niisére tɨ'ókãrã niîwã. Tohô weérã sacerdotea wiôrã me'ra Õ'âkɨ̃hɨ wi'i ko'terã́ surárare Jesuré yẽ'ê dutirã o'ôo'kãrã niîwã.

³³ Jesu pe'e masaré a'tîro niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ mɨsâ me'ra yoâtikã niîgɨsa'. Be'ró yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ tiropɨ wa'âgɨti.

³⁴ Yɨ'ɨ̂re a'mâ siru tuurã, mɨsâ bokasomé. Yɨ'ɨ̂ wa'arópɨre wa'â masisome.

³⁵ Judeu masa wiôrã a'mêri sẽrí yã'awã: —Ã'rí yɨ'ɨ̂re bokasomé niîgɨ, no'opɨ́ wa'âgɨsari? Kɨ̃ɨ̂ Judeu masa grego masa tiropɨ wa'âstea'kãrãre bu'ê sihagɨ wa'âgɨsari? Grego masa kẽ'rare bu'êgɨsari?

³⁶ Kɨ̃ɨ̂ tohô niî'ke de'ró niî sĩ'riro weeápari? niî a'mêri sẽrí yã'awã. Ako wɨósekãhasere Jesu werê'ke niî'

³⁷ Jesu bosê nɨmɨ naâ wee tɨóri nɨmɨre wã'kâ nɨ'ka, tutuaró me'ra niîwĩ: —Ako wɨórã, yɨ'ɨ̂ tiropɨ a'tî, sĩ'rírã a'tiá.

³⁸ Tohô weérã yɨ'ɨ̂re ẽho peókã, mɨsa yeé ehêri põ'raripɨ diâ akó a'mâ bɨro nu'kuro weeró noho niîrosa'. Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ niî'karo nohota niîrosa', niîwĩ Jesu.

³⁹ Kɨ̃ɨ̂ akó a'mâ bɨro nu'kusere uúkũgɨ, Espírito Santore uúkũgɨ weewĩ́. Kɨ̃ɨ́ta Jesuré ẽho peórãpɨre sãháakɨhɨ niîgɨsami niîgɨ, tohô niîwĩ. Tiîtare Espírito Santo kɨ̃ɨ̂ a'tiátoho dɨporo niîwɨ. Jesu kɨ̃ɨ̂ wẽrî masa mɨháti yuukã, Espírito Santo a'tîtiwĩ yuhûpɨ. Masá naâ dɨka watíse niî'

⁴⁰ Ãpêrã Jesu uúkũ'kere tɨ'órã, a'tîro niîwã: —Diakɨ̃hɨ́ta niî'. Ã'rí “Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ a'tiákɨhɨ niiápɨ'” naâ niî'kɨta niîmi.

⁴¹ Ãpêrã a'tîro niîwã: —Ã'rí Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo niîmi, niîwã. Ãpêrã pe'e “Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ de'ró Galiléiakɨ̃hɨ niî boosabe.

⁴² Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ a'tîro niîwɨ: ‘Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Davi weeró noho Belẽ́kɨ̃hɨ niîgɨsami. Kɨ̃ɨ̂ paramí niî turiagɨpɨ niîgɨsami’, niî ohâ no'owɨ”, niîwã.

⁴³ Jesuré masá ni'kâro noho wãkûtiwã. Tohô weérã dɨka watía wa'âwã.

⁴⁴ Ãpêrã kɨ̃ɨ̂re bu'îri da'rerí wi'ipɨ miáa sĩ'riwã. Tohô weé sĩ'rimirã, weetíwã. Judeu masa wiôrã Jesuré ẽho peóti'ke niî'

⁴⁵ Õ'âkɨ̃hɨ wi'i ko'terã́ surára Jesuré yẽ'ê dutirã o'ôo' no'o'kãrã a'tîro weewã́. Naâ o'ôo'kãrã tiro fariseu masa, tohô niikã́ sacerdotea wiôrã tiropɨ mahâmi tohawã. Toopɨ́ naâ etakã́, wiôrã naâre sẽrí yã'akãrã niîwã: —De'ró weérã Jesuré yẽ'ê miítitiati? niîkãrã niîwã.

⁴⁶ Surára naâre yɨ'tíkãrã niîwã: —Neê ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂ weeró noho uúkũkã, tɨ'otírã niîkãti.

⁴⁷ Fariseu masa naâre niîkãrã niîwã: —Mɨsá kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ bu'ê'kere tɨ'órã, ẽho peoáti? Niî soo no'oati?

⁴⁸ Ãyuró tɨ'o masíya. Neê ni'kɨ́ wiôgɨ, neê ni'kɨ́ fariseu masɨ kɨ̃ɨ̂re ẽho peótima.

⁴⁹ Sõhá pãharã́ kɨ̃ɨ̂ weresére ẽho peórã, Õ'âkɨ̃hɨ Moisére dutisé kũû'kere masîti butia'ma. Õ'âkɨ̃hɨ naâre bu'îri da'rêgɨsami, niîkãrã niîwã surárare.

⁵⁰ Nicodemo yamîpɨ Jesuré ĩ'yâgɨ ehâ'kɨ fariseu masɨ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã wiôrãre a'tîro niîkɨ niîwĩ:

⁵¹ —Marîre dutisé a'tîro niî': “Ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂ yã'âro weé'kere ĩ'yâ toharãpɨ, bu'îri da'reró ɨá'”, niî', niîkɨ niîwĩ.

⁵² Naâ kɨ̃ɨ̂re niîwã: —Mɨ'ɨ́ kẽ'ra Galiléiakɨ̃hɨ niîti? Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ bu'êya. Neê ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tagɨ Galiléiakɨ̃hɨ niîtimi, niîkãrã niîwã. Yã'âro weegóre werê sãa'ke niî'

⁵³ Niî pe'tirã masá Jerusalẽ́pɨ bosê nɨmɨ ehâ'kãrã naa yeé wi'seripɨ dahâ tohawã.

8

¹ Jesu pe'e ɨ̃rɨgɨ́ Oliveira wamêtikɨhɨpɨ wa'âwĩ.

² Be'ró ape nɨmɨ́ bo'reakã́ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ wa'âwĩ taha. Masá niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂ tiropɨ nerê wã'katiwã. Kɨ̃ɨ̂ ehâ nuha, naâre bu'êwĩ.

³ Kɨ̃ɨ̂ bu'erí kura Moisé dutî'kere bu'erã́, tohô niikã́ fariseu masa Jesu tirópɨ etâwã. Naâ ni'kó numiô ãpí koô marapɨ́ niîtigɨ me'ra yã'âro weemígo tõ'ó'kore masá ĩ'yóropɨ mii eháwã.

⁴ Naâ Jesuré niîwã: —Wiôgɨ, a'tîgo koô marapɨ́ niîtigɨ me'ra yã'âro weegóre boka ehaápɨ.

⁵ Moisé tohô weegó nohore ɨ̃tâ peeri me'ra doke wẽhé dutikɨ niîwĩ. Mɨ'ɨ̂ waro de'ró niîti?

⁶ De'ró yɨ'tigɨ́sari? niîrã, kɨ̃ɨ̂re tohô sẽrí yã'awã. Naâ a'tîro wãkûwã: “Kɨ̃ɨ̂ mehêkã yɨ'tikã́, wiôrãre werê sãarãsa'”, niî wãkûwã. Naâ sẽrí yã'akã tɨ'ógɨ, mu'rí ke'a, kɨ̃ɨ̂ amû pi'ka me'ra nukûkãpɨ ohâwĩ.

⁷ Naâ kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'a nu'kukã' ĩ'yâgɨ, kɨ̃ɨ̂ wã'kâ nɨ'ka, naâre niîwĩ: —Mɨsâ wa'terore no'ó niigɨ́ neê ni'kâti yã'âro weetígɨ, ɨ̃tâga miî, koôre dokê nɨ'kaya.

⁸ Be'ró mu'rí ke'a, ohâ nemowĩ taha.

⁹ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, naâ bu'îritirã tɨ'ó yã'awã. Tohô weérã siâpe me'ra niî pe'tirã uî wiha pe'tia wa'âwã. Bɨkɨrã́ wihá mɨ'tawã. Be'ró ãpêrã kẽ'ra siru tuú wihawã. Jesu ni'kɨtá koô numiô me'ra tohâ nuhawĩ.

¹⁰ Kɨ̃ɨ̂ wã'kâ nɨ'ka, koô ni'koréta ĩ'yâgɨ, niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂re werê sãarã waro no'opɨ́ wa'aáti? Mɨ'ɨ̂re “Ɨ̃tá me'ra doke wẽhéro ɨá'”, niîtiati?

¹¹ Koô kɨ̃ɨ̂re niîwõ: —Niîtiama. Jesu koôre niîwĩ: —Yɨ'ɨ́ kẽ'ra mɨ'ɨ̂re “Bu'îri da'reró ɨá'”, nií wee'. Wa'âgosa'. Opâturi yã'âro wee nemótikã'ya maha, niîwĩ. Jesu sĩ'óo'se weeró noho kɨ̃ɨ̂ niisé niî'

¹² Jesu masaré bu'ê nemogɨ, a'tîro niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ a'ti nukúkãkãharãre sĩ'óo'se weeró noho niî'. Yɨ'ɨ̂re siru tuúrã na'î tĩ'aropɨ niirã́ weeró noho niîtima. Yɨ'ɨ̂ naâ me'ra niî nu'ku'. Naâ de'ró weeátehere ĩ'yó'. Tohô weérã ãyuró niiséti masima.

¹³ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, fariseu masa Jesuré niîwã: —Mɨ'ɨ̂ basi mɨ'ɨ̂ weesére uúkũkã, mɨ'ɨ̂ uúkũse wapa marí'.

¹⁴ Jesu naâre niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ basi yɨ'ɨ̂ weesére uúkũmikã, yɨ'ɨ̂ uúkũse wapatí'. Yɨ'ɨ̂ niî'karopɨ yɨ'ɨ̂ dahâ tohaatehere masî'. Mɨsâ pũrikã yɨ'ɨ̂ niî'karo yɨ'ɨ̂ dahâ tohaatohopɨre masí wee'.

¹⁵ Mɨsâ a'ti ɨmɨ́kohokãharã wãkusé me'ra besé'. Yɨ'ɨ̂ pũrikã yɨ'ɨ̂ se'saro neê ni'kɨré besé wee'.

¹⁶ Yɨ'ɨ̂ beségɨ, keoró bese boósa'. Yɨ'ɨ̂ ɨaró besé wee'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ, yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ me'ra besé'.

¹⁷ Mɨsâre dutisé naâ ohâ'ke a'tîro niî': “Pɨárã masá ni'kâro noho naâ ĩ'yâ'kere werê sãakã, ẽho peóro ɨá'.”

¹⁸ Yɨ'ɨ̂ weresé kẽ'ra tohôta niî'. Yɨ'ɨ̂, yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ me'ra yeekãhásere ãyuró uúkũ'. Tohô weéro yɨ'ɨ̂ uúkũse keoró niî'.

¹⁹ Naâ Jesuré sẽrí yã'awã: —Too pũríkãre mɨ'ɨ̂ pakɨ no'opɨ́ niîsari? Jesu naâre yɨ'tiwĩ́: —Mɨsâ yɨ'ɨ̂re masí wee'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ kẽ'rare masîtisa'. Yɨ'ɨ̂re masîrã pũrikã, kɨ̃ɨ́ kẽ'rare masî booapã, niîwĩ.

²⁰ Jesu tohô uúkũgɨ, Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ niîwĩ. Masá niyéru o'ôrã naâ sãasé akari tiropɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ toopɨ́ niikã́, kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ kɨ̃ɨ̂re kũû'ke ehâti yuukã, neê ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂re bu'îri da'rerí wi'ipɨ miáatiwã. Jesu “Yɨ'ɨ̂ wa'aátohopɨre mɨsâ wa'âsome” niî'ke niî'

²¹ Jesu Judeu masa wiôrãre niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ wa'âgɨ weé'. Yɨ'ɨ̂ wa'âka be'ro mɨsâ yɨ'ɨ̂re a'mârãsa'. Mɨsâ akobohó no'oya marirã́ wẽrîrãsa'. Yɨ'ɨ̂ wa'aátohopɨre mɨsâ wa'â masisome.

²² Naâ a'mêri sẽrí yã'awã: —Kɨ̃ɨ̂ basi wẽhé, wẽrîgɨsari? Tohô weérã kɨ̃ɨ̂ wa'aátohopɨre marî wa'â masitisari?

²³ Jesu naâre niîwĩ: —Mɨsâ a'ti nukúkãkãharã niî'. Yɨ'ɨ̂ ɨ'mɨ̂sekɨ̃hɨ niî'.

²⁴ Tohô weégɨ mɨsâre too dɨpóro “Akobohó no'oya marirã́ wẽrîrãsa'”, niiápɨ. Mɨsâ yɨ'ɨ̂re “Kɨ̃ɨ́ta niîmi”, niî ẽho peó wee'. Tohô weérã mɨsâ akobohó no'oya marirã́ wẽrîrãsa'.

²⁵ Naâ Jesuré sẽrí yã'awã: —Mɨ'ɨ̂ noa nohó niîti? Jesu naâre niîwĩ: —Neê waropɨ mɨsâre werê tohamiwɨ.

²⁶ Yɨ'ɨ̂ pehe waró mɨsâre weresé kɨó'. Tohô niikã́ mɨsâre bu'îri da'reátehe kẽ'rare kɨó'. Yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ diakɨ̃hɨ́ uúkũmi. Kɨ̃ɨ̂ uúkũ'kere, yɨ'ɨ̂ tɨ'ó'kere mɨsâre a'ti nukúkãkãharãre werê turia', niîwĩ Jesu.

²⁷ Jesu tohô uúkũgɨ, kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ Õ'âkɨ̃hɨreta uúkũgɨ weemíwĩ. Masá pe'e kɨ̃ɨ̂ tohô uúkũsere tɨ'o masítiwã.

²⁸ Tohô weégɨ Jesu naâre niîwĩ: —Mɨsâ yɨ'ɨ̂re ɨ'mɨáropɨ tuu moró nɨ'korãpɨ, yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ niisére masîrãsa'. “Kɨ̃ɨ̂ ɨaró weetípĩ”, niîrãsa'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re werê'ke se'sarore mɨsâre werê'.

²⁹ Yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ yɨ'ɨ̂ me'ra niîmi. Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂ tɨ'sasé di'akɨ̃re weé'. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂re neê kõ'â wã'katimi.

³⁰ Jesu tohô niikã́ tɨ'órã, pãharã́ kɨ̃ɨ̂re ẽho peówã. Õ'âkɨ̃hɨ põ'ra yee kití, apêye yã'âro weé nu'kurã yee kití niî'

³¹ Jesu Judeu masa kɨ̃ɨ̂re ẽho peórãre a'tîro niîwĩ: —Mɨsâ yɨ'ɨ̂ uúkũsere yɨ'tírã, yɨ'ɨ̂ bu'erã́ niîrãsa'.

³² Tohô weérã mɨsâ diakɨ̃hɨ́ niisére masîrãsa'. Teeré diakɨ̃hɨ́ niisére masîrã, mɨsâ yã'âro weesére dutigɨ́ doka niîsome.

³³ Naâ kɨ̃ɨ̂re niîwã: —De'ró weégɨ mɨ'ɨ̂ “Yã'âro weesére dutigɨ́ doka niîsome”, niîti? Ɨ̃sâ Abraão paramérã niî turiarã niî'. Ɨ̃sâ ãpí dutisé doka niîti tohawɨ.

³⁴ Jesu naâre niîwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre niîgɨti. Niî pe'tirã yã'âro weerã́ naâ yã'âro weesére du'u masítirã, tee doká niî nu'kusama.

³⁵ Ni'kɨ́ ãpêrãre da'rá ko'tegɨ kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ yaá wi'ikɨ̃hɨ waro niîtimi. Tií wi'i wiôgɨ makɨ pe'e tií wi'ikɨ̃hɨ waro niîmi.

³⁶ Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ mɨsâ yã'âro weesé doka niîmi'kãrãre yɨ'rɨ wetíkã weégɨ a'tîwɨ. Tohô weéka be'ro diakɨ̃hɨ́ta mɨsâ yɨ'rɨó no'o'kãrã niîrãsa'.

³⁷ Yɨ'ɨ̂ mɨsâ Abraão paramérã niî turiarã niisére masî toha'. Tohô niîmirã, mɨsâ yɨ'ɨ̂ uúkũsere ẽho peó sĩ'ritisa'. Tohô weérã yɨ'ɨ̂re wẽhé sĩ'risa'.

³⁸ Yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re ĩ'yó'kere mɨsâre werê'. Mɨsâ pũrikã mɨsâ pakɨ dutî'kere weésa'.

³⁹ Naâ kɨ̃ɨ̂re niîwã: —Ɨ̃sâ yẽkɨ Abraão niîmi. Jesu naâre niîwĩ: —Mɨsâ Abraão paramérã niî' niîrã, kɨ̃ɨ̂ weé'karo weeró noho wee boósa'.

⁴⁰ Diakɨ̃hɨ́kãhase yɨ'ɨ̂ pakɨ bu'ê'kere werêmikã, yɨ'ɨ̂re wẽhé sĩ'ri'. Abraão neê tohô weetíkɨ niîwĩ.

⁴¹ Mɨsâ pe'e mɨsâ pakɨ weesé nohore weésa', niîwĩ Jesu. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, naâ niîwã: —Ɨ̃sâ, pakɨ́ marirã́, tohô boká'kãrã weeró noho nií wee'. Õ'âkɨ̃hɨ ni'kɨtá ɨ̃sâ pakɨ niîmi.

⁴² Jesu naâre niîwĩ: —Mɨsâ diakɨ̃hɨ́ta Õ'âkɨ̃hɨ ɨ̃sâ pakɨ niîmi niîrã, yɨ'ɨ̂re ɨa boósa'. Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂ me'ra niî'kɨta a'tîwɨ. Yɨ'ɨ̂ ɨaró a'tîtiwɨ. Õ'âkɨ̃hɨta yɨ'ɨ̂re o'ôo'wĩ.

⁴³ De'ró weérã mɨsâ yɨ'ɨ̂ uúkũsere tɨ'o masí weeti? A'tîro niî'. Mɨsâ yɨ'ɨ̂ uúkũsere tɨ'ó ẽho peó sĩ'ri wee'. Tohô weérã tohô weé'.

⁴⁴ Mɨsâ pakɨ wãtî niîmi. Mɨsâ kɨ̃ɨ yarã́ niî'. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂ ɨaró weé sĩ'ri'. Kɨ̃ɨ̂ neê waropɨta masaré wẽhé kõ'agɨ niî tohakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ neê kã'roákã diakɨ̃hɨ́kãhasere weetími. Neê ni'kâti diakɨ̃hɨ́ uúkũtisami. Kɨ̃ɨ̂ niî soogɨ niîmi. Tohô weégɨ niî soose me'rata uúkũsami. Kɨ̃ɨ̂ niî soose piha tĩhagɨ, niî soose pakɨ niîmi.

⁴⁵ Mɨsâ pe'e yɨ'ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ uúkũse bu'iri yɨ'ɨ̂re ẽho peó wee'.

⁴⁶ Noa nohó yɨ'ɨ̂re “Mɨ'ɨ̂ yã'â niî'”, niî boosari? Yɨ'ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ uúkũmikã, de'ró weérã yɨ'ɨ̂re ẽho peó weeti?

⁴⁷ Õ'âkɨ̃hɨ põ'ra kɨ̃ɨ̂ uúkũsere tɨ'ó yɨ'timá. Mɨsâ kɨ̃ɨ yarã́ meheta niî'. Tohô weérã yɨ'ɨ̂ uúkũsere tɨ'ó ẽho peó sĩ'ri wee', niîwĩ Jesu. Abraão dɨporo Cristo niî toha'ke niî'

⁴⁸ Jesu tohô niikã́ tɨ'órã, Judeu masa kɨ̃ɨ̂re niîwã: —Ɨ̃sâ mɨ'ɨ̂re Samariakɨ̃hɨ, wãtî sãháa no'o'kɨ niî' niîrã, diakɨ̃hɨ́ta niî'.

⁴⁹ Jesu naâre niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ wãtî sãháa no'o'kɨ meheta niî'. Yɨ'ɨ̂ weesé me'ra yɨ'ɨ̂ pakɨre masá ãyuró uúkũkã weé'. Mɨsâ pe'e yɨ'ɨ̂ weesére ĩ'yârã, “Yã'âro weégɨ weemí”, niî'.

⁵⁰ Yɨ'ɨ̂, yeekãhásere masá ãyuró uúkũato niisére a'mâgɨ meheta weé'. Ni'kɨ́ niîmi yɨ'ɨ̂re ãyuró uúkũgɨ. Kɨ̃ɨ́ta besegɨ́sami.

⁵¹ Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre niîgɨti. Yɨ'ɨ̂ uúkũsere tɨ'ó ẽho peógɨ wẽrîsome.

⁵² Naâ Jesuré niîwã: —Mɨ'ɨ̂ “Yɨ'ɨ̂ uúkũsere tɨ'ó ẽho peógɨ wẽrîsome” niisére ɨ̃sâ ãyuró masî'. Mɨ'ɨ̂ wãtî sãháa no'o'kɨ niî'. Too dɨpórokãharã niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã, tohô niikã́ Abraão wẽrî pe'ti diha wa'âkãrã niîwã.

