1

¹ Pãharã́ masá ɨ̃sâ wa'teropɨ wa'â'kere Jesu yeé kitire ohâ sĩ'rikãrã niîwã.

² Ɨ̃sâre bu'ê'karo nohota ohâkãrã niîwã. Jesu neê waro weé nɨ'ka'kere ĩ'yâ'kãrã, kɨ̃ɨ yeé kitire werê tamu'kãrã werê turiakãrã niîwã. Teeréta ãpêrã ohâkãrã niîwã.

⁴

³ Yɨ'ɨ́ kẽ'ra neê waro nɨ'ká'ke me'ra niî pe'tise Jesu yeé kitire ĩ'yâ bese pe'okã'. Tohô weé tohagɨpɨ, yɨ'ɨ̂ a'teré keoró ohâ me'rikã' sĩ'risa'. A'tîro weekã́, ãyú sĩ'ri niîgɨ, wiôgɨ Teófilo, mɨ'ɨ̂re ohâ'. Mɨ'ɨ̂re ãpêrã bu'ê'ke diakɨ̃hɨ́ta niî' niî dutigɨ ohâgɨti. Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ ɨ'mɨ̂sekɨ̃hɨ João wamê yeegɨ kɨ̃ɨ̂ bahuaátehere werê yuu'ke niî'

⁵ A'té me'ra mɨ'ɨ̂re werê nɨ'kagɨti. Herode Judéia di'ta wiôgɨ niîka terore ni'kɨ́ sacerdote Zacaria wamêtigɨ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Abia wamêtigɨ yaa kurákɨ̃hɨ sacerdote niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ nɨmó Isabel wamêtiko niîwõ. Koó kẽ'ra dɨporókɨ̃hɨpɨ sacerdote Arão parameó niî turiago niîko niîwõ.

⁶ Naâ pɨárãpɨta Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨre ãyurã́ niîkãrã niîwã. Õ'âkɨ̃hɨ dutî'kere, tohô niikã́ Moisé dutî'kere keoró weékãrã niîwã. Tohô weérã masá naâre “Yã'arã́ niîma”, niî masitikãrã niîwã.

⁷ Isabel wi'magɨ́ boka masítigo niîko niîwõ. Tohô weérã naâ põ'ra maríkãrã niîwã. Tohô niikã́ naâ pɨárãpɨta bɨkɨrã́ waro niîkãrã niîwã.

⁸ Ni'kâ nɨmɨ Zacaria yaa kurákãharãre Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ da'rasé niîkaro niîwɨ.

⁹ Naâ sacerdotea wee wɨáro noho niî bokaka be'ro Zacariare Õ'âkɨ̃hɨ Niî butia'ri Tũku tiro ɨ'mɨ̂tihise ɨ̃hâ moro dutirã sõróokãrã niîwã.

¹⁰ Kɨ̃ɨ̂ ɨ'mɨ̂tihise ɨ̃hâ peori kura niî pe'tirã masá sopepɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre sẽrírã weékãrã niîwã.

¹¹ Kɨ̃ɨ̂ tohô weerí kura ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ ɨ'mɨ̂sekɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ ɨ̃hâ moro peoro diakɨ̃hɨ́ pe'e bahuákɨ niîwĩ.

¹² Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâgɨ, Zacaria de'ró wee masítikɨ niîwĩ. Ɨkɨá yɨ'rɨa wa'âkɨ niîwĩ.

¹³ Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂re uîtikã'ya. Õ'âkɨ̃hɨ mɨ'ɨ̂ sẽrisére tɨ'oámi. Mɨ'ɨ̂ nɨmo Isabel ni'kɨ́ põ'ratígosamo. Kɨ̃ɨ̂re João wamê yeeya.

¹⁴ Mɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂ me'ra pũûro e'katígɨsa'. Ãpêrã kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ bahuákã, pãharã́ e'katírãsama.

¹⁵ Mɨ'ɨ̂ makɨ Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨre mehô niigɨ́ meheta niîgɨsami. Neê vinhore, si'biókere sĩ'risomé. Kɨ̃ɨ̂ bahuaátoho dɨporo Espírito Santore kɨó yɨ'rɨa tohagɨsami.

¹⁶ Pãharã́ Israel kurakãharã Õ'âkɨ̃hɨ naâ wiôgɨre ẽho peó du'u'kãrãre ẽho peókã weegɨ́sami taha.

¹⁷ Kɨ̃ɨ̂ marî wiôgɨ dɨporo werê mɨ'ta sihagɨsami. Dɨporókɨ̃hɨpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yeekãhasere werê mɨ'tagɨ Elia marikã Espírito Santo tutuasére kɨó yɨ'rɨakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ weeró noho kɨ̃ɨ́ kẽ'ra kɨó yɨ'rɨagɨsami. A'tîro weegɨ́sami. Pakɨ sɨmɨáre naâ põ'rá me'ra kumûkã mariró niisétikã weegɨ́sami. Tohô niikã́ yɨ'rɨ́ nɨ'karãre wiôrã dutisére yɨ'tikã́ weegɨ́sami. A'tîro weé masaré marî wiôgɨre yẽ'ê dutigɨ bu'ê yuugɨsami, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ.

¹⁸ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, Zacaria sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —De'ró weé yɨ'ɨ̂ a'teré “Diakɨ̃hɨ́ta niî'” niî masi boosari? Yɨ'ɨ̂ bɨkɨ waró niî'. Yɨ'ɨ̂ nɨmo kẽ'ra bɨkɨó waro niîmo, niîkɨ niîwĩ.

¹⁹ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨre da'rá ko'tegɨ Gabriel wamêti'. Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨ niî'. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂re mɨ'ɨ̂ me'ra uúkũ dutigɨ, a'te kití ãyusére werê dutigɨ o'ôo'ami.

²⁰ Ni'kâroakãre mɨ'ɨ̂ ẽho peóti'ke bu'iri uúkũtigɨ tohagɨ́sa'. Teê mɨ'ɨ̂ makɨ bahuátiro põo tẽóro neê kã'ró uúkũsome. Kɨ̃ɨ̂ bahuáka be'ropɨ Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró nohota mɨ'ɨ̂ uúkũgɨsa' taha, niîkɨ niîwĩ.

²¹ Kɨ̃ɨ̂ tohô weerí kura sopé pɨ'tokãharã pe'e ko'têrã weékãrã niîwã. Naâ Zacaria bahutíkã, kɨ̃ɨ̂ yogokã́ ĩ'yârã, “De'ró wa'âpari baa kɨ̃ɨ̂re?” niîkãrã niîwã.

²² Zacaria naâ tiropɨ wihatágɨ, uúkũ masitikɨ niîwĩ. “Toopɨ́ta Õ'âkɨ̃hɨ apêye noho kɨ̃ɨ̂re ĩ'yoápĩ”, niîkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ uúkũ masiti tĩhagɨ uúkũro noho o'ôgɨ, naâre wẽhê tuu keheokɨ niîwĩ.

²³ Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ da'rasé nɨmɨri pe'tíka be'ro kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ dahâ tohaakɨ niîwĩ.

²⁴ Be'ró, kɨ̃ɨ̂ nɨmó Isabel nihî pako toháko niîwõ. Ni'kâmukãse muhipũri koô neê wiháatiko niîwõ.

²⁵ Koô a'tîro wãkûko niîwõ: “Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂ põ'ra marígo niî'kore wee tamuámi. Masá buhíkã'tikã'ato maha niîgɨ yɨ'ɨ̂re ãyuró weemí”, niîko niîwõ. Mariare Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ ɨ'mɨ̂sekɨ̃hɨ Jesu bahuaátehere werê yuu'ke niî'

²⁶ Seis muhipũri Isabel nihî pako niiró yɨ'rɨ́karo niîwɨ. Tiikése muhipũri be'ro Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re werê ko'tegɨ Gabrielre a'tîro weékɨ niîwĩ. Galiléia di'ta niirí maka Nazarépɨ o'ôo'kɨ niîwĩ taha.

²⁷ Kɨ̃ɨ̂re ni'kó numiô Mariare, neê ãpí ɨmɨ́ me'ra niîti'kore kití werê dutigɨ o'ôo'kɨ niîwĩ. Koô ni'kɨ́ Davi paramí niî turiagɨ José wamêtigɨ me'ra amûkã dɨ'tegótigo weéko niîwõ.

²⁸ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ koô niirópɨ sãháa, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Maria, e'katíya. Õ'âkɨ̃hɨ mɨ'ɨ̂re ãyuró weégɨ pahá yã'ami. Kɨ̃ɨ̂ marî wiôgɨ mɨ'ɨ̂ me'ra niîmi. Niî pe'tirã numiâ yɨ'rɨóro mɨ'ɨ̂re ãyuró weé yɨ'rɨ nɨ'kagɨsami, niîkɨ niîwĩ.

²⁹ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógo, tɨ'o mariá wa'âko niîwõ. —Teeré de'ró niî sĩ'rigɨ weetí yɨ'ɨ̂re? niîko niîwõ.

³⁰ Be'ró Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Maria, yɨ'ɨ̂re uîtikã'ya. Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨre mɨ'ɨ̂ ãyusé bokaápɨ. Mɨ'ɨ̂ me'ra e'katísami.

³¹ Ni'kâroakãre mɨ'ɨ̂ nihî pako tohagósa'. Ni'kɨ́ põ'ratígosa'. Kɨ̃ɨ̂re Jesu wamé õ'oyá.

³² Kɨ̃ɨ̂ mehô niigɨ́ meheta niîgɨsami. “Õ'âkɨ̃hɨ ɨ'mɨ̂sekɨ̃hɨ makɨ niîmi”, niî no'ogɨsami. Kɨ̃ɨ̂ yẽkɨ́ Daviré weé'karo noho Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ sõróogɨsami.

³³ Tohô weégɨ Israel kurakãharãre dutî nu'kukɨ̃'sami. Kɨ̃ɨ̂ dutisé neê pe'tisomé. Wiôgɨ niî nu'kukɨ̃'sami, niîkɨ niîwĩ.

³⁴ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógo, Maria Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨre sẽrí yã'ako niîwõ: —De'ró weé a'té tohô wa'â boosari? Yɨ'ɨ̂ neê ni'kɨ́ ɨmɨ́ me'ra nií wee', niîko niîwõ.

³⁵ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ koôre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Espírito Santo mɨ'ɨ̂pɨre dihatágɨsami. Õ'âkɨ̃hɨ ɨ'mɨ̂sekɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ tutuasé mɨ'ɨ̂pɨre o'me kurá weeró noho diháti, tuú bi'arosa'. Tohô weégɨ mɨ'ɨ̂ makɨ Õ'âkɨ̃hɨ yagɨ ãyugɨ́ waro tohagɨ́sami. Kɨ̃ɨ̂ “Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niîmi”, niî no'ogɨsami.

³⁶ Mɨ'ɨ̂ basúko Isabel kẽ'ra bɨkɨó waro niîmigo, ni'kɨ́ makɨ́ wɨâgosamo. Koô naâ “Põ'ra marímo” niî no'o'ko koô nihî pako niiró seis muhipũri yɨ'rɨ́ toha'.

³⁷ Õ'âkɨ̃hɨre niî pe'tise weetá basió', niîkɨ niîwĩ.

³⁸ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógo, Maria yɨ'tíko niîwõ: —Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨre da'rá wã'ya ko'tego niî'. Õ'âkɨ̃hɨ mɨ'ɨ̂ niî'karo nohota yɨ'ɨ̂re weeáto, niîko niîwõ. Koô tohô niî tu'a ehaka be'ro Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ wa'â wa'âkɨ niîwĩ. Maria Isabelre ĩ'yâgo wa'â'ke niî'

³⁹ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ werêka be'ro Maria yogoró mariró a'tîro weéko niîwõ. Tee nɨmɨ́rita koô basúko Isabelre opâ bu'upa niirí maka Judéia di'tapɨ ĩ'yâgo wa'âko niîwõ.

⁴⁰ Toopɨ́ ehâgo, Zacaria yaá wi'ipɨ sãháako niîwõ. Sãháago, Isabelre “Niîti mɨ'ɨ̂” niîko niîwõ.

⁴¹ Koô tohô niikã́ta, Isabel makɨ paâ po'peapɨ sãyagɨ́ a'mé yã'akɨ niîwĩ. Isabel Espírito Santore kɨó yɨ'rɨago toháko niîwõ.

⁴² Tohô weégo koô ɨpɨ́tɨ tutuaró me'ra uúkũko niîwõ: —Niî pe'tirã numiâ yɨ'rɨóro Õ'âkɨ̃hɨ mɨ'ɨ̂re ãyuró weé yɨ'rɨ nɨ'kami. Mɨ'ɨ̂ makɨ kẽ'rare ãyuró weemí.

⁴³ Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂ wiôgɨ pako yɨ'ɨ̂re ĩ'yâgo a'tikã́, ãyú butia'ro wa'â'.

⁴⁴ Mɨ'ɨ̂ uúkũsere tɨ'okã́ta, yɨ'ɨ̂ makɨ paâ po'peapɨ sãyagɨ́ e'katíse me'ra a'mé yã'ami.

⁴⁵ Õ'âkɨ̃hɨ marî wiôgɨ mɨ'ɨ̂re “Tohô weegɨ́ti” niî'ke keoró wa'ârosa'. Mɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂ tohô niî'kere tɨ'ó ẽho peó'ko e'katí', niîko niîwõ Isabel.

⁴⁶ Be'ró Maria a'tîro niîko niîwõ:

Yɨ'ɨ̂ ehêri põ'rapɨ Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂ wiôgɨre “Ãyú yɨ'rɨagɨ niîmi” niî tɨ'ó yã'a'.

⁴⁷ Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re yɨ'rɨógɨ me'ra e'katí'.

⁴⁸ Yɨ'ɨ̂ mehô niigóre Õ'âkɨ̃hɨ a'tîro weékɨ niiámi. Kɨ̃ɨ̂re da'rá wã'ya ko'tegore wãkûkɨ niiámi. A'tó be'ro me'ra niî pe'tirã yɨ'ɨ̂re “Õ'âkɨ̃hɨ ãyuró weeámi koôre”, niîrãsama.

⁴⁹ Õ'âkɨ̃hɨ tutuâ yɨ'rɨagɨ yɨ'ɨ̂re ãyú butia'se waro weeámi. Kɨ̃ɨ̂ ãyú yɨ'rɨagɨ, yã'asé moogɨ́ niîmi.

⁵⁰ Niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂re wio pesáse me'ra tɨ'ó yã'arãre pahá yã'a nu'kukɨ̃'sami.

⁵¹ Kɨ̃ɨ̂ tutuaró me'ra pehé ãyusé weemí. Ãpêrã yɨ'rɨóro niî' niî tɨ'ó yã'arãre dokâ ke'akã weemí.

⁵² Wiôrã niîmi'kãrãre mehô niirã́ tohakã́ weemí. Mehô niirã́ pe'ere wiôrã weeró noho moróomi.

⁵³ Ɨhá boarã́re pehe waró ãyusé o'ômi. Pehé kɨomí'kãrãre neê yẽ'e nohó moorã́ tohakã́ weemí.

⁵⁴ Israel kurakãharã kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'terãre wee tamúmi. Neê kã'ró naâre pahá yã'atikã weetími.

⁵⁵ Kɨ̃ɨ̂ marî yẽkɨ sɨmɨáre “Tohô weegɨ́ti” niî'karo nohota weemí. Abraãore, tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂ paramérã niî turiarãre pahá yã'a nu'kukɨ̃'sami, niîko niîwõ Maria.

⁵⁶ Maria Isabel tiropɨ i'tiá muhipũ tohá ni'iko niîwõ. Be'ró koo yaá wi'ipɨ dahâ tohaako niîwõ. João masaré wamê yeegɨ bahuá'ke niî'

⁵⁷ Be'ró Isabel koô makɨré wɨarí muhipũ ehâkaro niîwɨ. Tiîtare koô makɨ́ bahuákɨ niîwĩ.

⁵⁸ Kɨ̃ɨ̂ bahuáka be'ro koô akawerérã, ãpêrã koo yaá wi'i pɨ'to niirã́ koôre e'katí tamurã wa'âkãrã niîwã. Õ'âkɨ̃hɨ koôre ãyú butia'se weekã́ ĩ'yârã, tohô weékãrã niîwã.

⁵⁹ Ni'kâ semana kɨ̃ɨ̂ bahuáka be'ro Moisé dutî'karo nohota weékãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ õ'rekɨhɨ́ yapa kaserore yehê kõ'a dutirã wa'âkãrã niîwã. Masá kɨ̃ɨ̂re kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ wamé weeró noho Zacaria wamê yee sĩ'rikãrã niîmiwã.

⁶⁰ Naâ tohô weé sĩ'rimikã, kɨ̃ɨ̂ pakó naâre niîko niîwõ: —Nií wee'. Kɨ̃ɨ̂ João wamêtigɨsami, niîko niîwõ.

⁶¹ Masá pe'e “De'ró weégɨ? Mɨ'ɨ̂ akawerérã João wamêtirã marimá”, niîkãrã niîwã.

⁶² Be'ró Zacariare “Mɨ'ɨ̂ de'ró wamé õ'ó sĩ'risari?” niîrã, wẽhê tuu kehose me'ra sẽrí yã'akãrã niîwã.

⁶³ Naâ tohô niikã́, ni'kâ pĩhi sẽríkɨ niîwĩ. Tii pĩhípɨ kɨ̃ɨ̂ “João wamêtigɨsami”, niî ohâkɨ niîwĩ. Niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂ tohô weesére ĩ'yârã, ɨkɨá pe'tia wa'âkãrã niîwã.

⁶⁴ Kɨ̃ɨ̂ ohâka be'ro maatá Zacaria opâturi uúkũ nɨ'kakɨ niîwĩ taha. Tohô uúkũgɨ “Õ'âkɨ̃hɨ tutuâ yɨ'rɨgɨ niîmi” niî e'katíkɨ niîwĩ.

⁶⁵ Zacaria tohô weesé me'ra niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂ pɨ'to niirã́ ɨkɨá pe'tia wa'âkãrã niîwã. Niî pe'tirã toó ɨ'mɨáse bu'upapɨ niirã́ Judéiakãharã tohô wa'â'kere werêste wã'kakãrã niîwã.

⁶⁶ Niî pe'tirã naâ tohô werê turiasere tɨ'órã, pũûro wãkûkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ tutuaró me'ra bahuákã ĩ'yârã, a'mêri sẽrí yã'a mɨhakãrã niîwã: —Kɨ̃ɨ̂ wi'magɨ́ bɨkɨ́ ẽhágɨ, de'ró niigɨ́ noho niîgɨsari? niîkãrã niîwã. Zacaria Õ'âkɨ̃hɨre basâ peo'ke niî'

⁶⁷ Wi'magɨ́ pakɨ Zacaria Espírito Santore kɨó yɨ'rɨakɨ niîwĩ. Tohô weégɨ Õ'âkɨ̃hɨ uúkũ dutisere a'tîro uúkũkɨ niîwĩ:

⁶⁸ Marî wiôgɨ Õ'âkɨ̃hɨ Israel kurakãharã wiôgɨre ãyuró uúkũrã. Marî tiro, kɨ̃ɨ yarã́ tiropɨ a'tîmi. Marîre wee tamúgɨ, ãyuró yɨ'rɨkã́ weegɨ́sami.

⁶⁹ Kɨ̃ɨ̂ marîre yɨ'rɨoákɨhɨ tutuâ yɨ'rɨagɨre o'ôo'gɨsami. Kɨ̃ɨ̂re Davi paramérã niî turiarã wa'teropɨ niigɨ́re o'ôo'gɨsami. Davi Õ'âkɨ̃hɨre da'rá wã'ya ko'tegɨ niîkɨ niîwĩ.

⁷⁰ A'teré neê waropɨta kɨ̃ɨ yeé kiti werê mɨ'tarã yã'asé moorã́ me'ra Õ'âkɨ̃hɨ “Tohô weegɨ́ti”, niîkɨ niîwĩ.

⁷¹ Niî pe'tirã marîre wapârãtirãre, marîre ĩ'yâ tu'tirãre yɨ'rɨ wetíkã weegɨ́sami.

⁷² Tohô niikã́ marî yẽkɨ sɨmɨáre “Mɨsâre pahá yã'agɨti. Yɨ'ɨ̂ ‘Tohô weegɨ́ti’ niî'ke ãyusére neê akobohósome”, niîkɨ niîwĩ.

⁷³ A'teré Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ basita marî yẽkɨ Abraãore “Tohô weegɨ́ti”, niîkɨ niîwĩ.

⁷⁴ Marîre ĩ'yâ tu'tirãre yɨ'rɨ wetíkã weegɨ́sami. Tohô niikã́ uiró mariró marîre kɨ̃ɨ̂ dutiró weekã́ weegɨ́sami.

⁷⁵ Niî pe'tiro marî katiró põo tẽóro ãyurã́, kɨ̃ɨ yarã́ kɨ̃ɨ̂ ɨaró weekã́ weegɨ́sami, niîkɨ niîwĩ Zacaria.

⁷⁶ Mɨ'ɨ̂, yɨ'ɨ̂ makɨakã, marî wiôgɨ a'tiátihi ma'are apo yuú mɨ'tagɨ niîgɨsa'. Tohô weégɨ “Õ'âkɨ̃hɨ ɨ'mɨ̂sekɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tagɨ niîmi”, niî no'ogɨsa'.

⁷⁷ Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ yarãre a'tîro niîgɨsa': “Mɨsâ yã'âro weé'kere akobohóse sẽrikã́, mɨsâre akobohógɨsami. A'tîro weégɨ, mɨsâ pekâ me'epɨ wa'â boo'kãrãre yɨ'rɨógɨsami”, niîgɨsa'.

⁷⁸ Õ'âkɨ̃hɨ marî wiôgɨ marîre ma'í pahá yã'a tĩhagɨ, kɨ̃ɨ̂ makɨ́ marîre yɨ'rɨoákɨhɨre o'ôo'gɨsami.

⁷⁹ Kɨ̃ɨ̂ na'î tĩ'aropɨ niirã́re sĩ'óo'ro weeró noho marî kɨ̃ɨ̂re masîtirã, pekâ me'epɨ wa'â boo'kãrãre kɨ̃ɨ̂re masikã́ weegɨ́sami. Tohô weé marî yã'âro weé'kere akobohógɨ, marîre kɨ̃ɨ̂ me'ra ãyuró niisétikã weegɨ́sami, niîkɨ niîwĩ Zacaria.

⁸⁰ Wi'magɨ́ bɨkɨâ, siâpe me'ra Õ'âkɨ̃hɨre nemoró ẽho peó wã'kakɨ niîwĩ. Yukɨ́ mariró, masá marirópɨ niî baha ke'atikɨ niîwĩ. Teê Israel kurakãharãre bu'ê nɨ'kaka teropɨ toopɨ́ niî tɨokɨ niîwĩ.

2

¹ Jesu kɨ̃ɨ̂ bahuaátoho dɨporo niî pe'tirã romano masa wiôgɨ Augusto wamêtigɨ niî pe'tirã masaré ba'pâ keogɨtigɨ, naâ wameré ohâ õ'o dutikɨ niîwĩ.

² Cirênio, Síria di'ta wiôgɨ niîka tero neê waro ohâ õ'ose nɨ'kákaro niîwɨ.

³ Niî pe'tirãre naâ yẽkɨ sɨmɨá bahuá'ke makâripɨ ohâ õ'ogɨ wa'â dutikɨ niîwĩ.

⁴ Tohô weégɨ José Nazaré Galiléia di'ta niirí makapɨ niî'kɨ wihá wã'kakɨ niîwĩ. Belẽ́ Judéia di'ta niirí makapɨ wa'âkɨ niîwĩ. Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂ yẽkɨ́ Davi bahuákɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Davi paramí niî yuugɨ, toopɨ́ ohâ õ'o dutigɨ wa'âkɨ niîwĩ.

⁵ Kɨ̃ɨ̂, kɨ̃ɨ̂ amûkã dɨ'teákoho Maria me'ra Belẽ́pɨ ohâ õ'o dutigɨ wa'âkɨ niîwĩ. Koô wi'magɨ́ kɨogó niîko niîwõ.

⁶ Naâ Belẽ́pɨ niirí kura Maria koô wi'magɨ́ yẽ'erí tero ehâkaro niîwɨ.

⁷ Toopɨ́re naâ kãrirí wi'i bokatíkãrã niîwã. Tohô weérã ekarã́ naâ kãrirí wi'ipɨ wa'âkãrã niîwã. Toopɨ́ koô neê waro wi'magɨ́ wɨâko niîwõ. Kɨ̃ɨ̂re su'ti kaséri me'ra omá, ekarã́ naâ ba'arí ko'ropɨ kũûko niîwõ. Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã ɨ'mɨ̂sekãharã ovelha ko'terã́re Jesu bahuásere werê'ke niî'

⁸ Belẽ́ sumútohopɨ ovelha ko'terã́ niîkãrã niîwã. Naâ, naa yarã́ ovelhare ko'têrã, kã́pupɨ niî bo'rea mɨhakãrã niîwã.

⁹ Wãkûtiro naâre ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ ɨ'mɨ̂sekɨ̃hɨ bahuákɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ asistése naâ tiropɨ ãyuró bo'rê yuu se'sa wa'âkaro niîwɨ. Tohô wa'akã́ ĩ'yârã, ɨkɨá yɨ'rɨakãrã niîwã.

¹⁰ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ naâre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂re uîtikã'ya. Mɨsâre ãyusé kitire miítigɨ weé'. Tee kitíre tɨ'órã, niî pe'tirã e'katírãsama.

¹¹ Ni'kakã́ yami Davi yaá maka Belẽ́pɨ mɨsâre yɨ'rɨoákɨhɨ bahuámi. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo marî wiôgɨ niîmi.

¹² Kɨ̃ɨ̂ wi'magɨ́re su'ti kaséri me'ra omá'kɨre boka ehárãsa'. Wa'îkɨ̃rã niirí wi'ipɨ kũyagɨ́re ĩ'yârãsa'. Mɨsâ a'teré ĩ'yârã, “Diakɨ̃hɨ́ta wereápĩ”, niîrãsa', niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ.

¹³ Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'roakã kɨ̃ɨ̂ tiropɨ pãharã́ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã ɨ'mɨ̂sekãharã bahuá nemokãrã niîwã. Naâ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peórã, a'tîro e'katí basâ peokãrã niîwã:

¹⁴ Õ'âkɨ̃hɨ ɨ'mɨ̂sekɨ̃hɨre e'katí peorã. Niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂re “Ãyú butia'mi”, niî basâ peoato. A'tí di'ta pe'ere kɨ̃ɨ̂ ãyuró weé no'o'kãrã ehêri põ'rapɨ ãyuró tɨ'ó yã'ato, niîkãrã niîwã.

¹⁵ Be'ró Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã ɨ'mɨ̂sepɨ mɨhâaka be'ro ovelha ko'terã́ naâ basi a'mêri uúkũkãrã niîwã: —Te'á keêro Belẽ́pɨ. Tohô wa'â'kere, Õ'âkɨ̃hɨ marîre werê duti'kere ĩ'yârã marî, niîkãrã niîwã.

¹⁶ Tohô weérã soharó me'ra makâpɨ pi'ákãrã niîwã. Toopɨ́ pi'atárã, Maria, Joseré boka ehákãrã niîwã. Wi'magɨ́ kẽ'rare ekarã́ ba'arí ko'ropɨ kũyagɨ́re ĩ'yâkãrã niîwã.

¹⁷ Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâka be'ro Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ wi'magɨ́ yee kitire naâre niî'kere werêstekãrã niîwã.

¹⁸ Niî pe'tirã naâ weresére tɨ'órã, tɨ'ó ɨkɨá mɨhakãrã niîwã.

¹⁹ Maria pe'e ovelha ko'terã́ tohô niisére koô se'saro wãkû tɨ'ó yã'akã'ko niîwõ. Ɨpɨ́tɨ teeré wãkû nɨrɨko niîwõ.

²⁰ Ovelha ko'terã́ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ naâre niî'karo nohota keoró wa'akã́ ĩ'yârã, Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú yɨ'rɨami”, niî e'katí tohaakãrã niîwã. Jesuré naâ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ miáa'ke niî'

²¹ Ni'kâ semana Jesu bahuáka be'ro naâ wee wɨáro noho weékãrã niîwã. Jesuré kɨ̃ɨ̂ õ'rekɨhɨ́ yapa kaserore yehê kõ'akãrã niîwã. Tiîtareta kɨ̃ɨ̂re Jesu wamé õ'ókãrã niîwã. Tii waméreta Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ Maria koô nihî pako niiátoho dɨporo õ'o dutíkɨ niîwĩ. Tohô weérã tohô wamé õ'ókãrã niîwã.

²² Wi'magɨ́ koô wɨâka be'ro tiikése nɨmɨri yɨ'rɨ́ka be'ro naâ wee wɨáro noho weékãrã niîwã. Moisé dutisé a'tîro niîkaro niîwɨ. Numiâ wi'magɨ́ wɨâka be'ro tiikése nɨmɨri be'ro opâturi naâ niî'karo nohota tohaáto taha niîro tohô dutîkaro niîwɨ. Tiîtare wi'magɨ́re Jerusalẽ́pɨ miáakãrã niîwã. Toopɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ mii sãhá, Õ'âkɨ̃hɨre “Mɨ'ɨ yagɨ́ niîmi”, niî ĩ'yórã wa'âkãrã niîwã.

²³ Õ'âkɨ̃hɨ dutisé tohô niî yuukã, teeré tohô weékãrã niîwã. A'tîro niîkaro niîwɨ: “Niî pe'tirã ɨmɨá bahuá mɨ'tarã Õ'âkɨ̃hɨ yarã sãhakã́ weé no'orãsama”, niîwɨ.

²⁴ Be'ró Maria, tohô niikã́ José Õ'âkɨ̃hɨ dutî'karo nohota weékãrã niîwã taha. A'tîro niîkaro niîwɨ: “Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peórã, pɨârerã buhâ weeró noho bahurã́re o'ôya. Naâ marikã́ buhâ pɨárã o'ôya”, niîkaro niîwɨ.

²⁵ Tiîtare ni'kɨ́ Jerusalẽ́kɨ̃hɨ Simeão wamêtigɨ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ ãyugɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peó yɨ'rɨgɨ niîkɨ niîwĩ. Israel kurakãharãre yɨ'rɨoákɨhɨre yuû kuegɨ weékɨ niîwĩ. Espírito Santo Simeão me'ra niî nu'kukɨ niîwĩ.

²⁶ Espírito Santo kɨ̃ɨ̂re a'tîro werê yuu tohakɨ niîwĩ: —Cristo Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨre ĩ'yâtimigɨ, mɨ'ɨ̂ wẽrîsome, niîkɨ niîwĩ.

²⁷ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ Jesuré miáaka nɨmɨre Espírito Santo Simeãore tií wi'ipɨ wa'â dutikɨ niîwĩ. Be'ró Jesuré kɨ̃ɨ̂ pakɨ sɨmɨá Moisé dutî'karo nohota weérã, Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ miáakãrã niîwã.

²⁸ Wi'magɨ́re ĩ'yâgɨ, Simeão mii wɨákɨ niîwĩ. Mii wɨá, Õ'âkɨ̃hɨre e'katí peogɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ:

²⁹ Wiôgɨ, mɨ'ɨ̂ “A'tîro weegɨ́ti” niî'kere keoró weeápɨ. Tohô weégɨ ni'kâroakãre yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂re da'rá ko'tegɨ e'katíse me'ra wẽrî masi'.

³⁰ Masaré yɨ'rɨoákɨhɨre ĩ'yâ toha'.

³¹ Mɨ'ɨ̂ niî pe'tirã masá ĩ'yóropɨ kɨ̃ɨ̂re masî dutigɨ tohô weewɨ́.

³² Kɨ̃ɨ́ta Judeu masa niîtirãre mɨ'ɨ̂re ẽho peó dutigɨ sĩ'óo'gɨ weeró noho weegɨ́sami. Tohô niikã́ niî pe'tirã mɨ'ɨ yarã́ Israel kurakãharã “Õ'âkɨ̃hɨ ãyuró weeámi”, niî no'orãsama, niîkɨ niîwĩ Simeão.

³³ Simeão wi'magɨ́re tohô niikã́ tɨ'órã, José, tohô niikã́ Jesu pakó tɨ'o mariá wa'âkãrã niîwã.

³⁴ Be'ró Simeão naâre “Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre ãyuró weeáto”, niîkɨ niîwĩ. Maria, Jesu pakóre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ ã'rí wi'magɨ́re a'tîro wee dutígɨ beseápĩ. Kɨ̃ɨ̂re ɨatírã Israel kurakãharã kõ'â diho no'orãsama. Kɨ̃ɨ̂re ɨárã pe'e moróo peo no'orãsama. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ yeekãhasere ĩ'yó mɨ'tagɨ niîgɨsami. Pãharã́ kɨ̃ɨ̂re teerã́sama.

³⁵ Tohô weesé me'ra niî pe'tirã wãkusére bahû yoaropɨ masî no'orosa'. Mɨ'ɨ̂ pe'e teeré di'pĩhí me'ra yõsêro weeró noho pũrisé tɨ'ó yã'agosa', niîkɨ niîwĩ Mariare.

³⁶ Apêgo Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨre Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tago niîko niîwõ. Koô Ana wamêtiko niîwõ. Fanuel mako Aser kurakõho niîko niîwõ. Bɨkɨó waro niîko niîwõ. Neê waropɨre nu'mió waro amûkã dɨ'téko niîwõ. Koô amûkã dɨ'téka be'ro sete kɨ'mari koô marapɨ́ me'ra niîko niîwõ. Tiikése kɨ'mari be'ro koô marapɨ́ wẽrîa wa'âkɨ niîwĩ.

³⁷ Jesuré naâ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ miáaka terore koô wapê wi'io oitenta e quatro kɨ'mari kɨóko niîwõ. Koô Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨre neê wiháatiko niîwõ. Toopɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peógo, yamîri, ɨmɨ̂kohori be'tí, Õ'âkɨ̃hɨre sẽrí nu'kukã'ko niîwõ.

³⁸ Simeão Mariare, Joseré uúkũri kura Ana naâ tiropɨ wa'âko niîwõ. Jesuré ĩ'yâgo, Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niîko niîwõ. Be'ró niî pe'tirã Jerusalẽ́kãharã masaré yɨ'rɨoákɨhɨre ko'terã́re Jesu yeékãhasere werêko niîwõ. Maria, José, Jesu naa yaá maka Nazarépɨ dahâ tohaa'ke niî'

³⁹ Niî pe'tise Õ'âkɨ̃hɨ dutî'kere weé tu'ahaka be'ro Maria, José, Jesu naa yaá maka Nazaré, Galiléia di'tapɨ dahâ tohaakãrã niîwã.

⁴⁰ Wi'magɨ́ siâpe me'ra bɨkɨâ, nemoró tutuagɨ́, masî nemogɨ wa'âkɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re ãyuró weékɨ niîwĩ. Jesu Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ wiôrã me'ra uúkũ'ke niî'

⁴¹ Jesu pakɨ sɨmɨá niî pe'tise kɨ'mari Páscoa bosê nɨmɨ niikã́ Jerusalẽ́pɨ bosê nɨmɨri wa'â mɨhakãrã niîwã.

⁴² Tohô weérã Jesu doze kɨ'mari kɨokã́, naâ wee wɨáro noho wa'âkãrã niîwã taha. Jesu tiîtare neê waro bosê nɨmɨ wa'âgɨ weékɨ niîwĩ.

⁴³ Bosê nɨmɨ yɨ'rɨ́ka be'ro José, Maria naa yaá makapɨ dahâ tohaakãrã niîwã. Tiîtare Jesu pe'e kɨ̃ɨ̂ pakó Maria, José masiró mariró Jerusalẽ́pɨ tohákã'kɨ niîwĩ.

⁴⁴ Naâ Jesuré “Ãpêrã marî me'rakãharã me'ra wa'â yuusami”, niîkãrã niîmiwã. Tohô weérã naâ wãkû ke'tiro mariró ni'kâ nɨmɨ ma'âpɨre wa'âkãrã niîwã. Be'ropɨ́ naâ akawerérã, naâ ĩ'yâ masirã wa'tero kɨ̃ɨ̂re a'mâkãrã niîmiwã.

⁴⁵ Neê bokatíkãrã niîwã. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂re a'mârã, Jerusalẽ́pɨ mahâmi tohakãrã niîwã.

⁴⁶ I'tiá nɨmɨ naâ a'mâka be'ro Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ kɨ̃ɨ̂re bokákãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ Moisé ohâ'kere bu'erã́ wa'teropɨ duhîkɨ niîwĩ. Naâ uúkũsere tɨ'ó, kɨ̃ɨ́ kẽ'ra naâre sẽrí yã'a mɨhakɨ niîwĩ.

⁴⁷ Niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂ masisére ĩ'yârã, kɨ̃ɨ̂ yɨ'tí me'risere tɨ'órã, ĩ'yâ maria mɨhakãrã niîwã.

⁴⁸ Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ duhikã́ ĩ'yârã, kɨ̃ɨ̂ pakɨ sɨmɨá ĩ'yâ mariakãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ pakó kɨ̃ɨ̂re niîko niîwõ: —Makɨ́, de'ró weégɨ ɨ̃sâre tohô weeáti? Mɨ'ɨ̂ pakɨ, yɨ'ɨ̂ ɨpɨ́tɨ mɨ'ɨ̂re a'maápɨ. Ɨpɨ́tɨ wãkû ke'tiapɨ, niîko niîwõ.

⁴⁹ Koô tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu niîkɨ niîwĩ: —De'ró weérã yɨ'ɨ̂re a'maáti? Mɨsâ yɨ'ɨ̂ pakɨ yeekãhasere weeró ɨá' niisére masîtiati? niîkɨ niîwĩ.

⁵⁰ Kɨ̃ɨ̂ pakɨ sɨmɨá Jesu tohô niisére tɨ'o masítikãrã niîwã.

⁵¹ Be'ró naâ me'ra Nazarépɨ dahâ tohaakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ too dɨpóropɨ weé'karo nohota naâ dutisére ãyuró yɨ'tí nu'kukɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ pakó niî pe'tise Jerusalẽ́pɨ tohô wa'â'kere wãkû nɨrɨko niîwõ.

⁵² Jesu siâpe me'ra bɨkɨâ, masî nemo wã'kakɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re “Ãyugɨ́ niîmi”, niî ĩ'yâkɨ niîwĩ. Masá kẽ'ra niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂re ãyuró wãkûkãrã niîwã.

3

¹ Quinze kɨ'mari Tibério wamêtigɨ niî pe'tirã romano masa wiôgɨ niirí kura a'tikérã kɨ̃ɨ̂ dokakãharã wiôrã niîkãrã niîwã. Pôncio Pilato Judéia di'ta wiôgɨ niîkɨ niîwĩ. Herode Galiléia di'ta wiôgɨ niîkɨ niîwĩ. Herode akabihí Filipe Ituréia, Traconite wamêtise di'ta wiôgɨ niîkɨ niîwĩ. Lisânia wamêtigɨ Abilene di'ta wiôgɨ niîkɨ niîwĩ.

² Aná, tohô niikã́ Caifá sacerdotea wiôrã niîkãrã niîwã. Tiîta naâ wiôrã niirí kura Õ'âkɨ̃hɨ Zacaria makɨ Joãore masá mariró, yukɨ́ marirópɨ uúkũkɨ niîwĩ.

³ Be'ró João niî pe'tiro diâ Jordão wamêtiri maa wa'teropɨ yɨ'rɨ́ wã'kakɨ niîwĩ. Masaré a'tîro bu'êkɨ niîwĩ: —Mɨsâ yã'âro weeséti'kere bɨhâ weti dɨka yuú, wamê yee no'oya. Tohô weérã mɨsâ yã'âro weé'kere akobohó no'orãsa', niîkɨ niîwĩ.

⁴ Dɨporókɨ̃hɨpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ Isaía ohâ'karo nohota João keoró weesétikɨ niîwĩ. A'tîro ohâ yuu no'okaro niîwɨ:

Ni'kɨ́ yukɨ́ mariró, masá marirópɨ a'tîro karíkũ nu'ku bahâ ke'atigɨsami: “Marî wiôgɨ a'tiátihi ma'are apo yuúya. Diakɨ̃hɨ́ri ma'a ãyurí ma'a kẽ'râro weeró noho wee yuúya.” (Marî wiôgɨ a'tiátoho dɨporo mɨsâ niisétisere apo yuúya, mɨsâ wãkusére dɨka yuúya niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ).

⁵ Niî pe'tise opâ ko'ari yaá, diakɨ̃hɨ́ no'orosa'. Niî pe'tise ɨ̃rɨpagɨ́, opâ bu'upa diakɨ̃hɨ́ri paa weé no'orosa'. Ma'âri diakɨ̃hɨ́ niîtise ma'âri diakɨ̃hɨ́ nɨ'ko no'orosa'. Ma'âri kopêri bɨhɨse yaá mu'muo no'orosa'. (Mɨsâ yã'âro weeséti'kere dɨka yuú, apoyá niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ).

⁶ Mɨsâ tohô weekã́, Õ'âkɨ̃hɨ masaré yɨ'rɨósere niî pe'tirã ĩ'yârãsama, niî ohâkɨ niîwĩ Isaía.

⁷ Masá João tiropɨ wamê yee dutirã wa'âkãrã niîwã. Naâ tohô weekã́, naâre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ wee soóri kurakãharã ãyâ weeró noho niî'. Nɨkɨ̂ ɨ̃hɨkã́ ãyâ, uî wã'kasama. Mɨsâ ãyâ weeró noho bu'îri da'resére uî'. Tohô uîrã, mɨsâ yã'âro weé'kere bɨhâ weti dɨka yuú sĩ'ritimirã, wamê yee dutirã a'tiápɨ.

⁸ Mɨsâ diakɨ̃hɨ́ta ɨ̃sâ yã'âro weé'kere bɨhâ weti dɨka yuuápɨ niîrã, mɨsâ weesétise me'ra ĩ'yoyá. A'tîro wãkûtikã'ya: “Ɨ̃sâ Abraão paramérã niî'. Tohô weérã Õ'âkɨ̃hɨ tiropɨ wa'ârãsa'”, niî wãkûtikã'ya. Mɨsâ wãkusére dɨka yuútikã, Abraão paramérã niisé wapa marí'. Õ'âkɨ̃hɨ ɨágɨ, a'té ɨ̃tâ peeri me'ra Abraão paramérã wa'akã́ wee masími. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ maa, naâ pe'e Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró wee boósama.

⁹ Marî yukɨpagɨ́ otê'kepagɨ weeró noho niî'. Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre yukɨpagɨ́ dɨkâ marisépagɨre besé kõ'aro weeró noho weegɨ́sami. Yukɨ́ ãyuró dɨkâtitikɨhɨre paâ kõ'a, ɨ̃hâ kõ'akã' no'osa'. Teeré weé'karo weeró noho mɨsâ wãkusére dɨka yuútikã, ãyuró weesétitikã, Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre komêa me'ra paâ kõ'agɨ weeró noho bu'îri da'rêgɨsami, niîkɨ niîwĩ João.

¹⁰ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, masá kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'akãrã niîwã: —Too pũríkãre de'ró weerã́sari? niîkãrã niîwã.

¹¹ João naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —No'ó pɨáro su'tîro kɨogɨ́ noho ãpí moogɨ́re ni'kâro o'ôya. Ba'asé kɨogɨ́ noho ba'asé moogɨ́ me'ra dɨka waá ba'âya, niîkɨ niîwĩ.

¹² Ãpêrã kẽ'ra romano masa wiôrãre niyéru wapa seé basarã João tiropɨ wamê yee dutirã wa'âkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'akãrã niîwã: —Ɨ̃sâre bu'egɨ́, ɨ̃sâ de'ró weerã́sari? niîkãrã niîwã.

¹³ João naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Romano masa naâ wapa seé duti'karo nemoró wapa seétikã'ya. Naâ dutiró ehâ tu'aro wapa seéya, niîkɨ niîwĩ.

¹⁴ Ãpêrã surára kẽ'ra kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'akãrã niîwã: —Ɨ̃sâ waro, de'ró weerã́sari? niîkãrã niîwã. João naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Neê ãpêrã kɨosére e'mâtikã'ya. Naâ o'ôtikã, tutuaró me'ra naâre uisé o'ô, yã'âro weetíkã'ya. Teeré ɨárã, naâ weetí'kepɨreta werê sãa dohatikã'ya. Mɨsâ wapá ta'ase me'ra di'akɨ̃ e'katíya, niîkɨ niîwĩ.

¹⁵ Masá João bu'esére tɨ'órã, ɨpɨ́tɨ wãkûkãrã niîwã. —Apé tero weégɨ João Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo marî yoakã́ yuû kue'kɨ niîsami, niî wãkûkãrã niîmiwã.

¹⁶ Naâ tohô niisére masîgɨ, João niî pe'tirãre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ mɨsâre naâ yã'âro weé'kere bɨhâ weti, du'uáma niîgɨ, akó me'ra wamê yee'. Yɨ'ɨ̂ be'ro ãpí yɨ'ɨ̂ nemoró tutuagɨ́ a'tîgɨsami. Kɨ̃ɨ̂ ãyugɨ́ waro niîmi. Yɨ'ɨ̂ pe'e kɨ̃ɨ yeé sapáture tuu weé masitigɨ weeró noho mehô niigɨ́ waro tɨ'ó yã'a'. Kɨ̃ɨ̂ pũrikã Espírito Santore mɨsâre o'ôo'gɨsami. Kɨ̃ɨ̂re masá me'ra niî nu'kukã weegɨ́sami. Yã'aróre ɨ̃hâ weero weeró noho mɨsâre ãyuró tohaáto niîgɨ yã'âro weé'kere kõ'âgɨsami.

¹⁷ Yɨ'ɨ̂ be'ro a'tigɨ́ ni'kɨ́ trigo su'ti weégɨ weeró noho niîmi. Kɨ̃ɨ̂ teé su'tiré mehêkã sɨ'â wee, kõ'âsami. Teé trigo peeri kẽ'rare mehêkã miî, teé nɨrorí wi'ipɨ nɨrôsami. Teé su'tiré pekâ me'epɨ ɨ̃hâ kõ'asami. A'té weeró noho kɨ̃ɨ̂, kɨ̃ɨ yarã́ warore besé, kɨ̃ɨ̂ tiropɨ miáagɨsami. Ãpêrãre pekâ me'epɨ kõ'â bahuriógɨsami. Tií me'e neê pe'tisomé, niîkɨ niîwĩ João.

¹⁸ Tohô weesé noho me'ra pehé apêye werê kasa nemokɨ niîwĩ. Tee nohó me'ra João Õ'âkɨ̃hɨ yee ãyusé kitire masaré werêkɨ niîwĩ.

¹⁹ Apêye maa taha Herode tií di'ta Galiléia wiôgɨre tu'tîkɨ niîwĩ. Herode kɨ̃ɨ̂ akabihí Filipe nɨmo Herodia wamêtigore e'mâ, nɨmôtikɨ niîwĩ. Tohô niikã́ apêye pehé yã'asé wee nemó'ke bu'iri tu'tîkɨ niîwĩ.

²⁰ Herode João kɨ̃ɨ̂ werê'kere tɨ'oró noho o'ôgɨ, mehô yã'âro wee nemókɨ niîwĩ. Joãore bu'îri da'rerí wi'ipɨ sõróo dutikɨ niîwĩ. João Jesuré wamê yee'ke niî'

²¹ Joãore bu'îri da'rerí wi'ipɨ sõroátoho dɨporo João pãharã́ masaré wamê yeekɨ niîwĩ. Be'ró Jesu kẽ'rare wamê yeekɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re wamê yeegɨ Õ'âkɨ̃hɨre sẽrirí kura ɨ'mɨ̂se pãrîkaro niîwɨ.

²² Tohô wa'akã́, Jesu bu'ipɨ Espírito Santo buhâ weeró noho bahugɨ́ kɨ̃ɨ̂pɨre dihatákɨ niîwĩ. Ɨ'mɨ̂sepɨ kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ uúkũ dihogɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂ makɨ yɨ'ɨ̂ ɨpɨ́tɨ ma'igɨ́ niî'. Mɨ'ɨ̂ me'ra pũûro e'katí', niîkɨ niîwĩ. Jesu yẽkɨ sɨmɨá naâ niî turia mɨhati'ke niî'

²³ Jesu trinta kɨ'mari wa'tero kɨógɨ, bu'ê nɨ'kakɨ niîwĩ. Masá kɨ̃ɨ̂re “José makɨ́ niîmi”, niîkãrã niîmiwã. José Eli makɨ niîkɨ niîwĩ.

²⁴ Eli Matã makɨ niîkɨ niîwĩ. Matã Levi makɨ niîkɨ niîwĩ. Levi Melqui makɨ niîkɨ niîwĩ. Melqui Janai makɨ niîkɨ niîwĩ. Janai José makɨ́ niîkɨ niîwĩ.

²⁵ José Matatia makɨ niîkɨ niîwĩ. Matatia Amó makɨ niîkɨ niîwĩ. Amó Naṹ makɨ niîkɨ niîwĩ. Naṹ Esli makɨ niîkɨ niîwĩ. Esli Nagai makɨ niîkɨ niîwĩ.

²⁶ Nagai Maate makɨ niîkɨ niîwĩ. Maate Matatia makɨ niîkɨ niîwĩ. Matatia Semei makɨ niîkɨ niîwĩ. Semei Joseque makɨ niîkɨ niîwĩ. Joseque Jodá makɨ niîkɨ niîwĩ.

²⁷ Jodá Joanã makɨ niîkɨ niîwĩ. Joanã Resa makɨ niîkɨ niîwĩ. Resa Zorobabel makɨ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Salatiel makɨ niîkɨ niîwĩ. Salatiel Nerí makɨ niîkɨ niîwĩ.

²⁸ Nerí Melqui makɨ niîkɨ niîwĩ. Melqui Adí makɨ niîkɨ niîwĩ. Adí Cosã makɨ niîkɨ niîwĩ. Cosã Elmadã makɨ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Er makɨ niîkɨ niîwĩ.

²⁹ Er Josué makɨ niîkɨ niîwĩ. Josué Eliezer makɨ niîkɨ niîwĩ. Eliezer Jorĩ́ makɨ niîkɨ niîwĩ. Jorĩ́ Matã makɨ niîkɨ niîwĩ.

³⁰ Matã Levi makɨ niîkɨ niîwĩ. Levi Simeão makɨ niîkɨ niîwĩ. Simeão Judá makɨ niîkɨ niîwĩ. Judá José makɨ́ niîkɨ niîwĩ. José Jonã makɨ niîkɨ niîwĩ. Jonã Eliaquĩ́ makɨ niîkɨ niîwĩ.

³¹ Kɨ̃ɨ̂ Meleá makɨ niîkɨ niîwĩ. Meleá Mená makɨ niîkɨ niîwĩ. Mena Matatá makɨ niîkɨ niîwĩ. Matatá Natã makɨ niîkɨ niîwĩ.

³² Natã Davi makɨ niîkɨ niîwĩ. Davi Jessé makɨ niîkɨ niîwĩ. Jessé Obede makɨ niîkɨ niîwĩ. Obede Boaz makɨ niîkɨ niîwĩ. Boaz Salmó makɨ niîkɨ niîwĩ. Salmó Naassṍ makɨ niîkɨ niîwĩ.

³³ Naassṍ Aminadabe makɨ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Admí makɨ niîkɨ niîwĩ. Admí Arní makɨ niîkɨ niîwĩ. Arní Esrṍ makɨ niîkɨ niîwĩ. Esrṍ Faré makɨ niîkɨ niîwĩ. Faré Judá makɨ niîkɨ niîwĩ.

³⁴ Judá Jacó makɨ niîkɨ niîwĩ. Jacó Isaque makɨ niîkɨ niîwĩ. Isaque Abraão makɨ niîkɨ niîwĩ. Abraão Terá makɨ niîkɨ niîwĩ. Terá Naor makɨ niîkɨ niîwĩ.

³⁵ Naor Serugue makɨ niîkɨ niîwĩ. Serugue Ragaú makɨ niîkɨ niîwĩ. Ragaú Pelegue makɨ niîkɨ niîwĩ. Pelegue Éber makɨ niîkɨ niîwĩ. Éber Salá makɨ niîkɨ niîwĩ.

³⁶ Salá Cainá makɨ niîkɨ niîwĩ. Cainá Arfaxade makɨ niîkɨ niîwĩ. Arfaxade Sẽ́ makɨ niîkɨ niîwĩ. Sẽ́ Noé makɨ niîkɨ niîwĩ. Noé Lameque makɨ niîkɨ niîwĩ.

³⁷ Lameque Matusalẽ́ makɨ niîkɨ niîwĩ. Matusalẽ́ Enoque makɨ niîkɨ niîwĩ. Enoque Jarede makɨ niîkɨ niîwĩ. Jarede Malaleel makɨ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Cainá makɨ niîkɨ niîwĩ.

³⁸ Cainá Eno makɨ niîkɨ niîwĩ. Eno Sete makɨ niîkɨ niîwĩ. Sete Adão makɨ niîkɨ niîwĩ. Adão Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ neê waro weé dɨ'pôkãti'kɨ niîkɨ niîwĩ. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niîkɨ niîwĩ.

4

¹ João Jesuré wamê yeeka be'ro Jesu Espírito Santore kɨó yɨ'rɨakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re diâ Jordão wamêtiri maapɨ niî'kɨre Espírito Santo maatá yukɨ́ mariró, masá marirópɨ miáakɨ niîwĩ.

² Toopɨ́re quarenta nɨmɨri niîkɨ niîwĩ. Wãtî Jesuré kɨ̃ɨ̂ pakɨré yɨ'rɨ́ nɨ'ka dutigɨ niî kehe sãakɨ niîmiwĩ. Kɨ̃ɨ̂ toopɨ́ niisé nɨmɨrire Jesu neê kã'ró ba'âtikɨ niîwĩ. Tohô weégɨ ɨhá boâkɨ niîwĩ.

³ Tohô wa'arí kurare wãtî kɨ̃ɨ̂re a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ta Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niî' niîgɨ, a'té ɨ̃tâ peerire pãú dohórẽ' ba'âya, niîkɨ niîwĩ.

⁴ Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ a'tîro ohâ no'o': “Masá ba'asé me'ra di'akɨ̃ katî masitisama”, niî ohâ no'okaro niîwɨ, niîkɨ niîwĩ.

⁵ Be'ró wãtî Jesuré ɨ'mɨákɨhɨ ɨ̃rɨgɨ́pɨ miáakɨ niîwĩ taha. Toopɨ́ niî pe'tisere ni'kâtita a'ti nukúkãkãhase makari peheré ĩ'yó pe'okã'kɨ niîwĩ.

⁶ Ĩ'yó toha, wãtî a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂re a'te makári wiôgɨ, tee makáripɨ niisé niî pe'tise wiôgɨ sõróogɨti. A'té niî pe'tise yeé niî'. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ no'ó o'ô sĩ'rigɨre o'ôgɨti.

⁷ Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re ehâ ke'a ẽho peókã, niî pe'tise mɨ'ɨ yeé toharósa', niîkɨ niîwĩ wãtî.

⁸ Jesu a'tîro yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ a'tîro ohâ no'o': “Õ'âkɨ̃hɨ mɨ'ɨ̂ wiôgɨ ni'kɨréta ẽho peóya. Kɨ̃ɨ̂ se'sarore, kɨ̃ɨ̂ dutisé di'akɨ̃re weeyá”, niîwɨ, niîkɨ niîwĩ Jesu.