⁵³ Mɨ'ɨ̂ ɨ̃sâ yẽkɨ Abraão yɨ'rɨóro niîti? Kɨ̃ɨ̂, tohô niikã́ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã kẽ'ra wẽrîa wa'âkãrã niîwã. Mɨ'ɨ̂ waro yamɨ nohó niîti tohô niî uúkũgɨ?

⁵⁴ Jesu naâre niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂, yɨ'ɨ̂ basi, ni'kɨtá ãyuró uúkũ me'rise wapa marí'. “Ɨ̃sâ pakɨ Õ'âkɨ̃hɨ niîmi” mɨsâ niigɨ́ta yɨ'ɨ̂re ãyuró uúkũmi.

⁵⁵ Mɨsâ kɨ̃ɨ̂re masîtisa'. Yɨ'ɨ̂ pũrikã masî'. Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re masí wee' niîgɨ, mɨsâ weeró noho niî soose pihagɨ niî boosa'. Diakɨ̃hɨ́ta niî'. Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re masî'. Kɨ̃ɨ̂ dutisére weé'.

⁵⁶ Mɨsâ yẽkɨ Abraão yɨ'ɨ̂ a'ti nukúkãpɨ a'tiátehere ẽho peógɨ, e'katí yuukɨ niîwĩ.

⁵⁷ Naâ kɨ̃ɨ̂re niîwã: —Mɨ'ɨ̂ cinquenta kɨ'mari kɨotímigɨ, Abraãore ĩ'yâri?

⁵⁸ Jesu naâre niîwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre niîgɨti. Abraão bahuaátoho dɨporopɨ yɨ'ɨ̂ niî tohawɨ.

⁵⁹ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, naâ ɨ̃tâ peeri me'ra doke wẽhé sĩ'rimiwã. Kɨ̃ɨ̂ pe'e naâre du'tíkã'wĩ. Be'ró tií wi'i Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ niî'kɨ naâ wa'teropɨ wiháa wa'âwĩ.

9

¹ Jesu toó yɨ'rɨ́kã'gɨ ni'kɨ́ ɨmɨ́ kapêri ĩ'yâtigɨre ĩ'yâwĩ. Kɨ̃ɨ̂ wi'magɨ́pɨta kapêri ĩ'yâtigɨ bahuákɨ niîwĩ.

² Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yârã, ɨ̃sâ Jesuré sẽrí yã'awɨ: —Ɨ̃sâre bu'egɨ́, de'ró weégɨ ã'rí kapêri ĩ'yâtigɨ bahuápari? Noa yeé bu'iri niîpari? Kɨ̃ɨ̂ pakɨ sɨmɨá yee bu'iri ou kɨ̃ɨ yeé bu'iri?

³ Jesu ɨ̃sâre niîwĩ: —Kɨ̃ɨ̂ yã'âro weé'ke bu'iri nií wee'. Kɨ̃ɨ̂ pakɨ sɨmɨá kẽ'ra bu'îri moomá. Kɨ̃ɨ̂ me'ra Õ'âkɨ̃hɨ ãyuró weesére ĩ'yó sĩ'rigɨ, kɨ̃ɨ̂re tohô bahugɨ́ bahuákã weékɨ niîwĩ.

⁴ Ni'kâroakã Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ kũû'kere weeró ɨá' niirí kura niî'. Yamîpɨ marî da'ra masítiro weeró noho be'ropɨ́ kɨ̃ɨ̂ kũû'kere weetá basiótisa'.

⁵ Yɨ'ɨ̂ a'ti ɨmɨ́kohopɨ niirí kura masaré sĩ'óo'se weeró noho niî'. Yɨ'ɨ̂ naâre Õ'âkɨ̃hɨ yeere masikã́ weé', niîwĩ.

⁶ Jesu tohô niîka be'ro nukûkãpɨ ɨ'sê koore e'o kũúwĩ. Be'ró teeré di'tâ moreró õrê mii, kapêripɨ tuú wa'rewĩ.

⁷ Be'ró kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Siloé wamêtiro naâ yeêka ditarapɨ mɨ'ɨ̂ kapêrire tuu koégɨ wa'âya, niîwĩ. Siloé “O'ôo'kɨ” niî sĩ'riro weésa'. Be'ró kɨ̃ɨ̂ toopɨ́ wa'â, kɨ̃ɨ̂ kapêrire tuu koékɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ mahâmi tohatigɨ, ãyuró ĩ'yâkɨ niîwĩ.

⁸ Kɨ̃ɨ yaá wi'i pɨ'tokãharã, too dɨpóro kɨ̃ɨ̂ kapêri ĩ'yâtigɨ niikã́ ĩ'yâ'kãrã a'tîro niîkãrã niîwã: —Ã'rí too dɨpóropɨ niyéru sẽri duhí'kɨta niîmi baa?

⁹ Ni'karérã “Kɨ̃ɨ́ta niîmi”, niîkãrã niîwã. Ãpêrã pe'e “Niîtimi. Ãpí kɨ̃ɨ̂ weeró noho bahugɨ́ niîmi”, niîkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ pe'e “Yɨ'ɨ́ta niî'”, niîkɨ niîwĩ.

¹⁰ Naâ kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'akãrã niîwã: —De'ró weégɨ mɨ'ɨ̂ ni'kâroakãre ãyuró ĩ'yâti?

¹¹ Naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Sõ'ó niîkɨ Jesu wamêtigɨ di'tâ akotíse me'ra yɨ'ɨ̂ kapêrire tuú wa're, Siloé ditarapɨ yɨ'ɨ̂re koe dutiámi. Toopɨ́ wa'â, yɨ'ɨ̂ koéka be'ro ĩ'yâ nɨ'kapɨ.

¹² Kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'a nemokãrã niîwã taha: —Kɨ̃ɨ̂ no'opɨ́ niiáti? —Masîtisa'. No'opɨ́ niîgɨ niîsami, niîkɨ niîwĩ. Fariseu masa kapêri ĩ'yâtigɨ yɨ'rɨó no'o'kɨre sẽrí yã'a'ke niî'

¹³ Be'ró kapêri bahú no'oti'kɨre fariseu masa tiropɨ miáakãrã niîwã.

¹⁴ Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'rɨóka nɨmɨ saurú niîkaro niîwɨ.

¹⁵ Jesu kapêri ĩ'yakã́ weé'kɨre fariseu masa sẽrí yã'akãrã niîwã: —De'ró weégɨ mɨ'ɨ̂ ãyuró ĩ'yâti? Kɨ̃ɨ̂ naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Ni'kɨ́ yɨ'ɨ̂ kapêrire di'tâ akotíse me'ra tuú wa'reami. Yɨ'ɨ̂ koéka be'ro ãyuró ĩ'yâ nɨ'kapɨ.

¹⁶ Ni'karérã kɨ̃ɨ̂re a'tîro niîkãrã niîwã: —Marîre soo dutíka nɨmɨre a'tîro weegɨ́ noho Õ'âkɨ̃hɨ o'ôo'kɨ meheta niîmi. Kɨ̃ɨ̂ marîre soo dutíka nɨmɨre ẽho peótisami. Ãpêrã pe'e a'tîro niîkãrã niîwã: —Kɨ̃ɨ̂ yã'âro weegɨ́ noho niîgɨ pũrikã, a'té ãyusére weé ĩ'yo masiti booapĩ, niîkãrã niîwã. Naâ mehêkã di'akɨ̃ wãkûkãrã niîwã.

¹⁷ Be'ró naâ kapêri bahú no'oti'kɨre sẽrí yã'akãrã niîwã: —Mɨ'ɨ̂ waro de'ró niîti mɨ'ɨ̂re ĩ'yakã́ weé'kɨre? Kɨ̃ɨ̂ yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂a', Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ niîmi, niî'.

¹⁸ Judeu masa wiôrã too dɨpóropɨ kɨ̃ɨ̂ kapêri ĩ'yâti'kere ẽho peó sĩ'ritikãrã niîwã.

¹⁹ Tohô weérã kɨ̃ɨ̂ pakɨ sɨmɨáre pihîo, sẽrí yã'akãrã niîwã: —Ã'rí mɨsâ makɨta niîti? Kɨ̃ɨ̂ wi'magɨ́pɨta kapêri ĩ'yâtigɨ bahuári? De'ró weégɨ kɨ̃ɨ̂ ni'kâroakãre ĩ'yâti?

²⁰ Kɨ̃ɨ̂ pakɨ sɨmɨá naâre yɨ'tíkãrã niîwã: —Ɨ̃ɨ̂, ɨ̃sâ makɨta niîmi. Kɨ̃ɨ̂ kapêri ĩ'yâtigɨ bahuáwĩ. A'té di'akɨ̃re ɨ̃sâ masî'.

²¹ Kɨ̃ɨ̂ ni'kâroakã ĩ'yasé maa masîtisa'. Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yakã́ weé'kɨ kẽ'rare masîtisa'. Kɨ̃ɨ̂ basi yɨ'ti masími. Kɨ̃ɨ̂ wi'magɨ́ meheta niîmi. Kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'aya, niîkãrã niîwã.

²² Kɨ̃ɨ̂ pakɨ sɨmɨá uîrã, tohô niîkãrã niîwã. Judeu masa wiôrã too dɨpóropɨ a'tîro niîkãrã niîwã: “No'ó Jesuré ‘Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ o'ôo'kɨ niîmi’ niigɨ́ nohore Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨta kõ'â wĩro no'orosa'. Kɨ̃ɨ̂ marî me'ra niiséti nemosome”, niîkãrã niîwã.

²³ Tohô weérã marîre kõ'âri niî uîrã, “Kɨ̃ɨ̂ wi'magɨ́ meheta niîmi. Kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'aya”, niîkãrã niîwã.

²⁴ Judeu masa wiôrã kapêri bahú no'oti'kɨre opâturi pihîkãrã niîwã taha. Kɨ̃ɨ̂re “Õ'âkɨ̃hɨ tɨ'óropɨre diakɨ̃hɨ́ uúkũya. Ɨ̃sâ masî', mɨ'ɨ̂re yɨ'rɨó'kɨ yã'agɨ́ niîmi”, niîkãrã niîwã.

²⁵ Kɨ̃ɨ̂ naâre niîkɨ niîwĩ: —Kɨ̃ɨ̂ yã'agɨ́ ou ãyugɨ́ niîgɨ niîsami; kɨ̃ɨ̂re yɨ'ɨ̂ masîtisa'. A'té di'akɨ̃re masî'. Too dɨpóropɨre yɨ'ɨ̂ kapêri bahú no'oti'kɨre yɨ'rɨoámi. Ni'kâroakãre ĩ'yâ'.

²⁶ Kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'a nemokãrã niîwã taha: —Noá mɨ'ɨ̂re tohô weeáti? De'ró weé mɨ'ɨ̂re ĩ'yakã́ weeáti?

²⁷ Kɨ̃ɨ̂ naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mɨsâre werê tohapɨ. Yɨ'ɨ̂re ẽho peó wee'. De'ró weérã mɨsâ sẽrí yã'a nemoti taha? Kɨ̃ɨ̂re siru tuú sĩ'riti?

²⁸ Kɨ̃ɨ̂ tohô yɨ'tikã́ tɨ'órã, kɨ̃ɨ̂re tu'tîkãrã niîwã: —Mɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re siru tuúya. Ɨ̃sâ pũrikã Moisé dutisére siru tuúrãti.

²⁹ Ɨ̃sâ masî', Õ'âkɨ̃hɨ Moisére uúkũkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ pe'e maa “Tookɨ̃hɨ́pɨ niîmi”, niîya marí'.

³⁰ Kɨ̃ɨ̂ naâre niîkɨ niîwĩ: —A'yó nee. Mɨsâ yɨ'ɨ̂re kapêri ĩ'yakã́ weé'kɨre masí weeti?

³¹ Marî ãyuró masî', Õ'âkɨ̃hɨ yã'arã́re naâ sẽrisére yɨ'titísami. Kɨ̃ɨ̂re ẽho peórã, kɨ̃ɨ̂ ɨaró weerã́ di'akɨ̃re yɨ'tisamí.

³² Neê ni'kâti “Ni'kɨ́ wi'magɨ́pɨta kapêri ĩ'yâtigɨ bahuá'kɨre ĩ'yakã́ weeápɨ'” niikã́ tɨ'ó no'oya marí'.

³³ Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ o'ôo'ti'kɨ niîgɨ, yɨ'ɨ̂re kapêri ĩ'yakã́ weetí booapĩ.

³⁴ Naâ kɨ̃ɨ̂re niîkãrã niîwã: —Mɨ'ɨ̂ neê waropɨta yã'agɨ́ bahuá'kɨ ɨ̃sâre werê sĩ'riti? Kɨ̃ɨ̂ naâ me'ra niisétimi'kɨre naâ me'ra niî nemo dutitikãrã niîwã. Jesu masaré “Kapêri bahú no'otirã weeró noho niîma” niisé niî'

³⁵ Jesu kapêri bahú no'oti'kɨre naâ kõ'â wĩro'kere tɨ'owĩ́. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂re boka ehágɨ, niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨre ẽho peóti?

³⁶ Kɨ̃ɨ̂ Jesuré yɨ'tiwĩ́: —Wiôgɨ, kɨ̃ɨ̂ noa nohó niîti? Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re ẽho peó sĩ'risa'. Werêya.

³⁷ Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ ĩ'yâ toha'. Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂ me'ra uúkũgɨta niî'.

³⁸ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu tiró ehâ ke'a, kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Wiôgɨ, mɨ'ɨ̂re ẽho peó'.

³⁹ Be'ró Jesu niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ a'ti ɨmɨ́kohopɨre keoró beségɨ a'tîwɨ. Masá naâ yã'âro weesére masîtima. Õ'âkɨ̃hɨ masaré yɨ'rɨómi niisé kẽ'rare masîtima. Tohô weérã kapêri bahú no'otirã weeró noho niîma. A'teré masî dutigɨ, ẽho peókã ɨágɨ a'tîwɨ. Ãpêrã “Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire masî'”, niî wãkûsama. Naáta kapêri ĩ'yâtirã weeró noho tohasamá, niîwĩ Jesu.

⁴⁰ Tohô niikã́ tɨ'órã, ni'karérã fariseu masa kɨ̃ɨ̂ tiropɨ niirã́ a'tîro niîwã: —Ɨ̃sá kẽ'ra kapêri bahú no'otirã weeró nohota niîti?

⁴¹ Jesu naâre yɨ'tiwĩ́: —Kapêri bahú no'otirã weeró noho niîrã pũrikã, mɨsâ bu'îri moo boósa'. Mɨsâ “Kapêri bahú'”, niîmi baa. Tohô weérã bu'îritirã niî', niîwĩ Jesu.

10

²

¹ Jesu masaré bu'êgɨ, a'tîro werêwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre niîgɨti. Ni'kɨ́ masɨ́ ovelha ko'tegɨ́ naâ sã'ri sãáka sopepɨre keoró sãháasami. Ãpêrã ovelhare yahá sĩ'rirã pe'e sopé marirópɨ sãháasama.

³ Soperé ko'tegɨ́ ovelha ko'tegɨ́re pãâ sõrosami. Kɨ̃ɨ̂ sãháakã, ovelha kɨ̃ɨ̂ uúkũsere tɨ'o masísama. Kɨ̃ɨ̂ naâ ovelha nɨkɨre naâ wameré pisûsami. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, kɨ̃ɨ̂ tiropɨ siru tuú wihasama.

⁴ Naâre pihî wiha tohagɨ, naâ dɨporo ɨ'mɨtã́ wã'kasami. Kɨ̃ɨ̂ uúkũsere tɨ'o masírã, kɨ̃ɨ̂ siro siru tuúsama.

⁵ Ãpipɨ́re naâ ĩ'yâ masitigɨre siru tuútisama. Kɨ̃ɨ̂ uúkũsere tɨ'o masítirã, no'ó ɨaró du'tistéa wa'âsama, niîwĩ Jesu.

⁶ Fariseu masa a'té kɨ̃ɨ̂ kití weeró noho weresére tɨ'o masítiwã. Jesu ovelha ko'tê me'rigɨ weeró noho niîmi niisé niî'

⁷ Naâ tɨ'otíkã ĩ'yâgɨ, Jesu naâre niî nemowĩ taha: —Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre niîgɨti. Yɨ'ɨ̂ ovelha sãháari sope weeró noho niî'.

⁹

⁸ Ovelha soperé sãháarã weeró noho yɨ'ɨ̂re siru tuú ẽho peórã yɨ'rɨó no'orãsama. Ovelha weeró noho uiró mariró niî masirãsama. Naâ ɨasére bokarã́sama. Ãpêrã yɨ'ɨ̂ dɨporo a'tî'kãrã yã'arã́, ovelhare yaharã́ weeró noho niîkãrã niîwã. Tohô weérã ovelha pe'e naâ uúkũsere tɨ'o masítirã, naâre siru tuútikãrã niîwã.

¹⁰ Ovelhare yaharã́ naâre yahá, wẽhé sĩ'risama. Yɨ'ɨ̂ pũrikã naâre katisére o'ôgɨ a'tîwɨ. E'katí yɨ'rɨato niîgɨ naâre tohô weewɨ́.

¹¹ Yɨ'ɨ̂ ovelhare ãyuró ko'tê me'rigɨ weeró noho yɨ'ɨ̂re ẽho peórãre ãyuró ko'tê'. Ãyuró ko'tegɨ́ kɨ̃ɨ yarã́ ovelhare a'tîro weesamí. Naâre mehêkã wa'akã́ ka'mú ta'agɨ wẽrî masisami.

¹² Ãpí pe'e kɨ̃ɨ̂ da'rasé wapa wapá ta'ase di'akɨ̃re wãkûsami. Kɨ̃ɨ̂ naâre ko'tegɨ́ waro niîti yuugɨ yaî a'tikã́, tootá kõ'â nɨ'ko, wa'â wa'âsami. Kɨ̃ɨ yarã́ niîti yuukã, tohô weesamí. Yaî a'tî, naâre yẽ'ê, nɨrɨsté pe'okã'sami.

¹³ Kɨ̃ɨ̂ wapá ta'ase di'akɨ̃re wãkûgɨ, tohô weesamí. Kɨ̃ɨ yarã́ niîti yuukã, ovelhare wãkû nɨrɨtisami.

¹⁵

¹⁴ Yɨ'ɨ̂ ovelhare ãyuró ko'tê me'rigɨ weeró noho niî'. A'tîro niî'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re masîmi. Yɨ'ɨ́ kẽ'ra kɨ̃ɨ̂re masî'. Teé weeró noho yɨ'ɨ́ kẽ'ra yarã́ ovelhare masî'. Naá kẽ'ra yɨ'ɨ̂re masîma. Yɨ'ɨ̂ naa yeé niiátehere wẽrî, naâre yɨ'rɨógɨti.

¹⁶ Ãpêrã kẽ'ra Judeu masa niîtimirã, yarã́ niîma. Naá kẽ'ra neêo no'o, yɨ'ɨ̂re ẽho peó siru tuúrãsama. Niî pe'tirã yɨ'ɨ̂re ẽho peórã ni'kâ kura niîrãsama. Yɨ'ɨ̂ ni'kɨtá naâre ko'tegɨ́ niîgɨsa'.

¹⁸

¹⁷ Yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re ma'imí. Yɨ'ɨ̂ masaré wẽrî yɨ'rɨoátehe wapa tohô weemí. Neê ni'kɨ́ yɨ'ɨ̂re wẽrikã́ wee masítisami; yɨ'ɨ̂ ɨaró me'ra wẽrîgɨti. Yɨ'ɨ̂ wẽrî masi'. Be'ró masa masí' taha. Yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re a'tîrota wee dutíwĩ, niîwĩ Jesu.

¹⁹ Judeu masa kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, kɨ̃ɨ̂re ni'kâro noho wãkûtiwã.

²⁰ Ni'karérã kɨ̃ɨ̂re niîwã: —De'ró weérã mɨsâ kɨ̃ɨ̂re tɨ'otí? Maatihígɨ weemí. Wãtî sãháa no'o'kɨ niîmi, niîwã.

²¹ Ãpêrã pe'e “Wãtî sãháa no'o'kɨ tohô uúkũti boosami. Wãtî sãháa no'o'kɨ kapêri ĩ'yâtigɨre ĩ'yakã́ wee masítisami”, niîwã. Judeu masa Jesuré ɨatí'ke niî'

²² Pu'êkɨ niirí kura Jerusalẽ́pɨ Judeu masa bosê nɨmɨ wee peórã weewã́. Dɨporókãharã Õ'âkɨ̃hɨ wi'ire bosê nɨmɨ wee peó'kere wãkû siru tuuri nɨmɨ niîwɨ.

²³ Tií bosê nɨmɨre Jesu Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ wa'âwĩ.

²⁴ Kɨ̃ɨ̂ Salomão wamêtiri tũkupɨ sãhá yɨ'rɨ tãríri kura Judeu masa wiôrã kɨ̃ɨ̂re ãyuró be'toâ nɨ'ka wa'âwã. Kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'awã: —Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ o'ôo'kɨ niî' niisére neê diakɨ̃hɨ́ weré wee'. De'ró niikã́ mɨ'ɨ̂ ɨ̃sâre keoró werêgɨsari? Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ niî' niîgɨ, diakɨ̃hɨ́ta ɨ̃sâre werêya.