⁹ Be'ró wãtî Jesuré Jerusalẽ́pɨ miáa, Õ'âkɨ̃hɨ wi'i dɨpo sãrípɨ mii mɨhákɨ niîwĩ. Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂re a'tîro niîkɨ niîwĩ taha: —Mɨ'ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ta Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niî' niîgɨ, a'topɨ́ me'rata nukûkãpɨ bu'pu diháya.

¹⁰ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ mɨ'ɨ̂re a'tîro ohâ no'o':

Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re werê ko'terãre mɨ'ɨ̂re ko'tê dutigɨ o'ôo'gɨsami.

¹¹ Mɨ'ɨ̂re ɨ̃tâgapɨ dokê pehari niîrã, mɨ'ɨ̂re tuú yẽ'erãsama, niî ohâ no'okaro niîwɨ, niîkɨ niîwĩ wãtî.

¹² Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨre a'té kẽ'ra ohâ no'okaro niîwɨ: “Mɨ'ɨ̂ wiôgɨ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ uúkũ'kere neê ni'kâti diakɨ̃hɨ́ta niîmitito? niîrã, kɨ̃ɨ̂re weé ĩ'yo dutitikã'ya”, niî ohâ no'okaro niîwɨ, niîkɨ niîwĩ Jesu.

¹³ A'tîro weégɨ, wãtî Jesuré niî kehe sãaka be'ro yoâtikã kɨ̃ɨ̂re kõ'â wã'ka ni'ikɨ niîwĩ. Jesu neê waro kɨ̃ɨ̂ Galiléiapɨ bu'ê nɨ'ka'ke niî'

¹⁴ Jesu masá marirópɨ niî'kɨ Espírito Santore kɨó yɨ'rɨagɨ, Galiléiapɨre dahâkɨ niîwĩ. Ãpêrã kɨ̃ɨ yeé kitire niî pe'tiro Galiléia wa'terokãharã uúkũ se'sa wa'âkãrã niîwã.

¹⁵ Jesu makâri nɨkɨ naâ nerê wɨasepɨ bu'êkɨ niîwĩ. Niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂re e'katí, “Ãyú yɨ'rɨami”, niîkãrã niîwã. Jesu kɨ̃ɨ yaá maka Nazarépɨ dahâ tohaa'ke niî'

¹⁶ Be'ró Jesu Nazaré kɨ̃ɨ̂ masáka makapɨ dahâ tohaakɨ niîwĩ. Judeu masa naâ soo wɨári nɨmɨ kɨ̃ɨ̂ wee wɨáro noho naâ nerê wɨari wi'ipɨ sãháakɨ niîwĩ. Toopɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũrire niî ĩ'yogɨtigɨ wã'kâ nɨ'kakɨ niîwĩ.

¹⁷ Kɨ̃ɨ̂re Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ Isaía ohâka pũrire niî ĩ'yo dutirã o'ôkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ tii pũríre pãâ, a'tîro ohâ'kere bokákɨ niîwĩ. A'tîro niîkaro niîwɨ:

¹⁸ Espírito Santo yɨ'ɨ̂pɨre niîmi. Kɨ̃ɨ̂ ãyusé kitire pahasé kɨorãre yɨ'ɨ̂re werê dutigɨ kũûwĩ. Bɨhâ wetirãre wãkû tutuakã wee dutígɨ o'ôo'wĩ. Ãpêrã dutisé doka niî wã'yarãre yɨ'rɨ wetíkã wee dutígɨ o'ôo'wĩ. Kapêri ĩ'yâtirãre ĩ'yakã́ wee dutígɨ o'ôo'wĩ. Ãpêrãre dutîpe, yã'âro weepé no'orãre yɨ'rɨó dutigɨ o'ôo'wĩ.

¹⁹ Õ'âkɨ̃hɨ masaré yɨ'rɨóri kura etâ toha' niisére werê dutigɨ o'ôo'wĩ, niîkaro niîwɨ.

²⁰ Be'ró, Jesu kɨ̃ɨ̂ niî ĩ'yoka be'ro tii pũríre tuu tõré toha, tií wi'i ko'tegɨ́re wiákɨ niîwĩ. Wiá, naâre bu'êgɨtigɨ ehâ nuhakɨ niîwĩ. Niî pe'tirã tií wi'ipɨ niirã́ kɨ̃ɨ̂re neê ĩ'yâ du'utikãrã niîwã.

²¹ Kɨ̃ɨ̂ naâre a'tîro uúkũ nɨ'kakɨ niîwĩ: —Ni'kakã́ me'ra mɨsâ tɨ'ó'ke keoró wa'â', niîkɨ niîwĩ.

²² Niî pe'tirã Jesuré ãyuró uúkũkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ uúkũsere tɨ'órã, teé ãyusé niî yuukã, tɨ'o mariá wa'âkãrã niîwã. Naâ basi a'mêri sẽrí yã'akãrã niîwã: —Ã'rí José makɨ́ meheta niîti? niîkãrã niîwã.

²³ Naâ tohô niisére masîgɨ, Jesu naâre niîkɨ niîwĩ: —Apé tero weérã a'té masá naâ uúkũ wɨase nohore yɨ'ɨ̂re niîrã niísa': “Akô yeegɨ mɨ'ɨ̂ basi pe'e akô yee yɨ'rɨóya”, niísa'. Tohô niikã́ “Mɨ'ɨ̂ Cafarnaupɨ weé ĩ'yo'kere ɨ̃sâ tɨ'owɨ́. Teé ɨ̃sâ tɨ'ó'kere a'tó mɨ'ɨ yaá maka waropɨ kẽ'rare weé ĩ'yoya”, niîrã niísa', niîkɨ niîwĩ.

²⁴ Be'ró naâre niî nemokɨ niîwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. Neê ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨre kɨ̃ɨ yaá makakãharã waro ãyuró põo tẽrítisama.

²⁵ Mɨsâre a'teré diakɨ̃hɨ́ masikã́ ɨása'. Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ Elia kɨ̃ɨ̂ niîka teropɨre Israel di'tapɨre pãharã́ wapê wi'ia numia niîkãrã niîwã. Tiîtare i'tiá kɨ'ma apé kɨ'ma deko akôro pehâtikaro niîwɨ. Tohô weérã niî pe'tirã tií di'takãharã ɨpɨ́tɨ ɨhá boâkãrã niîwã.

²⁶ Tohô niîmikã, neê ni'kó Israel kurakõho wapê wi'iore wee tamú dutigɨ Õ'âkɨ̃hɨ Eliare o'ôo'tikɨ niîwĩ. Apé di'takõho Sarepta wamêtiro Sidṍ pɨ'to niigó pe'ere wee tamú dutigɨ o'ôo'kɨ niîwĩ.

²⁷ Apêye kẽ'ra Eliseu Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ niîka teropɨre a'té weeró nohota wa'âkaro niîwɨ. Israel di'tapɨre pãharã́ kamî boarã́ niîkãrã niîwã. Tohô niîmikã, Eliseu neê ni'kɨ́ tií di'takɨ̃hɨre yɨ'rɨótikɨ niîwĩ. Naamã Síria di'takɨ̃hɨ pe'ere yɨ'rɨókɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ Israel kurakãharãre wee tamútigɨ, Israel kurakãharã niîtirã pe'ere wee tamúkɨ niîwĩ, niîkɨ niîwĩ.

²⁸ Tií wi'ipɨ nerê'kãrã pãharã́ Jesu a'tîro niisére tɨ'órã, uâ yɨ'rɨa wa'âkãrã niîwã.

²⁹ Be'ró niî pe'tirã toó niirã́ wã'kâ nɨ'ka, Jesuré makâ sumútohopɨ kõ'â õ'okãrã niîwã. Naâ niirí makakɨ̃hɨ ɨ̃rɨgɨ́ dɨpo sãrípɨ kɨ̃ɨ̂re tuu kehé dihorãtirã mii mɨhákãrã niîwã.

³⁰ Naâ tohô weé sĩ'rimikã, Jesu naâ wa'tero wa'â, yɨ'rɨ́ wã'ka wa'âkɨ niîwĩ. Jesu wãtî sãháa no'o'kɨre kõ'â wĩro'ke niî'

³¹ Be'ró Jesu Cafarnaupɨ wa'âkɨ niîwĩ. Tii maká Galiléia di'tapɨ niîkaro niîwɨ. Toopɨ́ masaré naâ soo wɨári nɨmɨre bu'êkɨ niîwĩ.

³² Dutisére kɨogɨ́ weeró noho bu'ekã́ ĩ'yârã, tɨ'o mariá mɨhakãrã niîwã.

³³ Naâ nerêka wi'ipɨre ni'kɨ́ wãtî sãháa no'o'kɨ niîkɨ niîwĩ. A'tîro ɨpɨ́tɨ karíkũkɨ niîwĩ:

³⁴ —Jesu Nazarékɨ̃hɨ, ɨ̃sâre kari boótikã'ya. Ɨ̃sâre bu'îri da'rê bahuriógɨ a'tîgɨ weetí? Mɨ'ɨ̂re ĩ'yâ masi'. Õ'âkɨ̃hɨ o'ôo'kɨ yã'asé moogɨ́, ãyú butia'gɨ niî', niîkɨ niîwĩ.

³⁵ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu wãtî masɨpɨ́re niigɨ́re tu'tîgɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Di'ta mariáya. Ã'ripɨ́re niigɨ́ wiháaya, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, wãtî naâ ĩ'yóropɨ tuu kehé kũu, kɨ̃ɨ̂pɨre niî'kɨ wiháakɨ niîwĩ. Neê kɨ̃ɨ̂re mehêkã kamî da'rero mariró wiháakɨ niîwĩ.

³⁶ Tohô wa'asére ĩ'yârã, niî pe'tirã ɨkɨákãrã niîwã. Naâ basi a'mêri a'tîro uúkũkãrã niîwã: —Ã'rí dutisé kɨosé yẽ'e nohó niîmitito? Kɨ̃ɨ̂ tutuaró me'ra wãtiâre kõ'â wĩro masimi. Kɨ̃ɨ̂ naâre kõ'â wĩrokã, naâ wiháama, niîkãrã niîwã.

³⁷ Tohô weéro niî pe'tiro Galiléiapɨ Jesu yeékãhase se'sâa wa'âkaro niîwɨ. Jesu Simão Pedro maa yẽkóre yɨ'rɨó'ke kiti niî'

³⁸ Jesu naâ nerê wɨaropɨ niî'kɨ wiháa wa'âkɨ niîwĩ. Wiháaka be'ro Simão yaá wi'ipɨ wa'âkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ maa yẽkó ɨpɨ́tɨ uhá'ke do'âtiko niîwõ. Tohô weérã Jesuré “Yɨ'rɨóya”, niî sẽríkãrã niîwã.

³⁹ Jesu koô pɨ'to ehâ nɨ'ka mu'rí ĩ'ya, uhá'kere surû dutikɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, uhá'ke surû pe'tia wa'âkaro niîwɨ. Tohô weéka be'ro maatá koô wã'kâ nɨ'ka, naâre ba'asé etígo wa'âko niîwõ. Jesu pãharã́ masá do'âtirãre yɨ'rɨó'ke niî'

⁴⁰ Muhîpũ sãháari kura niî pe'tirã no'ó niisé do'âtise kɨorã́re Jesu tirópɨ miáakãrã niîwã. Jesu naâ do'âtirã nɨkɨre amûkã yãa peógɨ, niî pe'tirãre yɨ'rɨókɨ niîwĩ.

⁴¹ Naâ do'âtirã wa'teropɨre wãtiâ masapɨ́re sãháa'kãrã kẽ'rare kõ'â wĩrokɨ niîwĩ. Naâ wiháarã, a'tîro karíkũ wihaakãrã niîwã: —Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niî', niîkãrã niîwã. Wãtiâ Cristo Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ niîmi niisére masîkãrã niîwã. Tohô weégɨ Jesu naâre tu'tîgɨ, uúkũ dutitikɨ niîwĩ. Jesu Galiléia di'tapɨ kɨ̃ɨ yeé kitire werê kusia'ke niî'

⁴² Bo'rê ke'ari kura Jesu makâ sumútoho masá marirópɨ wa'âkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, masá kɨ̃ɨ̂re a'mâ, kɨ̃ɨ̂ niirópɨ siru tuú ehakãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re apé sia'pɨ wa'â dutitikãrã niîmiwã.

⁴³ Jesu naâre niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ apêye makaripɨ kẽ'rare ãyusé kiti, Õ'âkɨ̃hɨ a'ti nukúkãkãharãre wiôgɨ niîgɨsami niisére wereró ɨá'. Õ'âkɨ̃hɨ naâ yã'âro weé'kere bɨhâ weti dɨka yuúkã, kɨ̃ɨ yarã́ sãhakã́ weegɨ́sami. A'té niiátehereta yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re o'ôo'wĩ, niîkɨ niîwĩ.

⁴⁴ Tohô weégɨ Jesu naâ nerê wɨase wi'seri Galiléia di'ta niisé makaripɨre werê kusiakɨ niîwĩ.

5

¹ Ni'kâ nɨmɨ Jesu Genesaré wamêtiri ditara sumútohopɨ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ toopɨ́ niirí kura pãharã́ masá etâkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti weresére tɨ'ó sĩ'rirã, kɨ̃ɨ̂ tiro pãharã́ tuú wã'kakãrã niîwã.

² Ditâra sumútoho nukûporopɨ pɨáwɨ masá marisépawɨ pa'sakã́ ĩ'yâkɨ niîwĩ. Wa'î wẽherã́ ehâ'kãrã teepawɨ́re toopɨ́ po'ô, naa yeé wẽhêkɨhɨpagɨre koérã wa'ârã mahá nɨ'kakãrã niîwã.

³ Jesu teepawɨ́re ĩ'yâgɨ, Simão yawɨpɨ́ mɨhâ sãhakɨ niîwĩ. Simãore “Sõ'o kurépɨ waha wĩróya”, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro Jesu tiwɨpɨ́ ehâ nuha, masá sumútohopɨ nu'kurã́re bu'ê nɨ'kakɨ niîwĩ.

⁴ Naâre bu'êka be'ro Simãore a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Yukɨ̂sɨre dekô kurepɨ waha wiháya. Toopɨ́ mɨ'ɨ yaá wẽhêkɨhɨre doke yõóya, niîkɨ niîwĩ.

⁵ Simão kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Masaré bu'egɨ́, ɨ̃sâ pi'etí, yamî wẽhé bo'reamiapɨ. Neê wẽhetiásɨ. Mɨ'ɨ̂ dutîgɨta dutî toha'. Tohô weégɨ wẽhêkɨhɨre doke yõógɨti, niîkɨ niîwĩ.

⁶ Naâ tigɨré doke yõóka be'ro pãharã́ wa'î sãháa no'okãrã niîwã. Tohô weéro tigɨ́ wẽhêkɨhɨ tɨ̃'rɨ̂ro tiro weékaro niîwɨ.

⁷ Teeré ĩ'yârã, naâ me'rakãharã apêwɨ yukɨ̂sɨpɨ niirã́re wee tamú dutirã bɨâ pihikãrã niîwã. Naâ, naâ tiropɨ etâ, naâre wee tamúkãrã niîwã. Teepawɨ́ pɨáwɨpɨta wa'î me'ra kã'ró mirî diha boo kurekaro niîwɨ.

⁸ A'tîro wa'akã́ ĩ'yâgɨ, Simão Pedro Jesu tiró ehâ ke'a, kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ, yɨ'ɨ̂ yã'âro weesé bɨkɨ niî'. Tohô weégɨ mɨ'ɨ̂ ãyugɨ́, yã'asé moogɨ́ yɨ'ɨ̂ tiro niîtikã'ya, niîkɨ niîwĩ.

⁹ Wa'î pãharã́re ĩ'yâ maria tĩhagɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. Tohô niikã́ ãpêrã kɨ̃ɨ̂ me'ra niî'kãrã kẽ'ra meharóta ĩ'yâ mariakãrã niîwã.

¹⁰ Apêwɨpɨ niî'kãrã Zebedeu põ'ra Tiago, João Simão me'rakãharã naá kẽ'ra ĩ'yâ mariakãrã niîwã. Be'ró Jesu Simãore niîkɨ niîwĩ: —Uîtikã'ya. Ni'kakã́ me'ra mɨ'ɨ̂ wa'î wẽhégɨ weeró noho masaré yee kitíre werêgɨsa'. Werê, pãharã́ yɨ'ɨ̂re ẽho peókã weegɨ́sa', niîkɨ niîwĩ.

¹¹ Be'ró naâ yukɨ̂sɨpawɨre sumútohopɨ waha nɨhákãrã niîwã. Niî pe'tise naâ kɨomí'kere toopɨ́ta kũûkã', Jesu me'ra wa'â wa'âkãrã niîwã. Jesu kamî boagɨ́re yɨ'rɨó'ke niî'

¹² Jesu ni'kâ maka Galiléia di'tapɨ niirí kura ni'kɨ́ niî pe'tiro ɨpɨpɨ́ kamî boagɨ́ kɨ̃ɨ̂ tiro wa'âkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâgɨ, kɨ̃ɨ̂ pɨ'to di'tâpɨ paâ mu'ri ke'a, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Wiôgɨ, mɨ'ɨ̂ do'âtisere yɨ'rɨó masi'. Mɨ'ɨ̂ ɨaró noho weeyá yɨ'ɨ̂re, niîkɨ niîwĩ.

¹³ Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'rɨógɨ yãa peó, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'rɨógɨti. Kamî marigɨ́ tohayá, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ta, kɨ̃ɨ̂ kamî niîmi'ke yatî pe'tia wa'âkaro niîwɨ.

¹⁴ Tu'â eha nɨ'ko, Jesu kɨ̃ɨ̂re a'tîro niîkɨ niîwĩ: —A'teré ãpêrãre werêtikã'ya. A'tîro pe'e weeyá. Diakɨ̃hɨ́ta sacerdote tiropɨ mɨ'ɨ yeé kami yatî'kere ĩ'yógɨ wa'âya. Kɨ̃ɨ̂ mɨ'ɨ̂re ĩ'yâka be'ro mɨ'ɨ̂ kamî boasére “Pe'tiá wa'a'”, niîgɨsami. Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro Moisé Õ'âkɨ̃hɨre o'ô duti'kere o'ôya. Mɨ'ɨ̂ tohô weekã́, niî pe'tirã mɨ'ɨ̂ kamî yatî no'o'kere masîrãsama. Be'ró naâ me'ra niisétigɨsa' taha, niîkɨ niîwĩ.

¹⁵ Jesu yeékãhase pe'e siâpe me'ra nemoró masî no'okaro niîwɨ. Tohô weérã pãharã́ masá kɨ̃ɨ̂ uúkũsere tɨ'orã́tirã nerêkãrã niîwã. Tohô niikã́ naâ do'âtisere yɨ'rɨókã ɨárã, kɨ̃ɨ̂ tiro nerêkãrã niîwã.

¹⁶ Naâ tohô weemíkã, Jesu pe'e masá marisépɨ wa'âkɨ niîwĩ. Teepɨ́ kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ me'ra uúkũ mɨhakɨ niîwĩ. Jesu sihâ masitigɨre yɨ'rɨó'ke niî'

¹⁷ Ni'kâ nɨmɨ Jesu masaré bu'êgɨ weékɨ niîwĩ. Tiîtare masá wa'teropɨre ni'karérã fariseu masa, ãpêrã Moisé ohâ'kere bu'erã́ duhîkãrã niîwã. Ni'karérã Galiléia di'tapɨ niisé makarikãharã niîkãrã niîwã. Ãpêrã Judéia di'tapɨ niisé makarikãharã niîkãrã niîwã. Tohô niikã́ ãpêrã Jerusalẽ́kãharã niîkãrã niîwã. Naâ toó niirí kura Jesu do'âtirãre yɨ'rɨógɨ, Õ'âkɨ̃hɨ tutuasé me'ra yɨ'rɨókɨ niîwĩ.

¹⁸ Jesu masaré bu'erí kura ãpêrã masá ni'kɨ́ sihâ masitigɨre kɨ̃ɨ̂ kũyaró me'ra wɨâ ehakãrã niîwã. Naâ wi'ipɨ́ mii sãhá, Jesu tirópɨ kũû sĩ'rikãrã niîmiwã.

¹⁹ Tohô weé sĩ'rimirã, masá pãharã́ waro niî yuukã, neê wɨâ sãha masitikãrã niîwã. Tohô weérã wi'í dɨpo sãrípɨ mɨhâa, ni'kâ pee see weékãrã niîwã. Tii peépɨ kɨ̃ɨ̂ kũyaró me'ra kɨ̃ɨ̂re Jesu tirópɨ, masá wa'teropɨ du'u dihókãrã niîwã.

²⁰ Jesu naâ ẽho peókã ĩ'yâgɨ, do'âtigɨre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ yã'âro weé'kere akobohó no'o toha', niîkɨ niîwĩ.

²¹ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, Moisé ohâ'kere bu'erã́, fariseu masa a'tîro wãkûkãrã niîwã: “Ã'rí kɨ̃ɨ̂ tohô uúkũse me'ra Õ'âkɨ̃hɨre yã'âro uúkũgɨ weemí. Noá niîti kɨ̃ɨ̂ tohô weegɨ́? Kɨ̃ɨ̂ ‘Õ'âkɨ̃hɨ weeró noho tutuagɨ́ niî'’, niî wãkûsari? Marî weeró noho ɨpɨtígɨ masá yã'âro weé'kere akobohó masitisami. Õ'âkɨ̃hɨ ni'kɨtá yã'âro weé'kere akobohó masimi”, niîkãrã niîwã.

²² Jesu naâ wãkusére ĩ'yâ masigɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —De'ró weérã mɨsâ yɨ'ɨ̂re mehêkã wãkû ma'akã'ti?

²³ De'ró niisé pe'e diâsati butia'ti? “Mɨ'ɨ̂ yã'âro weé'kere akobohó no'o toha'” niikã́, ou “Wã'kâ nɨ'ka, sihâ wã'kaya” niisé pe'e diâsa weeti nee? “Mɨ'ɨ̂ yã'âro weé'kere akobohó no'o toha'” niikã́ ĩ'yâtimirã, ẽho peóya marí'. “Wã'kâ nɨ'ka, sihâ wã'kaya” niikã́ pe'e maa, kɨ̃ɨ̂ sihasére ĩ'yâ toharãpɨ “Diakɨ̃hɨ́ta niî'”, niî ẽho peó no'o', niîkɨ niîwĩ.

²⁴ Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ yɨ'ɨ̂ tutuasére ĩ'yógɨ, ã'rí sihâ masitigɨre yɨ'rɨógɨti. Teé me'ra mɨsâ yɨ'ɨ̂ masá yã'âro weé'kere akobohó masisere masîrãsa', niîkɨ niîwĩ. Tohô weégɨ sihâ masitigɨre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ pe'e maa a'tîro niîgɨti. Wã'kâ nɨ'kaya. Mɨ'ɨ̂ kũyaróre mii wɨá, mɨ'ɨ yaá wi'ipɨ toháagɨsa', niîkɨ niîwĩ.

²⁵ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ta, naâ niî pe'tirã ĩ'yóropɨ sihâ masiti'kɨ wã'kâ nɨ'kakɨ niîwĩ. Wã'kâ nɨ'ka, kɨ̃ɨ̂ kũyá'karore mii wɨá, Õ'âkɨ̃hɨ ãyú butia'mi niîgɨta, kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ toháa wa'âkɨ niîwĩ.

²⁶ Niî pe'tirã tohô wa'asére ĩ'yâ maria, “Õ'âkɨ̃hɨ tutuagɨ́, ãyú butia'gɨ niîmi”, ni'kakã́ maa marî neê ĩ'yâ wɨaya marisére ĩ'yaásɨ, niîkãrã niîwã. Jesu Leviré pihî'ke niî'

²⁷ Jesu sihâ masitigɨre yɨ'rɨóka be'ro wi'ipɨ́ niî'kɨ wiháakɨ niîwĩ. Wiháa, ni'kɨ́ romano masa wiôgɨre niyéru wapa seé basagɨre ĩ'yâ bokakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Levi wamêtikɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ da'ra wɨáropɨ duhîkɨ niîwĩ. Jesu kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâgɨ, “Te'á yɨ'ɨ̂ me'ra a'tiá”, niîkɨ niîwĩ.

²⁸ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Levi wã'kâ nɨ'ka, niî pe'tise kɨ̃ɨ̂ da'rá'kere du'u kũú peo, Jesu me'ra wa'âkɨ niîwĩ.

²⁹ Be'ró Levi kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ Jesuré pahirí bosê nɨmɨ wee peókɨ niîwĩ. Levi me'rakãharã pãharã́ wapa seérã niîkãrã niîwã. Tohô niikã́ ãpêrã kẽ'ra pãharã́ masá naâ me'ra ba'ârã niî nemokãrã niîwã.

³⁰ Naâ tohô weekã́, fariseu masa, Moisé ohâ'kere bu'erã́ naâre ĩ'yâ nu'ku ko'tekãrã niîwã. Tohô weérã Jesu bu'erã́re uukahákãrã niîwã. A'tîro niîkãrã niîwã: —De'ró weérã mɨsâ niyéru wapa seérã me'ra, yã'âro weerã́ me'ra sĩ'rí, ba'âti? niîkãrã niîwã.

³¹ Jesu naâ tohô niisére tɨ'ógɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Do'âtise moorã́ dutúrure a'mâtisama. Do'âtirã pũrikã a'mâsama.

³² “Ãyurã́ niî'” niirã́re a'mâgɨ meheta a'tîwɨ. Ãpêrã “Ɨ̃sâ yã'arã́ niî'” niirã́ pe'ere a'mâgɨ a'tîwɨ. Naâ yã'âro weé'kere bɨhâ weti dɨka yuú dutigɨ a'tîwɨ, niîkɨ niîwĩ. “Mɨ'ɨ̂ bu'erã́ de'ró weérã be'tí weeti?” Jesuré niî'ke niî'

³³ Be'ró Jesuré sẽrí yã'a nemokãrã niîwã: —João masaré wamê yeegɨ bu'esére siru tuúrã, tohô niikã́ ɨ̃sâ fariseu masa bu'esére siru tuúrã Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peórã be'tí sẽrisamá. De'ró weérã mɨ'ɨ̂ bu'erã́ pe'e be'titímirã, sĩ'rí ba'âti? niîkãrã niîwã.

³⁴ Jesu naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —De'ró weeákɨhɨ amûkã dɨ'tegɨ́ naâ me'ra niîgɨ, kɨ̃ɨ̂ pihîo'kãrãre bɨhâ weti, be'ti dutí boosari?

³⁵ Be'ró kɨ̃ɨ̂re ãpêrã apé sia'pɨ miáaka be'ro pũrikãre bɨhâ weti, be'tirã́sama. Jesu, yɨ'ɨ̂ naâ me'ra niî' yuhûpɨ; yɨ'ɨ̂ naâ me'ra niîtikã pũrikãre, be'tirã́sama niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ.

³⁶ Kití weeró noho niisé me'ra naâre werê nemokɨ niîwĩ: —Neê ni'kɨ́ ma'maró su'tîrore tɨ̃'rê, meharó su'tîropɨ serê õ'otisami. Tohô weégɨ ma'maró su'tîrore bahuriógɨ weesamí. Tohô niikã́ ma'maró su'tîrore mehá su'tîropɨ serê õ'okã, yã'âro bahú'.

³⁷ Tohôta wa'ása' ma'má vinho meha ahúri wa'îkɨ̃rã kaseri me'ra weé'ke ahuripɨ pose yeékã. Tohô weekã́ maa, vinho pa'mɨ́ yɨ'rɨ, tee ahúrire tɨ̃'rêkã'sa'. Tohô wa'akã́, vinho piôste pe'tia wa'ása'. Tohô weéro vinho kõ'â wa'a, tee ahúri kẽ'ra kõ'â wa'ása'.

³⁸ Tohô weéro ma'má vinhore ma'ma ahúripɨ pose yeéro ɨá'.

³⁹ Neê ni'kɨ́ vinho meharé sĩ'ri poó'kɨ ma'maré sĩ'rí sĩ'ritisami. Kɨ̃ɨ̂ a'tîro niîsami: “Yɨ'ɨ̂ sĩ'rí mɨ'ta'ke mehá pe'e, nemoró ãyuápɨ”, niîsami. Mɨsâ too dɨpóropɨ weeséti'kere mɨsâ wee poó'kere ma'má yɨ'ɨ̂ bu'esé pe'ere dɨka yuú sĩ'ri wee' niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ.

6

¹ Ni'kâ nɨmɨ Judeu masa naâ soo wɨári nɨmɨ niikã́, Jesu trigo wesepɨ yɨ'rɨákã, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ trigore wehê tɨ̃'re, sã'ke weé, tee peérire ba'âkãrã niîwã.

² Fariseu masa naâ tohô weekã́ ĩ'yârã, naâre sẽrí yã'akãrã niîwã: —De'ró weérã marî soo wɨári nɨmɨre da'ra dutítimikã, mɨsâ tohô weetí? niîkãrã niîwã.

³ Jesu naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mɨsâ dɨporókɨ̃hɨ wiôgɨ Davi kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã me'ra ɨhá boârã naâ weé'kere bu'êpã.

⁴ Naâ a'tîro weékãrã niîwã. Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ sãháa, pãú “Õ'âkɨ̃hɨ yee niî'” niî'kere, naâre ba'â dutiti'kere ba'âkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã kẽ'rare dɨka waákɨ niîwĩ. Sacerdotea di'akɨ̃re tee pãú ba'â duti no'okaro niîmiwɨ. Yɨ'ɨ̂ bu'erã́ teeré ba'ârã, yɨ'rɨ́ nɨ'karã meheta weemá niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ.

⁵ Naâre niî nemokɨ niîwĩ Jesu: —Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ soo wɨári nɨmɨ dutisé nemoró dutî masi', niîkɨ niîwĩ. Jesu amûkã bɨ'â wia'kɨre yɨ'rɨó'ke niî'

⁶ Jesu ape nɨmɨ́ naâ soo wɨári nɨmɨ niikã́, Judeu masa nererí wi'ipɨ sãháa, naâre bu'êkɨ niîwĩ. Toopɨ́ ni'kɨ́ amûkã diakɨ̃hɨ́kãha amukã bɨ'â wia'kɨ niîkɨ niîwĩ.

⁷ Moisé dutî'kere bu'erã́, tohô niikã́ fariseu masa Jesuré ĩ'yâ ko'tekãrã niîwã. Naâ, marî soo wɨári nɨmɨre kɨ̃ɨ̂ yɨ'rɨógɨsari? niîrã, tohô weékãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'rɨókã, werê sãata basiórosa' niîrã, tohô ĩ'yâkãrã niîwã.

⁸ Jesu naâ wãkusére ĩ'yâ masigɨ, amûkã bɨ'â wia'kɨre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Wã'kâ nɨ'ka, wihátia masa dekópɨ, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, amûkã bɨ'â wia'kɨ wã'kâ nɨ'ka, wihátikɨ niîwĩ.

⁹ Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, Jesu fariseu masa mehêkã wãkurã́re a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ mɨsâre apêye noho sẽrí yã'agɨti. Marî soo wɨári nɨmɨ niikã́ ãyusére weeró ɨatí ou yã'asé pe'ere weeró ɨatí? Yɨ'rɨósere ɨatí ou wẽhé kõ'ase pe'ere ɨatí? niîkɨ niîwĩ.

¹⁰ Be'ró Jesu niî pe'tirã toó niirã́re ĩ'yâ toha, amûkã bɨ'â wia'kɨre niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ yaá amûkãre sĩôya. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, sĩôkɨ niîwĩ. Maatá yɨ'rɨó no'oka amûkã tohákaro niîwɨ.

¹¹ Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ ĩ'yârã, fariseu masa, Moisé ohâ'kere bu'erã́ uâ yɨ'rɨa wa'âkãrã niîwã. Tohô weérã “Marî de'ró weerã́sari ã'riré?” niî a'mêri sẽrí yã'akãrã niîwã. Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ dozere besé'ke niî'

¹² Jesu tee nɨmɨ́rire ɨ̃rɨgɨ́pɨ kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ me'ra uúkũgɨ wa'âkɨ niîwĩ. Toopɨ́re tii yamíre kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ me'ra uúkũ bo'reakɨ niîwĩ.

¹³ Bo'rê ke'aka be'ro kɨ̃ɨ̂ bu'esére siru tuúrã pãharã́re pihîokɨ niîwĩ. Pihîo, naâ wa'tero niirã́ dozere besékɨ niîwĩ. Naâre “Yee kitíre werê kusiarã yɨ'ɨ̂ bese kũú'kãrã niîrãsa'”, niîkɨ niîwĩ.

¹⁴ A'tikérã niîkãrã niîwã: Simão, be'ró Jesu kɨ̃ɨ̂re Pedro pisûkɨ niîwĩ. Ãpí kɨ̃ɨ̂ akabihí André niîkɨ niîwĩ. Tohô niikã́ Tiago, João, Filipe, Bartolomeu niîkãrã niîwã.

¹⁵ Ãpêrã Mateu, Tomé, Tiago Alfeu makɨ, ãpí Simão wamêtigɨ zelote kurakɨ̃hɨ niîkãrã niîwã.

¹⁶ ãpí Juda Tiago akabihí niîkɨ niîwĩ. Tohô niikã́ Juda Iscariote, be'ropɨ́ Jesuré kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ tu'tirãpɨre o'oákɨhɨ kẽ'ra niîkɨ niîwĩ. Jesu pãharã́ masaré bu'ê'ke niî'

¹⁷ Jesu ɨ̃rɨgɨ́pɨ niî'kɨ kɨ̃ɨ̂ bese kũú'kãrã me'ra tigɨ́ dɨ'pôkãpɨ diháakɨ niîwĩ. Toopɨ́ dihágɨ, ni'kâ paa ãyurí paapɨ tohâ ke'akɨ niîwĩ. Toopɨ́ pãharã́ kɨ̃ɨ̂ bu'esére siru tuúrã niîkãrã niîwã. Ãpêrã masá pãharã́ Judéia di'takãharã, Jerusalẽ́kãharã, pahirí maa sumútoho niisé makari Sidṍ, Tirokãharã niîkãrã niîwã. Naâ niî pe'tirã Jesu bu'esére tɨ'órã wa'âkãrã niîwã. Tohô niikã́ naa yeé do'âtisere yɨ'rɨó dutirã wa'âkãrã niîwã.

¹⁸ Ãpêrã wãtiâ sãháa no'o'kãrã kẽ'ra wa'âkãrã niîwã. Jesu naá kẽ'rare yɨ'rɨókɨ niîwĩ.

¹⁹ Kɨ̃ɨ̂ tutuaró me'ra niî pe'tirã do'âtirãre yɨ'rɨókɨ niîwĩ. Tohô weérã niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂re yẽ'ê yã'a sĩ'rikãrã niîwã. E'katíse kiti, e'katíya marisé kiti niî'

²⁰ Jesu ɨ̃rɨgɨ́pɨ diháaka be'ro kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re ĩ'yâ, niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ pahasé kɨorã Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niirópɨ wa'ârãsa'. Tohô weérã e'katíya.

²¹ No'ó ni'kâroakãre ɨhá boarã́ noho e'katíya. Be'ropɨ́re yapîrãsa'. No'ó ni'kâroakãre utirã́ noho be'ropɨ́re buhirã́sa'. Tohô weérã e'katíya.

²² Mɨsâ yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨre ẽho peókã, masá a'tîro weerã́sama. Mɨsâre ĩ'yâ tu'tirãsama. Naâ me'ra niîmi'kãrãre kõ'â wĩro mɨharãsama. Mɨsâre buhíkã', yabîrãsama. Mɨsâre “Yã'arã́ niîma”, niîrãsama. Naâ tohô weekã́, e'katíya.

²³ Mɨsâ ɨ'mɨ̂sepɨ pahî butia'ro e'katíse bokarã́sa'. Tohô weérã naâ tohô weerí kurare ɨpɨ́tɨ e'katí yɨ'rɨ nɨ'kaya. Dɨporókãharãpɨ mɨsâ yẽkɨ sɨmɨá kẽ'ra Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tarãre tohôta weékãrã niîwã.

²⁴ Mɨsâ pehé kɨorã́ pe'e a'ti nukúkãkãhase di'akɨ̃re wãkû nɨrɨrã noho, e'katí toha'. Tohô weéro mɨsâre yã'â niîrosa'.

²⁵ Mɨsâ ni'kâroakã ba'â yapirã́ noho e'katí toha'. Tohô weéro mɨsâre yã'â niî'. Be'ropɨ́re ɨhá boârãsa'. Mɨsâ ni'kâroakãre e'katí buhirã́ nohore yã'â niî'. Be'ropɨ́re bɨhâ weti, utîrãsa'.

²⁶ A'ti ɨmɨ́kohokãharã naâ ãyuró uúkũ no'orãre yã'âro wa'ârosa'. Dɨporópɨ “Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti wererã́ niî'” niî soorãre mɨsâ yẽkɨ sɨmɨá meharóta ãyuró naâre uúkũkãrã niîwã. Marîre ĩ'yâ tu'tirãre ma'i dutíse niî'

²⁷ No'ó yeekãhásere tɨ'ó sĩ'rirã nohore a'tîro niîgɨti. Mɨsâre ĩ'yâ tu'tirãre ma'iyá. Mɨsâre yã'âro weerã́re ãyuró weeyá.

²⁸ Mɨsâre yã'âro uúkũrãre “Naâre ãyuró wa'aáto”, niîya. Mɨsâre yã'âro tu'tî, buhíkã'rãre naa yeé niiátehere sẽri basáya.

²⁹ Ni'kɨ́ mɨ'ɨ̂re ni'kâ pã're diâpoapɨ paakã́, apé pã're pe'ere mahâmi nɨ'ka, paâ dutiya taha. No'ó ni'kɨ́ mɨ'ɨ yaró su'tîro bu'ikãharore e'makã́, mɨ'ɨ yaá camisa kẽ'rare tuu weé o'oya.

³⁰ Niî pe'tirã mɨsâre sẽrirã́re o'ôya. No'ó mɨsa yeére miáakã, “Wiaápa”, niîtikã'ya.

³¹ Mɨsâre ãpêrã ãyuró weekã́ ɨása'. Mɨsá kẽ'ra tohôta naâre ãyuró weé me'rikã'ya.

³² Mɨsâ ma'irã́ di'akɨ̃re ma'ikã́, ãpêrã pe'ere ma'itíkã, Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâ tohô weesére ãyuró ĩ'yâtisami. Yã'arã́ kẽ'ra naâ me'rakãharã di'akɨ̃re ma'isamá.

³³ Mɨsâre ãyuró weerã́ di'akɨ̃re ãyuró weekã́, Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâ tohô weesére ãyuró ĩ'yâtisami. Yã'arã́ kẽ'ra meharóta naâre ãyuró weerã́ di'akɨ̃re ãyuró weesamá.

³⁴ Mɨsâ ãpêrãre apêye noho wasórã, “Naâ wiarã́sama” niirã́ di'akɨ̃re o'okã́, wapa marísa'. Yã'arã́ kẽ'ra meharóta ãpêrã yã'arã́re naâ wiarã́sama niîrã, wasosamá.

³⁵ Mɨsâ yɨ'ɨ̂re ẽho peórã pe'e mɨsâre ĩ'yâ tu'tirãre ma'iyá. Naâre ãyuró weeyá. Naâ apêye noho wasokã́, wasosé wapa “Apêye noho dɨka yuúrãsama” niiró mariró naâre wasoyá. Tohô weekã́, Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre pehé ãyusé o'ôgɨsami. Kɨ̃ɨ̂ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ põ'ra niîrãsa'. Kɨ̃ɨ̂ marikã keoró weetírãre, tohô niikã́ yã'âro weerã́re pahá yã'agɨ, ãyuró weesamí.

³⁶ Tohô weérã marî pakɨ pahá yã'aro nohota mɨsá kẽ'ra niî pe'tirãre pahá yã'aya. Ãpêrãre “Mɨsâ yã'arã́ niî'” niîtikã'ya niisé niî'

³⁷ Mɨsâ ãpêrãre “Naâ yã'arã́ niîma”, niî ĩ'yâ besetikã'ya. Tohô weekã́, Õ'âkɨ̃hɨ kẽ'ra mɨsâre besesomé. Tohô niikã́ ãpêrãre “Yã'â butia', bu'îri da'reró ɨá'”, niîtikã'ya. Tohô weekã́, Õ'âkɨ̃hɨ kẽ'ra mɨsâre tohô niîsome. Ãpêrãre akobohóya. Õ'âkɨ̃hɨ kẽ'ra meharóta mɨsâre akobohógɨsami.

³⁸ Ãpêrã apêye noho moorã́re o'ôya. Tohô weekã́, Õ'âkɨ̃hɨ kẽ'ra mɨsâre o'ôgɨsami. Mɨsâre ni'kâ ahuro yãá di'oka ahuro, ãyuró mu'mû yɨ'rɨri ahuro weeró noho o'ôgɨsami. Mɨsâ ãpêrãre o'ô'karo nohota Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre o'ôgɨsami, niîkɨ niîwĩ Jesu.

³⁹ Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re a'te kití weeró noho niisé me'ra werêkɨ niîwĩ: —Ni'kɨ́ ĩ'yâtigɨ ãpí ĩ'yâtigɨre tɨ̃á wã'ka masitisami. Tohô weérã naâ pɨárãpɨta no'ó niirí kopepɨ bɨrɨ̂ sãha boosama.

⁴⁰ Ni'kɨ́ bu'egɨ́ kɨ̃ɨ̂re bu'egɨ́ nemoró masî yɨ'rɨ nɨ'katisami. Kɨ̃ɨ̂ bu'ê tu'a ehaka be'ropɨ kɨ̃ɨ́ kẽ'ra kɨ̃ɨ̂re bu'egɨ́ weeró noho niîgɨsami.

⁴¹ Mɨsâ basi yã'arã́ niîmirã, de'ró weérã mɨsâ akawerégɨre “Yã'agɨ́ niîmi”, niîti? Ãpêrãre “Mɨsâ yã'arã́ niî'” niiátoho dɨporo mari yeé pe'ere ĩ'yâ mɨ'taro ɨá'.

⁴² Mɨsâ a'té weeró noho niî boosa'. Mɨsâ akawerégɨre “Mɨ'ɨ yaá kapeapɨ kã'a marároakã niî'”, niî boosa'. Mɨsa yaá kapeapɨ pahirí pĩhire ĩ'yâtimirã, mɨsâ akawerégɨre “Kapêapɨ niiseákãre mií kõ'arãti”, niî masitisa'. Mɨsâ tohô weérã, wee soórã niî'. Mɨsa yeé kaperipɨ niisé pe'ere mií kõ'a mɨ'taya. Tohô weéka be'ropɨ mɨsâ akawerégɨ kã'a marároakã kapêripɨ niisé pe'ere mií kõ'a masirãsa', niî werêkɨ niîwĩ Jesu. Yukɨ̂gɨre tigɨ dɨká me'ra ĩ'yâ masi no'osa' niisé niî'

⁴³ Jesu a'tîro werê nemokɨ niîwĩ: —Neê ni'kâgɨ yukɨ̂gɨ ãyusé dɨkâtikɨhɨ yã'asé dɨkâtitisa'. Yã'asé dɨkâtikɨhɨ kẽ'ra ãyusé dɨkâtitisa'.

⁴⁴ Niî pe'tise yukɨpagɨ́ tee dɨká me'ra ĩ'yâ masi no'osa'. Potâgɨ neê figueira wamêtise dɨkâtitisa'. Potâ kɨosé kẽ'ra neê ɨ'sê dɨkâtitisa'.

⁴⁵ Masɨ́ ãyugɨ́ ãyusé wãkusé kɨo yuúgɨ, ãyuró uúkũsami. Ãpí yã'agɨ́ pe'e kɨ̃ɨ̂ wãkusé yã'asé niî yuukã, yã'âro uúkũsami. Marîre yã'asé niî yɨ'rɨro, yã'aséta marî uúkũse wiháa'. Ãyusé niikã́, ãyusé wiháa'. Mehêkã di'akɨ̃ wi'sêri yeê nɨ'kasere weresé niî'

⁴⁶ De'ró weérã yɨ'ɨ̂re “Ɨ̃sâ wiôgɨ” niîmirã, yɨ'ɨ̂ dutisé pe'ere weé weeti?

⁴⁷ No'ó yɨ'ɨ̂ tiropɨ a'tî, yɨ'ɨ̂ uúkũsere tɨ'ó, be'ró yɨ'ɨ̂ dutîro noho keoró weegɨ́ a'tîro weeró noho niîmi.

⁴⁸ Ni'kɨ́ wi'í weegɨ́tigɨ, di'tâpɨ se'ê sãha, ɨ̃tâgare bokasamí. Be'ró tigá bu'ipɨ yeê nɨ'ka mɨhasami. Be'ró diâ po'ê yahakã, tií wi'ipɨ akó a'mâ põo tẽokã, a'mé yã'atisa'. Tií wi'i ɨ̃tâgapɨ yeê nɨ'kaka wi'i niî yuuro, tohô wa'ása'.

⁴⁹ Ãpí yɨ'ɨ̂ bu'esére tɨ'omígɨ, teeré keoró weetígɨ, a'tîro weeró noho niîmi. Wi'í weegɨ́tigɨ, neê ɨ̃'kɨáropɨ yeê nɨ'ka mɨhatiro mariró weesamí. Be'ró diâ po'ê yahakã, tií wi'ire akó a'mâ põo tẽo, a'mâ pĩ'a bɨrokã'sa'. Tií wi'i neê kã'ró dɨ'sá nɨ'katisa', niîkɨ niîwĩ Jesu.

7

¹ Jesu ɨ̃rɨgɨ́pɨ masaré bu'êka be'ro Cafarnaupɨ pi'ákɨ niîwĩ.

² Toopɨ́ ni'kɨ́ surára wiôgɨ romano masɨ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'tegɨ kɨ̃ɨ̂ ma'í yɨ'rɨ nɨ'kagɨ ɨpɨ́tɨ do'âtigɨ wẽrisé pɨ'topɨ niîkɨ niîwĩ.

³ Surára wiôgɨ Jesu yeé kitire tɨ'ógɨ, ni'karérã Judeu masa bɨkɨrã́re kɨ̃ɨ̂ tiropɨ o'ôo'kɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'tegɨre yɨ'rɨógɨ a'tî dutigɨ tohô weékɨ niîwĩ.

⁴ Naâ Jesu tirópɨ etârã, tutuaró me'ra kɨ̃ɨ̂re wee tamúse sẽríkãrã niîwã. A'tîro niîkãrã niîwã: —Ã'rí surára wiôgɨre wee tamúro ɨá'.

⁵ Kɨ̃ɨ̂ a'tí di'takãharã Judeu masare ãyuró ma'imí. Kɨ̃ɨ́ta kɨ̃ɨ yeé niyéru me'ra ɨ̃sâ nerê wɨari wi'ire yeê dutiwĩ. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂re wee tamúro ɨá', niîkãrã niîwã.

⁶ Teeré tɨ'ógɨ, Jesu naâ me'ra wa'âkɨ niîwĩ. Wi'ipɨ́ ehaátoho dɨporoakã surára wiôgɨ ãpêrã kɨ̃ɨ̂ me'rakãharãre Jesuré werê dutigɨ o'ôo'kɨ niîwĩ taha. A'tîro niî dutikɨ niîwĩ: —Wiôgɨ, mɨ'ɨ̂re kari boó sĩ'ritiami. Kɨ̃ɨ̂ “Yɨ'ɨ̂ mehô niigɨ́ niísa'”, niiámi. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ “Yaá wi'ipɨ sãhátikã wee masítisa'”, niiámi.

⁷ Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ basi kẽ'ra mɨ'ɨ̂re a'mâgɨ a'tîtiami. A'tîro pe'e niiámi. “Mɨ'ɨ̂ wa'âtimigɨ, mɨ'ɨ̂ dutîose me'ra kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'tegɨ yɨ'rɨgɨ́sami”, niiámi.

⁸ Kɨ̃ɨ̂ “Ãpêrã surára dutiró dokapɨ niî'”, niiámi. “Yɨ'ɨ́ kẽ'ra ãpêrã surárare dutî turia'. Yɨ'ɨ̂ ni'kɨré o'ôo'kã, kɨ̃ɨ̂ wa'âmi. Ãpiré yɨ'ɨ̂ ‘A'tiá’ niikã́, a'tîmi”, niiámi. Kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'tegɨre “ ‘A'tîro weeyá’ niikã́, weemí”, niiámi, niîkãrã niîwã Jesuré.

⁹ Jesu kɨ̃ɨ̂ tohô niî'kere tɨ'ógɨ, tɨ'o mariá wa'âkɨ niîwĩ. Be'ró mahâmi ĩ'ya, kɨ̃ɨ̂re siru tuúrãre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Ã'rí surára wiôgɨ Israel kurakɨ̃hɨ meheta yɨ'ɨ̂re ãyuró ẽho peómi. Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre niîgɨti. Neê ni'kɨ́ Israel kurakãharã wa'teropɨre ã'rí weeró noho ẽho peóse kɨogɨ́re ĩ'yâtikãti, niîkɨ niîwĩ.

¹⁰ Be'ró surára wiôgɨ kɨ̃ɨ̂ o'ôo'kãrã wi'ipɨ́ dahâ tohaakãrã niîwã. Naâ tohatárã, surárare da'rá ko'tegɨre yɨ'rɨ́'kɨpɨre ĩ'yâkãrã niîwã. Jesu wapê wi'io makɨre masó'ke niî'

¹¹ Jesu surára wiôgɨre da'rá ko'tegɨre yɨ'rɨóka be'ro Naĩ́ wamêtiri makapɨ wa'âkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ bu'erã́, tohô niikã́ ãpêrã pãharã́ masá kɨ̃ɨ̂ me'ra wa'âkãrã niîwã.

¹² Tii maká pɨ'to kɨ̃ɨ̂ eharí kura ni'kâ puti masâ putire yaárã wa'ârã wɨâ wã'kakãrã niîwã. Wẽrî'kɨ, wapê wi'io makɨ ni'kɨ́ niigɨ́ niîkɨ niîwĩ. Pãharã́ tii makákãharã koôre ba'pâtikãrã niîwã.

¹³ Koôre ĩ'yâgɨ, Jesu pũûro pahá yã'akɨ niîwĩ. A'tîro niîkɨ niîwĩ: —Utîtigota, niîkɨ niîwĩ.

¹⁴ Jesu kɨ̃ɨ̂re masógɨ, tii akárore yãa peókɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, tii akárore wɨâ wã'karã tohâ nɨ'kakãrã niîwã. Wẽrî'kɨre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂re dutî'. Wã'kâ nuhaya, niîkɨ niîwĩ.

¹⁵ Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro wẽrî'kɨ wã'kâ nuha, uúkũ nɨ'kakɨ niîwĩ. Masó toha, Jesu kɨ̃ɨ̂ pakoré wiákɨ niîwĩ.

¹⁶ Teeré ĩ'yârã, niî pe'tirã masá ɨkɨákãrã niîwã. Tohô weérã Õ'âkɨ̃hɨre e'katí peorã, a'tîro niîkãrã niîwã: —Ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ tutuâ yɨ'rɨgɨ marî wa'teropɨre bahuámi, niîkãrã niîwã. Apêye kẽ'rare niî nemokãrã niîwã: —Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ yarã́re wee tamúgɨ a'tîgɨ weeápĩ, niîkãrã niîwã.

¹⁷ Niî pe'tiro Judéia di'tapɨre, toó sumútohopɨre kɨ̃ɨ̂re masó'ke se'sâa wa'âkaro niîwɨ. João masaré wamê yeegɨ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re Jesu tirópɨ o'ôo'ke niî'

¹⁸ João masaré wamê yeegɨ bu'îri da'rerí wi'ipɨ niîkɨ niîwĩ. Tiîtare kɨ̃ɨ̂ bu'esére siru tuúrã Jesu yeé kitire kɨ̃ɨ̂re werêkãrã niîwã. Teeré tɨ'ógɨ, pɨárã kɨ̃ɨ̂ bu'esére siru tuúrãre pihîokɨ niîwĩ.

¹⁹ A'tîro niîkɨ niîwĩ: —Jesu tirópɨ wa'âya. “Mɨ'ɨ́ta niîti ‘Masaré yɨ'rɨoákɨhɨ a'tîgɨsami’ niî no'o'kɨ ou ãpipɨ́re yuû kuerãsari yuhûpɨ?” niî sẽrí yã'aya, niîkɨ niîwĩ.

²⁰ Be'ró naâ Jesu tirópɨ ehâ, kɨ̃ɨ̂re niîkãrã niîwã: —João masaré wamê yeegɨ mɨ'ɨ̂re ɨ̃sâre a'tîro sẽrí yã'a dutiami. “Diakɨ̃hɨ́ta mɨ'ɨ̂ ‘Masaré yɨ'rɨoákɨhɨ a'tîgɨsami’ niî'kɨta niîti? ou ãpipɨ́re yuû kuerãsari yuhûpɨ?” niiámi, niîkãrã niîwã.

²¹ Naâ eharí kurare Jesu pãharã́ do'âtirãre yɨ'rɨógɨ weékɨ niîwĩ. Tohô niikã́ kamî boarã́re, wãtiâ sãháa no'o'kãrãre kõ'â wĩrogɨ, naâre kapêri bahú no'otirãre yɨ'rɨógɨ weékɨ niîwĩ.

²² Jesu, João o'ôo'kãrã sẽrí yã'akã, a'tîro yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mɨsâ yɨ'ɨ̂ weekã́ ĩ'yasére, mɨsâ tɨ'osére Joãore werêrã wa'âya. “Kapêri ĩ'yâtimi'kãrã ni'kâroakãre ĩ'yâma. Sihâ masitimi'kãrã sihâma. Kamî boarã́ yatî pe'tia no'oma. O'mê peeri tɨ'otí'kãrã kẽ'ra tɨ'omá. Wẽrî'kãrã masamá. Pahasé kɨorã masaré yɨ'rɨóse kiti, ãyusé kitire tɨ'omá.

²³ Yɨ'ɨ̂re ẽho peó du'utigɨ noho e'katígɨsami” niiámi, niî werêrã wa'âya Joãore, niîkɨ niîwĩ Jesu.

²⁴ João o'ôo'kãrã wa'âka be'ro Jesu João yeekãhásere masaré werêkɨ niîwĩ. A'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ masá marirópɨ Joãore ĩ'yârã wa'âpã. Toopɨ́ wa'ârã, uigɨ́ noho, wãkû tutuatigɨ nohore ĩ'yârã wa'âtipã. Kɨ̃ɨ̂ tutuâtigɨ taâ buti wĩ'ró wẽe kɨáro weeró noho niîtimi.

²⁵ Tohô niikã́ ãyusé su'tí sãyagɨ́re ĩ'yârã wa'âtipã. Su'tí ãyusé sãyarã́ noho, ma'mâ su'a niisétirã noho wiôrã yeé wi'seripɨ niîsama.

²⁶ Too pũríkãre mɨsâ toopɨ́ kɨ̃ɨ̂re ĩ'yârã wa'ârã, ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨre ĩ'yârã wa'ârã weepã́. Mɨsâre niîgɨti. João ãpêrã Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã nemoró niî yɨ'rɨ nɨ'kami.