²⁵ Jesu naâre niîwĩ: —Werêmiwɨ. Yɨ'ɨ̂re ẽho peótiwɨ. Yɨ'ɨ̂ weé ĩ'yose yɨ'ɨ̂ pakɨ dutisé me'ra yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ niisére mɨsâre ĩ'yó'.

²⁶ Yɨ'ɨ̂ mɨsâre too dɨpóro niî'karo nohota yarã́ ovelha meheta niî'. Tohô weérã yɨ'ɨ̂re ẽho peó wee'.

²⁷ Yarã́ ovelha yɨ'ɨ̂re ĩ'yâ masima. Yɨ'ɨ́ kẽ'ra naâre ĩ'yâ masi'. Naâ yɨ'ɨ̂re ẽho peó siru tuúma.

²⁸ Naâre katî nu'kusere o'ô'. Naâ pekâ me'epɨ wa'âsome. Yɨ'ɨ̂ naâre ko'tê nu'kukɨ̃'ti. Neê ni'kɨ́, yarãré yɨ'ɨ̂re e'mâ masisome.

²⁹ Naâre yɨ'ɨ̂ pakɨ o'ôkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ niî pe'tirã nemoró tutuagɨ́ niîmi. Tohô weégɨ neê ni'kɨ́ yɨ'ɨ̂ pakɨ kɨorã́re kɨ̃ɨ̂re e'mâ masisome.

³⁰ Yɨ'ɨ̂ pakɨ me'ra ɨ̃sâ ni'kɨtá niî', niîwĩ Jesu.

³¹ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, Judeu masa ɨ̃tâ peeri me'ra kɨ̃ɨ̂re doke wẽhé sĩ'rimiwã.

³² Jesu naâre niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ pakɨ tutuasé me'ra mɨsâ ĩ'yóropɨ pehé ãyusé weé ĩ'yowɨ. Dise nohó yɨ'ɨ̂ weé ĩ'yo'ke bu'iri yɨ'ɨ̂re doke wẽhé sĩ'riti?

³³ Naâ Jesuré niîwã: —Mɨ'ɨ̂ ãyuró weesé bu'iri wẽhesomé. Õ'âkɨ̃hɨre mɨ'ɨ̂ yã'âro uúkũse bu'iri wẽhé sĩ'risa'. Mɨ'ɨ̂ ɨmɨ́ niîmigɨ, Õ'âkɨ̃hɨ weeró noho niî sĩ'ri'. Teé bu'iri mɨ'ɨ̂re wẽherã́ti, niîwã.

³⁴ Jesu naâre niîwĩ: —Mɨsâ dutisé wa'teropɨre Õ'âkɨ̃hɨ niî'kere a'tîro ohâ no'okaro niîwɨ: “Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ weeró noho niî'.”

³⁵ Marî masî'. Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũrikãhasere “Tohô niî ma'akãro weé'”, niîta basió wee'. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ dutisé o'ô'kãrãre a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ weeró noho niî'”, niîkɨ niîwĩ.

³⁶ Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re bese tĩhágɨ, a'ti ɨmɨ́kohopɨre o'ôo'wĩ. Tohô niîmikã, “Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niî'” niî'ke bu'iri mɨsâ pe'e yɨ'ɨ̂re “Õ'âkɨ̃hɨre yã'âro uúkũami”, niiápɨ. Tohô nií wee'.

³⁷ Yɨ'ɨ̂ pakɨ dutî'karo noho weetíkã maa, yɨ'ɨ̂re ẽho peótikã'ya.

³⁸ Kɨ̃ɨ̂ dutî'karo noho weekã́ pũrikãre, yɨ'ɨ̂re ẽho peótimirã, yɨ'ɨ̂ weé ĩ'yosere ẽho peóya. Mɨsâ teeré ẽho peórã, yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂pɨre niîmi niisére masîrãsa'. Tohô niikã́ yɨ'ɨ̂, kɨ̃ɨ̂ me'ra ni'kɨtá niî' niisére masîrãsa', niîwĩ Jesu.

³⁹ Naâ kɨ̃ɨ̂re bu'îri da'rerí wi'ipɨ miáa sĩ'rimiwã taha. Kɨ̃ɨ̂ pe'e naâre du'tí wã'ka wa'âwĩ.

⁴⁰ Be'ró Jesu Jordão siâkihipɨ pẽ'âwĩ. Toopɨ́re João wamê yeegɨ wamê yeekũ'karopɨ tohâ ke'awĩ.

⁴¹ Pãharã́ Jesuré ĩ'yârã etarã́, a'tîro niîwã: —João wamê yeegɨ uúkũgɨ, neê kã'ró weé ĩ'yotimigɨ, ã'rikãhásere diakɨ̃hɨ́ta uúkũkũwĩ, niîwã.

⁴² Toopɨ́re pãharã́ Jesuré ẽho peówã.

11

¹ Jesu Jordão siâkihipɨ niirí kura Lázaro wamêtigɨ kɨ̃ɨ yaá maka Betâniapɨ do'âtigɨ weékɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ ma'miosã numia Maria, Marta naá kẽ'ra tii makápɨta niîkãrã niîwã.

² Koô Mariata Jesuré kɨ̃ɨ̂ dɨ'pôkãripɨ ɨ'mɨ̂tihise piô peo, koô poâri me'ra tuu koé'ko niîwõ.

³ Lázaro ma'miosã numia kɨ̃ɨ̂ pũûro niikã́ ĩ'yârã, ãpêrã me'ra Jesuré kití o'ôo'kãrã niîwã: —Wiôgɨ, mɨ'ɨ̂ ma'igɨ́ ɨpɨ́tɨ waro niîmi, niî o'ôo'kãrã niîwã.

⁴ Jesu tee kitíre tɨ'ógɨ, niîwĩ: —Kɨ̃ɨ̂ do'âtigɨ wẽrî yapatí dihasome. Kɨ̃ɨ̂ tohô wẽrisé me'ra Õ'âkɨ̃hɨ tutuasére ĩ'yâ no'orosa'. Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ kẽ'rare masá a'tîro niîrãsama: “Kɨ̃ɨ̂ tutuagɨ́ niîmi”, niîrãsama, niîwĩ.

⁵ Jesu naâre ma'imígɨ, maatá wa'âtiwĩ.

⁶ Tee kitíre tɨ'óka be'ro pɨá nɨmɨ toopɨ́re tohâ ke'a nemowĩ taha.

⁷ Be'ró kɨ̃ɨ̂ ɨ̃sâre niîwĩ: —Te'á Judéiapɨ taha.

⁸ Ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂re niîwɨ: —Ɨ̃sâre bu'egɨ́, sõ'ó niîka tero tookãhárã Judeu masa ɨ̃tâ peeri me'ra mɨ'ɨ̂re doke wẽhé sĩ'rimiwã. Mɨ'ɨ̂ toopɨ́ wa'â sĩ'risari taha?

⁹ Jesu yɨ'ɨ̂ pakɨ da'rasé kũû'kere keoró pe'ogɨ́sa'; tohô weérã yɨ'ɨ̂re wẽhesomé yuhûpɨ niîgɨ, a'tîro werêwĩ: —Ni'kâ ɨmɨ̂kohore doze horari bo'rê yuu'. Marî ɨmɨ̂koho sihârã, bɨrɨ̂ ke'atisa'. A'ti ɨmɨ́koho bo'rê yuukã, tohô weésa'.

¹⁰ Na'î tĩ'aropɨ sihârã pũrikã, naâ wa'aró bahutíkã pɨ'â tuu, bɨrɨ̂ ke'asama. Naâ bo'rê yuuse marikã́ tohô wa'âsama.

¹¹ Be'ró Jesu ɨ̃sâre niîwĩ: —Marî me'rakɨ̃hɨ Lázaro kãriá wa'aápɨ. Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re wã'kógɨ wa'âgɨsa'

¹² Ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂re niîwɨ: —Wiôgɨ, kɨ̃ɨ̂ kãrikã́, ãyú niísa'. Kɨ̃ɨ̂ kãríka be'ro soó, yɨ'rɨgɨ́sami.

¹³ Jesu Lázaro kãriá wa'aápɨ niîgɨ, wẽrîa wa'aápɨ niî sĩ'rigɨ weékɨ niîmiwĩ. Ɨ̃sâ pe'e kãrisé warore wãkûkãti.

¹⁴ Ɨ̃sâ tɨ'ó yẽ'etikã, Jesu ɨ̃sâre diakɨ̃hɨ́ werêwĩ: —Lázaro wẽrîa wa'aápɨ.

¹⁵ Marî toopɨ́ niîtikã, ãyú'. Yɨ'ɨ̂ e'katí'; ãyú niîrosa' mɨsâre. Tootá mɨsâ nemoró ẽho peórãsa'. Te'á marî kɨ̃ɨ̂re ĩ'yârã, niîwĩ.

¹⁶ Tomé “Sɨ'rɨá'kɨ” naâ niî no'ogɨ ɨ̃sâre niîwĩ: —Te'á marí kẽ'ra. Jesuré naâ wẽhekã́, kɨ̃ɨ̂ me'rata wẽrîrã wa'ârã, niîwĩ. Jesu wẽrî'kãrãre masó, katisé o'osé niî'

¹⁷ Jesu Lázaro yaa makapɨ etâgɨ, kɨ̃ɨ̂re ɨ̃tâ tutipɨ sĩô sõro kũu'kere tɨ'owĩ́. Kɨ̃ɨ̂re tohô weéka be'ro ba'pâritise nɨmɨri yɨ'rɨ́karo niîwɨ.

¹⁸ Lázaro yaa maka Betânia Jerusalẽ́ pɨ'toakã niîwɨ. Pɨá quilômetro, apé quilômetro deko yoaró niîwɨ.

¹⁹ Tohô weérã Jerusalẽ́kãharã pãharã́ Marta, Mariare ĩ'yâ wãkû tutuato niîrã naâ tiropɨ wa'âkãrã niîwã.

²⁰ Marta Jesu etasére tɨ'ógo, kɨ̃ɨ̂re põo tẽrígo ehâwõ. Maria pe'e wi'ipɨ́ toháko niîwõ.

²¹ Marta Jesu tiró etâgo, kɨ̃ɨ̂re niîwõ: —Wiôgɨ, mɨ'ɨ̂ a'topɨ́ niikã́ maa, yɨ'ɨ̂ akabihí wẽrîti booapĩ.

²² Yɨ'ɨ̂ masî', Õ'âkɨ̃hɨ niî pe'tise mɨ'ɨ̂ sẽrisére o'ôsami, niîwõ.

²³ Jesu koôre niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ akabihí masagɨ́sami.

²⁴ Koô kɨ̃ɨ̂re niîwõ: —Yɨ'ɨ̂ masî', a'ti ɨmɨ́koho pe'tikã́, niî pe'tirã wẽrî'kãrã masarí kurapɨ masagɨ́sami.

²⁵ Jesu koôre niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ wẽrî'kãrãre masó, katisé o'ogɨ́ niî'. Yɨ'ɨ̂re ẽho peógɨ wẽrî'kɨpɨ niîmigɨ, katîgɨsami taha.

²⁶ Ni'kâroakãre katirã́ yɨ'ɨ̂re ẽho peórã wẽrîrã, wẽrî dohasome. Mɨ'ɨ̂ a'teré ẽho peóti?

²⁷ Koô kɨ̃ɨ̂re niîwõ: —Wiôgɨ, mɨ'ɨ̂re ẽho peó'. Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo, Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niî'. Mɨ'ɨ̂ “Ni'kɨ́ masɨ́ a'tiákɨhɨ niiápɨ'” niî'kɨ niî', niîwõ. Lázaro masâ pee pɨ'to Jesu kɨ̃ɨ̂ utî'ke niî'

²⁸ Marta Jesu me'ra uúkũka be'ro koô akabihó Mariare pihîgo wa'âwõ. Koôre ãpêrã tɨ'otíropɨ a'tîro niîko niîwõ: —Marîre bu'egɨ́ etâ tohami. Mɨ'ɨ̂re pihî dutiami.

²⁹ Koô tohô niikã́ tɨ'ógo, kɨ̃ɨ̂ tiropɨ maatá a'tîko niîwõ.

³⁰ Jesu Martare põo tẽrí'karopɨta niîwĩ. Makâpɨre pi'atíwĩ yuhûpɨ.

³¹ Maria koo yaá wi'ipɨre soharó me'ra wihátiko niîwõ. Tohô weekã́ ĩ'yârã, Judeu masa toopɨ́ sihârã ehâ'kãrã koôre siru tuúkãrã niîwã. “Koô akabihí masâ peepɨ utîgo wa'âgo weesamó”, niî wãkûkãrã niîmiwã.

³² Koô pe'e Jesu tiró etâgo, kɨ̃ɨ yeé dɨ'pôkãri tiropɨ paâ mu'ri ke'awõ. Kɨ̃ɨ̂re niîwõ: —Wiôgɨ, mɨ'ɨ̂ a'topɨ́ niikã́ maa, yɨ'ɨ̂ akabihí wẽrîti booapĩ.

³³ Jesu koô utikã́ ĩ'yâgɨ, koôre siru tuú'kãrã utikã́ ĩ'yâgɨ, ɨpɨ́tɨ bɨhâ weti, pahá yã'awĩ.

³⁴ Naâre sẽrí yã'awĩ: —No'opɨ́ kɨ̃ɨ̂re sĩô sõro kũuri? niîwĩ. Naâ kɨ̃ɨ̂re “Te'á ĩ'yârã”, niîwã.

³⁵ Toopɨ́ wa'âgɨ, Jesu kẽ'ra utîwĩ.

³⁶ Kɨ̃ɨ̂ utikã́ ĩ'yârã, ni'karérã Judeu masa niîwã: —Ĩ'yâya. Ɨpɨ́tɨta kɨ̃ɨ̂re ma'iparí? niîwã.

³⁷ Ãpêrã a'tîro niîwã: —Ã'rí kapêri ĩ'yâtigɨre yɨ'rɨó'kɨ Lázarore wẽrikã́ weetí boopari? niîwã. Jesu Lázaro wẽrî'kɨpɨre masó'ke niî'

³⁸ Jesu pũûro bɨhâ wetise me'ra Lázaro masâ peepɨ wa'âwĩ. Tii masá pee ɨ̃tâ tuti niîwɨ. Tii tutí sopere ɨ̃tâgaho me'ra ka'mú ta'a no'owɨ.

³⁹ Jesu naâre niîwĩ: —Tuu pãáoya. Marta kɨ̃ɨ̂re niîwõ: —Wiôgɨ, ɨ̃rí niîsami. Kɨ̃ɨ̂ wẽrîka be'ro ba'pâritise nɨmɨri yɨ'rɨ́'.

⁴⁰ Jesu koôre niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂re werêmiapɨ. “Yɨ'ɨ̂re ẽho peógo, Õ'âkɨ̃hɨ tutuasére ĩ'yâgosa'”, niîmiapɨ, niîwĩ.

⁴¹ Be'ró naâ tii tutíre pãâwã. Jesu ɨ'mɨ̂sepɨ ĩ'yâ moro, Õ'âkɨ̃hɨre niîwĩ: —Pakɨ́, yɨ'ɨ̂ sẽrí'kere mɨ'ɨ̂ tɨ'ó tohapɨ. Ãyú'.

⁴² Yɨ'ɨ̂ masî', mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re tɨ'ó nu'kukã'. Ã'rá a'topɨ́ nu'kurã́ yee bu'iri sẽrí'. Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re o'ôo'kere masiáto niîgɨ tohô weé'.

⁴³ Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro pũûro karíkũwĩ: —Lázaro, wihátia, niîwĩ.

⁴⁴ Tohô niikã́ta, kɨ̃ɨ̂ wihátiwĩ. Kɨ̃ɨ yeé amûkãri, kɨ̃ɨ yeé dɨ'pôkãrire su'tí me'ra wa'mé no'okɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ diâpoa kẽ'ra su'ti kaséro me'ra omá no'okaro niîwɨ. Tohô weégɨ Jesu naâre niîwĩ: —Kɨ̃ɨ̂re pãâ, du'óo'ya. Judeu masa wiôrã Jesuré wẽhé sĩ'ri'ke niî'

⁴⁵ Pãharã́ Judeu masa Maria me'ra ba'pâti wã'kati'kãrã kɨ̃ɨ̂ tohô weesére ĩ'yârã, Jesuré ẽho peówã.

⁴⁶ Ãpêrã pe'e ẽho peóro noho o'ôrã, kɨ̃ɨ̂ tohô weé'kere fariseu masapɨre werê sãarã wa'âwã.

⁴⁷ Tohô weérã fariseu masa, tohô niikã́ sacerdotea wiôrã nerêkãrã niîwã. Naâ sacerdotea wiôgɨ kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã niirópɨ nerêkãrã niîwã. A'tîro niîkãrã niîwã: —Marî de'ró weerã́sari? Jesu pehé ãyusé weé ĩ'yogɨ weemí.

⁴⁸ Marî kɨ̃ɨ̂re ka'mú ta'atikã, niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂re ẽho peórãsama. Romano masa wiôrã a'tîrãsama. A'tî, marî wiôrã niisé, Õ'âkɨ̃hɨ wi'i kẽ'rare kõ'ârãsama.

⁴⁹ Ni'kɨ́ naâ me'rakɨ̃hɨ Caifá wamêtigɨ tií kɨ'mare sacerdotea wiôgɨ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ naâre niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ neê tɨ'o masí wee'.

⁵⁰ Niî pe'tirã masá mari yaá di'takãharã wẽrikã́, yã'â niî boosa'. A'tîro weekã́, ãyúsa'. Ni'kɨ́ niî pe'tirã yee bu'iri wẽrî basakã, marîre ãyurósa', niîwĩ.

⁵¹ Caifá kɨ̃ɨ̂ basi wãkusé me'ra meheta tohô niîkɨ niîwĩ. Tií kɨ'ma kɨ̃ɨ̂ sacerdotea wiôgɨ niikã́, Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re tohô wãkusé o'ôkɨ niîwĩ. Tohô niîgɨ, Judeu masare Jesu wẽrî basagɨsami niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ.

⁵² Jesu tií di'takãharã di'akɨ̃re wẽrî basatikɨ niîwĩ. Niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨ põ'ra kɨ̃ɨ̂re ẽho peoáhãre no'ó apêye di'tapɨ niirã́ kẽ'rare wẽrî basakɨ niîwĩ. Ni'kâ kura weé sĩ'rigɨ tohô weékɨ niîwĩ.

⁵³ Tii nɨmɨ́ta naâ nerê uúkũka nɨmɨ me'ra naâ Jesuré wẽheátehere wãkû yuukãrã niîwã.

⁵⁴ Naâ wẽhé sĩ'rise bu'iri Jesu Judeu masa ĩ'yóropɨ sihâtiwĩ. Judéiapɨ niî'kɨ wihá wã'kawĩ. Ni'kâ maka Efraĩ́ wamêtiri maka yukɨ́ mariró pɨ'to niirí makapɨ wa'âwĩ. Tii makápɨ ɨ̃sâ tohawɨ́.

⁵⁵ Tiîtare Páscoa Judeu masa bosê nɨmɨ wa'aátoho kã'roákã dɨ'sawɨ́. Pãharã́ masá Jerusalẽ́pɨ wa'âkãrã niîwã. Naâ tií bosê nɨmɨ dɨporo naâ yã'âro weé'kere koe yuúrã wa'âkãrã niîwã.

⁵⁶ Jesuré ĩ'yâ sĩ'rirã a'mâ kusiakãrã niîwã. Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ niîrã, a'mêri sẽrí yã'akãrã niîwã: —Mɨsâ tɨ'ó yã'akã, apé tero weégɨ kɨ̃ɨ̂ a'tîgɨsari?

⁵⁷ Fariseu masa, sacerdotea wiôrã masaré a'tîro dutîkãrã niîwã: —Mɨsâ Jesu toopɨ́ niiápɨ niisére masîrã, ɨ̃sâre werêya. Naâ werekã́, bu'îri da'rerí wi'ipɨ Jesuré miáarãti niîrã, tohô niîkãrã niîwã.

12

¹ Páscoa bosê nɨmɨ wa'aátoho seis nɨmɨri dɨ'sawɨ́. Tiîtare Jesu Efraĩ́pɨ niî'kɨ Betânia wamêtiri makapɨ wa'âwĩ. Too dɨpóro tii makápɨta Jesu Lázarore masowĩ́.

² Tookãhárã Jesuré bosê nɨmɨ wee peówã. Marta ba'asére etiwṍ. Naâ pãharã́ wa'terore Lázaro kẽ'ra Jesu me'ra ba'â duhiwĩ.

³ Ɨ̃sâ ba'arí kura Maria pahikahá ɨ'mɨ̂tihikaha nardo wamêtise wapa bɨhɨ́sere posetíkahare Jesu tiró miítiwõ. Miíti, kɨ̃ɨ̂ dɨ'pôkãripɨ piô peowõ. Be'ró koô poâri me'ra tuu koéwõ. Tií wi'i niî pe'tiropɨ ɨ'mɨ̂tihi se'sa wa'âwɨ.