²⁷ Õ'âkɨ̃hɨ Joãore o'ôo' yuuatehere kɨ̃ɨ yeé kiti ohâka pũripɨ a'tîro ohâ no'okaro niîwɨ:

“Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ yeé kitire werê yuuakɨhɨre mɨ'ɨ̂ dɨporo o'ôo'gɨti. Kɨ̃ɨ̂ mɨ'ɨ̂ wa'aátihi ma'are apo yuúgɨsami. Ma'â kẽ'râ yuu mɨ'tagɨ weeró noho mɨ'ɨ̂ wa'aátoho dɨporo masá wãkusére bɨhâ weti dɨka yuú dutigɨsami”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ, niî ohâ no'okaro niîwɨ.

²⁸ Mɨsâre werêgɨti. Niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã wa'teropɨre neê ni'kɨ́ João masaré wamê yeegɨ yɨ'rɨóro niigɨ́ maríkɨ niîwĩ. Tohô niîmikã, niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niirópɨ niirã́ João yɨ'rɨóro niîma. Mehô niigɨ́pɨta kɨ̃ɨ̂ yɨ'rɨóro niîmi, niîkɨ niîwĩ Jesu.

²⁹ Kɨ̃ɨ̂ tohô niisére tɨ'órã, niî pe'tirã masá, tohô niikã́ niyéru wapa seérã João kɨ̃ɨ̂ wamê yee no'o'kãrã a'tîro niîkãrã niîwã: —Õ'âkɨ̃hɨ keoró weemí, niîkãrã niîwã.

³⁰ Fariseu masa, tohô niikã́ Moisé ohâ'kere bu'erã́ pe'e João wamê yee no'oya marí'kãrã niî tĩharã, Õ'âkɨ̃hɨ naâre weé sĩ'risere ɨatíkãrã niîwã.

³¹ Tohô weégɨ Jesu naâre niîkɨ niîwĩ: —Masá a'tóka terokãharã, yee kitíre tɨ'ó sĩ'ritirã ã'rá weeró noho weesétima.

³² Wi'marã́ makâ dekopɨ apê duhirã, naâ me'rakãharãre pihîrã karíkũrã weeró noho niîma. A'tîro karíkũsama: “Ɨ̃sâ wẽôwɨ putimíkã, basârã wiháatiapɨ. Ɨ̃sâ bɨhâ weose basakã́ kẽ'rare, utîtiapɨ.” Naâ weeró noho a'tóka tero niirã́ no'ó ãyuró, yã'âro weekã́, meharóta tɨ'sâtima.

³³ João masaré wamê yeegɨ be'tí, vinho sĩ'ritísami. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, mɨsâ “Wãtî kɨomí”, niísa'.

³⁴ Be'ró yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ kẽ'rare ba'â, yɨ'ɨ̂ vinho sĩ'rikã́, meharóta yã'âro uúkũ'. “Ba'â wãrigɨ, sĩ'ri wãrígɨ niîmi”, niî'. “Niyéru wapa seérã me'rakɨ̃hɨ, tohô niikã́ yã'arã́ me'rakɨ̃hɨ niîmi”, niî'. Neê ni'kɨré ẽho peó wee'.

³⁵ Tohô ẽho peótimirã, yɨ'ɨ̂ weé'kere ĩ'yârã, Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re masisé o'osére masî no'o', niîkɨ niîwĩ Jesu. Jesu fariseu masɨ Simão wamêtigɨ yaá wi'ipɨ niî'ke niî'

³⁶ Ni'kɨ́ fariseu masɨ Jesuré kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ ba'â dutigɨ pihîakɨ niîwĩ. Tohô weégɨ Jesu wa'âkɨ niîwĩ.

³⁷ Naâ ba'arí kura tii makákõho numiô yã'âro weegó Jesu tiró wa'âko niîwõ. Koô Jesu fariseu masɨ yaá wi'ipɨ ba'âgɨ wa'âpɨ' niisére tɨ'ógo, ɨ'mɨ̂tihikaha akostíkahare kɨ̃ɨ̂ tiropɨ miáako niîwõ.

³⁸ Koô utîgota, kɨ̃ɨ̂ sẽ'êma pe'e ehâ nɨ'kako niîwõ. Koô ya'ko koó koô utikã́, kɨ̃ɨ yeé dɨ'pôkãripɨ dokê pehakaro niîwɨ. Be'ró teé ya'ko koóre koô poâ nɨ'mo me'ra tuu koéko niîwõ. Be'ró teé dɨ'pôkãrire si'sî, koô ɨ'mɨ̂tihise miáa'kere dɨ'pôkãripɨ piô peoko niîwõ.

³⁹ Koô tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Jesuré ba'â duti'kɨ fariseu masɨ a'tîro wãkûkɨ niîwĩ: —Ã'rí Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ niîgɨ pũrikã, “Noa nohó yɨ'ɨ̂re yẽ'ê yã'ago weetí? Koô de'ró niisétigo noho niîti?” niî masi booapĩ. “Koô numiô yã'âro weegó niîmo”, niî masi booapĩ, niîkɨ niîwĩ.

⁴⁰ Tohô wãkusére ĩ'yâgɨ, Jesu fariseu masɨre niîkɨ niîwĩ: —Simão, mɨ'ɨ̂re apêye noho niî sĩ'risa'. Fariseu yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Masaré bu'egɨ́, niîya, niîkɨ niîwĩ.

⁴¹ Jesu kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Pɨárã ɨmɨá niyéru wasogɨ́re wapa moósama. Ni'kɨ́ quinhentos nɨmɨri da'rasé wapa weeró noho wapa moósami. Ãpí pe'e cinquenta nɨmɨri da'rasé wapa weeró noho wapa moósami.

⁴² Kɨ̃ɨ̂ naâ pɨárãre de'ró weé wapa yeé masitikã ĩ'yâgɨ, naâ wapa moósere tohô akobohó bahurió pe'okã'sami. A'tekãhásere mɨ'ɨ̂re sẽrí yã'agɨti. Ni'i nohó pe'e niyéru wasogɨ́re ma'í yɨ'rɨ nɨ'kasari? niîkɨ niîwĩ.

⁴³ Simão kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ a'tîro tɨ'ó yã'asa'. Pahiró wapa moó'kɨ pe'e ma'í yɨ'rɨ nɨ'kasami, niîkɨ niîwĩ. Jesu kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ keoró yɨ'tí'.

⁴⁴ Be'ró Jesu numiôre ĩ'yâ, Simãore niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ a'tîgo numiôre ĩ'yâ'. Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ yaá wi'ipɨ sãhatákã, yeé dɨ'pôkãrire koe dutígɨ yɨ'ɨ̂re akó o'ôtiapɨ. A'tîgo pe'e mɨ'ɨ̂ weetí'kere weeámo. Koô ya'ko koó me'ra yeé dɨ'pôkãrire koeámo. Be'ró koô poâri me'ra tuu koeámo.

⁴⁵ Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re põo tẽrígɨ, marî wee wɨáro noho yɨ'ɨ̂re si'sîtiapɨ. Koô pe'e yɨ'ɨ̂ sãha ehákãpɨta, yeé dɨ'pôkãrire si'sîmo. Si'sî du'utimo yuhûpɨ.

⁴⁶ Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂ dɨpôapɨre ɨ'sê, marî piô peose nohore piô peotiapɨ. Koô pe'e yeé dɨ'pôkãripɨre ɨ'mɨ̂tihisere piô peoamo.

⁴⁷ Tohô weégɨ a'tîro niîgɨti. Koô pehé yã'âro weé'kere akobohó no'omo. Tohô weégo yɨ'ɨ̂re tohô weesé me'ra koô ɨpɨ́tɨ ma'isére ĩ'yomó. Kã'ró naâ weé'kere akobohórã, kã'ró ma'isére ĩ'yó no'o'. Nemoró waro yã'âro weé'kere akobohórã, ɨpɨ́tɨ ma'isére ĩ'yó no'o', niîkɨ niîwĩ.

⁴⁸ Be'ró numiôre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ yã'âro weé'kere akobohó no'o pe'okã', niîkɨ niîwĩ.

⁴⁹ Ãpêrã ba'â dutirã pihî no'o'kãrã toopɨ́ duhirã́ naâ basi a'mêri a'tîro uúkũkãrã niîwã: —Noa nohó niîsari ã'rí yã'âro weé'kepɨreta akobohó sãha dohagɨ? niîkãrã niîwã.

⁵⁰ Naâ tohô niîmikã, Jesu pe'e numiôre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re ẽho peó tĩhago, yã'âro weé'kere akobohó no'oapɨ. Wãkû ke'tiro mariró wa'âgosa', niîkɨ niîwĩ.

8

¹ Jesu yã'âro weé'kore akobohóka be'ro niî pe'tise makaripɨ niî pe'tiropɨ sihâ bi'akɨ niîwĩ. Tookãhárãre kɨ̃ɨ yeékãhasere bu'ê werê kusiagɨ weékɨ niîwĩ. Tohô niikã́ Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niîgɨsami niisére werêkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ doze kɨ̃ɨ̂ me'ra ba'pâti sihakãrã niîwã.

² Ãpêrã kẽ'ra numiâ naâ me'ra ba'pâti sihakãrã niîwã. Naâ Jesu too dɨpóro wãtiâ kõ'â wĩro no'o'kãrã numia, do'âtise yɨ'rɨó no'o'kãrã numia niîkãrã niîwã. Ni'kó naâ wa'tero Maria, naâ “Madalena” niigó, sete wãtiâ kõ'â wĩro no'o'ko niîko niîwõ.

³ Tohô niikã́ apêgo Joana, Cuza wamêtigɨ nɨmo niîko niîwõ. Koô marapɨ́ Herode yeeré da'rá ko'tegɨ niîkɨ niîwĩ. Susana wamêtigo kẽ'ra niîko niîwõ. Ãpêrã pãharã́ numia Jesuré naâ kɨosé me'ra wee tamúkãrã niîwã. Jesu otegɨ́ yee kitíre werê'ke niî'

⁴ Pãharã́ masá pehe makárikãharã Jesu tirópɨ ĩ'yârã wa'âkãrã niîwã. Naâ pãharã́ nerekã́ ĩ'yâgɨ, Jesu kití weeró noho niisé me'ra naâre bu'êkɨ niîwĩ. A'tîro niîkɨ niîwĩ:

⁵ —Ni'kɨ́ masɨ́ kɨ̃ɨ yaá wesepɨ otêgɨ wa'âsami. Kɨ̃ɨ̂ otekã́, wẽesté wã'ka'ke, ma'âpɨ apêye otesé kape dokê ke'asa'. Tií ma'apɨ yɨ'rɨárã, teeré ãpêrã ɨ'ta kũú wã'kasama. Be'ró mirikɨ̃hɨá a'tî, tee peérire ĩ'yâ boka, ba'â pe'okã'sama.

⁶ Apêye ɨ̃tâ peeri wa'teropɨ dokê ke'asa'. Tee peéri pĩ'rí, akó mari yuúkã, yãî diha wa'ása'.

⁷ Apêye otesé kape potâ wa'teropɨ bɨrɨ̂ ke'asa'. Potâ pe'e teeré pĩ'rí yɨ'rɨa, wẽhékã'sa'.

⁸ Apêye otesé kape di'tâ ãyurópɨ bɨrɨ̂ ke'asa'. Teé ãyuró pĩ'rí, dɨkâtisa'. Ni'kâ yõo cem peeri dɨkâtisa', niîkɨ niîwĩ. Toó be'ro Jesu ɨpɨ́tɨ tutuaró me'ra naâre niîkɨ niîwĩ: —O'mê peeri kɨorã́ noho a'teré ãyuró tɨ'oyá, niîkɨ niîwĩ. Jesuré kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ “De'ró weégɨ kití weeró noho niisé me'ra bu'êti?” niî'ke niî'

⁹ Be'ró kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ “De'ró niî sĩ'riro weetí a'te kití mɨ'ɨ̂ werê'ke?” niî sẽrí yã'akãrã niîwã.

¹⁰ Naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre a'tîro weemí. Ãpêrã too dɨpóropɨ masîya marimí'ke kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niisére mɨsâre masikã́ weemí. Yɨ'ɨ̂re ẽho peótirã maa kití weeró noho niisé me'ra werê no'o'. Tohô weérã yɨ'ɨ̂ weesére ĩ'yâmirã, ĩ'yâ masisome. Yeekãhásere tɨ'omírã, tɨ'o masítirã toharã́sama. Jesu otegɨ́ yee kitíre “A'tîro niî sĩ'riro weé'” niî werê'ke niî'

¹¹ Yɨ'ɨ̂ werê'ke a'tîro niî sĩ'riro weé'. Otesé kape Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti weeró noho niî'.

¹² Ma'âpɨ bɨrɨ̂ ke'a'ke a'tîro niî sĩ'riro weé'. Masá, yee kitíre tɨ'omá. Be'ró naâ tɨ'ó'kere wãtî a'tî, teeré e'mâ pe'okã'sami. Naâpɨ teeré ẽho peó, Õ'âkɨ̃hɨ naâre yɨ'rɨ wetíkã weerí niîgɨ, tohô weesamí.

¹³ Apêye otesé kape ɨ̃tâ peeri wa'teropɨ bɨrɨ̂ ke'a'ke a'tîro niî sĩ'riro weé'. Naâ, yee kitíre ãyuró e'katíse me'ra tɨ'osamá. Tohô weemírã, nɨ'kôri marirã́ weeró noho ãyuró ẽho peótisama. Yoâtikã ãyuró ẽho peó kumí, be'ró naâre ãpêrã yã'âro weekã́ ĩ'yârã, ẽho peó du'ukã'sama.

¹⁴ Apêye potâ wa'teropɨ bɨrɨ̂ ke'a'ke a'tîro niî sĩ'riro weé'. Yee kitíre tɨ'osamá, tɨ'órã pe'ea'. Mehô siâpe me'ra a'ti ɨmɨ́kohokãhasere wãkû ke'ti yɨ'rɨasama. Pehé kɨó sĩ'risama. A'ti ɨmɨ́kohopɨ e'katísere ɨpɨ́tɨ wãkûsama. Tohô weéro a'té niî pe'tise naâre dohórẽ'kã'sa'. Tohô weérã, naâ dɨkâ marirã́ weeró noho tohamá.

¹⁵ Apêye otesé kape di'tâ ãyurópɨ bɨrɨ̂ ke'a'ke pe'e a'tîro niî sĩ'riro weé'. Naâ, yee kitíre ãyuró tɨ'omá. Teeré tɨ'ó, Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró noho keoró weé me'rikã'ma. Ãyuró ẽho peó nu'kurã pehé dɨkâtirã weeró noho niîma, niîkɨ niîwĩ. Jesu sĩ'óo'kaha me'ra werê'ke niî'

¹⁶ Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re a'tîro werê nemokɨ niîwĩ: —Neê ni'kɨ́ sĩ'óo'kahare sĩ'óo' toha, apêye noho me'ra mo'âtisami. Neê kɨ̃ɨ̂ kãriró dokapɨ kũûtisami. A'tîro pe'e weesamí. Niî pe'tirã toopɨ́ sãháarã ĩ'yaáto niîgɨ, ɨ'mɨáropɨ dɨ'te yoósami.

¹⁷ A'tîro niî'. Too dɨpóropɨ masá masî no'oya marí'kere masî no'orosa'. Ya'yióropɨ niî'ke kẽ'ra bahuárosa'. Jesu, yee kití masî no'oya marimí'ke be'ropɨ́re sĩ'óo'kaha bo'rê yuuro weeró noho masî pe'tikã' no'orosa' niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ.

¹⁸ A'teré tɨ'órã, ãyuró tɨ'oyá. Yɨ'ɨ̂ bu'esére tɨ'ó ẽho peórãre Õ'âkɨ̃hɨ masisé o'ô nemogɨsami. Ãpêrã yɨ'ɨ̂ bu'esére tɨ'ó sĩ'riti butia'rã pe'ere naâ masîmi'kere e'mâ pe'okɨ̃'sami, niîkɨ niîwĩ Jesu. Jesu pakó, tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂ akabihírãkãhase niî'

¹⁹ Be'ró Jesu pakó, kɨ̃ɨ̂ akabihírã kɨ̃ɨ̂re a'mârã a'tîkãrã niîwã. Naâ masá mu'mû yɨ'rɨkã ĩ'yârã, wi'ipɨ́ sãháa masitikãrã niîwã.

²⁰ Toopɨ́ niigɨ́ Jesuré werêkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ pako, mɨ'ɨ̂ akabihírã sopepɨ́ niiáma. Mɨ'ɨ̂re ĩ'yâ sĩ'riama, niîkɨ niîwĩ.

²¹ Teeré tɨ'ógɨ, Jesu niîkɨ niîwĩ: —No'ó Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire tɨ'ó, teeré keoró weerã́ noho naáta yɨ'ɨ̂ pako, yɨ'ɨ̂ akabihírã weeró noho niîma, niîkɨ niîwĩ. Jesu wĩ'roré, tohô niikã́ pã'kôrire di'ta mariákã weé'ke niî'

²² Ni'kâ nɨmɨ Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ me'ra yukɨ̂sɨpɨ mɨhâ sãhagɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Te'á siâkihi ditâra sumútohopɨ, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, wa'âkãrã niîwã.

²³ Naâ pẽ'arí kura Jesu kãriá wa'âkɨ niîwĩ. Wãkûtiro wĩ'ró ɨpɨ́tɨ wẽê tuu wã'katikaro niîwɨ. Tohô wa'akã́, pã'kôri yukɨ̂sɨpɨre paâ kehe sãa mɨhakaro niîwɨ. Tiwɨ́ mirî dihata wió niîkaro niîwɨ.

²⁴ Tohô wa'akã́ ĩ'yârã, Jesuré wã'kórã bɨrɨ̂akãrã niîwã. A'tîro niîkãrã niîwã: —Ɨ̃sâre bu'egɨ́, marî mirîrãtirã weé', niîkãrã niîwã. Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu wã'ká, teé wĩ'roré, pã'kôrire yɨsɨ dutíkɨ niîwĩ. Niî pe'tise di'ta marí diha pe'tia wa'âkaro niîwɨ.

²⁵ Tu'â eha nɨ'ko, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ ẽho peóse de'ró wa'âmitito? niîkɨ niîwĩ. Naâ ɨpɨ́tɨ ɨkɨá'kãrã niî tĩharã ĩ'yâ maria, a'mêri niîkãrã niîwã: —Noa nohó niîsari baa ã'rí? Wĩ'ró, pã'kôripɨta yɨ'ti dohákã', niîkãrã niîwã. Jesu Gerasa wamêtirokɨ̃hɨ wãtiâ sãháa no'o'kɨre kõ'â wĩro'ke niî'

²⁶ Be'ró Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ me'ra pẽ'âkɨ niîwĩ. Pẽ'â, apé pã're Galiléia diakɨ̃hɨ Gerasa wamêtiropɨ pẽ'a ehákãrã niîwã.

²⁷ Jesu yukɨ̂sɨpɨ niî'kɨ mahá nɨ'kari kura ni'kɨ́ Gerasakɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ tiro ehâkɨ niîwĩ. Yoakã́ yɨ'rɨ́karo niîwɨ kɨ̃ɨ̂ wãtiâ sãháa no'o'kɨ niiró. Neê su'ti marí, neê wi'ipɨ́ niîtikɨ niîwĩ. Masâ peeri wa'teropɨ niî baha ke'atikɨ niîwĩ.

²⁹

²⁸ Jesu kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâgɨ, wãtî masɨpɨ́re sãyagɨ́re “Wiháaya”, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ kõ'â wĩrokã ĩ'yâgɨ, Jesu tirópɨ ehâ ke'a, ɨpɨ́tɨ karíkũkɨ niîwĩ: —Jesu, Õ'âkɨ̃hɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ makɨ, de'ró weégɨ yɨ'ɨ̂re kari boógɨ a'tîti? Yɨ'ɨ̂re yã'â butia'ro pi'etíkã weetíkã'ya, niî tutuaró me'ra sẽríkɨ niîwĩ. Pehetíri wãtî masɨré yẽ'ê, bɨrɨ̂ ke'a mɨhakã weékɨ niîwĩ. Masá kɨ̃ɨ̂re apé sia'pɨ wa'âtikã'ato niîrã, amûkãri, dɨ'pôkãripɨ kome daári me'ra dɨ'te kũú mɨhakãrã niîmiwã. Tohô weemíkã, kɨ̃ɨ̂ wehê sure mɨhakɨ niîwĩ. Wãtî kɨ̃ɨ̂re masá marirópɨ sɨ'orí miáa mɨhakɨ niîwĩ.

³⁰ Jesu kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —De'ró wamêtiti? Kɨ̃ɨ̂ yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Legião wamêti', niîkɨ niîwĩ. Pãharã́ wãtiâ niîkã' ɨ̃sâ niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ.

³¹ Wãtiâ Jesuré a'tîro niîkãrã niîwã: —Ɨ̃sâre ĩ'yâ bahu dutí dihari peehopɨ bu'îri da'rê bahuriótikã'ya niî, ɨpɨ́tɨ sẽríkãrã niîwã.

³² Tiîtare ɨ̃rɨgɨ́pɨ pãharã́ yeseá ba'â nu'kukãrã niîwã. Naâre ĩ'yârã, wãtiâ Jesuré “Naâpɨre sãháarãti” niî, tutuaró me'ra sẽríkãrã niîwã. Jesu naâre “Tohôta weeyá”, niîkɨ niîwĩ.

³³ Tohô weérã naâ masɨpɨ́re niî'kãrã wiháa, yeseapɨ́re sãháakãrã niîwã. Yeseá naâ wãtiâ sãháaka be'ro opâ tɨ'rɨpɨ oma maáti, ditârapɨ dokê yõha, mirî pe'tia wa'âkãrã niîwã.

³⁴ Tohô wa'asére ĩ'yârã, yesearé ko'terã́ a'tîro weékãrã niîwã. Naâ ɨpɨ́tɨ ɨkɨárã makâpɨ, kã́pupɨ omá wã'ka, werêsterã wa'âkãrã niîwã.

³⁵ Masá tohô wa'asé kitire tɨ'órã, ĩ'yârã wa'âkãrã niîwã. Naâ Jesu tirópɨ ehârã, wãtiâ sãháa no'o'kɨre Jesu pɨ'toakã duhikã́ ĩ'yâkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ su'tí sãyâ, ãyuró wãkusé kɨogɨ́ duhîkɨ niîwĩ. Naâ kɨ̃ɨ̂re ĩ'yârã, uisé me'ra ĩ'yâkãrã niîwã.

³⁶ Ãpêrã toopɨ́ ĩ'yârã eharã́re Jesu wãtiâ sãháa no'o'kɨre kõ'â wĩrokã ĩ'yâ'kãrã “A'tîro weé wãtiâre kõ'â wĩroami”, niî werêkãrã niîwã.

³⁷ Jesu tohô weekã́ ĩ'yârã, niî pe'tirã masá Gerasapɨ niirã́ Jesuré tutuaró me'ra “Mɨ'ɨ̂ apêropɨ wa'âya”, niîkãrã niîwã. Naâ ɨpɨ́tɨ waro uîkãrã niîwã. Tohô weérã Jesuré tohô niîkãrã niîwã. Teeré tɨ'ógɨ, Jesu yukɨ̂sɨpɨ mɨhâ sãha, wa'â wa'âkɨ niîwĩ.

³⁸ Wãtiâ kɨomí'kɨ Jesuré “Yɨ'ɨ́ kẽ'ra mɨ'ɨ̂ me'ra wa'âgɨti” niîgɨ, ɨpɨ́tɨ sẽríkɨ niîmiwĩ. Jesu pe'e kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ:

³⁹ —Mɨ'ɨ yaá wi'ipɨ toháa, niî pe'tise Õ'âkɨ̃hɨ mɨ'ɨ̂re weé'kere werê pe'okɨ̃hɨ wa'âya, niîkɨ niîwĩ. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ niî pe'tiro kɨ̃ɨ yaá makakãharãre Jesu kɨ̃ɨ̂re weé'kere werê kusiagɨ wa'âkɨ niîwĩ. Jairo makore, tohô niikã́ diî meha kɨogóre Jesu yɨ'rɨó'ke niî'

⁴⁰ Be'ró Jesu ditâra apé pã'repɨ niî'kɨ pẽ'atáka be'ro masá e'katíse me'ra kɨ̃ɨ̂re põo tẽríkãrã niîwã. Niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂re yuû kue'kãrã niî tĩharã, tohô weékãrã niîwã.

⁴¹ Tiîtare ni'kɨ́ sɨ'orí nerê wɨari wi'i wiôgɨ Jairo wamêtigɨ Jesu tiró etâkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Jesu tiró ehâ ke'a, Jesuré “Yɨ'ɨ̂re pahá yã'a kureya. Te'á yaá wi'ipɨ”, niîkɨ niîwĩ.

⁴² Kɨ̃ɨ̂ makó ni'kó niigó doze kɨ'mari kɨogó wẽrisé pɨ'topɨ niîko niîwõ. “Aɨ” niî, Jesu toó wa'arí kura pãharã́ masá siru tuúkãrã niî tĩharã, kɨ̃ɨ̂re ãyuró tuú di'o wã'kakãrã niîwã.

⁴³ Naâ tohô weerã́ wa'tero ni'kó numiô doze kɨ'mari diî meha do'âtigo niîko niîwõ. Koô akô yee dutise wapa yeégo niî pe'tise niyéru toháa wa'âkaro niîwõ. Neê ni'kɨ́ koôre akô yee yɨ'rɨótikɨ niîwĩ.

⁴⁴ Tohô weégo koô Jesu sẽ'êma wa'â, kɨ̃ɨ̂ su'tîro yapapɨ yẽ'ê yã'ako niîwõ. Koô yẽ'erí kurata koôre diî wihamí'ke bɨ'â nɨ'ka wa'âkaro niîwɨ.

⁴⁵ Tohô wa'arí kura Jesu sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Noá yɨ'ɨ̂re yẽ'êti? niîkɨ niîwĩ. Niî pe'tirãpɨta “Neê ni'kɨ́ yẽ'êtimi”, niîkãrã niîwã. Tohô weégɨ Pedro, tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã Jesuré niîkãrã niîwã: —Ɨ̃sâre bu'egɨ́, masá mɨ'ɨ̂re dokê wã'a wã'ka, tuu kehéoma. Tohô wa'akã́ masîmigɨ, mɨ'ɨ̂ de'ró weégɨ “Noá yɨ'ɨ̂re yẽ'êti?” niîti? niîkãrã niîwã.

⁴⁶ Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu niîkɨ niîwĩ: —Ni'kó yɨ'ɨ̂re yẽ'ekã́ tɨ'ó yã'apɨ. Koôre yɨ'ɨ̂ tutuaró me'ra yɨ'rɨkã́ weeásɨ, niîkɨ niîwĩ.

⁴⁷ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógo, kɨ̃ɨ̂ masî tohami, yɨ'ɨ́ta tohô weeásɨ niîgo, nara sãágota Jesu tiró a'tî, ehâ ke'ako niîwõ. Koô niî pe'tirã tɨ'óropɨ werê pe'okã'ko niîwõ. A'tîro weégo kɨ̃ɨ yaró su'tîrore yẽ'eásɨ niîgo, tohô niikã́ “Yɨ'ɨ̂ yẽ'ekã́ta, yɨ'rɨó no'o'kopɨ tohaásɨ”, niî werêko niîwõ.

⁴⁸ Koô tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu koôre niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ ẽho peó tĩhago, yɨ'rɨó no'o'kopɨ tohá'. Do'âtise moogó e'katíse me'ra toháaya, niîkɨ niîwĩ.

⁴⁹ Jesu koôre uúkũri kura ni'kɨ́ Jairo nerê wɨari wi'i wiôgɨ yaá wi'ikɨ̃hɨ ehâkɨ niîwĩ. Jairore niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ mako wẽrîa tohamo. Marîre bu'egɨ́re kari boó nemotigɨta maha, niîkɨ niîwĩ.

⁵⁰ Jesu tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jairore niîkɨ niîwĩ: —Uîtigɨta. Yɨ'ɨ̂re ẽho peóya. Mɨ'ɨ̂ tohô weekã́, mɨ'ɨ̂ mako masó no'ogosamo, niîkɨ niîwĩ.

⁵¹ Tií wi'ipɨre etâgɨ, koô pesarí tũkupɨre neê ãpêrãre sãháa dutitikɨ niîwĩ. Pedro, Tiago, João, tohô niikã́ koô pakɨ sɨmɨá di'akɨ̃re sãháa dutikɨ niîwĩ.

⁵² Niî pe'tirã tií wi'ipɨ niirã́ ɨpɨ́tɨ utirã́re Jesu niîkɨ niîwĩ: —Utîtikã'ya. Koô wẽrîtimo. Kãrígo weemó, niîkɨ niîwĩ.

⁵³ Masá koô wẽrî'kere masîkãrã niîwã. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, kɨ̃ɨ̂re buhíkã'kãrã niîwã.

⁵⁴ Jesu pe'e uúkũgɨta, koo yaá amûkãre yẽ'ê, niîkɨ niîwĩ: —Wi'magó, wã'kâ nɨ'kaya, niîkɨ niîwĩ.

⁵⁵ Kɨ̃ɨ̂ tohô niirí kurata wẽrî'ko masá, wã'kâ nɨ'kako niîwõ. Jesu koô pakɨ sɨmɨáre “Ba'asé ekayá”, niîkɨ niîwĩ.

⁵⁶ Kɨ̃ɨ̂ tohô weesére ĩ'yârã, koô pakɨ sɨmɨá ɨpɨ́tɨ ĩ'yâ ɨkɨakãrã niîwã. Jesu koôre masó'kere neê ãpêrãre werê dutitikɨ niîwĩ.

9

¹ Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ dozere neêokɨ niîwĩ. Be'ró naâre kɨ̃ɨ̂ tutuasére o'ôkɨ niîwĩ. Wãtiâ no'ó niirã́re kõ'â wĩro masisere o'ôkɨ niîwĩ. Tohô niikã́ do'âtise yɨ'rɨó masisere o'ôkɨ niîwĩ.

² Naâre Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niîmi niisére werê dutikɨ niîwĩ. Do'âtirãre yɨ'rɨó dutikɨ niîwĩ.

³ A'tîro niî o'ôo'kɨ niîwĩ: —Wa'ârã, neê apêye noho miáatikã'ya. Tuakɨhɨ́, ahûro, ba'asé po'é, neê niyéru miáatikã'ya. Mɨsâ sãyasé me'ra di'akɨ̃ wa'âya. Neê apêye miáa nemotikã'ya.

⁴ Mɨsâ no'ó niirí wi'i ehârã, mɨsâ toó niiró põo tẽóro tií wi'ipɨ niîya.

⁵ No'ó ãpêrã mɨsâre yẽ'êtikã, tii makáre wiháarã, tii makákãhase di'tâ wã'á'kere paâste kõ'aya. Tohô weérã mɨsâ “A'ti makákãharã bu'îritima” niî ĩ'yorã́sa', niîkɨ niîwĩ.

⁶ Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro wa'â wa'âkãrã niîwã. Wa'â, niî pe'tise makaripɨ Jesu masaré yɨ'rɨóse kitire werê kusiakãrã niîwã. Tohô niikã́ do'âtirãre yɨ'rɨókãrã niîwã. Herode Jesu weesére tɨ'ó'ke niî'

⁷ Herode Galiléia di'ta wiôgɨ niî pe'tise Jesu weé'kere tɨ'ókɨ niîwĩ. Teeré tɨ'ógɨ, Herode de'ró wee masítikɨ niîwĩ. Ãpêrã “Kɨ̃ɨ̂ João wamê yeegɨ wẽrî'kɨpɨ masá'kɨ niîmi”, niîkãrã niîwã.

⁸ Ãpêrã “Dɨporókɨ̃hɨpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tagɨ Elia bahuápĩ”, niîkãrã niîwã. Ãpêrã “Apé tero weégɨ ni'kɨ́ too dɨpórokɨ̃hɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tagɨ masá'kɨ niîgɨ niîsami”, niîkãrã niîwã.

⁹ Herode pe'e a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ́ta João yaa dɨpoáre dɨtê sure dutiwɨ. Too pũríkãre noa nohó niîsari naâ toô kã'ro uúkũ no'ogɨ? Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ sĩ'rimisa', niîkɨ niîwĩ. Jesu ni'kâmukãsetiri mil ɨmɨaré ba'asé eká'ke niî'

¹⁰ Be'ró Jesu bese kũú'kãrã naâ bu'ê kusiaka be'ro kɨ̃ɨ̂ tiro dahâ, naâ wee kusiá'kere werêkãrã niîwã. Be'ró naâre Jesu masá marirópɨ Betsaida wamêtiri maka pɨ'topɨ sɨ'orí wa'âkɨ niîwĩ.

¹¹ Masá pe'e naâ wa'asé kitire tɨ'ókã'kãrã niîwã. Tohô weérã naâre siru tuú wã'kakãrã niîwã. Jesu naâre e'katíse me'ra põo tẽrí, Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niîmi niisére werê, do'âtirãre yɨ'rɨókɨ niîwĩ.

¹² Be'ró yamîka'pɨ niikã́ ĩ'yârã, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ doze kɨ̃ɨ̂ tiro wa'â, kɨ̃ɨ̂re niîkãrã niîwã: —Masaré “Toô kã'rota niî'”, niîya. No'ó pɨ'tó niisé makaripɨ ba'asé, kãriró a'mâ dutiya. A'tó marî niirópɨre neê apêye noho marí butia'kã', niîkãrã niîwã.

¹³ Jesu pe'e niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ naâre ba'asé ekayá. Naâ kɨ̃ɨ̂re niîkãrã niîwã: —Ɨ̃sâ ni'kâmukãsepagata pãú, tohô niikã́ wa'î pɨárãta kɨó'. Ɨ̃sâre ã'rá pãharã́ ba'aátehere duu dutígɨ weetí? niîkãrã niîwã.

¹⁴ Naâ pãharã́, ɨmɨá se'saro ni'kâmukãsetiri mil wa'tero niîkãrã niîwã. Jesu naâre niîkɨ niîwĩ: —Masaré tee kurári nɨkɨ cinquenta duhî dutiya, niîkɨ niîwĩ.

¹⁵ Naâ kɨ̃ɨ̂ dutî'karo nohota weé, masaré duhî dutikãrã niîwã.

¹⁶ Be'ró Jesu teé ni'kâmukãse pãupáre, naâ wa'î pɨárãre miî, ɨ'mɨáropɨ ĩ'yâ moro, kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre naa yeé niiátehere “Ãyú'” niîkɨ niîwĩ. Tu'â eha nɨ'ko, kɨ̃ɨ̂ pe'êsteka be'ro kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re masaré eti dutígɨ o'ôkɨ niîwĩ.

¹⁷ Niî pe'tirã ba'â, yapîkãrã niîwã. Be'ró doze pi'seri naâ ba'â dɨ'a'kere see neékãrã niîwã. Pedro Jesuré “Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ o'ôo'kɨta niî'” niî'ke niî'

¹⁸ Ni'kâti Jesu kɨ̃ɨ̂ se'saro Õ'âkɨ̃hɨ me'ra uúkũgɨ weékɨ niîwĩ. Tiîtare kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ me'ra niîkãrã niîwã. Naâre sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Masá de'ró niî uúkũti yɨ'ɨ̂re? niîkɨ niîwĩ.

¹⁹ Naâ kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkãrã niîwã: —Ãpêrã mɨ'ɨ̂re “João wamê yeegɨ niîmi”, niîma. Ãpêrã mɨ'ɨ̂re “Dɨporókɨ̃hɨpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ Elia niîmi”, niîma. Ãpêrã “No'ó niigɨ́ dɨporókɨ̃hɨpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ masá'kɨ niîgɨ niîsami”, niîma, niîkãrã niîwã.

²⁰ Be'ró naâre sẽrí yã'akɨ niîwĩ taha: —Mɨsâ waro, de'ró wãkûti yɨ'ɨ̂re? niîkɨ niîwĩ. Pedro kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo niî', niîkɨ niîwĩ. Jesu kɨ̃ɨ̂ wẽriátehere werê'ke niî'

²¹ Jesu naâre neê kã'ró ãpêrãpɨre kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ niisére werê dutitikɨ niîwĩ.

²² Be'ró naâre niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ pũûro pi'etígɨsa'. Judeu masa bɨkɨrã́, sacerdotea wiôrã, Moisé ohâ'kere bu'erã́ yɨ'ɨ̂re ĩ'yâ tu'tirãsama. Yɨ'ɨ̂re wẽherã́sama. Naâ tohô weemíkã, i'tiá nɨmɨ be'ro masagɨ́sa', niîkɨ niîwĩ.

²³ Be'ró niî pe'tirã masaré niîkɨ niîwĩ: —No'ó yɨ'ɨ̂re siru tuú sĩ'rigɨ noho niî pe'tise nɨmɨri siru tuuáto. Kɨ̃ɨ̂ weé sĩ'riro noho weetíkã'ato. Yɨ'ɨ̂ ɨaró pe'e weeáto. No'ó yɨ'ɨ̂re siru tuú sĩ'rigɨ, “Jesuré ẽho peógɨ, wẽrî boosa'” niîtigɨta siru tuuáto.

²⁴ Yɨ'ɨ̂re ẽho peóse me'ra yã'âro yɨ'rɨ́ sĩ'ritigɨ, yɨ'ɨ̂re ẽho peó du'ugɨ noho pekâ me'epɨ bu'îri da'rê bahurió no'ogɨsami. Ãpí wẽhesére uîti, yɨ'ɨ̂re ẽho peó nu'kugɨ noho yɨ'ɨ̂ me'ra katî nu'kugɨsami.

²⁵ Ni'kɨ́ a'ti nukúkãkãhase niî pe'tisere wapá ta'agɨ, kɨ̃ɨ̂ ehêri põ'ra pe'ere bahuriógɨ, yẽ'e nohóre wapá ta'a boosari?

²⁶ Yɨ'ɨ̂re, tohô niikã́ yee kitíre bopôya sãatikã'ya. Mɨsâ bopôya sãakã, yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ a'tîro weegɨ́sa'. Opâturi a'ti nukúkãpɨre a'tîgɨ, yɨ'ɨ̂ pakɨ asistése me'ra, kɨ̃ɨ̂re werê ko'terã me'ra yɨ'ɨ́ kẽ'ra mɨsâre bopôya sãagɨsa'. Yɨ'ɨ̂ tutuasé me'ra a'tîgɨ, tohô weegɨ́sa'.

²⁷ Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. Ni'karérã a'topɨ́ niirã́ yɨ'ɨ̂ wiôgɨ sãhakã́ ĩ'yâtimirã wẽrîsome, niîkɨ niîwĩ. Jesu kɨ̃ɨ̂ bahusére dɨka yuú'ke niî'

²⁸ Ni'kâ semana Jesu “Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ sãhakã́ ĩ'yârãsa'” niîka be'ro ɨ̃rɨgɨ́pɨ Õ'âkɨ̃hɨ me'ra uúkũgɨ mɨhâgɨ, Pedro, Tiago, Joãore miáakɨ niîwĩ.

²⁹ Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂ uúkũgɨ, kɨ̃ɨ̂ bahusére dɨka yuúa wa'âkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ yeé su'tí ãyuró butisé, asistése wa'âkaro niîwɨ.

³⁰ Tohô wa'akã́, pɨárã ɨmɨá bahuá, kɨ̃ɨ̂ me'ra uúkũkãrã niîwã. Naâ dɨporókãharãpɨ Moisé, Elia niîkãrã niîwã.

³¹ Naâ asistése me'ra niîrã, Jesu kɨ̃ɨ̂ Jerusalẽ́pɨ wẽriátehere uúkũkãrã niîwã.

³² Pedro kẽ'ra ɨpɨ́tɨ wɨhá kɨó'kãrã niîmirã, wã'kákãrã niîwã. Wã'ká, Jesu kɨ̃ɨ̂ asistésere, tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂ me'ra niirã́re ĩ'yâkãrã niîwã.

³³ Naâ Jesu tiró niî'kãrã wa'arí kura Pedro Jesuré niîkɨ niîwĩ: —Wiôgɨ, marî a'topɨ́ niikã́ ãyú yɨ'rɨa'. I'tiá wi'iakã weerã́. Ni'kâ wi'i mɨ'ɨ yaá wi'i, apé wi'i Moisé yaá wi'i, apé wi'i Elia yaá wi'i weerã́, niîkɨ niîwĩ. Pedro kɨ̃ɨ̂ tohô niisére tɨ'o masítimigɨ, de'ró niî masitigɨ, tohô niîkɨ niîwĩ.

³⁴ Kɨ̃ɨ̂ tohô uúkũri kura ni'kâ o'me kurá diháti, naâre tuú bi'akã'karo niîwɨ. Naâ tií o'me kurá po'peapɨ niîrã, uîa wa'âkãrã niîwã.

³⁵ Be'ró tii kurápɨ ni'kɨ́ a'tîro uúkũkã tɨ'ókãrã niîwã: —Ã'rí yɨ'ɨ̂ makɨ yɨ'ɨ̂ besé'kɨ niîmi. Kɨ̃ɨ̂ uúkũsere tɨ'ó ẽho peóya, niîkɨ niîwĩ.

³⁶ Tohô niîka be'ro Jesu ni'kɨtá tohâ nɨ'kakɨ niîwĩ. Moisé, Elia maríkãrã niîwã maha. Kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ naâ ĩ'yâ'kere tohôta tɨ'ó yã'a yɨ'rɨokã'kãrã niîwã. Neê kã'ró ãpêrãre werêtikãrã niîwã. Jesu wi'magɨ́ wãtî sãháa no'o'kɨre kõ'â wĩro'ke niî'

³⁷ Ape nɨmɨ́ pe'e ɨ̃rɨgɨ́pɨ niî'kãrã dihatákã, pãharã́ Jesuré põo tẽríkãrã niîwã.

³⁸ Ni'kɨ́ naâ wa'teropɨ niigɨ́ ɨpɨ́tɨ Jesuré uúkũ kehokɨ niîwĩ: —Ɨ̃sâre bu'egɨ́, yɨ'ɨ̂ makɨ ni'kɨ́ niigɨ́re pahá yã'a kureya. Ĩ'yâgɨ a'tiá.

³⁹ Wãtî kɨ̃ɨ̂re sãháa'kɨ yẽ'êa, karíkũ, wẽrîa mɨhakã weemí. Tohô niikã́ ɨsêropɨ sa'pô tu'umi. Kɨ̃ɨ̂re yã'â butia'ro weégɨ, pi'etíkã weé yɨ'rɨami. Neê du'ú sĩ'ritimi.

⁴⁰ Mɨ'ɨ̂ bu'erã́re “Wãtîre kõ'â wĩroya”, niî tohamiapɨ. Neê põo tẽótiama, niîkɨ niîwĩ.

⁴¹ Jesu yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mɨsâ ẽho peóse moorã́ yã'arã́ niî'. Yɨ'ɨ̂ mɨsâre yoakã́ bu'êmikã, neê tɨ'o masí wee' yuhûpɨ. No'ó kã'a tero yoakã́ yɨ'ɨ̂ mɨsâre põo tẽógɨsari? Mɨ'ɨ̂ makɨre yɨ'ɨ̂ tiro miítia, niîkɨ niîwĩ.

⁴² Wi'magɨ́ kɨ̃ɨ̂ tiro wa'akã́, wãtî kɨ̃ɨ̂re nukûkãpɨ dokê ke'akã weékɨ niîwĩ. Opâturi wãkûtiro kɨ̃ɨ̂re wẽrîakã weékɨ niîwĩ taha. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, Jesu wãtîre kõ'â wĩro, yɨ'rɨókɨ niîwĩ. Tu'â eha nɨ'ko, kɨ̃ɨ̂ pakɨré wiákɨ niîwĩ.

⁴³ Niî pe'tirã toó niirã́ Õ'âkɨ̃hɨ tutuasére ĩ'yâ mariakãrã niîwã. Jesu kɨ̃ɨ̂ wẽriátehere opâturi werê nemo'ke niî'

⁴⁴ —Yɨ'ɨ̂ ni'kâroakã niisére ãyuró tɨ'oyá. Akobohótikã'ya. Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨre wiôrãpɨre o'ôrãsama, niîkɨ niîwĩ.

⁴⁵ Kɨ̃ɨ̂ tohô niisére kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ pe'e neê tɨ'o masítikãrã niîwã. Õ'âkɨ̃hɨ naâre tɨ'o masítikã weékɨ niîwĩ. Naâ kɨ̃ɨ̂ niî'kere “De'ró niî sĩ'riro weetí?” niî sẽrí yã'a ui niîkãrã niîwã. Ãyuró weé yɨ'rɨ nɨ'kagɨ yeekãháse niî'

⁴⁶ Be'ró Jesu bu'erã́ naâ basi noá marî wa'teropɨ niigɨ́ ãpêrã yɨ'rɨóro niî yɨ'rɨ nɨ'kagɨsari? niîrã, ɨpɨ́tɨ dɨ'sâ sookãrã niîwã.

⁴⁷ Jesu naâ tohô wãkusére ĩ'yâ masikã'kɨ niîwĩ. Tohô weégɨ ni'kɨ́ wi'magɨ́re kɨ̃ɨ̂ pɨ'to wehêo nɨ'ko,

⁴⁸ naâre niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂re ma'igɨ́ noho ni'kɨ́ ã'rí wi'magɨ́re yẽ'êgɨ weeró noho weemí. Kɨ̃ɨ̂re yẽ'êgɨ, yɨ'ɨ̂reta yẽ'êgɨ weemí. Yɨ'ɨ̂re yẽ'êgɨ, yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ Õ'âkɨ̃hɨ kẽ'rare yẽ'êgɨta weemí. No'ó mɨsâ wa'teropɨre ãpêrã yɨ'rɨóro niî' niî wãkûtigɨ kɨ̃ɨ́ta niîmi ãpêrã yɨ'rɨóro niigɨ́, niîkɨ niîwĩ Jesu. Marîre ĩ'yâ tu'titigɨ marî me'rakɨ̃hɨ niîmi niisé niî'

⁴⁹ Be'ró João Jesuré a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Ɨ̃sâre bu'egɨ́, ni'kɨ́ mɨ'ɨ̂ wamé me'ra pisû tĩhagɨ, wãtiâre kõ'â wĩrokã ĩ'yâwɨ. Kɨ̃ɨ̂ marî me'rakɨ̃hɨ meheta niiámi. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂re ka'mú ta'awɨ, niîkɨ niîwĩ.

⁵⁰ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Tohô weegɨ́re ka'mú ta'atikã'ro ɨá'. Marîre ĩ'yâ tu'titigɨ marî me'rakɨ̃hɨ niîmi, niîkɨ niîwĩ Jesu. Jesu Tiagore, Joãore tu'tî'ke niî'

⁵¹ Jesu wẽrî, kɨ̃ɨ̂ ɨ'mɨ̂sepɨ mɨhâatoho dɨporo uiró mariró wãkû tutuaro me'ra “Jerusalẽ́pɨ wa'âgɨti”, niîkɨ niîwĩ.

⁵² Kɨ̃ɨ̂ dɨporo ãpêrãre o'ôo' yuukɨ niîwĩ. Naâ ni'kâ maka Samaria di'tapɨ niirí makapɨ Jesu kɨ̃ɨ̂ kãriátohore a'mâ yuurã wa'âkãrã niîwã.

⁵³ Tii maká Samariakãharã Judeu masare ĩ'yâ sĩ'ritirã niî tĩharã, Jesu o'ôo'kãrãre yẽ'ê sĩ'ritikãrã niîwã. Naâ, Jerusalẽ́pɨ Jesu wa'âgɨ weesamí niîrã, tohô weékãrã niîwã.

⁵⁴ Samariakãharã tohô weesére ĩ'yârã, Jesu bu'erã́ Tiago, João a'tîro niîkãrã niîwã: —Ɨ̃sâ wiôgɨ naâre bu'îri da'rêrã, pekâ me'ere ɨ'mɨ̂sepɨ diháti dutikã ɨatí? Dɨporókɨ̃hɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ Elia weé'karo noho weeró ɨatí? niîkãrã niîwã.

⁵⁵ Teeré tɨ'ógɨ, Jesu naâre ĩ'yâ, tutuaró me'ra tu'tîgɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ tohô wãkusé Espírito Santo o'osé meheta niî'.

⁵⁶ Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ masaré bu'îri da'rê bahuriógɨ meheta a'tîwɨ. Naâre yɨ'rɨógɨ a'tîgɨ weewɨ́, niîkɨ niîwĩ. Be'ró naâ ape makápɨ yɨ'rɨá wa'âkãrã niîwã. Jesu me'ra wa'â sĩ'rimi'kãrã yee kití niî'

⁵⁷ Naâ ape makápɨ yɨ'rɨári kura ni'kɨ́ masɨ́ Jesuré niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂ no'ó wa'aró siru tuúgɨti, niîkɨ niîwĩ.

⁵⁸ Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Wa'îkɨ̃rã naâ kãrirí tuti kɨomá. Mirikɨ̃hɨá kẽ'ra naâ põ'ratíri su'tiro kɨomá. Yɨ'ɨ̂ pũrikã Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ neê kã'ró kãri pesáro moó', niîkɨ niîwĩ.

⁵⁹ Ãpí pe'ere Jesu a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Te'á yɨ'ɨ̂ me'ra, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Wiôgɨ, yɨ'ɨ̂ pakɨ tiropɨ wa'âgɨti yuhûpɨ. Toopɨ́ niî, be'ró yɨ'ɨ̂ pakɨ wẽrîka be'ro yaá tohagɨpɨ mɨ'ɨ̂ me'ra wa'âgɨti, niîkɨ niîwĩ.

⁶⁰ Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂re ẽho peótirã wẽrî'kãrã weeró noho niîma. Naáta wẽrî'kãrãre yaáto. Mɨ'ɨ̂ pũrikã yɨ'ɨ̂re siru tuúya. Siru tuú, Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niîgɨsami niisére werêgɨ a'tiá, niîkɨ niîwĩ.

⁶¹ Be'ró Jesuré ãpí niîkɨ niîwĩ: —Wiôgɨ, mɨ'ɨ̂ me'ra wa'âgɨti. Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂ me'ra wa'aátoho dɨporo yaá wi'ikãharãre we'êriti sĩ'risa' yuhûpɨ, niîkɨ niîwĩ.

⁶² Jesu kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Di'tâ se'ê kũugɨ, opâ nɨre wa'arí niîgɨ, sẽ'êma pe'e ĩ'yâ tõrotisami. Ã'rí weeró noho Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peó'kɨpɨa too dɨpóro kɨ̃ɨ̂ weeséti'kere wãkû nɨrɨtisami. Wãkû nɨrɨgɨa Õ'âkɨ̃hɨ yeekãhasere keoró wee masítisami, niîkɨ niîwĩ.

10

¹ Be'ró Jesu setenta e dois ãpêrã ɨmɨaré pihî nemokɨ niîwĩ. Naâre pɨârerã di'akɨ̃ niî pe'tise kɨ̃ɨ̂ wa'aátehe makaripɨ kɨ̃ɨ̂ dɨporo o'ôo' yuukɨ niîwĩ.

² Naâre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. Marî otesé pehé pĩ'rí dɨkâti'. Teeré miirã́ pe'e mari kuréma. Tohô weérã mɨsâ teé otesé wiôgɨre ãpêrã miî tamu dutirã sẽri nemóya, niîkɨ niîwĩ. A'té weeró noho Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire masî sĩ'rirã pãharã́ waro niîma. Tee kitíre wererã́ pe'e pehêterãkã niîma. Tohô weérã ãpêrã kɨ̃ɨ̂ o'ôo' nemokã Õ'âkɨ̃hɨre sẽriyá.

³ Mɨsâ wa'âya. Yɨ'ɨ̂ mɨsâre wiosé wa'teropɨ o'ôo'gɨ weé'. Ovelha wi'marã́re yaîwa wa'teropɨ o'ôo'gɨ weeró noho o'ôo'.

⁴ Mɨsâ wa'ârã, ahûri miáatikã'ya. Niyéru sãarí ahuro kẽ'rare miáatikã'ya. Sapátu apé pa'a miáatikã'ya. Ma'âpɨ wa'ârã, ãpêrãre põo tẽrírã, yoakã́ uúkũtikã'ya. Diakɨ̃hɨ́ wa'âya.

⁵ Mɨsâ wi'ipɨ́ sãháarã, tií wi'ikãharãre a'tîro niî mɨ'taya: “Mɨsâ a'tí wi'ikãharãre ãyuró wa'aáto”, niîya.

⁶ Tií wi'ikãharã kumûkã mariró niikã́, mɨsâ “Ãyuró wa'aáto” niisé naa yeé toharósa'. Tohô niîtikã maa, mɨsâ tohô niisé mɨsâreta toharósa' taha.

⁷ Mɨsâ ni'kâ wi'ipɨ ehârã, tií wi'ipɨta tohayá. Naâ ba'asé nohore, naâ sĩ'risé nohore, mɨsá kẽ'ra ba'â siru tuuya. Da'rarã́ naâ da'rasé wapa wapá ta'a ba'â masima. Tohô weérã mɨsâ bu'êrã wa'akã́, mɨsâre o'ôrãsama. Apêye wi'seripɨ wa'â, kãrí bahâ ke'atitikã'ya.

⁸ Mɨsâ ni'kâ makapɨ etakã́, tii makákãharã ãyuró yẽ'ê me'rikã, no'ó naâ ekasére ba'âya.

⁹ Tii makápɨ do'âtirãre yɨ'rɨóya. Naâre a'tîro werêya: “Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niisé mɨsâ tiropɨ a'tiátehe kã'ró dɨ'sá'.”

¹⁰ Ni'kâ makapɨ mɨsâ etakã́, tookãhárã ãyuró põo tẽrítikã maa, makâ dekopɨ wa'âya. A'tîro niîya:

¹¹ “A'ti makákãhase ɨ̃sâ dɨ'pôkãripɨ di'tâ wã'á'kepɨreta paâste kõ'arãti. A'ti makákãharã bu'îritisere ĩ'yórã tohô weerã́ti”, niîya. Naâre a'tîro niî nemoya. “Mɨsâ a'teré masîya. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niisé mɨsâ tiropɨ a'tiátehe kã'ró dɨ'sá'”, niîya.

¹² Jesu a'tîro niî nemokɨ niîwĩ: —Mɨsâre werêgɨti. Õ'âkɨ̃hɨ masaré beseátihi nɨmɨ niikã́, tii makákãharã mɨsâre ɨatí'kãrãre a'tîro weegɨ́sami. Sodomakãharãre bu'îri da'rê'karo nemoró da'rê no'orãsama, niîkɨ niîwĩ Jesu. Jesuré ẽho peótise makarikãharã yee kití niî'

¹³ Be'ró Jesu apêye makarikãharãre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ Corazĩ́, tohô niikã́ Betsaida wamêtise makarikãharãre yã'â butia'ro wa'ârosa' mɨsâre. Yɨ'ɨ̂ weé ĩ'yo'kere ĩ'yâmirã, dɨka yuú wee'. Yɨ'ɨ̂ ãpêrã Judeu masa niîtirã niirópɨ Tiro, Sidṍ wamêtise makaripɨ weé ĩ'yokã maa, dɨporópɨ naâ yã'âro weé'kere bɨhâ weti dɨka yuú toha boopã. Naâ bɨhâ wetisere ĩ'yórã, naâ wee wɨáro noho su'tí wãkisére sãyâ, nohâre naâ dɨpôapɨ õrêste peo boopã.