⁴ Koô tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Juda Iscariote ɨ̃sâ me'rakɨ̃hɨ be'ropɨ́ Jesuré ĩ'yâ tu'tirãre o'oákɨhɨ a'tîro niîwĩ:

⁵ —De'ró weégo a'té ɨ'mɨ̂tihisere duâtiati? Teeré duâgo, ni'kâ kɨ'ma da'rasé wapa weeró noho wapá ta'a booapã. Teé niyérure pahasé kɨorãre o'ô booapã, niîwĩ.

⁶ Kɨ̃ɨ̂ pahasé kɨorãre ma'ígɨ meheta, tohô niîwĩ. Yahasé bɨkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ ɨ̃sâ niyérure ko'tegɨ́ niîwĩ. Tii ahúropɨ ɨ̃sâ niyéru sãâ'kere yaha mɨhákũwĩ.

⁷ Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Koô ɨaró weeáto. Koô yɨ'ɨ̂re yaátehere wãkûgo, tohô weeámo.

⁸ Mɨsâ pahasé kɨorãre o'ô nu'kukã'rãsa'. Be'ropɨ́ yɨ'ɨ̂ pũrikãre o'ô masisome. Yɨ'ɨ̂ a'tó niî dohakɨhɨ meheta niî', niîwĩ Jesu. Judeu masa wiôrã Lázarore wẽhé sĩ'ri'ke niî'

⁹ Pãharã́ Judeu masa Jesu Betâniapɨ niisé kitire tɨ'ókãrã niîwã. Tohô weérã Jesuré, kɨ̃ɨ̂ masó'kɨ Lázaro kẽ'rare ĩ'yârã a'tîkãrã niîwã.

¹¹

¹⁰ Lázarore masó'ke bu'iri pãharã́ Judeu masa Jesuré ẽho peówã. Kɨ̃ɨ̂re ẽho peórã, sacerdotea wiôrã dutisé doka niîmi'kãrã dɨka watía wa'âwã. Naâ tohô weesé bu'iri sacerdotea wiôrã Jesuré naâ wẽhé sĩ'riro nohota Lázaro kẽ'rare wẽhé sĩ'riwã. Jesu Jerusalẽ́pɨ pi'á'ke niî'

¹² Páscoa Judeu masa bosê nɨmɨre ĩ'yârã wa'ârã pãharã́ masá Jerusalẽ́pɨre wa'âkãrã niîwã. Naâ etâka nɨmɨ ape nɨmɨ́ pe'e Jesu wa'aátehe kitire masîkãrã niîwã.

¹³ Tohô weérã pũrî opa keérire dɨtê, kɨ̃ɨ̂re põo tẽrírã a'tîkãrã niîwã. Naâ e'katíse me'ra a'tîro karíkũ wã'katiwã: —Marî wiôgɨ Õ'âkɨ̃hɨ ãyú yɨ'rɨagɨ niîmi. Ã'rí Õ'âkɨ̃hɨ o'ôo'kɨre ãyuró wa'aáto. Kɨ̃ɨ̂ marî Israel kurakãharã wiôgɨ niîmi, niîwã.

¹⁴ Jesu Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ niîro nohota jumentore ĩ'yâgɨ, kɨ̃ɨ̂ bu'ipɨ mɨhâ pehawĩ. Zacaria too dɨpórokɨ̃hɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tagɨ a'tîro ohâkɨ niîwĩ:

¹⁵ Mɨsâ Jerusalẽ́kãharã, uîtikã'ya. Ĩ'yâya, mɨsâ wiôgɨ jumento bu'ipɨ pesâ wã'katimi, niî ohâkɨ niîwĩ.

¹⁶ A'té ohâ'kere ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ neê waro “Jesu yeé kiti niísa'”, niîtikãti. Be'ró ɨ'mɨ̂se kɨ̃ɨ̂ mɨhâka be'ropɨ ɨ̃sâ masîwɨ. “Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ niî'karo nohota kɨ̃ɨ̂re keoró wa'âwɨ”, niîwɨ.

¹⁷ Jesu Lázarore masógɨ, kɨ̃ɨ̂ pihî wĩrokã ĩ'yâ'kãrã ãpêrãre werê turiakãrã niîwã.

¹⁸ Tohô weérã kɨ̃ɨ̂ weé ĩ'yo'kere ẽho peórã, Jesuré põo tẽrírã a'tîkãrã niîwã.

¹⁹ Fariseu masa pe'e tohô weekã́ ĩ'yârã, a'mêri niîkãrã niîwã: —Mɨsâ ĩ'yâti? Niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂ me'ra wa'ârã weemá. Marî de'ró wee boósari? niîwã. Grego masa Jesuré ĩ'yâ sĩ'ri'ke niî'

²⁰ Jerusalẽ́pɨ Páscoa bosê nɨmɨ niikã́, Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peórã nerê'kãrã wa'terore ni'karérã grego masa niîwã.

²¹ Naâ Jesuré ĩ'yâ sĩ'rirã Filipe tiro a'tîwã. Filipe Betsaida Galiléia di'tapɨ niirí makakɨ̃hɨ niîwĩ. Naâ kɨ̃ɨ̂re a'tîro niîwã: —Jesuré ĩ'yâ sĩ'risa'.

²² Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Filipe Andrére werêgɨ wa'âwĩ. Be'ró pɨárãpɨ wa'â, Jesuré werêrã wa'âwã.

²³ Naâ grego masa ĩ'yâ sĩ'risere tɨ'ógɨ, Jesu niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ wẽrî masa mɨháatoho kã'ró dɨ'sá'.

²⁴ Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre niîgɨti. Ni'kɨ́ otesé kapere otêti boosami. Teé otêtikã, meharóta tohása'. Tee peéri otekã́ pũrikãre, di'tâpɨ boâ wa'ása'. Be'ró pĩ'rí, pupí, pehé dɨkâtisa'. Tee peéri weeró noho yɨ'ɨ̂ wẽrîgɨsa'. Yɨ'ɨ̂ wẽrisé me'ra pãharã́ Õ'âkɨ̃hɨ põ'ra wa'ârãsama.

²⁵ No'ó a'ti ɨmɨ́kohopɨre kɨ̃ɨ̂ katirí ɨmɨ̂kohore ma'í yɨ'rɨgɨ pekâ me'epɨ bu'îri da'rê bahurió no'ogɨsami. No'ó kɨ̃ɨ̂ katirí ɨmɨ̂kohore ma'itígɨ pe'e ɨ'mɨ̂sepɨ katî nu'kugɨsami.

²⁶ Yɨ'ɨ̂ dutisére weé sĩ'rigɨ, yɨ'ɨ̂re siru tuuáto. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂ niiátohopɨre yɨ'ɨ̂ me'ra niîgɨsami. Yɨ'ɨ̂ dutisére wee sirú tuugɨ nohore yɨ'ɨ̂ pakɨ ãyuró weegɨ́sami, niîwĩ Jesu. Jesu kɨ̃ɨ̂ wẽriátehere uúkũ'ke niî'

²⁷ Jesu niîwĩ: —Ni'kâroakã yɨ'ɨ̂ pũûro bɨhâ weti'. De'ró niîgɨsari? “Pakɨ́, yɨ'ɨ̂re yã'âro wa'aátehere yɨ'rɨóya” niîgɨsari? Niîsome. Yɨ'ɨ̂ teeréta pi'etí, wẽrîgɨ a'tîwɨ.

²⁸ Pakɨ́, mɨ'ɨ̂ tutuasére ĩ'yoyá, niîwĩ Jesu. Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro ni'kɨ́ ɨ'mɨ̂sepɨ uúkũ dihosere tɨ'owɨ́. A'tîro niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ tutuasére ĩ'yó tohawɨ. Ĩ'yo nemógɨti taha, niîwĩ.

²⁹ Masá toopɨ́ niirã́ kɨ̃ɨ̂ uúkũ'kere tɨ'órã, “Bɨpô bɨsɨámi”, niîwã. Ãpêrã “Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ ɨ'mɨ̂sekɨ̃hɨ Jesuré uúkũami”, niîwã.

³⁰ Jesu naâre niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂re tɨ'o dutígɨ meheta uúkũami. Mɨsâ pe'ere tɨ'o dutígɨ uúkũami.

³¹ Ni'kâroakãre Õ'âkɨ̃hɨ a'ti ɨmɨ́kohokãharãre besé, bu'îri da'rêgɨsami. Tohô niikã́ a'ti ɨmɨ́kohokãharãre dutigɨ́ wãtî kõ'â wĩro no'ogɨsami.

³² Apêye kẽ'rare yɨ'ɨ̂re naâ ɨ'mɨáropɨ tuu moró nɨ'kokã, niî pe'tirãre yɨ'ɨ̂ tiropɨ a'tikã́ weegɨ́ti, niîwĩ Jesu.

³³ Tohô niîgɨ, yɨ'ɨ̂ kurúsapɨ wẽrîgɨsa' niîgɨ, tohô niîwĩ.

³⁴ Masá teeré tɨ'órã, a'tîro niîwã: —Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ naâ bu'ekã́, a'tîro tɨ'ó no'owɨ: “Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo katî nu'kukɨ̃'sami.” De'ró weeákɨhɨ mɨ'ɨ̂ pe'e taha “Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ ɨ'mɨáropɨ tuu moró nɨ'ko no'ogɨsami”, niîti? Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ noa nohó niîti? niî sẽrí yã'awã.

³⁵ Jesu naâre niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ a'ti nukúkãkãharãre sĩ'óo'se weeró noho niî'. Yɨ'ɨ̂ masaré Õ'âkɨ̃hɨ yeere ãyuró masikã́ weé'. Yoâtikã mɨsâ me'ra niîgɨsa'. Yɨ'ɨ̂ a'topɨ́ niirí kurare mɨsâ yɨ'ɨ̂ bu'esére ẽho peóya. Tohô weérã mɨsâ wãkûtiro na'î tĩ'aropɨ sihârã weeró noho wa'âsome. Yɨ'ɨ̂re ẽho peótirã na'î tĩ'aropɨ niirã́ weeró noho niîma. Naâ weesére “A'tîro pe'e ɨá'”, niî masitisama.

³⁶ Yɨ'ɨ̂ sĩ'óo'se weeró noho niigɨ́ mɨsâ tiropɨ niî'. Yɨ'ɨ̂ mɨsâ tiropɨ niirí kurare yɨ'ɨ̂re ẽho peóya. Tohô weérã mɨsá kẽ'ra sĩ'óo'rã weeró noho niîrãsa'. Õ'âkɨ̃hɨ yeere ãyuró masîrãsa'. Ãpêrã kẽ'rare masikã́ weerã́sa', niîwĩ Jesu. Jesu naâre tohô niîka be'ro du'tí wã'ka wa'âwĩ. Judeu masa wiôrã Jesuré ẽho peótise niî'

³⁷ Jesu pehé weé ĩ'yomikã, Judeu masa wiôrã kɨ̃ɨ̂re ẽho peótiwã.

³⁸ Naâ ẽho peótikã, Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ Isaía ohâ'karo nohota keoró wa'âwɨ. Kɨ̃ɨ̂ a'tîro ohâkɨ niîwĩ:

Neê ni'kɨpéta ɨ̃sâ weresére tɨ'otími. Õ'âkɨ̃hɨ tutuasé me'ra weé ĩ'yokã ĩ'yâmirã, neê ẽho peótima, niî ohâkɨ niîwĩ Isaía.

³⁹ Naâ neê ẽho peó masiti'ke kẽ'rare Isaía apêropɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨre a'tîro ohâkɨ niîwĩ:

⁴⁰ Õ'âkɨ̃hɨ naâre kapêri bahutírã weeró noho weékɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ yeére tɨ'o masítikã weékɨ niîwĩ. Tohô weérã ãyuró kɨ̃ɨ̂ weesére ĩ'yâmirã, ĩ'yâ masitikãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ bu'esére tɨ'omírã, tɨ'o masítikãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ bu'esére ẽho peórã, naâ yã'âro weé'kere du'ú, akobohóse sẽri boópã. Kɨ̃ɨ̂ naâre yɨ'rɨó boopĩ, niîkɨ niîwĩ Isaía.

⁴¹ Isaía Jesu tutuasére, kɨ̃ɨ̂ asistésere ĩ'yâgɨ, kɨ̃ɨ yeékãhasere tohô uúkũkɨ niîwĩ.

⁴² Pãharã́ Judeu masa Jesuré ẽho peówã. Ni'karérã wiôrã waropɨta ẽho peówã. Fariseu masare uîrã, bahû yoaropɨ Jesuré ẽho peósere uúkũtiwã. Ɨ̃sâre Judeu masa naâ nererí wi'ipɨ niirã́re kõ'â wĩrori niîrã, tohô weewã́.

⁴³ Wiôrã Jesuré ẽho peómirã, masá pe'ere Õ'âkɨ̃hɨ nemoró ãyuró wãkukã́ ɨawã́. Jesu masaré besesékãhasere uúkũ'ke niî'

⁴⁴ Jesu niî pe'tirã tɨ'oáto niîgɨ, tutuaró uúkũwĩ: —Yɨ'ɨ̂re ẽho peógɨ yɨ'ɨ̂ se'sarore ẽho peótimi. Yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ kẽ'rare ẽho peómi.

⁴⁵ Yɨ'ɨ̂re ĩ'yâgɨ yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ kẽ'rare ĩ'yâmi.

⁴⁶ Yɨ'ɨ̂ sĩ'óo'se weeró noho niî'. A'ti nukúkãpɨre yɨ'ɨ̂re ẽho peórã na'î tĩ'aropɨ tohatíkã'ato niîgɨ a'tîwɨ. Naâ yɨ'ɨ̂ bu'esére masîrãsama. Masîrã, ãyuró weerã́sama.

⁴⁷ Yɨ'ɨ̂ bu'esére tɨ'omírã, teeré weetírã, bu'îri kɨorã́sama. Yɨ'ɨ̂ naâre bu'îri da'rêsome. Yɨ'ɨ̂ bu'îri da'rêgɨ meheta a'tîwɨ. Naâre yɨ'rɨógɨ a'tîwɨ.

⁴⁸ Yɨ'ɨ̂re ɨatírã noho, yɨ'ɨ̂ bu'ê'kere weetírã noho Õ'âkɨ̃hɨre bu'îri da'rê no'oahãpɨ niî tohama. Yɨ'ɨ̂ bu'ê'kere weetíse bu'iri naâ a'ti ɨmɨ́koho pe'tikã́, bu'îri da'rê no'orãsama.

⁴⁹ Yɨ'ɨ̂ se'saro yɨ'ɨ̂ ɨaró bu'é wee'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ tohô niî bu'êya niiró bu'ê'.

⁵⁰ Yɨ'ɨ̂ masî', yɨ'ɨ̂ pakɨ dutisére ẽho peórã katî nu'kukã'rãsama. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ bu'ê duti'karo nohota masaré bu'ê', niîwĩ Jesu.

13

¹ Judeu masa bosê nɨmɨ Páscoa wa'aátoho ni'kâ nɨmɨ dɨ'sawɨ́. Jesu kɨ̃ɨ̂ a'ti ɨmɨ́kohopɨ niî'kɨ maatá kɨ̃ɨ̂ pakɨ tirópɨ wa'aátehere masî tohawĩ. Kɨ̃ɨ̂, kɨ̃ɨ yarã́ a'ti nukúkãkãharãre ma'í nu'kukã'wĩ. Kɨ̃ɨ̂ wẽrisé me'ra kɨ̃ɨ̂ ɨpɨ́tɨ ma'isére ĩ'yowĩ́.

⁴

² Juda Iscariote Simão makɨre wãtî a'tîro wãkusé o'ôkɨ niîwĩ. Jesuré ĩ'yâ tu'tirãpɨre o'ô dutikɨ niîwĩ. Jesu pe'e pũrikã kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ tiropɨ a'tîwɨ niisére masîwĩ. Tohô niikã́ toopɨ́ kɨ̃ɨ̂ dahâ tohaatehere, kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ kɨ̃ɨ̂re wiôgɨ sõroátehe kẽ'rare masîwĩ. A'tîro weégɨ, ɨ̃sâ ba'â duhiri kura Jesu wã'kâ nɨ'ka, kɨ̃ɨ̂ su'tí bu'îkãhasere tuu weé kũuwĩ. Be'ró marî ehêri tuu wɨaropɨ tuu koéri kaserore dɨ'té õ'owĩ.

⁵ Tu'â eha nɨ'ko, akoré bapapɨ́ piô sãawĩ. Teé me'ra ɨ̃sa yeé dɨ'pôkãrire koé nɨ'kawĩ. Be'ró tii kaséro me'ra tuu koéwĩ.

⁶ Kɨ̃ɨ̂ Simão Pedro yee dɨ'pôkãrire koé nɨ'kari kura Pedro kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Wiôgɨ, yeé dɨ'pôkãrire koegɨ́sari?

⁷ Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Ni'kâroakã yɨ'ɨ̂ weesére mɨ'ɨ̂ tɨ'o masítisa'. Be'ropɨ́ masîgɨsa'.

⁸ Pedro kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Yeé dɨ'pôkãrire mɨ'ɨ̂ neê koesomé. Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ koetíkã, mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂ me'rakɨ̃hɨ niîsome.

⁹ Simão Pedro kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Too pũríkãre yeé dɨ'pôkãrire koégɨ, yeé amûkãri, yaá dɨpôa kẽ'rare koeyá.

¹⁰ Jesu pe'e kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Marî u'áka be'ro opâturi u'a apóya marísa'. Sihâka be'ro dɨ'pôkãri di'akɨ̃re koé no'osa'. Mɨsâ ũ'îri marirã́ weeró noho niî'. Tohô niîmikã, ni'kɨ́ mɨsâ wa'teropɨre yã'agɨ́ ũ'îritigɨ weeró noho niîmi, niîwĩ Jesu.

¹¹ Jesu kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ tu'tirãpɨre o'oákɨhɨre masî tohawĩ. Tohô weégɨ tohô niîwĩ.

¹² Ɨ̃sa yeé dɨ'pôkãrire koéka be'ro kɨ̃ɨ̂ bu'îkãharo su'tîrore sãyâ, ehâ nuhawĩ taha. Ɨ̃sâre niîwĩ: —Mɨsâ yɨ'ɨ̂ weesére tɨ'o masíti?

¹³ Mɨsâ yɨ'ɨ̂re “Wiôgɨ, Ɨ̃sâre bu'egɨ́” niî pisû'. Tohôta niî' mɨsâ niîro nohota.

¹⁴ Yɨ'ɨ̂ mɨsâ wiôgɨ, mɨsâre bu'egɨ́ niîmigɨ, mɨsa yeé dɨ'pôkãrire koeápɨ. Tohô weérã mɨsá kẽ'ra meharóta weeyá.

¹⁵ Mɨsâre yɨ'ɨ̂ weé'kere ĩ'yâ kũu, wee sirú tuuato niîgɨ a'teré weé ĩ'yoapɨ. A'mêri ãyuró weeyá.

¹⁶ Mɨsâre diakɨ̃hɨ́ werêgɨti. Neê ni'kɨ́ da'rá ko'tegɨ “Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ yɨ'rɨóro niî'”, niî masitisami. Ni'kɨ́ o'ôo' no'o'kɨ kẽ'ra kɨ̃ɨ̂re o'ôo'kɨ yɨ'rɨóro niîtisami.

¹⁷ Mɨsâ yɨ'ɨ̂ dɨ'pôkãri koesére masîrã, a'té yɨ'ɨ̂ weé'kere weérã, e'katírãsa'.

¹⁸ Yɨ'ɨ̂ mɨsâ niî pe'tirãpɨre uúkũgɨ meheta weé'. Yɨ'ɨ̂ besé'kãrãre masî'. Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ niîro nohota keoró wa'ârosa'. A'tîro ohâ no'okaro niîwɨ: “Yɨ'ɨ̂ me'ra ba'â duhimigɨ, yɨ'ɨ̂ me'ra uâmi”, niî ohâ no'okaro niîwɨ.

¹⁹ Yɨ'ɨ̂ mɨsâre werê yuugɨ weé'. Tohô weérã yɨ'ɨ̂ niî'ke keoró wa'akã́, a'tîro niîrãsa': “Diakɨ̃hɨ́ta Õ'âkɨ̃hɨ o'ôo'kɨ niîpĩ”, niîrãsa'.

²⁰ Mɨsâre keoró werêgɨti. Yɨ'ɨ̂ o'ôo'kãrã weresére tɨ'ó ẽho peórã, yɨ'ɨ́ kẽ'rare ẽho peórãta weesamá. Yɨ'ɨ̂re ẽho peórã, yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ kẽ'rare ẽho peósama, niîwĩ Jesu. Jesu “Yɨ'ɨ̂re ĩ'yâ tu'tirãpɨre Juda o'ôgɨsami” niisé niî'

²¹ Jesu ɨ̃sâre werêka be'ro ɨpɨ́tɨ bɨhâ wetiwĩ. Tɨ'otá basiórota werêwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre niîgɨti. Ni'kɨ́ mɨsâ wa'teropɨ yɨ'ɨ̂re ĩ'yâ tu'tirãre o'ôgɨsami, niîwĩ.

²² Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, ɨ̃sâ noaré tohô niîgɨ weetí? niîrã, mehô a'mêri ĩ'yâ duhikã'wɨ.

²³ Yɨ'ɨ̂ João Jesu ma'igɨ́ kɨ̃ɨ̂ pɨ'to duhîwɨ.

²⁴ Tohô weégɨ Simão Pedro Jesuré sẽrí yã'a dutigɨ yũû pu'uwĩ.

²⁵ Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂ pɨ'toakã mu'rí wã'a, kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'awɨ: —Wiôgɨ, noa nohó niîti kɨ̃ɨ̂a'?

²⁶ Jesu yɨ'ɨ̂re niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ pãú yosó o'o no'ogɨ niîgɨsami. Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro Simão makɨ Juda Iscariotere yosó o'owĩ.

²⁷ Kɨ̃ɨ̂ tohô weéka be'ro wãtî Judare sãháakɨ niîwĩ. Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ weeátehere weé bakeo'ya.

²⁸ Ɨ̃sâ niî pe'tirã toopɨ́ ba'â duhirã, kɨ̃ɨ̂ tohô niisére tɨ'o masítikãti.

²⁹ Ni'karérã a'tîro wãkûwɨ: “Juda kɨ̃ɨ̂ niyérure ko'tegɨ́ niî yuukã, Jesu kɨ̃ɨ̂re apêye noho bosê nɨmɨkãhasere duu dutígɨ weeápĩ, ou pahasé kɨorãre niyéru o'ô dutigɨ o'ô dutiapĩ”, niîwɨ.

³⁰ Juda kɨ̃ɨ̂ pãuré yẽ'êka be'ro ɨ̃sâ tiropɨ niî'kɨ wiháa wa'âwĩ. Kɨ̃ɨ̂ wiháari kura yamîpɨ niîwɨ. A'mêri ma'i dutíse niî'

³¹ Juda wa'âka be'ro Jesu ɨ̃sâre niîwĩ: —Ni'kâroakã yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨpɨre yɨ'ɨ̂ tutuasére ĩ'yó no'orosa'. Õ'âkɨ̃hɨ tutuasé kẽ'ra yɨ'ɨ̂ me'rata ĩ'yó no'orosa'.

³² Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ tutuasére ĩ'yokã́, kɨ̃ɨ́ kẽ'ra yɨ'ɨ̂ tutuasére maatá ĩ'yogɨ́sami.

³³ Yɨ'ɨ̂ me'rakãharã, kã'ró mɨsâ me'ra niî tɨogɨsa'. Mɨsâ yɨ'ɨ̂re a'mârãsa'. Yɨ'ɨ̂ Judeu masare too dɨpóropɨre niî'karo nohota mɨsâre ni'kâroakã niîgɨti. Yɨ'ɨ̂ wa'aátohopɨre mɨsâ wa'â masitisa'.

³⁴ Mɨsâre apêye ma'má dutisé kũûgɨti. Yɨ'ɨ̂ mɨsâre ma'iró nohota a'mêri ma'iyá.

³⁵ Mɨsâ a'mêri ma'ikã́, ãpêrã niî pe'tirã mɨsâre yɨ'ɨ̂ bu'erã́ niisére masîrãsama, niîwĩ Jesu. Jesu Pedrore “Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re ‘Masí wee'’ niîgɨsa'” niî'ke niî'

³⁶ Simão Pedro kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'awĩ: —Wiôgɨ, no'opɨ́ wa'âgɨsari? Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Ni'kâroakã yɨ'ɨ̂ wa'aátohopɨre mɨ'ɨ̂ wa'â masitisa'. Be'ropɨ́ yɨ'ɨ̂re siru tuúgɨsa'.

³⁷ Pedro kɨ̃ɨ̂re niîwĩ taha: —Wiôgɨ, de'ró weégɨ yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂ me'ra maatá wa'â masitisari? Yɨ'ɨ́ kẽ'ra mɨ'ɨ̂ me'rata wẽrî masi'.

³⁸ Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Niiróta yɨ'ɨ̂ me'ra wẽrî masiti? Mɨ'ɨ̂re diakɨ̃hɨ́ta niîgɨti. Kãrêkẽ' kɨ̃ɨ̂ uuátoho dɨporo yɨ'ɨ̂re i'tiáti “Kɨ̃ɨ̂re masí wee'”, niîgɨsa', niîwĩ Jesu.

14

¹ Jesu ɨ̃sâre a'tîro niîwĩ: —Mɨsâ ɨpɨ́tɨ waro wãkû ke'titikã'ya. Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peóya. Tohô niikã́ yɨ'ɨ́ kẽ'rare ẽho peóya.

² Yɨ'ɨ̂ pakɨ tiropɨ mɨsâ niiátehe wi'seri pehé niî'. Teé marikã́ maa, mɨsâre werê booapã. Toopɨ́ mɨsâ niiátohore apo yuúgɨ wa'âgɨ weé'.

³ Mɨsâ niiátohore apóka be'ro mɨsâre miîgɨ a'tîgɨti. Toopɨ́re mɨsá kẽ'ra niî nu'kukã'rãsa'.

⁴ Mɨsâ yɨ'ɨ̂ wa'aátohore masísa'. Yɨ'ɨ̂ wa'arí ma'a kẽ'rare masísa', niîwĩ Jesu.

⁵ Tomé kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Wiôgɨ, mɨ'ɨ̂ wa'aátohore masîtisa'. Ɨ̃sâ de'ró weé masî boosari mɨ'ɨ̂ wa'arí ma'are?

⁶ Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂, yɨ'ɨ̂ pakɨ tiropɨ wa'arí ma'a weeró noho niî'. Yɨ'ɨ̂ masaré toopɨ́ wa'akã́ weegɨ́ niî'. Yɨ'ɨ̂ masaré diakɨ̃hɨ́kãhasere masikã́ weé'. Naâre katî nu'kukã weegɨ́ niî'. Yɨ'ɨ̂re ẽho peórã di'akɨ̃ yɨ'ɨ̂ pakɨ tiropɨ wa'ârãsama.

⁷ Mɨsâ yɨ'ɨ̂re masîrã, yɨ'ɨ̂ pakɨ kẽ'rare masî boosa'. Ni'kâroakã kɨ̃ɨ̂re masî'. Mɨsâ yɨ'ɨ̂re ĩ'yârã, kɨ̃ɨ̂re ĩ'yârã weeró noho niî', niîwĩ Jesu.

⁸ Filipe Jesuré niîwĩ: —Wiôgɨ, mɨ'ɨ̂ pakɨre ĩ'yoyá ɨ̃sâre. Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yasé me'ra di'akɨ̃ ɨ̃sâre ãyurósa'.

⁹ Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Filipe, yɨ'ɨ̂ mɨsâ me'ra yoakã́ niîwɨ. Yɨ'ɨ̂re ĩ'yâ masi weeti yuhûpɨ? Yɨ'ɨ̂re ĩ'yagɨ́ yɨ'ɨ̂ pakɨ niisétise kẽ'rare ĩ'yâmi. De'ró weégɨ yɨ'ɨ̂re “Mɨ'ɨ̂ pakɨre ĩ'yoyá”, niiáti?

¹⁰ Yɨ'ɨ̂, yɨ'ɨ̂ pakɨ me'ra pɨárã niîmirã, ni'kɨtá niî' niisére ẽho peó weeti? Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂pɨre niîmi niisé kẽ'rare ẽho peó weeti? Yɨ'ɨ̂ uúkũsere yɨ'ɨ̂ se'saro uúkũ wee'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂pɨre niigɨ́ta kɨ̃ɨ̂ ɨaró uúkũmi. Yɨ'ɨ̂ weesé kẽ'rare yɨ'ɨ̂ se'saro weé wee'. Kɨ̃ɨ́ta kɨ̃ɨ̂ ɨaró weekã́ weemí.

¹¹ Yɨ'ɨ̂, yɨ'ɨ̂ pakɨ me'ra ni'kɨtá niî' niisére, kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂pɨre niisére ẽho peóya. Teeré ẽho peótirã pũrikã, yɨ'ɨ̂ weesé pe'ere ĩ'yâ ẽho peó kureya.

¹² Mɨsâre diakɨ̃hɨ́ta werêgɨti. Yɨ'ɨ̂re ẽho peórã yɨ'ɨ̂ weé'karo nohota yɨ'ɨ̂ weé'kere wee sirú tuurãsama. Tootá yɨ'ɨ̂ pakɨ tiropɨ yɨ'ɨ̂ wa'akã́ maa, a'té nemoró weerã́sama.

¹³ Mɨsâ yɨ'ɨ̂re ẽho peókã, niî pe'tise mɨsâ sẽrisére o'ôgɨsa'. Teé me'ra yɨ'ɨ̂ pakɨ tutuasére masiáto niîgɨ tohô weegɨ́sa'.

¹⁴ Yɨ'ɨ̂re ẽho peórã, no'ó mɨsâ sẽrisére yɨ'tigɨ́ti. Jesu “Espírito Santore o'ôo'gɨti” niî'ke niî'

¹⁵ Mɨsâ yɨ'ɨ̂re ma'írã, yɨ'ɨ̂ dutisére weerã́sa'.

¹⁶ Mɨsâre yɨ'ɨ̂ pakɨre Espírito Santore sẽri baságɨti. Kɨ̃ɨ̂ mɨsâre wee tamúse me'ra wãkû tutua nu'kukã weegɨ́sami. Mɨsâ me'ra niî nu'kugɨsami.

¹⁷ Espírito Santo mɨsâre keoró bu'êgɨsami. Ãpêrã a'ti nukúkãkãharã yɨ'ɨ̂re ẽho peótirã kɨ̃ɨ̂re masîtirãsama. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂re moorã́sama. Mɨsâ pũrikã kɨ̃ɨ̂re masî'. Kɨ̃ɨ̂ mɨsâ me'ra, mɨsâpɨre niî nu'kugɨsami.

¹⁸ Yɨ'ɨ̂ mɨsâre kõ'â wã'kasome. Mɨsâ me'ra niîgɨ a'tîgɨti taha.

¹⁹ Kã'roákã dɨ'sá', be'ró masá yɨ'ɨ̂re ĩ'yâsome. Mɨsâ pũrikã ĩ'yârãsa'. Yɨ'ɨ̂ katî nu'kukã'. Tohô weérã mɨsá kẽ'ra katî nu'kukã'rãsa'.

²⁰ Yɨ'ɨ̂ pakɨ mɨsâre Espírito Santore o'ôo'gɨsami. Tohô weéka be'ro yɨ'ɨ̂ pakɨ me'ra yɨ'ɨ̂ niisére masîrãsa'. Tohô niikã́ mɨsâ yɨ'ɨ̂ me'ra niisére, yɨ'ɨ̂ mɨsâpɨre niisére masîrãsa'.

²¹ Yɨ'ɨ̂ dutisére weegɨ́ diakɨ̃hɨ́ta yɨ'ɨ̂re ma'isére ĩ'yosamí. Yɨ'ɨ̂re ma'igɨ́re yɨ'ɨ̂ pakɨ kẽ'ra ma'igɨ́sami. Yɨ'ɨ́ kẽ'ra ma'igɨ́sa'. Kɨ̃ɨ̂re yɨ'ɨ̂ niisétisere ĩ'yogɨ́sa', niîwĩ Jesu.

²² Ãpí Juda, Iscariote meheta Jesuré niîwĩ: —Wiôgɨ, de'ró weégɨ mɨ'ɨ̂ niisétisere ɨ̃sâ di'akɨ̃re ĩ'yogɨ́sari? De'ró weégɨ a'ti ɨmɨ́kohokãharã mɨ'ɨ̂re ẽho peótirã kẽ'rare ĩ'yó weeti?

²³ Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂re ma'igɨ́ yɨ'ɨ̂ dutisére weemí. Yɨ'ɨ̂ pakɨ kɨ̃ɨ̂re ma'igɨ́sami. Ɨ̃sâ pɨárãpɨta kɨ̃ɨ̂ me'ra niîrãsa'.

²⁴ Yɨ'ɨ̂re ma'itígɨ pe'e yɨ'ɨ̂ uúkũsere weetími. Yɨ'ɨ̂ uúkũse yee mehéta niî'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ kɨ̃ɨ̂ werê dutise niî'.

²⁵ Yɨ'ɨ̂ mɨsâ me'ra niîgɨ, a'té niî pe'tisere werê'.

²⁶ Yɨ'ɨ̂ sẽrikã́, yɨ'ɨ̂ pakɨ Espírito Santore mɨsâre o'ôo'gɨsami. Kɨ̃ɨ̂ mɨsâre wee tamú, wãkû tutua nu'kukã weegɨ́sami. Niî pe'tise mɨsâre bu'êgɨsami. Niî pe'tise yɨ'ɨ̂ mɨsâre bu'ê'kere opâturi wãkukã́ weegɨ́sami.

²⁷ Ni'kâroakã mɨsâre we'êriti'. Yɨ'ɨ̂ ãyuró ehêri põ'rati'. Yɨ'ɨ̂ weeró noho mɨsâre ãyuró ehêri põ'ratikã weegɨ́ti. Yɨ'ɨ̂ mɨsâre ãyuró ehêri põ'ratikã weesé a'ti ɨmɨ́kohokãhase weeró noho nií wee'.

²⁸ Mɨsâ “Yɨ'ɨ̂ pakɨ tiropɨ wa'âgɨ weé'” niikã́ tɨ'ó tohapɨ. “Be'ró yɨ'ɨ̂ mɨsâ me'ra niîgɨ a'tîgɨti taha” niikã́ kẽ'rare tɨ'oápɨ. Yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂ yɨ'rɨóro niîmi. Mɨsâ yɨ'ɨ̂re kɨ̃ɨ̂ tiropɨ wa'asé kitire tɨ'oápɨ. Teeré tɨ'órã, diakɨ̃hɨ́ta ẽho peórã pũrikã, e'katí booapã.

²⁹ Yɨ'ɨ̂ mɨsâre werê yuugɨ weeápɨ. Tohô weérã yɨ'ɨ̂ mɨsâre werê yuu'ke keoró wa'akã́, “Diakɨ̃hɨ́ta niîpĩ”, niîrãsa'.

³⁰ Wãtî a'ti nukúkãkãharãre dutigɨ́ a'tî tohami. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ yoâtikã mɨsâ me'ra uúkũgɨti. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂re neê kã'ró dutî masitimi.

³¹ Tohô wa'ârota weesása'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ kɨ̃ɨ̂ wee dutí'kere weegɨ́ti. Yɨ'ɨ̂ tohô weekã́, a'ti nukúkãkãharã yɨ'ɨ̂ pakɨre yɨ'ɨ̂ ma'isére masîrãsama. Te'á wa'ârã. Wã'kâ nɨ'kaya, niîwĩ ɨ̃sâre.

15

¹ Jesu ɨ̃sâre a'tîro niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ ɨ'sêgɨ weeró noho niî'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ tigɨré ko'tegɨ́ niîmi.

² Yɨ'ɨ̂re ẽho peórã tigɨkãháse dɨpɨri niîma. Õ'âkɨ̃hɨ ɨ'sêgɨre ĩ'yâ nɨrɨgɨ weeró noho niî yuugɨ, dɨkâ marisé dɨpɨrire dɨtê kõ'asami. Apêye dɨkâtise dɨpɨrire ãyuró dɨkâtiato niîgɨ dɨtê wee nemosami.

³ Mɨsâ dɨkâtise dɨpɨri weeró noho niî'. Yɨ'ɨ̂ bu'ê'kere ẽho peó, yɨ'tí'. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ pakɨ mɨsâ yã'âro weé'kere akobohó tohawĩ. Mɨsâ akobohó no'o'kãrãpɨ niî toha'.

⁴ Yɨ'ɨ̂ mɨsâpɨre niî nu'kugɨsa'. Mɨsá kẽ'ra yɨ'ɨ̂ me'ra niî nu'kukã'ya. Ni'kâ dɨpɨ yukɨ̂gɨpɨ a'mé sɨ'atimiro dɨkâtitisa'. A'té weeró noho mɨsâ yɨ'ɨ̂ me'ra niî nu'kutirã, neê ãyuró wee masísome.

⁵ Yɨ'ɨ̂ niî'karo nohota yɨ'ɨ̂ ɨ'sêgɨ weeró noho niî'. Mɨsâ tigɨ dɨpɨ́ri niî'. Yɨ'ɨ̂ me'ra niî nu'kugɨ, yɨ'ɨ́ kẽ'ra kɨ̃ɨ̂pɨre niikã́, kɨ̃ɨ̂ ãyuró wee masísami. Mɨsâ yɨ'ɨ̂ me'ra niî nu'kutirã, neê ãyuró wee masítisa'.

⁶ Yɨ'ɨ̂ me'ra niî nu'kutigɨ dɨtê kõ'a'ke dɨpɨri weeró noho niîmi. Teé yãî'ke dɨpɨrire seé, pekâ me'epɨ ɨ̃hâ kõ'a no'osa'.

⁷ Mɨsâ yɨ'ɨ̂ me'ra niî nu'kurã, yɨ'ɨ̂ bu'esére wãkûrã, Õ'âkɨ̃hɨre mɨsâ ɨasére sẽriyá. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'tigɨ́sami.

⁸ Mɨsâ ãyuró weérã, Õ'âkɨ̃hɨ ãyú yɨ'rɨami niisére ĩ'yorã́sa'. Tohô weérã diakɨ̃hɨ́ta mɨsâ yɨ'ɨ̂ bu'erã́ niîrãsa'.

⁹ Yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re ma'iró nohota yɨ'ɨ́ kẽ'ra mɨsâre ma'í'. Yɨ'ɨ̂ me'ra niî nu'kuya. Tohô weekã́, mɨsâre ma'í nu'kugɨsa'.

¹⁰ Yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re kɨ̃ɨ̂ dutisére weekã́, ma'imí. Yɨ'ɨ́ kẽ'ra yɨ'ɨ̂ dutisére weekã́, mɨsâre ma'igɨ́sa'.

¹¹ Yɨ'ɨ̂ e'katíro nohota mɨsâre e'katiáto niîgɨ tohô uúkũ'. Tohô weérã mɨsâ e'katí yɨ'rɨarãsa'.

¹² Yɨ'ɨ̂ dutisé a'tîro niî'. Yɨ'ɨ̂ mɨsâre ma'iró nohota a'mêri ma'iyá.

¹³ Ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂ me'rakãharãre wẽrî basagɨ, naâre ma'í yɨ'rɨasami. Wẽrî basase nemoró ma'itá basió wee'.

¹⁴ Mɨsâ yɨ'ɨ̂ dutisére weérã, yɨ'ɨ̂ me'rakãharã niî'.

¹⁵ Yɨ'ɨ̂ mɨsâre “Yɨ'ɨ̂re da'rá ko'terã niîma”, niîsome. Da'rá ko'terã naâ wiôgɨ weesére masîtisama. Mɨsâ yɨ'ɨ̂ me'rakãharã niî'. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re niî'kere werê pe'okã'.

¹⁶ Mɨsâ yɨ'ɨ̂re besetíwɨ. Yɨ'ɨ̂ pe'e mɨsâre besewɨ́. Ãyuró weeáto niîgɨ tohô weewɨ́. Mɨsâ ãyuró weesé pe'tisomé. Ãyuró weekã́, mɨsâ yɨ'ɨ̂re ẽho peókã, no'ó Õ'âkɨ̃hɨre sẽrisé nohore o'ôgɨsami.

¹⁷ A'tetá niî' yɨ'ɨ̂ mɨsâre dutisé. A'mêri ma'iyá, niîwĩ. Jesu “Yɨ'ɨ̂re ẽho peókã, ãpêrã mɨsâre ĩ'yâ tu'tirãsama” niî'ke niî'

¹⁸ Jesu ɨ̃sâre a'tîro niî nemowĩ: —A'ti nukúkãkãharã yɨ'ɨ̂re ẽho peótirã mɨsâre ĩ'yâ tu'tikã, yɨ'ɨ̂re ĩ'yâ tu'ti mɨ'ta'kere wãkûya.

¹⁹ Mɨsâ a'ti nukúkãkãharã niikã́ maa, naâ me'rakãharãre ma'iró nohota mɨsâre ma'i boósama. Yɨ'ɨ̂ mɨsâre naâ wa'teropɨ niirã́re besewɨ́. Mɨsâ a'ti nukúkãkãharã weeró noho nií wee'. Tohô weérã mɨsâre ĩ'yâ tu'tima.

²⁰ Yɨ'ɨ̂ mɨsâre niî'kere wãkûya. Neê ni'kɨ́ da'rá ko'tegɨ “Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ yɨ'rɨóro niî'”, niî masitisami. Yɨ'ɨ̂re yã'âro weemá. Mɨsá kẽ'rare meharóta yã'âro weerã́sama. No'ó yɨ'ɨ̂ bu'esére tɨ'orã́, mɨsâre tɨ'orã́sama.

²¹ Mɨsâ yɨ'ɨ̂re siru tuúkã ĩ'yârã, niî pe'tise yã'asére mɨsâre weerã́sama. Yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨre naâ masîtise bu'iri tohô weerã́sama.

²² Yɨ'ɨ̂ a'tí di'tapɨre naâre werêgɨ a'tîtikã maa, bu'îri moo boósama. Naâ ni'kâroakãre bu'îri kɨomá. “Ɨ̃sâ bu'îri moó'”, niî masitisama.

²³ Yɨ'ɨ̂re ĩ'yâ tu'tirã yɨ'ɨ̂ pakɨ kẽ'rare ĩ'yâ tu'tima.