¹⁴ Õ'âkɨ̃hɨ masaré beseátihi nɨmɨ niikã́, Tiro, Sidṍkãharã nemoró mɨsâ pe'ere bu'îri da'rê yɨ'rɨ nɨ'kagɨsami.

¹⁵ Ni'kâroakã maa Cafarnaukãharãre werê'. “Ɨ'mɨ̂sepɨ mɨhâarãti”, niî wãkû ma'atikã'ya. Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre pekâ me'epɨ kõ'â butia'gɨsami, niîkɨ niîwĩ.

¹⁶ Be'ró kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re a'tîro werê nemokɨ niîwĩ: —Mɨsâ bu'esére tɨ'órã, yɨ'ɨ̂reta tɨ'omá. Mɨsâre ɨatírã, meharóta yɨ'ɨ̂re ɨatíma. Tohô yɨ'ɨ̂re ɨatírã, yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨpɨ Õ'âkɨ̃hɨ kẽ'rare ɨatíma, niîkɨ niîwĩ Jesu. Jesu kɨ̃ɨ̂ o'ôo' yuu'kãrã setenta e dois naâ dahâ'ke niî'

¹⁷ Be'ró Jesu setenta e dois kɨ̃ɨ̂ o'ôo' yuu'kãrã e'katíse me'ra tohatákãrã niîwã. A'tîro niîkãrã niîwã: —Ɨ̃sâ wiôgɨ, wãtiâpɨta mɨ'ɨ̂ dutiró, mɨ'ɨ̂ wamé me'ra ɨ̃sâ kõ'â wĩro mɨhakã, yɨ'tiáma, niîkãrã niîwã.

¹⁸ Jesu naâre niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ niîro nohota niî'. Wãtîre ɨ'mɨ̂sepɨ niî'kɨ bɨpô ya'baró weeró noho diháakã ĩ'yâwɨ.

¹⁹ Yɨ'ɨ̂ mɨsâre tutuasére o'ôwɨ. Mɨsâ ãyâpɨre ɨ'ta peómikã, kutîpare ɨ'ta peómikã, naâ kũ'rikã́, toakã́ pũrîtisere o'ôwɨ. Niî pe'tise wãtî kɨ̃ɨ̂ tutuasére dokâ ke'a dutigɨ o'ôwɨ. Neê kã'ró mɨsâ yã'âro weé no'osome.

²⁰ Wãtiâ ɨ̃sâre yɨ'tiáma niisé di'akɨ̃re e'katítikã'ya. A'té pe'ere e'katíya. Ɨ'mɨ̂sepɨ Õ'âkɨ̃hɨ yarã katî nu'kuse kɨorã́ naâ wameré ohâ õ'ori turipɨ mɨsâ wameré ohâ õ'okã, e'katíya, niîkɨ niîwĩ. Jesu yeé kiti, kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti niî'

²¹ Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re uúkũri kura Espírito Santo kɨ̃ɨ̂re e'katíse o'ô yɨ'rɨakɨ niîwĩ. Tiîtare kɨ̃ɨ̂ pakɨré a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Pakɨ́, mɨ'ɨ̂ ɨ'mɨ̂se, a'ti nukúkã wiôgɨ niî'. “Ɨ̃sâ masî yɨ'rɨ nɨ'karã niî'” niirã́re mɨ'ɨ yeékãhasere masikã́ weetíkɨ niîwɨ. Ãpêrã wi'marã́ weeró noho maatá tɨ'ó ẽho peórã pe'ere teeré masikã́ weékɨ niîwɨ. Mɨ'ɨ̂ tohô weesére wãkûgɨ, mɨ'ɨ̂re “Ãyú'” niî'. A'teré mɨ'ɨ̂ ɨá'karo nohota keoró weé', niîkɨ niîwĩ kɨ̃ɨ̂ pakɨré.

²² Be'ró masaré niî nemokɨ niîwĩ taha: —Yɨ'ɨ̂ pakɨ niî pe'tise wee masísere yɨ'ɨ̂re o'ôwĩ. Kɨ̃ɨ̂ ni'kɨtá yɨ'ɨ̂ niisétisere masî pe'okã'sami. Yɨ'ɨ́ kẽ'ra ni'kɨtá kɨ̃ɨ̂ niisétisere masî pe'o'. No'ó yɨ'ɨ̂ masikã́ weé no'orã kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ niisétisere masîsama, niîkɨ niîwĩ Jesu.

²³ Be'ró kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re ĩ'yâ, naâ se'sarore niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂re mɨsâ, mɨsa yeé kaperi me'ra ĩ'yâ'. Tohô weérã, e'katíya.

²⁴ Mɨsâre a'tîro werêgɨti. Pãharã́ dɨporókãharãpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã, tohô niikã́ wiôrã mɨsâ ni'kâroakã ĩ'yasére ĩ'yâ sĩ'rikãrã niîmiwã. Neê ĩ'yâtikãrã niîwã. Yɨ'ɨ̂ mɨsâre weresére tɨ'ó sĩ'rikãrã niîmiwã. Neê ni'kâti tɨ'otíkãrã niîwã, niîkɨ niîwĩ. Jesu Samariakɨ̃hɨ yee kití me'ra werê'ke niî'

²⁵ Be'ró ni'kɨ́ Moisé ohâ'kere bu'egɨ́ Jesu kɨ̃ɨ̂ uúkũsere tɨ'ógɨ, wã'kâ nɨ'ka, Jesu me'ra uúkũgɨ wa'âkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re mehêkã yɨ'tikã́ ɨágɨ, a'tîro sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Masaré bu'egɨ́, yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ me'ra katî nu'ku sĩ'rigɨ, de'ró weegɨ́sari? niîkɨ niîwĩ.

²⁶ Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Moisé yee kití ohâka pũripɨ de'ró ohâ no'otito? Mɨ'ɨ̂ teeré bu'êgɨ, de'ró tɨ'ó yẽ'eti? niîkɨ niîwĩ.

²⁷ Moisé ohâ'kere bu'egɨ́ kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —A'tîro ohâ no'o': “Õ'âkɨ̃hɨ marî wiôgɨre niî pe'tise mɨ'ɨ̂ ẽho peóse me'ra, mɨ'ɨ̂ wãkusé me'ra, mɨ'ɨ̂ tutuasé me'ra, mɨ'ɨ̂ tɨ'ó yã'ase me'ra ma'iyá. Mɨ'ɨ̂ basi ma'iró nohota ãpêrãre ma'iró ɨá'”, niî', niîkɨ niîwĩ.

²⁸ Teeré tɨ'ógɨ, Jesu kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ keoró waro yɨ'tí'. Mɨ'ɨ̂ a'teré weégɨ, Õ'âkɨ̃hɨ me'ra katî nu'kugɨsa', niîkɨ niîwĩ.

²⁹ Moisé ohâ'kere bu'egɨ́ pe'e kɨ̃ɨ̂re ãyuró wãkukã́ ɨágɨ, Jesuré a'tîro niîkɨ niîwĩ taha: —Noa nohó niîti naâ ãpêrãre ma'iró ɨá' niirã́ noho? niîkɨ niîwĩ.

³⁰ Jesu kɨ̃ɨ̂re a'te kití me'ra yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Ni'kɨ́ ɨmɨ́ Jerusalẽ́kɨ̃hɨ ma'â Jericó wa'arí ma'apɨ bu'ákɨ niîwĩ. Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂ wa'arí kura yaharã́ kɨ̃ɨ̂re yẽ'ê, kɨ̃ɨ̂ kɨosére yahá pe'okã'kãrã niîwã. Su'tí kɨ̃ɨ̂ sãyâ'ke kẽ'rare tuu weé miikã'kãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re ɨpɨ́tɨ paâ wẽhe kũu, wa'â wa'âkãrã niîwã.

³¹ Tohô wa'arí kura ni'kɨ́ sacerdote kɨ̃ɨ̂ bu'áka ma'apɨta bu'ákɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâgɨ, ĩ'yâtigɨ weeró noho diakɨ̃hɨ́ yɨ'rɨ́ bu'a wa'âkɨ niîwĩ.

³² Kɨ̃ɨ̂ be'ro ãpí Levi yaá kurakɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ kũyarópɨta ehâkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâgɨ, kɨ̃ɨ́ kẽ'ra apé pã're pe'e pẽ'â, ĩ'yâ yɨ'rɨ bu'a wa'âkɨ niîwĩ taha.

³³ Naâ be'ro ãpí Samariakɨ̃hɨ Judeu masa naâ yabigɨ́ tií ma'apɨta bu'ákɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâgɨ, pũûro pahá yã'akɨ niîwĩ.

³⁴ Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂, kɨ̃ɨ̂ tiro wa'â, kɨ̃ɨ̂ kamîre akô yeegɨ, ɨ'sêre, tohô niikã́ vinho me'ra kɨ̃ɨ yeé kamîpɨ piô peokɨ niîwĩ. Tu'â eha nɨ'ko, su'ti kaséri me'ra wa'mékɨ niîwĩ. Be'ró kɨ̃ɨ yagɨ́ jumento bu'ipɨ kɨ̃ɨ̂re mii peókɨ niîwĩ. Mii peó, ni'kâ wi'i siharã́ kãrirí wi'ipɨ miáa, kɨ̃ɨ̂re ko'tê dutigɨ kũûkɨ niîwĩ.

³⁵ Ape nɨmɨ́ pe'e taha Samariakɨ̃hɨ ko'tê dutigɨ pɨá nɨmɨ da'rasé wapa weeró noho niyéru tií wi'i ko'tegɨ́re o'ôkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Ã'riré ko'têya. Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂re o'ô'ke nemoró niikã́, dahâ tohagɨ mɨ'ɨ̂re wapa yeé pe'ogɨti”, niîkɨ niîwĩ.

³⁶ A'teré werêka be'ro Jesu Moisé ohâ'kere bu'egɨ́re a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ tɨ'ó yã'akã, ni'i nohó pe'e naâ i'tiárã wa'terore yaharã́ naâ yã'âro weé'kɨre pahá yã'apari? niîkɨ niîwĩ.

³⁷ Moisé ohâ'kere bu'egɨ́ yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Kɨ̃ɨ̂re pahá yã'a wee tamú'kɨ ãyuró weepĩ́, niîkɨ niîwĩ. Jesu kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ́ kẽ'ra ãpêrãre ã'rí weeró noho weégɨ wa'âya, niîkɨ niîwĩ. Jesu Marta, Maria yaá wi'ipɨ kɨ̃ɨ̂ niî'ke niî'

³⁸ Jesu kɨ̃ɨ̂ wa'aró yɨ'rɨágɨ, ni'kâ makapɨ ehâkɨ niîwĩ. Tii makápɨ ni'kó Marta wamêtigo koo yaá wi'ipɨ kɨ̃ɨ̂re põo tẽrí, kãri dutíko niîwõ.

³⁹ Koô ni'kó Maria wamêtigore akabihótiko niîwõ. Koóta Jesu uúkũsere tɨ'ógo, kɨ̃ɨ̂ dɨ'pôkãri tiroakãpɨ duhîko niîwõ.

⁴⁰ Koô tohô weerí kura Marta pe'e koô da'rasére wãkû ke'ti yɨ'rɨako niîwõ. Tohô weégo koô Jesu tiró wa'â, kɨ̃ɨ̂re niîko niîwõ: —Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ, a'tîgo yɨ'ɨ̂ akabihó yɨ'ɨ̂re wee tamúsere neê wãkûtimo. Mɨ'ɨ̂ neê mehêkã tɨ'ó yã'a weeti koô tohô weesére? Koôre yɨ'ɨ̂re wee tamú dutiya, niîko niîwõ.

⁴¹ Jesu koôre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Marta, mɨ'ɨ̂ weesére ɨpɨ́tɨ waro wãkû ke'ti'.

⁴² Maria pe'e yɨ'ɨ̂ uúkũsere tɨ'ógo, ãyusé warore weégo weemó. Koô tɨ'ó ẽho peó'kere neê ãpêrã e'mâ masitisama. Tee nohó pe'ere weeró ɨá', niîkɨ niîwĩ.

11

¹ Ni'kâ nɨmɨ Jesu apêropɨ Õ'âkɨ̃hɨre sẽrígɨ weékɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ sẽrí tu'a ehaka be'ro ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂ bu'egɨ́ Jesuré niîkɨ niîwĩ: —Ɨ̃sâ wiôgɨ, João masaré wamê yeegɨ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re Õ'âkɨ̃hɨre sẽrisére bu'êkɨ niîwĩ. Mɨ'ɨ́ kẽ'ra ɨ̃sâre bu'êya, niîkɨ niîwĩ.

² Jesu yɨ'tíkɨ niîwĩ:

—Õ'âkɨ̃hɨre sẽrírã, a'tîro niîya:

“Pakɨ́, mɨ'ɨ̂ ɨ'mɨ̂sepɨ niî'. Niî pe'tirã mɨ'ɨ̂re wio pesáse me'ra ẽho peoáto.

A'ti nukúkãpɨre mɨ'ɨ̂ besé'kɨ maatá wiôgɨ sãhágɨ a'tiáto.

Ɨ'mɨ̂sepɨre mɨ'ɨ̂ ɨaró di'akɨ̃ weesamá. Naâ weeró noho a'ti nukúkãkãharã kẽ'ra meharóta weeáto.

³ Ɨ̃sâre ɨmɨ̂kohori nɨkɨ ba'asé o'ôya.

⁴ Ɨ̃sâ yã'âro weé'kere akobohóya. Ɨ̃sâ ãpêrãre akobohó'karo weeró nohota ɨ̃sá kẽ'rare akobohóya.

Ɨ̃sâ yã'âro weé sĩ'risere ka'mú ta'aya. Tohô niikã́ yã'agɨ́ ɨ̃sâre niî kehe sãa sĩ'rikã, ka'mú ta'aya”, niîkɨ niîwĩ.

⁵ Jesu apêye niî nemokɨ niîwĩ: —No'ó mɨsâ wa'teropɨre ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂ me'rakɨ̃hɨ kɨo boósami. Kɨ̃ɨ̂ yamî deko mɨsa yaá wi'ipɨ wa'â, a'tîro niî boosami: “Yɨ'ɨ̂ me'rakɨ̃hɨ, i'tiága pãú yɨ'ɨ̂re wasoyá.

⁶ Yɨ'ɨ̂ me'rakɨ̃hɨ ãpí apêropɨ sihâgɨ ehâ'kɨ yaá wi'ipɨ ehâmi. Neê kɨ̃ɨ̂re apêye noho kã'ró ekasé moósa'”, niîsami.

⁷ Kɨ̃ɨ̂ apé tero weégɨ mɨ'ɨ̂re wi'í po'peapɨ a'tîro yɨ'ti wĩró boosami: “Yɨ'ɨ̂re wã'kotígɨta. Sopé pɨ'to ãyuró waro bi'á toha no'oapɨ. Yɨ'ɨ̂ põ'ra yɨ'ɨ̂ me'ra kãrírã pesâma. Yɨ'ɨ̂ wã'kâ nɨ'ka apêye noho o'ôgɨ wa'â masitisa' mɨ'ɨ̂re”, niîsami.

⁸ Mɨsâre werêgɨti. Kɨ̃ɨ̂, kɨ̃ɨ̂ me'rakɨ̃hɨ niîmikã, wã'kâ nɨ'ka, kɨ̃ɨ̂re apêye noho o'ôgɨ wa'âtisami. A'tîro pe'e weesamí. Kɨ̃ɨ̂re sẽrí nu'kukã ĩ'yâgɨ, kari boó nemotikã'ato niîgɨ, niî pe'tise kɨ̃ɨ̂ ɨasére o'ôsami. Kɨ̃ɨ̂, kɨ̃ɨ̂ me'rakɨ̃hɨ niikã́ meheta tohô weesamí.

⁹ Tohô weégɨ mɨsâre werêgɨti. Õ'âkɨ̃hɨre sẽriyá. Kɨ̃ɨ̂re sẽrikã́, o'ôgɨsami. Mɨsâ sẽrí a'mâ nu'kurã, bokarã́sa'. Mɨsâ me'rakɨ̃hɨ yaá wi'i sopé pɨ'to pisû nu'kukã kɨ̃ɨ̂ mɨsâre pãâ sõroro weeró noho weegɨ́sami.

¹⁰ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re sẽrirã́re o'ôsami. No'ó a'magɨ́ noho bokagɨ́sami. Sopé pɨ'to pisugɨ́ weeró noho sẽrí nu'kugɨre o'ôgɨsami.

¹¹ Mɨsâ põ'ra ba'asé sẽrikã́, neê ni'kɨ́ ɨ̃tâ peere o'ôti boosa'. Wa'î sẽrikã́ kẽ'rare, ãyâre o'ôti boosa'.

¹² Tohô niikã́ kãrêkẽ' die sẽrikã́, kutîpare o'ôti boosa'.

¹³ Mɨsâ yã'arã́ niîmirã, mɨsâ põ'rare ãyusére o'ô masi'. Too pũríkãre marî pakɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́, nemoró ãyusé o'ôgɨsami. Kɨ̃ɨ̂re sẽrirã́re Espírito Santore o'ôgɨsami, niîkɨ niîwĩ. Jesuré “Wãtî tutuaró me'ra weé ĩ'yomi” niî naâ uukahá'ke niî'

¹⁴ Ni'kɨ́ masɨ́ wãtî sãháa no'o'kɨ uúkũ masitigɨ tohákɨ niîwĩ. Jesu kɨ̃ɨ̂re kõ'â wĩrogɨ weékɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re kõ'â wĩrokã, uúkũ masitimi'kɨ uúkũkɨ niîwĩ. Teeré ĩ'yârã, masá ĩ'yâ mariakãrã niîwã.

¹⁵ Ni'karérã a'tîro niîkãrã niîwã: —Ã'rí Jesu wãtiâ wiôgɨ Beelzebú wamêtigɨ tutuaró me'ra wãtîre kõ'â wĩromi, niîkãrã niîwã.

¹⁶ Ãpêrã pe'e diakɨ̃hɨ́ta Jesu tutuâmiti kɨ̃ɨ? niîrã, kɨ̃ɨ̂re ɨ'mɨ̂sekãhasere weé ĩ'yo dutikãrã niîmiwã.

¹⁷ Kɨ̃ɨ̂ naâ tohô wãkusére masîgɨ, naâre niîkɨ niîwĩ: —Ni'kâ kurakãharã a'mêri dɨka watí, a'me kẽérã, masâ pe'tia wa'âsama. Ni'kâ wi'ikãharã dɨka watírã, naá kẽ'ra pe'ti dihásama.

¹⁸ A'té weeró noho wãtiâ wiôgɨ kɨ̃ɨ̂ basi dɨka watígɨ, kɨ̃ɨ̂ tutuâ nemotisami maha. Mɨsâre a'teré uúkũgɨti. Mɨsâ yɨ'ɨ̂re “Wãtî Beelzebú tutuaró me'ra wãtiâre kõ'â wĩromi”, niîmi'.

¹⁹ Too pũríkãre yɨ'ɨ̂ tohô weekã́ maa, mɨsâ bu'esére siru tuúrã wãtiâre kõ'â wĩrorã, noá tutuaró me'ra kõ'â wĩrosari? Naâre mɨsâ “Õ'âkɨ̃hɨ tutuaró me'ra wãtiâre kõ'â wĩroma”, niî'. Tohô weéro masî no'o'. Mɨsâ yɨ'ɨ̂re niisé diakɨ̃hɨ́ nií wee'.

²⁰ Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ dutiró me'ra pe'e wãtiâre kõ'â wĩro'. A'té me'ra “Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niisé mɨsâ tiropɨre niî toha'”, niî no'o', niîkɨ niîwĩ.

²¹ Jesu naâre a'tîro niî nemokɨ niîwĩ: —Ni'kɨ́ ɨmɨ́ tutuagɨ́ niî pe'tise wamotíkã kɨ̃ɨ yaá wi'ire ko'tekã́, kɨ̃ɨ yeére mehêkã weetísama.

²² kɨ̃ɨ̂ nemoró tutuagɨ́ a'tî, kɨ̃ɨ̂re dokâ ke'akã weégɨ, kɨ̃ɨ̂ wamotími'kere e'mâ pe'okã'sami. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ wamo marígɨ mehô niigɨ́ tohákã'sami. Teeré e'mâ'kɨ kɨ̃ɨ̂ me'rakãharãre dɨka waásami. Jesu, yɨ'ɨ̂ wãtî yɨ'rɨóro tutuâ yɨ'rɨ nɨ'ka' niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. Jesu a'tîro niî nemokɨ niîwĩ:

²³ —Yɨ'ɨ̂re ɨatírã yɨ'ɨ̂re ĩ'yâ tu'tirã niîma. Yɨ'ɨ̂re see neé tamutigɨ noho dokesté wã'kagɨ weeró noho niîmi. Yɨ'ɨ̂re ẽho peótirã masaré Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peókã ka'mú ta'arã weemá niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. Wãtî too dɨpóropɨ kɨ̃ɨ̂ niî'kɨpɨre mahâmi sãhase niî'

²⁴ Jesu masaré a'tîro niî nemokɨ niîwĩ: —Wãtî masɨpɨ́re kõ'â wĩro no'oka be'ro akó marirópɨ sihâ baha ke'atisami. Kɨ̃ɨ̂ niiátohore a'mâgɨ, tohô weesamí. Kɨ̃ɨ̂ niiró bokatígɨ, a'tîro wãkûsami: “Yɨ'ɨ̂ wiháa'kɨpɨre dahâ sãhagɨti taha”, niîsami.

²⁵ Kɨ̃ɨ̂pɨre dahâ sãhagɨ, wi'í o'áka wi'i, ãyuró apóka wi'i weeró noho boka ehásami.

²⁶ Be'ró ãpêrã wãtiâ setere kɨ̃ɨ̂ yɨ'rɨóro yã'arã́re pihîsami. Pihî, be'ró too dɨpóropɨ kɨ̃ɨ̂ wiháa'kɨpɨre naâ niî pe'tirã sãháasama. Tohô weégɨ masɨ́ kɨ̃ɨ̂ too dɨpóropɨ niî'karo nemoró yã'âro tohasamí, niîkɨ niîwĩ Jesu. Jesu “E'katíse waro a'tîro niî'” niî'ke niî'

²⁷ Jesu uúkũri kura ni'kó numiô masá pãharã́ wa'teropɨ niigó karíkũ kehoko niîwõ: —Mɨ'ɨ̂re põ'ratí masó'ko ãyuró waro e'katí yɨ'rɨsamo, niîko niîwõ.

²⁸ Jesu koôre niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ pe'e a'tîro niîgɨti. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ uúkũsere tɨ'ó, kɨ̃ɨ̂ dutisére weerã́ pe'e pũrikã ãyuró waro koô nemoró e'katísama, niîkɨ niîwĩ. Masá yã'arã́ Jesuré weé ĩ'yo dutimi'ke niî'

²⁹ Jesu tiró pãharã́ masá nerê wã'kakãrã niîwã. Naâ tohô weekã́, kɨ̃ɨ̂ uúkũkɨ niîwĩ: —Masá a'tóka terokãharã yã'â yɨ'rɨama. Naâ yã'arã́ niîrã, weé ĩ'yose di'akɨ̃re ɨamá. Naâ teeré ɨamíkã, a'té di'akɨ̃re werêgɨti. Jona dɨporókɨ̃hɨpɨ wa'â'ke noho di'akɨ̃re ĩ'yogɨ́ti.

³⁰ Jona kɨ̃ɨ̂re wa'â'ke me'ra Nínivekãharãre weé ĩ'yogɨ weeró noho weékɨ niîwĩ. Naâre weé ĩ'yo'karo weeró noho yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ kẽ'ra a'tóka teropɨ niirã́re weé ĩ'yogɨti.

³¹ Dɨporókõho muhîpũ mɨhátiro diakɨ̃hɨ́ pe'e niirí di'ta wiôgo Israel kurakãharã wiôgɨ Salomão masisére tɨ'ógo a'tîko niîwõ. Yɨ'ɨ̂ Salomão yɨ'rɨóro masî yɨ'rɨ nɨ'kamikã, mɨsâ pe'e yɨ'ɨ̂re tɨ'ó sĩ'ri wee'. Tohô weégo Õ'âkɨ̃hɨ masaré beseátihi nɨmɨ niikã́, tií di'ta wiôgo niî'ko a'tóka terokãharãre “Mɨsâ Jesuré ẽho peótirã, yã'âro weewɨ́”, niîgosamo.

³² Apêye kẽ'rare werêgɨti. Jona Nínive wamêtiri makakãharãre Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werekã́, naâ yã'âro weé'kere bɨhâ weti, du'úkãrã niîwã. Yɨ'ɨ̂ pe'ere Jona yɨ'rɨóro niîmikã, mɨsâ ẽho peó wee'. Mɨsâ naâ weé'karo noho yã'âro weé'kere bɨhâ weti wee'. Tohô weérã Õ'âkɨ̃hɨ masaré beseátihi nɨmɨ niikã́, Nínivepɨ niî'kãrã a'tóka terokãharãre “Mɨsâ Jesuré ẽho peótirã, yã'âro weewɨ́”, niîrãsama, niîkɨ niîwĩ Jesu. Marî kapêri sĩ'óo'kaha weeró noho niî' niisé niî'

³³ Jesu masaré a'tîro werê nemokɨ niîwĩ: —Masá sĩ'óo'kahare sĩ'óo'ka be'ro bahutíropɨ, akâro dokapɨ sĩ'o dɨpótisama. Tohô weeró noho o'ôrã, toopɨ́ sãha ehárã nɨkɨ ĩ'yaáto niîrã, ɨ'mɨáropɨ sĩ'óo' peosama.

³⁴ Marî kapêri sĩ'óo' mɨ'takaha weeró noho niî'. Marî kapêri ãyukã́, ãyuró ĩ'yâ masi'. Marî kapêri ĩ'yâ ehatikã maa, ãyuró ĩ'yâtisa'. A'té weeró noho mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peó, kɨ̃ɨ yeére weérã, kapêri ãyuró weeró noho niî'. Mɨsâ a'ti nukúkãkãhase pe'ere wãkû nɨrɨkã maa, kapêri ĩ'yâ ehatirã weeró noho niî'. Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró weetírã, na'î tĩ'aropɨ niirã́, kɨ̃ɨ̂re masîtirã weeró noho niî'.

³⁵ Mɨsâ ẽho peósere sĩ'óo'se weeró noho kɨó'. Teeré na'î tĩ'aropɨ weeró noho yã'âro weesé me'ra dohórẽ'tikã'ya.

³⁶ Tohô weérã mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peó, yã'asé mariró kɨ̃ɨ̂ ɨaró weérã, kɨ̃ɨ yeékãhasere ãyuró tɨ'o masírãsa', niîkɨ niîwĩ Jesu. Jesu fariseu masare, tohô niikã́ Moisé ohâ'kere bu'erã́re tu'tî'ke niî'

³⁷ Jesu werê tu'a ehaka be'ro ni'kɨ́ fariseu masɨ kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ ba'â dutigɨ pihîakɨ niîwĩ. Tohô weégɨ Jesu sãháa, mesapɨ ehâ nuhakɨ niîwĩ.

³⁸ Be'ró fariseu naâ wee wɨáro noho ba'aátoho dɨporo Jesu kɨ̃ɨ̂ amûkoetikã ĩ'yâgɨ, ĩ'yâ mariakɨ niîwĩ.

³⁹ Teeré masîgɨ, Jesu kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ fariseu masa bahû yoaropɨ di'akɨ̃ ãyuró weé ta'sa'. Bapârire bu'îpɨ di'akɨ̃ koerã́ weeró noho niî'. Tii paá po'peapɨre pehé yã'asé mɨsâ ãpêrã yeere yahá'ke, ãpêrã yeere ɨâri peha yɨ'rɨ nɨ'ka'ke ũ'îri weeró noho wã'yá'.