²⁴ Neê ni'kɨ́ weetísere naâ tiropɨre pehé weé ĩ'yomiwɨ. Yɨ'ɨ̂re masî dutigɨ tohô weewɨ́. Yɨ'ɨ̂ weé ĩ'yotika be'ro niikã́ maa bu'îri moo boósama. Naâ yɨ'ɨ̂ weé'kere ĩ'yâwã. Teeré ĩ'yâmirã, yɨ'ɨ̂re ĩ'yâ tu'tiwã. Yɨ'ɨ̂ pakɨ kẽ'rare ĩ'yâ tu'tiwã.

²⁵ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ niîro nohota keoró wa'âro weé'. A'tîro niî': “Bu'îri moomíkã, yɨ'ɨ̂re ĩ'yâ tu'tiwã”, niî ohâ no'owɨ.

²⁶ Espírito Santo diakɨ̃hɨ́ uúkũgɨ, mɨsâre wee tamúgɨ a'tîgɨsami. Ɨ̃sâ yɨ'ɨ̂ pakɨ me'ra kɨ̃ɨ̂re o'ôo'rãsa'. Kɨ̃ɨ̂ a'tîgɨ, keoró yeekãhásere mɨsâre werêgɨsami.

²⁷ Mɨsá kẽ'ra yeekãhásere werêrãsa'. Mɨsâ neê waropɨta yɨ'ɨ̂ me'ra niî tohawɨ. Tohô weérã werêrãsa', niîwĩ Jesu.

16

¹ Jesu ɨ̃sâre niî nemowĩ taha: —Yeé bu'iri ãpêrã mɨsâre yã'âro weerã́sama niisére werê'. Yɨ'ɨ̂re ẽho peó du'utikã'ato niîgɨ tohô werê'.

² Mɨsâre Judeu masa nerê wɨase wi'seripɨ niîmi'kãrãre kõ'â wĩrorãsama. No'ó mɨsâre wẽhé kõ'aka be'ro a'tîro niîrãsama. “Marî Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró weérã weé'”, niîrãsama.

³ Naâ yɨ'ɨ̂ pakɨre, yɨ'ɨ̂re masîti'ke bu'iri mɨsâre yã'âro weerã́sama.

⁴ Yɨ'ɨ̂ werê yuugɨ weé'. Tohô weérã keoró teé wa'akã́, mɨsâ “Tohôta niîwĩ”, niîrãsa'. Espírito Santo yeekãhase niî' Yɨ'ɨ̂ mɨsâ me'ra niîgɨ, neê waropɨre maatá a'teré werêtiwɨ.

⁶

⁵ Ni'kâroakã yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ tiropɨ wa'âgɨ weé'. Yɨ'ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, neê ni'kɨ́ yɨ'ɨ̂re “No'opɨ́ wa'âti?” niî sẽrí yã'a wee'. Mehô bɨhâ weti wioritikã'.

⁷ Yɨ'ɨ̂ mɨsâre diakɨ̃hɨ́ta niîgɨti. Yɨ'ɨ̂ wa'akã́, mɨsâre ãyú niîrosa'. Yɨ'ɨ̂ mɨsâre Espírito Santore o'ôo'gɨsa'. Yɨ'ɨ̂ wa'âtikã maa, kɨ̃ɨ̂ mɨsâre wee tamúgɨ, mɨsâ me'ra niîgɨ a'tîti boosami.

¹¹

⁸ Espírito Santo yɨ'ɨ̂re ẽho peótirãre a'tîro masikã́ weegɨ́sami. “Ɨ̃sâ yã'arã́ niî'”, niî tɨ'ó yã'akã weegɨ́sami. Apêye, yɨ'ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ weegɨ́ niî' niisére ĩ'yogɨ́sami. Yɨ'ɨ̂ pakɨ tiropɨ wa'asé me'ra teeré ĩ'yogɨ́sami. Yɨ'ɨ̂ toopɨ́ wa'akã́, yɨ'ɨ̂re ĩ'yâsome. Tohô niikã́ yɨ'ɨ̂re ẽho peótirãre Õ'âkɨ̃hɨ bu'îri da'reátehere ĩ'yogɨ́sami. A'tîro masîrãsama: “Wãtî, a'ti nukúkãkãharãre dutigɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre bu'îri da'rê no'oakɨhɨ niî tohami”, niîrãsama.

¹² Yɨ'ɨ̂ mɨsâre pehé weresé kɨomí'. Ni'kâroakãre mɨsâ tɨ'o masíti boosa'. Tohô weégɨ weré wee'.

¹³ Espírito Santo a'tîgɨ, niî pe'tisere keoró werêgɨsami. Kɨ̃ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ uúkũgɨ niîmi. Kɨ̃ɨ̂ se'saro uúkũsome. Õ'âkɨ̃hɨ uúkũsere, kɨ̃ɨ̂ tɨ'ó'kere werê turiagɨsami. Be'ropɨ́ wa'aátehe kẽ'rare mɨsâre werê yuugɨsami.

¹⁴ Espírito Santo yɨ'ɨ̂re ãyuró uúkũgɨsami. Yeekãhásere mɨsâre masikã́ weegɨ́sami.

¹⁵ Niî pe'tise yɨ'ɨ̂ pakɨ kɨosé yeé niî'. Tohô weégɨ Espírito Santo mɨsâre yee kitíre werêgɨsami. Bɨhâ wetimi'kãrã e'katírãsama niisé niî'

¹⁷

¹⁶ Kã'ró dɨ'sá', be'ró mɨsâ yɨ'ɨ̂re ĩ'yâ nemosome. Be'ró ĩ'yârãsa' taha. Yɨ'ɨ̂ pakɨ tiropɨ wa'akã́ tohô wa'â ni'irosa', niîwĩ Jesu. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, ɨ̃sâ ni'karérã a'mêri uúkũwɨ: —De'ró niî sĩ'riro weesarí kɨ̃ɨ̂ tohô niisé?

¹⁸ “Kã'roákã dɨ'sá'” kɨ̃ɨ̂ niisé de'ró niî sĩ'riro weesarí? Yẽ'e nohóre uúkũgɨ uúkũsamigɨ, masîtisa', niîwɨ.

¹⁹ Jesu ɨ̃sâ tohô niisére masîgɨ, ɨ̃sâre niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ “Kã'roákã dɨ'sá', ĩ'yâsome, be'ró ĩ'yârãsa' taha” niî'kere a'mêri sẽrí yã'arã weetí?

²⁰ Mɨsâre diakɨ̃hɨ́ta werêgɨti. Mɨsâ utî, pũûro bɨhâ wetirãsa'. A'ti ɨmɨ́kohokãharã pe'e e'katírãsama. Mɨsâ bɨhâ wetimi'kãrã be'ró e'katírãsa'.

²¹ A'tîro wa'asé weeró noho niîrosa'. Ni'kó nihî pako koô wi'magɨ́ wɨaátoho dɨporo pũrisé tɨ'ó yã'asamo. Koô wɨâka be'ro koô pũrisé tɨ'ó yã'a'kere wãkûtisamo. Koô makɨ́ bahuáse pe'ere ĩ'yâgo e'katígo, tohô weesamó.

²² Koô weeró noho mɨsâ ni'kâroakãre pi'etí'. Be'ró yɨ'ɨ̂ mɨsâre ĩ'yâgɨ a'tîgɨti taha. Yɨ'ɨ̂ tohô weekã́ ĩ'yârã, mɨsâ e'katí yɨ'rɨarãsa'. Ãpêrã mɨsâre bɨhâ wetikã wee masítirãsama.

²³ Mɨsâ tohô e'katíri nɨmɨre mɨsâ tɨ'otísere neê sẽrí yã'asome maha. Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre niîgɨti. Mɨsâ yɨ'ɨ̂re ẽho peókã ĩ'yâgɨ, niî pe'tise mɨsâ sẽrisére yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'tigɨ́sami.

²⁴ Too dɨpóropɨ yɨ'ɨ̂ tutuasé me'ra yɨ'ɨ̂ pakɨre neê sẽritíwɨ. Ni'kâroakãre mɨsâ yɨ'ɨ̂re ẽho peó tĩharã sẽriyá. Mɨsâ tohô weekã́, kɨ̃ɨ̂ yɨ'tigɨ́sami. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'tikã́, mɨsâ e'katí yɨ'rɨarãsa'. Jesu masaré “A'tîro weegɨ́ti” niî'ke niî'

²⁵ Yɨ'ɨ̂ mɨsâre diakɨ̃hɨ́ niisére bu'ê sĩ'rigɨ kití me'ra wereápɨ. Be'ró kití mariró diakɨ̃hɨ́ta yɨ'ɨ̂ pakɨ yeekãhásere werêgɨsa'.

²⁶ Espírito Santo a'tîka be'ro mɨsâ yɨ'ɨ̂re ẽho peó tĩharã, yɨ'ɨ̂ pakɨre sẽrirã́sa'. Yɨ'ɨ̂ tohô niîgɨ, “Yɨ'ɨ̂ pakɨre mɨsâre sẽri baságɨti”, niîgɨ meheta weé'. Mɨsâ basi sẽrirã́sa'.

²⁷ Kɨ̃ɨ́ta mɨsâre ma'imí. A'tîro niî'. Mɨsâ yɨ'ɨ̂re ma'í'. Tohô niikã́ mɨsâ yɨ'ɨ̂re “Õ'âkɨ̃hɨ tiropɨ niî'kɨ a'tîpĩ”, niî ẽho peó'. Tohô weégɨ Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre ma'imí.

²⁸ Yɨ'ɨ̂ pakɨ me'ra niî'kɨ yɨ'ɨ̂ a'ti nukúkãpɨre a'tîwɨ. Ni'kâroakã yɨ'ɨ̂ a'topɨ́ niî'kɨ yɨ'ɨ̂ pakɨ tiropɨ dahâ tohagɨti taha.

²⁹ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂re niîwɨ: —Ni'kâroakãre mɨ'ɨ̂ kití me'ra weré wee'. Diakɨ̃hɨ́ uúkũkã'.

³⁰ Ni'kâroakã ɨ̃sâ masî'. Mɨ'ɨ̂ niî pe'tisere masî pe'okã'. No'ó sẽrí yã'aatoho dɨporo masî toha'. Tohô weérã mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ tiropɨ niî'kɨ a'tîpã niisére masî'.

³¹ Jesu ɨ̃sâre niîwĩ: —Mɨsâ ẽho peóti maha?

³² Tohô ẽho peómirã, maatá no'ó mɨsâ wa'â sĩ'riro du'tistérãsa'. Yɨ'ɨ̂ ni'kɨtá tohagɨ́sa'. Ni'kɨtá nií wee', niîgɨ pe'ea'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂ me'ra niîmi.

³³ Yɨ'ɨ̂re ẽho peórã ãyuró ehêri põ'ratiato niîgɨ a'té niî pe'tisere mɨsâre wereápɨ. A'ti nukúkãkãharã mɨsâre pi'etíkã weerã́sama. Naâ tohô weemíkã, wãkû tutuaya. Yɨ'ɨ̂ a'ti nukúkãkãharã naâ yã'âro weesére dokâ ke'akã weé tohawɨ. Tohô weérã yɨ'ɨ̂re ẽho peórã wãkû tutuaya.

17

¹ Jesu tohô niîka be'ro ĩ'yâ moro, a'tîro niîwĩ: —Pakɨ́, mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re kũû'ke ehâ'. Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂ makɨ niisére masaré ĩ'yoyá. Mɨ'ɨ̂ tohô weekã́, yɨ'ɨ̂ masaré mɨ'ɨ̂ tutuasére, mɨ'ɨ̂ ãyú yɨ'rɨsere ĩ'yogɨ́sa'.

² Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re masá niî pe'tirã wiôgɨ sõróowɨ. Niî pe'tirã mɨ'ɨ̂ o'ô'kãrãre katî nu'kukã wee dutígɨ yɨ'ɨ̂re sõróowɨ.

³ Masá mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ ni'kɨtá keoró niigɨ́re, tohô niikã́ yɨ'ɨ̂re mɨ'ɨ̂ o'ôo'kɨre ẽho peórã katî nu'kukã'rãsama.

⁴ Yɨ'ɨ̂ a'ti nukúkãpɨre mɨ'ɨ̂ tutuasére, mɨ'ɨ̂ ãyú yɨ'rɨsere masaré ĩ'yowɨ́. Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re kũû'kere weé pe'okã'wɨ.

⁵ Pakɨ́, a'ti nukúkã weeátoho dɨporo yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂ me'ra niîwɨ. Mɨ'ɨ̂ me'ra niîgɨ, mɨ'ɨ̂ weeró noho niisétiwɨ. Ni'kâroakãre mɨ'ɨ̂ tiropɨ wa'âgɨ weé'. Yɨ'ɨ̂re meharóta weeyá taha.

⁶ Mɨ'ɨ̂ ã'raré a'ti nukúkãpɨ niirã́ wa'terore besewɨ́. Yɨ'ɨ̂re naâre o'ôgɨti niîgɨ, tohô weékɨ niîwɨ. Mɨ'ɨ̂ niisétisere naâre masikã́ weewɨ́. Naâ mɨ'ɨ yarã́ niîmi'kãrãre yɨ'ɨ̂re wiawɨ́. Naâ mɨ'ɨ̂ dutisére weewã́.

⁷ Ni'kâroakã naâ masîma, niî pe'tise yɨ'ɨ̂ kɨosé mɨ'ɨ̂ o'ô'ke niî', niîma.

⁸ Naâre niî pe'tise mɨ'ɨ̂ werê duti'kere werêwɨ. Naâ teeré tɨ'órã, ẽho peówã. Naâ diakɨ̃hɨ́ta yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂ tiropɨ a'tî'kere ẽho peówã. Tohô niikã́ mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re o'ôo'kere ẽho peówã.

⁹ Yɨ'ɨ̂ naa yeé niiátehere mɨ'ɨ̂re sẽrí'. Ãpêrã yɨ'ɨ̂re ẽho peótirã yee maa sẽrí wee'. Yɨ'ɨ̂re mɨ'ɨ̂ o'ô'kãrã mɨ'ɨ yarã́ niîma. Tohô weégɨ mɨ'ɨ̂re sẽrí'.

¹⁰ Niî pe'tirã mɨ'ɨ yarã́, yarã́ niîma. Yarã́ kẽ'ra mɨ'ɨ yarã́ niîma. Naâ yɨ'ɨ̂re ẽho peó, yɨ'ɨ̂ tutuagɨ́ niisére masaré masikã́ weemá.

¹¹ Yɨ'ɨ̂ a'ti nukúkãpɨ tohâ ke'asome. Yɨ'ɨ̂ bu'erã́ pũrikã toharã́sama. Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂ tiropɨ wa'âgɨ weé'. Pakɨ́, ãyú yɨ'rɨgɨ, mɨ'ɨ̂ tutuasé me'ra mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re o'ô'kãrãre ãyuró ko'têya. Mɨ'ɨ̂ tohô weekã́, marî niîro nohota naâ ni'kâro me'ra niîrãsama.

¹² A'ti nukúkãpɨre yɨ'ɨ̂re mɨ'ɨ̂ o'ô'kãrã me'ra niîgɨ, mɨ'ɨ̂ tutuasé o'ô'ke me'ra naâre ko'têwɨ. Neê ni'kɨ́ bahuriótiwɨ. Ni'kɨ́ di'akɨ̃ too dɨpóropɨ bahu dutí'kɨ weeró noho niî'kɨre bahuriówɨ. Mɨ'ɨ yeé kiti ohâka pũripɨ niîro nohota naâ ohâ'ke keoró wa'âro weé'.

¹³ Ni'kâroakã yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂ tiropɨ wa'âgɨ weé'. Yɨ'ɨ̂ a'ti nukúkãpɨ niîgɨ, mɨ'ɨ yeé kitire werêwɨ. Teeré tɨ'órã, naâ yɨ'ɨ̂ weeró noho e'katiáto niîgɨ werêwɨ.

¹⁴ Mɨ'ɨ̂ werê duti'kere naâre werê turiawɨ. Naâ yɨ'ɨ̂re ẽho peó tĩharã, yɨ'ɨ̂ weeró noho niîma. A'ti ɨmɨ́kohokãharã weeró noho wãkûti, naâ weeró noho weesétitima. Tohô weérã naá kẽ'rare masá ĩ'yâ tu'tima.

¹⁵ “Naâre, a'ti nukúkãpɨ niirã́re mɨ'ɨ̂ tiropɨ miáaya”, niîgɨ meheta weé'. Wãtî pe'ere ka'mú ta'aya niîgɨ, tohô niî'.

¹⁶ Yɨ'ɨ̂ a'ti ɨmɨ́kohokɨ̃hɨ meheta niî'. Naá kẽ'ra yɨ'ɨ̂re ẽho peórã a'ti ɨmɨ́kohokãharã weeró noho wãkûti, naâ weeró noho weesétitima.

¹⁷ Mɨ'ɨ yeé kiti diakɨ̃hɨ́ waro niî'. Teé me'ra naâre mɨ'ɨ̂ ɨaró weeáhã ãyurã́ wa'akã́ weeyá.

¹⁸ Yɨ'ɨ̂re mɨ'ɨ yeé kitire a'ti nukúkãkãharãre werê dutigɨ o'ôo'wɨ. Yɨ'ɨ́ kẽ'ra yɨ'ɨ̂ bu'erã́re a'ti nukúkãkãharãre werê dutigɨ o'ôo'.

¹⁹ Mɨ'ɨ̂ ɨaró noho naa yeé niiátehere wẽrî basagɨti. A'tîro yɨ'ɨ̂ weekã́, naá kẽ'ra mɨ'ɨ̂ ɨaró noho diakɨ̃hɨ́ta weerã́sama.

²⁰ Yɨ'ɨ̂ naâ di'akɨ̃re sẽri basá wee'. Be'ropɨ́ naâ bu'esére tɨ'ó ẽho peoáhã kẽ'rare sẽri basá'.

²¹ Naâ marî me'ra ni'kâro me'ra niiáto niîgɨ tohô weé'. Pakɨ́, yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂ me'ra niîro noho, mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂ me'ra niîro noho naá kẽ'ra niiáto. Tohô wa'akã́ ĩ'yârã, a'ti nukúkãkãharã yɨ'ɨ̂re mɨ'ɨ̂ o'ôo'kere ẽho peórãsama.

²² Yɨ'ɨ̂re mɨ'ɨ̂ tutuasé, ãyú yɨ'rɨsere o'ôwɨ. Yɨ'ɨ́ kẽ'ra yarã́re o'ô turiawɨ. Naâre ni'kâro me'ra marî weeró noho niiáto niîgɨ tohô weewɨ́.

²³ Yɨ'ɨ̂ naâpɨre niî'. Mɨ'ɨ̂ pe'e yɨ'ɨ̂pɨre niî'. Tohô weérã naâ ni'kâro me'ra niîrãsama. Tohô wa'akã́ ĩ'yârã, a'ti nukúkãkãharã mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re o'ôo'kere masîrãsama. Apêyere, mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re ma'iró nohota “Marîre ma'imí”, niîrãsama.

²⁴ A'ti ɨmɨ́koho weeátoho dɨporo mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re ma'iwɨ́. Tohô weégɨ mɨ'ɨ̂ niisétisere yɨ'ɨ̂re o'ôwɨ. Pakɨ́, mɨ'ɨ̂ o'ô'kãrãre yɨ'ɨ̂ me'ra niikã́ ɨása'. Naâre yɨ'ɨ̂ tutuasére ĩ'yâ dutigɨ tohô weé'.

²⁵ Pakɨ́, mɨ'ɨ̂ keoró weé'. A'ti nukúkãkãharã yɨ'ɨ̂re ẽho peótirã mɨ'ɨ̂re masîtima. Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂re masî'. Ã'rá yɨ'ɨ̂ bu'erã́ mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re o'ôo'kere masîma.

²⁶ Mɨ'ɨ̂ niisétisere naâre masikã́ weewɨ́. Tohô masikã́ weé nu'kukɨ̃'ti. Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re ma'iró nohota naá kẽ'rare a'mêri ma'i dutígɨ tohô weé'. Tohô niikã́ yɨ'ɨ̂ naâ me'ra niî nu'kugɨti niîgɨ, tohô weé', niîwĩ Jesu.

18

¹ Jesu kɨ̃ɨ̂ pakɨré sẽríka be'ro ɨ̃sâ Jerusalẽ́pɨre wiháawɨ. Wiháa, Cedrṍ wamêtiri maare pẽ'âwɨ. Tii maá siâkihipɨ naâ oliveira otê'karo niîwɨ. Ɨ̃sâ toopɨ́ wa'âwɨ.

² Juda Jesuré ĩ'yâ tu'tirãre o'ogɨ́ kẽ'ra teé oliveira niiróre masîwĩ. Jesu too dɨpóro pehetíri ɨ̃sâre sɨ'orí sihâwĩ. Tohô weégɨ masîwĩ.

³ Ɨ̃sâ toopɨ́ niirí kura ni'kâ kura surára me'ra Juda etâwĩ. Ãpêrã kẽ'ra ni'karérã Õ'âkɨ̃hɨ wi'i ko'terã́ surára niîwã. Sacerdotea wiôrã, fariseu masa o'ôo' no'okãrã niîwã. Naâ ãyuró wamotíwã. Sĩ'óo'se tuturi, sĩ'óo'se paa me'ra a'tîwã.

⁴ Jesu kɨ̃ɨ̂re wa'aátehere masî tohakɨ niîwĩ. Tohô weégɨ “Noaré a'mâti?” niîwĩ.

⁵ Kɨ̃ɨ̂re yɨ'tiwã́: —Jesu Nazarékɨ̃hɨre a'mâ', niîwã. Jesu naâre niîwĩ: —Yɨ'ɨ́ta niî'. Juda Jesuré ĩ'yâ tu'tirãre o'ogɨ́ naâ me'ra niîwĩ.

⁶ Jesu “Yɨ'ɨ́ta niî'” niikã́ tɨ'órã, naâ uîrã, duûsti bɨrɨ̂ ke'awã.

⁷ Jesu opâturi sẽrí yã'awĩ taha: —Noaré a'mâti? Kɨ̃ɨ̂re yɨ'tiwã́: —Jesu Nazarékɨ̃hɨre a'mâ', niîwã.

⁸ Jesu naâre niîwĩ: —Mɨsâre werê toha', yɨ'ɨ́ta niî'. Too pũríkã yɨ'ɨ̂re a'mârã, ã'rá yɨ'ɨ̂ bu'erã́re du'óo'ya.

⁹ Jesu kɨ̃ɨ̂ uúkũ'ke keoró wa'aáto niîgɨ tohô niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ niî'ke a'tîro niîwɨ: “Yɨ'ɨ̂ pakɨ o'ô'kãrãre neê ni'kɨ́ bahuriótiwɨ”, niîwɨ.

¹⁰ Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro Simão Pedro kɨ̃ɨ yaá di'pĩhíre wehê weewĩ. Wehê wee, sacerdotea wiôgɨre da'rá ko'tegɨ Malco wamêtigɨre diakɨ̃hɨ́kãha o'mê peerore dɨtê pã'rewĩ.

¹¹ Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Jesu Pedrore niîwĩ: —Mɨ'ɨ yaá di'pĩhíre nɨrôya. Yɨ'ɨ̂ pakɨ pi'etí duti'karo nohota pi'etígɨti, niîwĩ Jesu. Jesuré Aná yaá wi'ipɨ miáa'ke niî'

¹³

¹² Surára, tohô niikã́ naâ wiôgɨ, ãpêrã sacerdotea wiôrã naâ o'ôo'kãrã Jesuré dɨ'té, Aná wamêtigɨ yaá wi'ipɨ miáawã. Kɨ̃ɨ̂ Caifá maa yẽkɨ́ niîwĩ. Caifá tiîtare sacerdotea wiôgɨ niîwĩ.

¹⁴ Kɨ̃ɨ́ta too dɨpóropɨre Judeu masare “Ni'kɨ́ niî pe'tirã yee niiátehe wẽrî basakã, marîre ãyurósa'” niî'kɨ niîwĩ. Pedro Jesuré “Masí wee'” niî'ke niî'

¹⁵ Naâ Jesuré miáakã, yɨ'ɨ̂ João, tohô niikã́ Simão Pedro, ɨ̃sâ pɨárã naâre siru tuú wã'kawɨ. Sacerdotea wiôgɨ yɨ'ɨ̂re ĩ'yâ masiwĩ. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ Jesu me'ra wiôgɨ yaá wi'i po'peapɨ sãháawɨ.

¹⁶ Pedro pe'e sopepɨ́ tohâ nɨ'kawĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, yɨ'ɨ̂ sopé ko'tegó me'ra uúkũ, kɨ̃ɨ̂re pihî sõrowɨ.

¹⁷ Be'ropɨ́ koô Pedrore sẽrí yã'awõ: —Mɨ'ɨ̂ sĩ'í me'rakɨ̃hɨ meheta niîti? Pedro koôre niîwĩ: —Nií wee', niîwĩ.

¹⁸ Pũûro yɨsɨáwɨ. Tohô weérã tií wi'i da'rá ko'terã, tohô niikã́ surára pekâ me'e wĩhawã́. Naâ tií me'e sumútohopɨ so'má nu'ku bɨrowã. Pedro kẽ'ra naâ me'ra so'mágɨ wa'âwĩ. Sacerdotea wiôgɨ Jesuré sẽrí yã'a'ke niî'

¹⁹ Sacerdotea wiôgɨ Aná Jesuré sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Noa nohó niîti mɨ'ɨ̂ bu'erã́? Yẽ'e nohóre mɨ'ɨ̂ bu'êti naâre? niîkɨ niîwĩ.

²⁰ Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ niî pe'tirã tɨ'óropɨ bu'êwɨ. Judeu masa neresé wi'seripɨ, tohô niikã́ Õ'âkɨ̃hɨ wi'i Judeu masa nerê wɨaropɨ bu'êwɨ. Ya'yióropɨ bu'êtiwɨ.

²¹ De'ró weégɨ yɨ'ɨ̂re sẽrí yã'ati? Ãpêrã yɨ'ɨ̂re tɨ'ó'kãrãre sẽrí yã'aya. Naâ masîsama. Naâ mɨ'ɨ̂re werêrãsama, niîkɨ niîwĩ Jesu.

²² Jesu tohô niikã́ tɨ'ógɨ, ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ wi'i ko'tegɨ́ surára Jesu yaá diâpoare paâkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —De'ró weégɨ tohô yɨ'tití sacerdotea wiôgɨre?

²³ Jesu kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ yã'âro niîka be'ro “Teé bu'iri paápɨ. Teé yã'â niî'”, niîya. Ãyuró niîka be'ro maa, de'ró weégɨ yɨ'ɨ̂re paáti? niîkɨ niîwĩ Jesu.

²⁴ Be'ró Aná Jesuré dɨ'té no'o'kɨre taha sacerdotea wiôgɨ Caifá tiropɨ o'ôo'wĩ. Pedro niî soo nemo'ke niî'

²⁵ Tohô weerí kura Pedro pekâ me'e sumútoho so'má nu'kuwĩ. Toopɨ́ niirã́ kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'awã: —Mɨ'ɨ̂ sĩ'í me'rakɨ̃hɨ meheta niîti? Pedro naâre niîwĩ: —Nií wee'.

²⁶ Be'ró ni'kɨ́ sacerdotea wiôgɨre da'rá ko'tegɨ, Pedro kɨ̃ɨ̂ o'mê peero dɨtê pã're'kɨ akawerégɨ Pedrore niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ mehêpɨ mɨ'ɨ̂re oliveira otê'karopɨ kɨ̃ɨ̂ me'ra niikã́ ĩ'yaápɨ.

²⁷ Pedro opâturi niî soowĩ. Tohô niîka be'ro kãrêkẽ' uuwĩ́. Jesuré Pilato romano masa wiôgɨ tiropɨ naâ miáa'ke niî'

²⁸ Be'ró Jesuré Caifá yaá wi'ipɨ niî'kɨre Pilato yaá wi'ipɨ miáawã. Bo'rêa wa'âro weewɨ́. Judeu masa wiôrã tií wi'ipɨre sãháatiwã. Tií wi'ipɨre sãháarã, Páscoa bosê nɨmɨ ba'â wɨasere ba'âti boopã. Pilato Judeu masɨ niîtimi niisé bu'iri naâ bu'îritirã tɨ'ó yã'a boopã. Tohô weérã kɨ̃ɨ yaá wi'ire sãháatiwã.

²⁹ Naâ sãháatikã ĩ'yâgɨ, Pilato naâ me'ra uúkũgɨ wihátiwĩ. Naâre niîwĩ: —Mɨsâ ã'riré yẽ'e nohó werê sãarã weetí?

³⁰ Naâ kɨ̃ɨ̂re niîwã: —Kɨ̃ɨ̂ yã'âro weetíkã maa, mɨ'ɨ̂ tiro kɨ̃ɨ̂re miítiti booapã.

³¹ Naâ tohô yɨ'tikã́ tɨ'ógɨ, Pilato niîwĩ: —Kɨ̃ɨ̂re miáaya. Mɨsâre dutîro nohota mɨsâ basi besérã wa'âya. Judeu masa wiôrã kɨ̃ɨ̂re niîwã: —Ɨ̃sâ Judeu masa neê ni'kɨ́ masɨré “Wẽheyá” niî masitisa', niîwã.

³² Tiîtapɨre romano masa wiôgɨ masá yã'arã́re naâ wẽhe dutírãre kurúsapɨ paâ bi'pekũkãrã niîwã. Tohô weéro Jesu too dɨpóro niî'ke keoró wa'âwɨ. Kɨ̃ɨ̂ “Yɨ'ɨ̂re ɨ'mɨáropɨ tuu moró nɨ'korãsama”, niîwĩ.

³³ Pilato Jesuré pihî, kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ mahâmi sãhawĩ. Jesuré sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ́ta niîti Judeu masa wiôgɨ?

³⁴ Jesu yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ basi mɨ'ɨ̂ wãkusé me'ra sẽrí yã'ati? ou ãpêrã mɨ'ɨ̂re wereáti?

³⁵ Pilato kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —De'ró weégɨ yɨ'ɨ̂ masî boosari? Yɨ'ɨ̂ Judeu masɨ meheta niî'. A'topɨ́re mɨ'ɨ yaá di'takãharã Judeu masa, tohô niikã́ sacerdotea wiôrã mɨ'ɨ̂re miítiama. De'ró weeáti mɨ'ɨ̂?

³⁶ Jesu niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ a'ti nukúkãkɨ̃hɨ wiôgɨ meheta niî'. Yɨ'ɨ̂ tohô niikã́ maa, Judeu masa wiôrãre o'ô dutitirã yɨ'ɨ̂re siru tuúrã a'me kẽé booapã. Yɨ'ɨ̂ apé sia'kɨ̃hɨ wiôgɨ niî'.

³⁷ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pilato niîkɨ niîwĩ: —Too pũríkãre mɨ'ɨ̂ wiôgɨ niîti? Jesu kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ niîro nohota yɨ'ɨ̂ wiôgɨ niî'. Yɨ'ɨ̂ diakɨ̃hɨ́kãhasere werêgɨ a'topɨ́ a'tî, bahuáwɨ. Niî pe'tirã diakɨ̃hɨ́kãhasere ɨarã́, yɨ'ɨ̂ uúkũsere tɨ'omá.

³⁸ Pilato kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Yẽ'e nohó niîro niîsasa' diakɨ̃hɨ́kãhase? niîkɨ niîwĩ. “Jesuré wẽheró ɨá'” niî'ke niî'

³⁹ Mɨsâ wee wɨáse a'tîro niî'. Páscoa bosê nɨmɨ niikã́ bu'îri da'rerí wi'ipɨ niigɨ́re yɨ'ɨ̂re du'u wĩró dutisa'. Mɨsâ kɨ̃ɨ̂re Judeu masa wiôgɨre du'u wĩrókã ɨasarí?

⁴⁰ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, naâ pũûro karíkũwã: —Kɨ̃ɨ̂re neê du'u wĩrótikã'ya. Barrabá pe'ere du'u wĩróya, niîwã. Barrabá yã'âro weegɨ́ niîwĩ.

19

¹ Masá “Barrabáre du'u wĩróya” niî karíkũkã tɨ'ógɨ, Pilato Jesuré tãra dutíwĩ.

² Surára ni'kâ be'to potâ me'ra weéka be'tore kɨ̃ɨ̂ dɨpôapɨre peôkãrã niîwã. Apêro, ni'kâro su'tîro wiôgɨ sãyaró noho sõ'â yĩi boó kurerore sãâkãrã niîwã.

³ Be'ró kɨ̃ɨ̂ tiro wa'â, kɨ̃ɨ̂re buhíkã'rã, a'tîro niîkãrã niîwã: —Judeu masa wiôgɨre ãyuró wa'aáto. Tohô niîrãta, kɨ̃ɨ̂ diâpoare paâ mɨhakãrã niîwã.

⁴ Pilato po'peápɨ niî'kɨ wihátiwĩ taha. Masaré niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re neê kã'roákã bu'îri bokatiásɨ. Tohô weégɨ mɨsâ tiropɨ pihî wihatigɨti. Mɨsâ ĩ'yârãsa', niîwĩ.

⁵ Be'ró Jesu wihátiwĩ. Kɨ̃ɨ̂ potâ be'tore pesâwĩ. Wiôgɨ su'tîro surára o'ô'karore sãyâ wihatiwĩ. Kɨ̃ɨ̂ wihatáka be'ro Pilato masaré a'tîro niîwĩ: —Ĩ'yâya. Ã'rí niîmi.

⁶ Sacerdotea wiôrã, ãpêrã Õ'âkɨ̃hɨ wi'i ko'terã́ surára kɨ̃ɨ̂re ĩ'yârã, pũûro karíkũwã: —Kɨ̃ɨ̂re kurúsapɨ paâ bi'pe wẽheyá, niî karíkũwã. Pilato naâre niîwĩ: —Mɨsâ basi kɨ̃ɨ̂re kurúsapɨ paâ bi'pe wẽhérã wa'âya. Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re neê kã'roákã bu'îri bokatísa', niîwĩ.

⁷ Judeu masa wiôrã kɨ̃ɨ̂re niîwã: —Kɨ̃ɨ̂ “Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niî'”, niîwĩ. Ɨ̃sâre dutî'ke tohô uúkũgɨ nohore wẽhe dutí', niîwã.

⁸ Pilato kɨ̃ɨ̂ “Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niî'” niisére tɨ'ógɨ, nemoró uîwĩ.

⁹ Be'ró Jesuré pihî sãha, kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'akɨ niîwĩ taha: —Mɨ'ɨ̂ no'okɨ̃hɨ́ niîti? Jesu kɨ̃ɨ̂re neê yɨ'titíkɨ niîwĩ.

¹⁰ Kɨ̃ɨ̂ yɨ'titíkã ĩ'yâgɨ, Pilato kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —De'ró weégɨ yɨ'ɨ̂re yɨ'tí weeti? Mɨ'ɨ̂ masí weeti? Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂re du'u wĩrógɨ, du'u wĩró masi'. Wẽhe dutígɨ kẽ'ra, wẽhe dutí masi', niîkɨ niîwĩ.

¹¹ Jesu kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ mɨ'ɨ̂re ka'mú ta'akã, mɨ'ɨ̂ tohô wee masíti booapã. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂re mɨ'ɨ̂ tiropɨ o'ô'kɨ mɨ'ɨ̂ nemoró bu'îritimi, niîkɨ niîwĩ.

¹² Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pilato Jesuré “De'ró weé kɨ̃ɨ̂re yɨ'ɨ̂ du'u wĩrógɨsari baa?” niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weé sĩ'rikã ĩ'yârã, Judeu masa wiôrã pũûro karíkũwã: —Mɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re du'u wĩrógɨ, romano masa wiôgɨ me'rakɨ̃hɨ niîsome. No'ó ni'kɨ́ “Yɨ'ɨ̂ Judeu masa wiôgɨ niî'” niigɨ́ noho romano masa wiôgɨre yɨ'rɨ́ nɨ'kagɨ weemí. Kɨ̃ɨ̂ me'rakɨ̃hɨ niîtimi, niî karíkũwã.

¹³ Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pilato Jesuré naâ ɨ̃tá me'ra yeêka paapɨ pihî wiha dutiwĩ. Hebreu masa yee uúkũse me'ra Gábata wamêtiwɨ. Toopɨ́ Pilato masaré bese wɨáwĩ. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ toopɨ́ duhîwĩ.

¹⁴ Tiîtare ni'kâ nɨmɨ dɨ'sawɨ́ Páscoa bosê nɨmɨ wa'aátoho. Daharí tero wa'tero niîwɨ. Pilato toopɨ́ duhîgɨ, Judeu masa wiôrãre niîwĩ: —Mɨsâ wiôgɨre ĩ'yâya.

¹⁵ Naâ karíkũ nemowã: —Kɨ̃ɨ̂re wẽheyá. Kurúsapɨ paâ bi'pe wẽheyá, niîwã. Pilato niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ mɨsâ wiôgɨre kurúsapɨ paâ bi'pe wẽhe dutígɨsami, niî wãkûmiti? Sacerdotea wiôrã kɨ̃ɨ̂re niîwã: —Ɨ̃sâ wiôgɨ ni'kɨtá romano masa wiôgɨ waro niîmi.

¹⁶ Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pilato surárare Jesuré kurúsapɨ wẽhe dutígɨ o'ôwĩ. Be'ró naâ kɨ̃ɨ̂re miáawã. Naâ kurúsapɨ paâ bi'pe'ke niî'

¹⁷ Jesu naâ “Masá boâ weeka dɨpoa” niirópɨre wa'âgɨ, kurúsare wɨâ wã'kawĩ. Hebreu masa yee uúkũse me'ra Gólgota wamêtiwɨ.

¹⁸ Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂re kurúsapɨ paâ bi'pewã. Ãpêrã pɨárã kẽ'rare tohôta weewã́. Jesuré naâ deko nɨ'kowã́. Ãpêrã pe'ere, ni'kɨré diakɨ̃hɨ́ pe'e, ãpiré kũûpe' pe'e nɨ'kowã́.

¹⁹ Pilato Jesu dɨpôa bu'i kurúsapɨ kɨ̃ɨ̂ ohâ'kere õ'o dutíwĩ. A'tîro ohâ no'owɨ: “Jesu Nazarékɨ̃hɨ Judeu masa wiôgɨ niîmi.”

²⁰ Teé ohâ'ke hebreu masa yee uúkũse, grego yee, latim me'ra niîwɨ. Jesuré paâ bi'pe'karo makâ pɨ'to niîwɨ. Tohô weérã pãharã́ Judeu masa teeré ĩ'yâ bu'êwã.

²¹ Pilato ohâ'kere bu'êrã, sacerdotea wiôrã kɨ̃ɨ̂re niîkãrã niîwã: —Mɨ'ɨ̂ “Judeu masa wiôgɨ niîmi”, niî ohâti booapã. A'tîro pe'e ohâ booapã. “Kɨ̃ɨ̂ ‘Judeu masa wiôgɨ niî'’, niiámi”, niî booapã.

²² Pilato naâre niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ ohâ sĩ'ri'karo noho ohâ tohapɨ. Dɨka yuúsome maha.

²³ Be'ró ba'pâritirã surára Jesuré paâ bi'pe'kãrã kɨ̃ɨ yeé su'tiré see neéwã. See neé, naâ nɨkɨ dɨka waáwã. Kɨ̃ɨ yaá su'tîro dokâkãharo deró a'mé sɨ'oya mariwɨ́.

²⁴ Tohô weérã surára a'mêri niîwã: —A'toré tɨ̃'rêtikã'rã. Mehô niî bokaperã. Noá a'toré wapá ta'arosarito? niîwã. Naâ tohô weekã́, Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ ohâ'ke keoró wa'âwɨ. A'tîro ohâ no'okaro niîwɨ: “Yeé su'tiré dɨka waáwã. Teeré niî bokaperã wapá ta'awã.” A'té niî'karo nohota surára weewã́.

²⁵ Jesu yaá kurúsa pɨ'to a'tikérã numiâ niîwã. Kɨ̃ɨ̂ pakó, kɨ̃ɨ̂ mɨgo Maria Cleopa nɨmo, tohô niikã́ Maria Madalena niîwã.

²⁶ Jesu kɨ̃ɨ̂ pakoré, tohô niikã́ yɨ'ɨ̂ João kɨ̃ɨ̂ ɨpɨ́tɨ ma'í no'ogɨ koô tiro nu'kukã́ ĩ'yâgɨ, koôre niîwĩ: —Ma'û, ã'rí mɨ'ɨ̂ makɨ niîmi.

²⁷ Be'ró yɨ'ɨ̂re niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ pakore mɨ'ɨ̂ pako weeró noho kɨoyá. Toó tohamó mɨ'ɨ̂ pako, niîwĩ Jesu. Toó be'ro koôre yaá wi'ipɨ mii toháawɨ. Jesu wẽrî'ke niî'

²⁸ Jesu kɨ̃ɨ̂ pakoré ko'tê dutika be'ro “Niî pe'tise yɨ'ɨ̂re wee dutí'kere tu'â eha'”, niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ ohâ'ke wa'aáto niîgɨ Jesu a'tîro niîwĩ: —Ako wɨósa'.

²⁹ Toopɨ́ ni'kârɨ vinho piasé posetítɨhɨ duhîwɨ. Tohô weérã surára ni'kâ si'ti miáa yãa miówã. Yãa mió, hissopo wamêtiri siti dɨpɨpɨ tií si'tire wa'mé õ'o sĩô morowã Jesu tirópɨ.

³⁰ Kɨ̃ɨ̂ teeré sĩ'riwĩ́. Be'ró niîwĩ: —Niî pe'tise tu'â eha toha'. Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro kɨ̃ɨ̂ dɨpôa paâ mu'ri yoha, wẽrîa wa'âwĩ. Jesuré naâ yõsê'ke niî'

³¹ Jesu kɨ̃ɨ̂ wẽrîka terore ni'kâ nɨmɨ Páscoa bosê nɨmɨ wa'aátoho dɨ'sawɨ́. Tií bosê nɨmɨ saurú Judeu masare soo dutíka nɨmɨ bosê nɨmɨho waro niîkaro niîwɨ. Tii nɨmɨ́re wẽrî'kãrã kurúsapɨ niikã́ Judeu masa wiôrã ɨatíkãrã niîwã. Tohô weérã naâ Pilato tiropɨ wa'â, kɨ̃ɨ yarã́ surárare naâre maatá wẽriáto niîrã naa yeé yẽkârire paâ nu'a dutikãrã niîwã. Be'ró naâ ɨpɨré mii dihóo, apé sia' miáa dutikãrã niîwã.

³² Tohô weérã surára ni'kɨré paâ nu'a mɨ'tawã. Be'ró ãpí kẽ'rare tohôta weewã́.

³³ Jesu maa wẽrî'kɨpɨre ĩ'yâwã. Tohô weérã kɨ̃ɨ́ maa paâ nu'atiwã.

³⁴ Mehô di'akɨ̃ ni'kɨ́ surára Jesuré paatí pa'mapɨ yõsêwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, diî akó me'ra wihawɨ́.

³⁵ Yɨ'ɨ̂ a'teré ĩ'yâwɨ. Diakɨ̃hɨ́ta niî'. Mɨsá kẽ'ra a'teré ẽho peoáto niîgɨ mɨsâre werê'.

³⁶ A'té Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ niîro nohota wa'aáto niîro tohô wa'âwɨ. A'tîro ohâ no'owɨ: “Kɨ̃ɨ yeé õ'âri neê ni'kâ õ'a paâ nu'aya marirósa'.”

³⁷ Apêro Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâ'karo kẽ'rare a'tîro niîwɨ: “Naâ kamî da're'kɨpɨre ĩ'yârãsama”, niî ohâ no'owɨ. Jesuré naâ sĩô sõro kũu'ke niî'

³⁸ Jesu wẽrîka be'ro José Arimatéia wamêtiri makakɨ̃hɨ Pilatore Jesu yaá ɨpɨré sẽríkɨ niîwĩ. José Jesuré ẽho peógɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Judeu masa wiôrãre uîgɨ, ya'yióropɨ ẽho peó niisétikã'kɨ niîwĩ. Pilato “Aɨ, Jesu yaá ɨpɨré miáaya”, niikã́ tɨ'ógɨ, kɨ̃ɨ yaá ɨpɨre mii dihówĩ.

³⁹ Nicodemo too dɨpóro yamîpɨ Jesu me'ra uúkũgɨ ehâ'kɨ kẽ'ra pehé trinta quilos ɨ'mɨ̂tihisere mii eháwĩ. Teé ɨ'mɨ̂tihise a'té niîwɨ. Mirra aloé me'ra moré'ke niîwɨ.

⁴⁰ Naâ pɨárã José, Nicodemo su'tí ãyusé kaseri ɨ'mɨ̂tihise wa'rê'ke kaseri me'ra Jesu yaá ɨpɨré omawã́. Judeu masa wẽrî'kãrãre yarã́ wee wɨáro nohota weewã́.

⁴¹ Jesuré paâ bi'pe'karo pɨ'to otesé otê'karo niîwɨ. Teé otê'karo deko ni'kâ masâ pee naâ ɨ̃tâgapɨ se'êka tuti niîwɨ. Tii peé neê ni'kâti wẽrî'kãrãre sĩô sõro kũu no'oya mariwɨ́.

⁴² Toopɨ́ Jesuré miáa, tii peépɨ sĩô sõro kũuwã. Naâ tohô weerí kura muhîpũ sãháari kurapɨ niîwɨ. Judeu masa naâ da'ra dutítika nɨmɨ sãháaropɨ weewɨ́. Tohô weérã tii peé pɨ'toákã niî yuukã, toopɨ́ sĩô sõro kũuwã.

20

¹ Soorí nɨmɨ niikã́ bo'reaátoho dɨporo Maria Madalena Jesu masâ peepɨ wa'âko niîwõ. Tii peére bi'ákaga ɨ̃tâga apé sia'pɨ kũyakã́ ĩ'yâko niîwõ.

² Tohô weégo ɨ̃sâ tiropɨ oma tohátiko niîwõ. Ɨ̃sâre niîwõ: —Marî wiôgɨre apé sia'pɨ miáa wa'âkãrã niiáma. No'opɨ́ miáarã miáasapã?

³ Koô tohô niikã́ tɨ'órã ɨ̃sâ, Simão Pedro, yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re yaá'karopɨ wa'âwɨ.

⁴ Ɨ̃sâ toopɨ́ wa'ârã, yɨ'ɨ̂ Pedro nemoró omawɨ́. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂ dɨporo ehâwɨ.

⁵ Toopɨ́ ehâ, tii peépɨ mu'rí ĩ'ya sõrowɨ. Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂re omá'ke kaseri pesâwɨ.

⁶ Be'ropɨ́ Pedro ehâwĩ. Kɨ̃ɨ̂a' diakɨ̃hɨ́ sãháa wa'âwĩ. Kɨ̃ɨ́ kẽ'ra teé su'tiré ĩ'yâwĩ.

⁷ Apêro Jesuré naâ diâpoapɨ naâ omáka kasero kẽ'ra niîwɨ. Apêye me'ra niîtiwɨ. Apêropɨ tuú pe'eka kasero pesâwɨ.

⁸ Yɨ'ɨ́ kẽ'ra tii tutípɨre sãháawɨ. Niî pe'tise tee kasérire ĩ'yâgɨ, ẽho peówɨ.

⁹ Ɨ̃sâ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũrikãhasere Jesu wẽrî'kɨpɨ masagɨ́sami niisére tiîtare masîtiwɨ.

¹⁰ Ɨ̃sâ tii peére ĩ'yâka be'ro ɨ̃sa yaá wi'ipɨ dahâ tohawɨ. Jesu Maria Madalenare bahuá'ke niî'

¹¹ Maria Madalena pe'e tii peé sumútohopɨ utîgo tohâ ke'awõ. Koô utîgota, tii peépɨ yu'û ĩ'ya sõroko niîwõ.

¹² Tohô ĩ'yâ sõrogo, pɨárã su'tí butisé sãyarã́ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terãre ĩ'yâko niîwõ. Naâ Jesuré kũû'karopɨ duhîkãrã niîwã. Ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂ dɨpôa niî'karopɨ, ãpí kɨ̃ɨ̂ dɨ'pôkãri niî'karo pe'e duhîkãrã niîwã.

¹³ Naâ koôre sẽrí yã'akãrã niîwã: —De'ró weégo mɨ'ɨ̂ utîti? Naâre niîko niîwõ: —Yɨ'ɨ̂ wiôgɨre miáa wa'âpã. No'opɨ́ miáarã miáasapã?

¹⁴ Koô tohô niîka be'ro apêro pe'e mahâmi ĩ'yako niîwõ. Tohô weemígo, Jesu koô tiro nu'kukã́ ĩ'yâko niîwõ. “Jesutá niîmi”, niî ĩ'yâ masitiko niîwõ.

¹⁵ Jesu koôre sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —De'ró weégo mɨ'ɨ̂ utîgo weetí? Noaré a'mâti? niîkɨ niîwĩ. Ã'rí otesé ko'tegɨ́ niîsami niî wãkûgo, a'tîro niîko niîwõ: —Mɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re miáa'kɨ, werêya. No'opɨ́ kũuáti? Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re miáagoti, niîko niîwõ.

¹⁶ Jesu koôre “Maria”, niîkɨ niîwĩ. Koô mahâmi ĩ'ya keho, niîko niîwõ: —Rabboni. Hebreu masa yee uúkũse me'ra “Yɨ'ɨ̂re bu'egɨ́” niî sĩ'riro weé'.

¹⁷ Jesu koôre niîkɨ niîwĩ: —Du'uyá yɨ'ɨ̂re. Yɨ'ɨ̂ pakɨ tiropɨ mɨhâatiapɨ yuhûpɨ. Yɨ'ɨ̂re ẽho peórãre werêgo wa'âya. “A'tîro niiámi”, niîya. “Kɨ̃ɨ̂, kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ tiropɨ ‘Wa'âgɨ weé'’, niiámi.” “Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂ pakɨ, tohô niikã́ mɨsâ pakɨ niîmi. Apêye kẽ'rare yɨ'ɨ̂ wiôgɨ niîmi. Tohô niikã́ mɨsâ wiôgɨ niîmi, niiámi”, niîya, niîkɨ niîwĩ.

¹⁸ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógo, Maria Madalena ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re werêgo etâwõ. Koô kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ'kere, kɨ̃ɨ̂ koôre niî'kere werêwõ. Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re bahuá'ke niî'

¹⁹ Tohô wa'âka nɨmɨ soorí nɨmɨ niîwɨ. Tii nɨmɨ́ yamîpɨ ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ niî'kãrã nerêwɨ. Ɨ̃sâ Judeu masa wiôrãre uîrã, ãyuró bi'a sãhá wa'âwɨ. Ɨ̃sâ toopɨ́ niirí kura Jesu ɨ̃sâ dekopɨ bahuáwĩ. Ɨ̃sâre a'tîro niîwĩ: —Mɨsa yeé ehêri põ'raripɨ ãyuró tɨ'ó yã'ase kɨoyá, niîwĩ.

²⁰ Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro kɨ̃ɨ̂re paâ bi'pe'kere, kɨ̃ɨ̂re yõsê'karore ĩ'yowĩ́. Ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂re ĩ'yârã, pũûro e'katíwɨ.

²¹ Kɨ̃ɨ̂ ɨ̃sâre niî nemowĩ taha: —Mɨsâ e'katíse me'ra niîya. Yɨ'ɨ̂ pakɨ o'ôo'karo nohota yɨ'ɨ́ kẽ'ra yee kitíre werê dutigɨ mɨsâre o'ôo'.

²² Be'ró kɨ̃ɨ̂ ɨ̃sâre puti peó, niîwĩ: —Mɨsâ Espírito Santore kɨoyá.

²³ Mɨsâ ãpêrã naâ yã'âro weé'kere akobohókã, naâ bu'îri marirã́ toharã́sama. Mɨsâ naâre akobohótikã, naâ akobohó no'otirãsama, niîwĩ Jesu. Jesu Tomére bahuáse niî'

²⁴ Tomé ɨ̃sâ me'rakɨ̃hɨ Jesu bu'egɨ́ “Sɨ'rɨá'kɨ” naâ niî no'ogɨ Jesu ɨ̃sâ tiropɨ bahuáka terore mariwĩ́.

²⁵ Be'ró kɨ̃ɨ̂ dahakã́, ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂re niîwɨ: —Marî wiôgɨre ĩ'yaápɨ, niîwɨ. Tomé pe'e ɨ̃sâre niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂ amûkãpɨ paâ bi'pe'ke peeripɨ sĩô sõro ĩ'yatimigɨ, ẽho peósome. Tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂re yõsê'karopɨ yaá amû pi'kare sĩô sõro ĩ'yatigɨ, ẽho peósome. Sĩô sõro ĩ'ya tohagɨpɨ, ẽho peógɨti, niîwĩ.

²⁶ Ni'kâ semana Jesu ɨ̃sâre bahuáka be'ro ɨ̃sâ opâturi nerêwɨ. Tiîtare maha Tomé kẽ'ra ɨ̃sâ me'ra niîwĩ. Tií wi'ikãhase soperi bi'ákã' no'owɨ. Tohô niîmikã, Jesu ɨ̃sâ dekopɨ bahuáwĩ. Ɨ̃sâre a'tîro niîwĩ: —Mɨsa yeé ehêri põ'raripɨ ãyuró tɨ'ó yã'ase kɨoyá, niîwĩ.

²⁷ Be'ró Tomére niîwĩ: —Ĩ'yâya yeé amûkãrire. Mɨ'ɨ̂ amû pi'kare naâ yɨ'ɨ̂re paâ bi'pe'ke peeripɨ sĩô sõroya. Yɨ'ɨ̂re paatí pa'mapɨ naâ yõsê'karopɨre mɨ'ɨ yaá amû pi'kare sĩô sõroya. Ẽho peóse moogɨ́ niîtikã'ya. Yɨ'ɨ̂re ẽho peóya.

²⁸ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Tomé niîwĩ: —Jesu, yɨ'ɨ̂ wiôgɨ, mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ niî'.

²⁹ Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Tomé, mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re ĩ'yâ tohagɨpɨ, ẽho peó'. Yɨ'ɨ̂re ĩ'yâtimirã ẽho peókã pe'ere, nemoró ãyú'. Jesuré ẽho peó dutigɨ a'ti pũríre ohâ' niisé niî'

³⁰ Jesu ɨ̃sâ ĩ'yóropɨ pehé apêye noho weé ĩ'yowĩ. Teé niî pe'tise yɨ'ɨ̂ a'ti pũrípɨre ohá wee'.

³¹ Yɨ'ɨ̂ a'ti pũrípɨ Jesu ni'karé kɨ̃ɨ̂ weé ĩ'yo'kere ohâ'. Mɨsâre Jesu Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ kɨ̃ɨ̂ makɨ́ niîmi niisére ẽho peó dutigɨ ohâ'. Tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂re ẽho peórã katî nu'kuato niîgɨ tohô weé'.

21

¹ Be'ró Jesu Tiberíade wamêtiri ditara sumútohopɨ ɨ̃sâre opâturi bahuáwĩ. A'tîro wa'âwɨ.

² Ɨ̃sâ toopɨ́re niirã́ a'tikérã niîwɨ: Simão Pedro, Tomé “Sɨ'rɨá'kɨ” naâ niigɨ́, tohô niikã́ Natanael Galiléia di'takɨ̃hɨ Caná wamêtiri makakɨ̃hɨ. Ãpêrã kẽ'ra ɨ̃sâ pɨárã Zebedeu põ'ra niîwɨ. Tohô niikã́ ãpêrã pɨárã Jesu bu'erã́ niî nemowã.

³ Ɨ̃sâ toopɨ́ niirí kura Simão Pedro ɨ̃sâre niîwĩ: —Wa'î wẽhegɨ́ wa'âgɨti. Ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂re niîwɨ: —Ɨ̃sá kẽ'ra wa'ârãti, niîwɨ. Ɨ̃sâ wa'â, yukɨ̂sɨpɨ mɨhâ sãhawɨ. Tii yamíre wa'î wẽhé bo'reamiwɨ. Neê wẽhetíkãti.

⁴ Bo'rêa wã'katiri kura Jesu tii ditára sumútohopɨ bahuáwĩ. Ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ masitiwɨ.

⁵ Kɨ̃ɨ̂ ɨ̃sâre niîwĩ: —Wẽheáti? niîwĩ. —Wẽhetiásɨ, niîwɨ.

⁶ Ɨ̃sâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, ɨ̃sâre niîwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ pe'e doke yõóya mɨsâ wẽhêkɨhɨre. Tohô weérã wẽherã́sa'. Kɨ̃ɨ̂ dutîro nohota weewɨ́. Pãharã́ waro wẽhewɨ́. Neê wẽhêkɨhɨre wã'kotíkãti.

⁷ Tohô wa'akã́ ĩ'yâgɨ, yɨ'ɨ̂ Jesu ɨpɨ́tɨ ma'í no'ogɨ Pedrore niîwɨ: —Marî wiôgɨ niîmi. Yɨ'ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Simão Pedro su'tîro bu'îkãharore wehê sãyawĩ. Jesu tirópɨ wa'âgɨ, dokê yõhawĩ.

⁸ Ɨ̃sâ pe'e yukɨ̂sɨ me'ra sumútohopɨ wa'îre wehê nɨhawɨ. Ɨ̃sâ cem metro yoaró dekôpɨ pa'sâwɨ.

⁹ Toopɨ́ nɨhatárã, pekâ me'e kɨ̃ɨ̂ wĩháka me'ere ĩ'yâwɨ. Tií me'epɨ wa'î pɨ̃'ó nɨ'ko'kãrãre ĩ'yâwɨ. Pãú kẽ'ra niîwɨ.

¹⁰ Jesu ɨ̃sâre niîwĩ: —Wa'î mɨsâ wẽhé'kãrãre miítia.

¹¹ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, Simão Pedro yukɨ̂sɨpɨ mɨhâ sãha, wa'îre wehê mahawĩ nukûporopɨ. Wa'î pakarã́ cento cinquenta e três sãháawã. Tiikérã pãharã́ sãháamikã, wẽhêkɨhɨ tɨ̃'rɨ̂tiwɨ.

¹² Jesu ɨ̃sâre niîwĩ: —Ba'ârã a'tiá. Ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ masirã, neê ni'kɨpéta “Mɨ'ɨ̂ noa nohó niîti?” niî sẽrí yã'a ma'atiwɨ.

¹³ Jesu pãuré ɨ̃sâre etiwĩ́. Wa'î kẽ'rare etiwĩ́.

¹⁴ Jesu masáka be'ro pɨáti ɨ̃sâre bahuá tohawĩ. Ni'kâroakã me'ra i'tiáti wa'âro weewɨ́. Jesu Simão Pedro me'ra uúkũ'ke niî'

¹⁵ Ɨ̃sâ ba'âka be'ro Jesu Simão Pedrore sẽrí yã'awĩ: —Simão, Jona makɨ, mɨ'ɨ̂ ã'rá yɨ'rɨóro yɨ'ɨ̂re ma'í yɨ'rɨ nɨ'kati? Pedro kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Ɨ̃ɨ̂, wiôgɨ, mɨ'ɨ̂ masî' yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂re ma'isére. Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Too pũríkãre yɨ'ɨ̂re ẽho peórãre ko'têya. Naâre bu'êya.

¹⁶ Opâturi Pedrore sẽrí yã'a nemowĩ: —Simão, Jona makɨ, yɨ'ɨ̂re ma'ití? —Ɨ̃ɨ̂, mɨ'ɨ̂ masî' yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂re ma'isére. Jesu niîwĩ taha: —Too pũríkãre yarãré bu'êya. Naâre ko'têya.

¹⁷ Opâturi niî nemowĩ taha: —Simão, Jona makɨ, yɨ'ɨ̂re mɨ'ɨ̂ ma'ití? Jesu i'tiáti kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'akã ĩ'yâgɨ, Pedro pũûro bɨhâ wetiwĩ. Kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Wiôgɨ, niî pe'tisere mɨ'ɨ̂ masî'. Masî' yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂re ma'isére. Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Too pũríkãre naâre bu'êya. Naâre ko'têya, niîwĩ taha.

¹⁸ Mɨ'ɨ̂re diakɨ̃hɨ́ta niîgɨti. Mɨ'ɨ̂ ma'mɨ̂ niîgɨ, mɨ'ɨ̂ ɨaró su'tîrore sãyâ, mɨ'ɨ̂ no'ó wa'â sĩ'riro wa'âkũwɨ. Be'ró mɨ'ɨ̂ bɨkɨ́ ẽhágɨ, mɨ'ɨ yeé amûkãrire sĩô morogɨsa'. Ãpí mɨ'ɨ̂re su'tí sãâ, mɨ'ɨ̂ wa'â sĩ'ritiro miáagɨsami.

¹⁹ Jesu tohô niîgɨ, Pedro kɨ̃ɨ̂ de'ró wa'â wẽriátehere niîgɨ, tohô niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ wẽrisé me'ra masá Õ'âkɨ̃hɨre ãyuró uúkũrãsama niîgɨ, tohô niîwĩ. Be'ró Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂re ẽho peó siru tuú nu'kukã'ya. Jesu Joãore ma'í'ke niî'

²⁰ Be'ró Pedro mahâmi ĩ'yagɨ, yɨ'ɨ̂ naâ be'ro siru tuúkã ĩ'yâwĩ. Yɨ'ɨ̂ Jesu ma'í no'ogɨ niîwɨ. Yɨ'ɨ́ta too dɨpóro ɨ̃sâ ba'â tɨoka terore “Noá mɨ'ɨ̂re ĩ'yâ tu'tirãpɨre o'ôrosari?” niî sẽrí yã'awɨ.

²¹ Pedro yɨ'ɨ̂re ĩ'yâgɨ, Jesuré sẽrí yã'awĩ: —Wiôgɨ, ã'ri waróre de'ró wa'ârosari?

²² Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Kɨ̃ɨ̂ maatá wẽrikã́, mɨ'ɨ yeékãhase meheta niî'. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂ opâturi a'tirí kurapɨ katî tɨokã kẽ'rare mɨ'ɨ yeékãhase meheta niî'. Wãkû nɨrɨtigɨta. Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re siru tuúya, niîwĩ.

²³ Jesu tohô niî'kere tɨ'órã, kɨ̃ɨ̂re ẽho peórã yɨ'ɨ̂re “Kɨ̃ɨ̂ neê wẽrîsome” niisé se'sâa wa'âwɨ. Jesu yɨ'ɨ̂re “Kɨ̃ɨ̂ wẽrîsome”, niîtiwĩ. A'tîro pe'e niîwĩ: “Yɨ'ɨ̂ opâturi a'tirí kurapɨ katî tɨokã, mɨ'ɨ yeékãhase meheta niî'”, niîwĩ Pedrore.

²⁴ Yɨ'ɨ̂ João niî'. Yɨ'ɨ̂ ĩ'yâ'kere ohâ'. Tohô weéro “Diakɨ̃hɨ́ta niî'”, niî masî no'o'.

²⁵ Apêye Jesu wee nemó'ke pehé niî'. Yɨ'ɨ̂ tɨ'ó yã'akã, kɨ̃ɨ̂ weé'ke nɨkɨ ohakã́ maa, pehe pũrí waro wa'â boosa'.