⁴⁰ Mɨsâ tɨ'o masí wee'. Õ'âkɨ̃hɨ bu'ikãhásere weé'kɨta po'peápɨkãhasepɨ kẽ'rare weékɨ niîwĩ.

⁴¹ Mɨsâ kɨosére ãpêrãre pahá yã'arã, o'ôya. Tohô weérã bapârire po'peápɨ koerã́ weeró noho weerã́sa'. Be'ró bu'îpɨ, po'peápɨ kẽ'rare ũ'îri marirã́ weeró noho ãyurã́ toharã́sa'.

⁴² Mɨsâ fariseu masare yã'âro wa'ârosa'. Mɨsâ otesé õ'ô mahakã menta, arruda wamêtise, niî pe'tise opa daári dɨkâtise nohoakãre see neé, opâ sɨ̃'ɨri weésa'. Pɨámukãse sɨ̃'ɨri kɨórã, ni'kâ sɨ̃'ɨ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ miáa, Õ'âkɨ̃hɨre wamê peo, sacerdotere o'ósa'. Tohô weemírã, ãyuró weesé, Õ'âkɨ̃hɨre ma'isé pe'ere weé wee'. A'tîro pe'e weeyá. Mɨsâ otesére kɨ̃ɨ̂re o'ô du'utimirã, a'té ãyú yɨ'rɨ nɨ'kasere weeyá.

⁴³ Mɨsâ fariseu masare yã'âro wa'ârosa'. Mɨsâ nerê wɨase wi'seripɨre wiôrã naâ duhî wɨase kumuripɨ duhî sĩ'ri'. No'ó mɨsâ wa'aró wio pesáse me'ra põo tẽríkã ɨá'.

⁴⁴ Mɨsâ Moisé ohâ'kere bu'erã́, tohô niikã́ fariseu masa, wee soórã niî'. Yã'âro wa'ârosa' mɨsâre. Masâ peeri naâ yaá'ke bahutíse weeró noho niî'. Ãpêrã a'tî, masîtimirã, tee peéri bu'i ɨ'ta kũú wã'kasama. A'té weeró noho mɨsâ po'peapɨre yã'arã́ niî'. Ãpêrã mɨsâ yã'âro weesére masîtisama, niîkɨ niîwĩ.

⁴⁵ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, ni'kɨ́ Moisé ohâ'kere bu'egɨ́ a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Masaré bu'egɨ́, mɨ'ɨ̂ a'tîro niîgɨ, ɨ̃sá kẽ'rare tu'tîgɨ weé', niîkɨ niîwĩ.

⁴⁶ Jesu kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Mɨsá kẽ'rare yã'âro wa'ârosa'. Ãpêrãre weé põo tẽóya marisére dutî yɨ'rɨokã'sa'. Teeré dutîmirã, mɨsâ pe'e neê weé wee'.

⁴⁷ Yã'â butia'ro wa'ârosa' mɨsâre. Mɨsâ dɨporókãharã Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã masâ peeri bu'ipɨ yeê apo nɨ'ko'. Naâreta mɨsâ yẽkɨ sɨmɨápɨ wẽhe mɨhátikãrã niîwã.

⁴⁸ Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tarã naâ niî'kere weé wee'. Yɨ'ɨ́ kẽ'rare ẽho peó wee'. Mɨsâ a'tîro weesé me'ra mɨsâ yẽkɨ sɨmɨá weé'kere bu'î peha tamusere masî no'o'. Naâ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarãre wẽhé kõ'akãrã niîwã. Mɨsâ pe'e naa yeé masâ peerire yeê apo nɨ'ko'.

⁴⁹ Tohô weégɨ Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂ pakɨ dɨporópɨ masisé me'ra a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Yee kití werê mɨ'tarãre, tohô niikã́ yee kití bu'erã́re o'ôo'gɨti. Ni'karérãre wẽhé kõ'a, ãpêrãre yã'âro weé sĩ'rirã, no'ó naâ wa'aró siru tuú kusiarãsama”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ.

⁵⁰ Tohô weégɨ niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarãre wẽhé'ke wapa Õ'âkɨ̃hɨ a'tîro weegɨ́sami. A'tóka terokãharã masaré bu'îri wapa seégɨsami.

⁵¹ A'ti nukúkã weé nɨ'kaka terore mɨsâ yẽkɨ sɨmɨá Abelre wẽhé mɨ'takãrã niîwã. Be'ró teê Zacaria naâ Õ'âkɨ̃hɨre wa'îkɨ̃rãre ɨ̃hâ moro peo wɨaropɨ diakɨ̃hɨ wẽhé'ke me'ra yapatí'. Tohô weégɨ mɨsâre niîgɨti. Tohô weé'ke wapare a'tóka teropɨ niirã́re bu'îri wa'ârosa'.

⁵² Mɨsâ Moisé ohâ'kere bu'erã́ Õ'âkɨ̃hɨ yeere masî'. Teeré masîmirã, ãpêrãre masikã́ weé wee'. Mɨsâ basita yɨ'ɨ̂re ẽho peó wee'. Ãpêrã kẽ'rare ẽho peókã ɨa sãá wee'. Tohô weéro yã'âro wa'ârosa' mɨsâre, niîkɨ niîwĩ Jesu.

⁵³ Jesu a'teré niîka be'ro Moisé ohâ'kere bu'erã́, tohô niikã́ fariseu masa kɨ̃ɨ̂ me'ra uâ yɨ'rɨakãrã niîwã. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂re pehé sẽrí yã'a wã'kokãrã niîwã.

⁵⁴ Kɨ̃ɨ̂ mehêkã niikã́, kɨ̃ɨ̂re werê sãarãti niîrã, tohô weékãrã niîwã.

12

¹ Jesu masaré bu'erí kura pãharã́ waro masá nerêkãrã niîwã. Naâ pãharã́ waro niî tĩharã, a'mêri ɨ'tá tĩ'a, dokê wã'a mɨhakãrã niîwã. Jesu neê waro kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ di'akɨ̃re werê mɨ'takɨ niîwĩ yuhûpɨ. A'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ fariseu masa naa yeé fermento pãú bɨkɨakã́ weesére tɨ'o masíya. Fermento niîgɨ, naâ niî soose me'ra bu'esére tɨ'o masíya niîgɨ weé', niîkɨ niîwĩ.

² Neê bahutíropɨ weesé, ĩ'yâ no'orosa'. Neê ĩ'yâtiropɨ weé'ke kẽ'ra masî no'orosa'

³ Tohô weérã mɨsâ yamîpɨ weeró noho weé'ke ãpêrã tɨ'otíropɨ niî'ke a'tîro weé no'orosa'. Ɨmɨ̂kohopɨ weeró noho niî pe'tirã tɨ'óropɨ werê no'orosa'. Apêye mɨsâ wi'í po'peapɨ ya'yióropɨ niî'ke kẽ'ra wi'í bu'ipɨ karíkũro weeró noho ɨpɨ́tɨ bɨsɨkã́ weé no'orosa', niîkɨ niîwĩ. Jesu “Noa nohóre uiró ɨatí?” niisé niî'

⁴ Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re a'tîro werêkɨ niîwĩ: —Mɨsâ yɨ'ɨ̂ me'rakãharãre a'tîro werêgɨti. A'ti ɨpɨ́re wẽhé kõ'arãre uîtikã'ya. Wẽhéka be'ro naâ mehêkã wee masítisama.

⁵ Mɨsâre “Ã'rí pe'ere uîya”, niîgɨti. Õ'âkɨ̃hɨ marî wẽrîka be'ro pekâ me'epɨ kõ'â butia' masisami. Kɨ̃ɨ̂ tohô weegɨ́ pũrikãre uîya.

⁶ Ni'kâmukãrã mirikɨ̃hɨá õ'ô maharãakã kã'roákã waro wapatíma. Tohô niîmikã, Õ'âkɨ̃hɨ pe'e neê ni'kɨré masîtikã weetísami.

⁷ Tohô niikã́ mɨsâ poâripɨreta “Tiikése niî'”, niî masî pe'okã'sami. Tohô weérã masaré uîtikã'ya. Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨ pãharã́ mirikɨ̃hɨá nemoró mɨsâ wapatí'. Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre ãyuró ko'têgɨsami. Ãpêrã ĩ'yóropɨ “Jesu Cristore ẽho peó'” niisé niî'

⁸ Mɨsâre werêgɨti. No'ó masá ĩ'yóropɨ yɨ'ɨ̂re “Ẽho peó'” niî werekã́, yɨ'ɨ́ kẽ'ra Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã ɨ'mɨ̂sekãharã ĩ'yóropɨ naâre ãyuró uúkũgɨsa'.

⁹ Ni'kɨ́ masaré uîgɨ, masá ĩ'yóropɨ yɨ'ɨ̂re “Ẽho peó wee'” niigɨ́re yɨ'ɨ́ kẽ'ra Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã ĩ'yóropɨ naâre “Yagɨ mehéta niîmi”, niîgɨti.

¹⁰ Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨre yã'âro uúkũkã, Õ'âkɨ̃hɨ akobohógɨsami. Espírito Santo pe'ere yã'âro uúkũkã, Õ'âkɨ̃hɨ akobohósome.

¹¹ Ãpêrã mɨsâre werê sãarã, nerê wɨase wi'seripɨ, beserã́ tiropɨ, wiôrã tiropɨ miáa boosama. Naâ tohô weekã́, mɨsâ uúkũatehere “De'ró yɨ'tirã́sari? De'ró niîrãsari?” niî wãkû ke'titikã'ya.

¹² Mɨsâ uúkũri kura Espírito Santo mɨsâ yɨ'tiátehere werêgɨsami, niîkɨ niîwĩ Jesu. Pehé apêye noho kɨogɨ́ yee kití niî'

¹³ Jesu bu'erí kura ni'kɨ́ masá wa'teropɨ niigɨ́ a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Masaré bu'egɨ́, yɨ'ɨ̂ pakɨ wẽrîgɨ, apêye noho ɨ̃sâre kũûkɨ niîwĩ. Teeré yɨ'ɨ̂ ma'mire yɨ'ɨ̂ me'ra dɨka waá dutiya, niîkɨ niîwĩ.

¹⁴ Jesu kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ de'ró wãkûti? Yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re mɨsâre bese dutígɨ, mɨsâre apêye noho dɨka waá dutigɨ sõróopĩ, niî wãkûmiti? niîkɨ niîwĩ.

¹⁵ Apêye niî nemokɨ niîwĩ: —Mɨsâ niî pe'tise ɨâri pehase nohore tɨ'o masí, wãkûya. Marî katisé pehé apêye noho kɨosé meheta niî', niîkɨ niîwĩ.

¹⁶ Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro kití weeró noho niisé me'ra a'tîro niî werêkɨ niîwĩ: —Ni'kɨ́ pehé kɨogɨ́ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ otêka be'ro pehe waró dɨkâtikaro niîwɨ.

¹⁷ Teé pehé niikã́ ĩ'yâgɨ, a'tîro wãkûkɨ niîwĩ: “De'ró weegɨ́sari yɨ'ɨ̂ teé pehé me'ra? Teeré yɨ'ɨ̂ no'opɨ́ nɨroró moó'”, niîkɨ niîwĩ.

¹⁸ Be'ró wãkû apokɨ niîwĩ taha: “A'béya. A'tîro weegɨ́ti. Yɨ'ɨ̂ ba'asé nɨrorí wi'ire kõ'â pe'o, nemoró pahirí wi'i weegɨ́ti. Toopɨ́ niî pe'tise otesé dɨkare no'ó yɨ'ɨ̂ kɨosére nɨrôgɨti”, niîsami.

¹⁹ “Tu'â eha nɨ'ko, yɨ'ɨ̂ basi a'tîro niîgɨti: Pehé kɨ'marikãhase niiátehere nɨrô'ke kɨó'. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ ɨaró soó, ba'â, sĩ'rí e'katígɨti'”, niîsami.

²⁰ Õ'âkɨ̃hɨ pe'e tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Mɨ'ɨ̂ tɨ'o masí wee'. Ni'kakã́ yamita mɨ'ɨ̂ wẽrîgɨsa'. Too pũríkãre mɨ'ɨ̂ nɨrô'ke pehé noa yeé toharósari?” niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ.

²¹ Tohôta wa'ârosa' pehé kɨogɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre wãkûtigɨ, kɨ̃ɨ yeé di'akɨ̃ mii neéo kũugɨre. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yórore pahasé kɨogɨ' waro niîsami, niîkɨ niîwĩ Jesu. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ yarã́re ko'tesé niî'

²² Be'ró Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâre niîgɨti. Yẽ'e nohóre ba'ârãsari? Yẽ'e nohóre sãyârãsari? niî wãkû ke'titikã'ya.

²³ Marî katisé ba'asé nemoró wapatí'. Marî ɨpɨ́ kẽ'ra su'tí nemoró wapatí'.

²⁴ Mirikɨ̃hɨáre wãkûya. Naâ ba'â sĩ'rirã, otesé kapere otê, pĩ'rí dɨkâtikã weetísama. Ba'asé nɨrosé wi'seri, naâ ekarã́ nɨrosé wi'seri kẽ'rare moosamá. Tohô niîmikã, Õ'âkɨ̃hɨ naâre ba'asé o'ôsami. Mɨsâ pe'e tootá mirikɨ̃hɨá nemoró wapatí yɨ'rɨ nɨ'ka'.

²⁵ No'ó mɨsâ ɨpɨ́tɨ wãkû ke'tirã, pahî kurero bɨkɨâ nemo masitisa'.

²⁶ A'tîro niî'. Teeákã marikãre mɨsâ wãkû ke'tise me'ra neê kã'roákã bɨkɨâ nemo wee'. Tãhârãta ba'asé, sĩ'risé, su'tiré boka masítisa'.

²⁷ O'ôri, nɨkɨ̂kãhasere wãkûya. Teé no'ó ɨaró pĩ'ri bahá ke'atisa'. Da'ratí, su'âtimiro, su'tí ãyuró sãyâro weeró noho bahú'. Marî yẽkɨ wiôgɨ Salomão ãyusé su'tí sãyâkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô sãyâmigɨ, o'ôri weeró noho ãyú butia'ro sãyâtikɨ niîwĩ. Teé o'ôri ãyú butia'se niî'.

²⁸ Ni'kakã́re kã'ró katî ni'i, yamiákã yãî diha wa'ása'. Be'ró pekâ me'epɨ ɨ̃hâ kõ'a no'osa'. Tohô niîmikã, Õ'âkɨ̃hɨta o'ôrire ãyuró bahukã́ weesamí. Kɨ̃ɨ̂ o'ôrire ãyuró ko'teró nemoró mɨsâ pe'ere weesamí. Mɨsâ, mɨsâ ẽho peótise bu'iri wãkû ke'ti'.

²⁹ Tohô weérã mɨsâ ba'aátehere, mɨsâ sĩ'riátehere wãkû ke'ti, wãkû nɨrɨ sihatikã'ya.

³⁰ A'ti nukúkãkãharã Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peótirã teeré wãkû ke'tisama. Marî pakɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ mɨsâ ɨasé nohore masî tohasami.

³¹ Tohô weérã Õ'âkɨ̃hɨ yeere wãkû yɨ'rɨ nɨ'kaya. Tohô weekã́, mɨsâre ba'asé, sĩ'risé, sãyasé nohore o'ô bu'i peogɨsami. Ɨ'mɨ̂sepɨ marî bokaátehere wãkû nɨrɨ dutise niî'

³² Mɨsâ yɨ'ɨ̂ bu'erã́, yarã́ ovelha weeró noho niî'. Mɨsâ pehêterãkã niîmirã, uîtikã'ya. Marî pakɨ kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niirópɨ mɨsâ wa'akã́ ɨasamí.

³³ Mɨsâ kɨosére duâ, ãpêrã moorã́re o'ôya. A'ti nukúkãkãhase boâ dihaatehere wãkûtikã'ya. Ɨ'mɨ̂sekãhase boâtiatehe pe'ere wãkûya. Toopɨ́re mɨsâ ãyusé kɨoátehe neê pe'tisomé. Neê yaharã́ sãháa yahasomé. Ãpêrã noho kẽ'ra ba'â bahuriósome.

³⁴ Marî ɨpɨ́tɨ ma'isére wãkû nɨrɨsa'. Tohô weérã a'ti nukúkãkãhase di'akɨ̃re wãkû nɨrɨtikã'ya. Õ'âkɨ̃hɨ yee pe'ere wãkû nɨrɨya. Jesu “Mɨsâ apo yuú'kãrãpɨ niîya” niisé niî'

³⁵ Mɨsâ sĩ'óo'separe sĩ'óo' yooro weeró noho apo yuú'kãrãpɨ niî tohaya.

³⁶ Da'rá ko'terã naâ wiôgɨ amûkã dɨ'terí bosê nɨmɨ wa'âka be'ro kɨ̃ɨ̂ dahaátehere ko'tê'karo weeró noho weeyá. Kɨ̃ɨ̂ sopé pɨ'topɨ pisukã́, maatá pãâo sõrorãti niîrã, ko'têsama. Mɨsá kẽ'ra naâ weeró noho weeyá.

³⁷ Da'rá ko'terã naâ wiôgɨ dahaátehere keoró ko'têsama. Kɨ̃ɨ̂ daharí kura keoró boka ehá no'orã noho e'katísama. Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. Naâre tohô boka ehágɨ, wiôgɨ basita ba'asé etiákɨhɨ duhî dutisami. Be'ró naâre eti bɨrósami.

³⁸ Yamî deko ou bo'rearí kura tɨ'sɨ̂ bo'rearã boka ehá no'orã e'katísama.

³⁹ Apêyere a'tîro masîya. Wi'í wiôgɨ tií hora niikã́ yahagɨ́ a'tîgɨsami niîgɨ, kãrití boosami. Yahagɨ́ kɨ̃ɨ yaá wi'ire pãâo sãhasere ka'mú ta'a boosami.

⁴⁰ Mɨsá kẽ'ra ã'rí weeró noho apo yuú niîya. Mɨsâ neê kã'ró wãkûti butia'ri kura yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ a'tîgɨsa', niîkɨ niîwĩ. Jesu pɨárã da'rá ko'terã yee kití me'ra bu'ê'ke niî'

⁴¹ Jesu bu'erí kura Pedro sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Ɨ̃sâ wiôgɨ, mɨ'ɨ̂ a'te kitíre ɨ̃sâ di'akɨ̃re werêgɨ weeáti, ou niî pe'tirãre werêgɨ weeáti? niî sẽrí yã'akɨ niîwĩ.

⁴² Jesu niîkɨ niîwĩ: —Noa nohó yɨ'ɨ̂ dutiró weé me'rigɨ, tɨ'o masígɨ waro niîsari? niîgɨ, a'tîro werêgɨti. Wiôgɨ apêropɨ wa'âgɨ, kɨ̃ɨ yaá wi'ire ko'tê dutigɨ ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'tegɨre kũûsami. “Ãpêrã da'rá ko'terãre no'ó dɨ'sasé nohore ba'asé ekayá”, niîsami.

⁴³ Be'ró apêropɨ ehâ'kɨ dahâsami. Kɨ̃ɨ̂ dahakã́, keoró da'rá boka ehá no'ogɨ e'katísami.

⁴⁴ Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. Kɨ̃ɨ̂ keoró weesé wapa wiôgɨ niî pe'tise kɨ̃ɨ̂ kɨosére ko'tê dutigɨ sõróogɨsami.

⁴⁵ “Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ maatá dahâsome” niigɨ́ noho pũrikã a'tîro weesamí. Ãpêrã da'rá ko'terã ɨmɨaré, numiâre yã'âro paâ pi'etíkã weesamí. Kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ maatá bahutígɨsami niîgɨ, ba'â, sĩ'rí, ke'asamí.

⁴⁶ Kɨ̃ɨ̂ tohô weerí kura wiôgɨ wãkûtiro kɨ̃ɨ̂ ko'têtiri kura dahâsami. Kɨ̃ɨ̂ kũû wã'ka'kɨre dutî'kere weetí'ke wapa ɨpɨ́tɨ bu'îri da'rêgɨsami. Ãpêrã yã'arã́ wiôgɨ dutisére weetí'kãrãre bu'îri da'rê butia'kere bu'î peha tamugɨsami.

⁴⁷ Da'rá ko'tegɨ kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ ɨasére keoró masîsami. Tohô masîmigɨ, kɨ̃ɨ̂ dutisére keoró wee yuúti, yɨ'rɨ́ nɨ'kagɨ ɨpɨ́tɨ tãrá no'ogɨsami.

⁴⁸ Ãpí da'rá ko'tegɨ wiôgɨ ɨasére masîtisami. Tohô masîtimigɨ, bu'îri da'rê no'ose nohore weégɨ, sahâtiro kure tãrá no'ogɨsami. Pehé masisé o'ô no'o'kɨ nemoró wapa seé no'ogɨsami. Tohô niikã́ “Ãyú butia'ro weegɨ́sami” niî no'o'kɨ nemoró “Tohô weeró ɨá'” niî no'ogɨsami, niîkɨ niîwĩ Jesu. Jesu “Yeé bu'iri masá dɨka watíma” niisé niî'

⁴⁹ Jesu a'tîro niî nemokɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ pekâ me'e wĩhá wã'kogɨ weeró noho masá yã'âro weesére kõ'âgɨ a'tîwɨ. Tií me'e ɨ̃hɨ̂ nu'kuro weeró noho ni'kâroakãre yã'asére yɨ'rɨ wetí'kãrãpɨ niikã́ weé toha sĩ'rimisa'.

⁵⁰ Yɨ'ɨ̂ pi'etí ni'igɨsa' yuhûpɨ. Yɨ'ɨ̂ pi'etiátehere wãkûgɨ, yã'âro ehêri põ'rati'. Pi'etí tohagɨpɨ, ehêri põ'ratigɨsa'.

⁵¹ Mɨsâ tɨ'ó yã'akã, yɨ'ɨ̂ a'tí di'tapɨre ãyuró niisétiatehere miítigɨ weeparí? Nií wee'. Yɨ'ɨ̂re ẽho peóse bu'iri masaré dɨka watíse miítigɨ weé'.

⁵² Ni'kakã́ me'ra ni'kâmukãrã ni'kâ wi'ikãharã a'mêri dɨka watí nɨ'karãsama. I'tiárã pɨárã me'ra a'mé tu'tirãsama. Pɨárã i'tiárã me'ra a'mé tu'tirãsama.

⁵³ Pakɨ́ kɨ̃ɨ̂ makɨ́ me'ra a'mé tu'tigɨsami. Kɨ̃ɨ̂ makɨ́ kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ me'ra meharóta weegɨ́sami. Pakó makó me'ra a'mé tu'tigosamo. Koô makó kẽ'ra pakó me'ra meharóta weegósamo. Maa yẽkó koô makɨ nɨmó me'ra uâgosamo. Koô makɨ nɨmó maa yẽkó me'ra meharóta weegósamo. Yɨ'ɨ̂re ẽho peóse bu'iri tohô weerã́sama, niîkɨ niîwĩ Jesu. Ɨmɨ̂koho bahusére uúkũse kiti niî'

⁵⁴ Jesu masaré apêye kẽ'rare niîkɨ niîwĩ: —Muhîpũ mɨhátiro pe'e yĩa mɨhátikã, “Akôro pehârotiro weé'”, niísa'. Mɨsâ niî'karo nohota pehása'.

⁵⁵ Mɨsâ muhîpũ ɨpɨ́tɨ asi mɨhátikã, “Ni'kakã́ kɨ'marósa'”, niísa'. Mɨsâ niî'karo nohota kɨ'mása'.

⁵⁶ Mɨsâ weé ta'sarã niî'. A'ti nukúkãkãhase, ɨ'mɨárokãhase marikãre “Tohô niî'”, niî masî'. Tohô niîmirã, de'ró weérã a'tóka tero yɨ'ɨ̂ weé ĩ'yose pe'ere “Tohô niî sĩ'riro weé'”, niî masí weeti? niîkɨ niîwĩ. A'mé tu'ti'kãrã ãyuró apoyá niisé niî'

⁵⁷ Jesu masaré a'tîro niî nemokɨ niîwĩ: —De'ró weérã mɨsâ basi keoró bese masí weeti?

⁵⁸ Ni'kɨ́ mɨ'ɨ̂re werê sãa sĩ'rikã, wiôrã tiropɨ kɨ̃ɨ̂ me'ra wa'âya. Toopɨ́ ehaátoho dɨporo ma'âpɨ kɨ̃ɨ̂ me'ra apó we'okã'ya. Tohô weekã́, mɨ'ɨ̂re kɨ̃ɨ̂ besegɨ́re o'ôti boosami. Tohô weetíkã maa, besegɨ́ surárare pihîo, bu'îri da'rerí wi'ipɨ mɨ'ɨ̂re sõróo duti boosami.

⁵⁹ Mɨ'ɨ̂re werêgɨti. Bu'îri da'rerí wi'ipɨ sãhá wapa yeé pe'otikã, mɨ'ɨ̂re neê du'u wĩrósome. A'té weeró noho mɨsâ yã'âro weesére Õ'âkɨ̃hɨ me'ra apó we'okã'ya niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ.

13

¹ Jesu masaré bu'erí kura ãpêrã masá kɨ̃ɨ̂ tiropɨ ehâkãrã niîwã. Ehâ, Pilato ni'karérã Galiléia di'takãharãre kɨ̃ɨ̂ wẽhe dutí'kere werêkãrã niîwã. Naâ “Galiléiakãharãre wẽhéka be'ro naa yeé diîre wa'îkɨ̃rã Õ'âkɨ̃hɨre ɨ̃hâ moro peorã yeé diî me'ra more dutíkɨ niîwĩ”, niî werêkãrã niîwã.

² Jesu teeré tɨ'ógɨ, naâre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ de'ró wãkûti? Galiléiakãharã ãpêrã yɨ'rɨóro yã'â butia'rã niî yɨ'rɨ nɨ'kapari? “Teé bu'iri tohô wa'âpã”, niî wãkûmiti?

³ Nií wee'. Mɨsâre werêgɨti. Mɨsá kẽ'ra yã'âro weé'kere bɨhâ weti dɨka yuútirã, wẽrîrãsa'.

⁴ Apêyere Siloé wamêtiri makapɨ naâ yeêka tuturo nu'ri dihákã, sõ'ó niîkãrã dezoito wẽrîkãrã niîwã. Naá kẽ'rare a'tîro wãkûmiti? “Niî pe'tirã Jerusalẽ́pɨ niirã́ yɨ'rɨóro yã'â butia'rã waro niîpã”, niîmiti?

⁵ Nií wee'. Mɨsá kẽ'ra yã'âro weé'kere bɨhâ weti dɨka yuútirã, meharóta wẽrîrãsa', niîkɨ niîwĩ Jesu. Jesu figueira wamêtikɨhɨ dɨkâ marikɨhɨ́ me'ra kɨ̃ɨ̂ bu'ê'ke niî'

⁶ Jesu masaré werêka be'ro kití weeró noho niisé me'ra a'tîro bu'êkɨ niîwĩ: —Ni'kɨ́ masɨ́ kɨ̃ɨ yaá di'tapɨ ni'kâgɨ figueira wamêtikɨhɨre otê tĩhagɨ kɨókɨ niîwĩ. Be'ró dɨkâtisari? niîgɨ, ĩ'yâgɨ wa'âkɨ niîwĩ. Neê dɨkâ maríkaro niîwɨ.

⁷ Tigɨré ĩ'yâgɨ, tií di'ta ko'tegɨ́re a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Ĩ'yâya. Yɨ'ɨ̂ a'tîgɨ dɨkare ba'â sĩ'rigɨ, a'mâgɨ a'tîro i'tiá kɨ'ma wa'â'. Neê ni'kâti bokatísa'. Tohô weégɨ tigɨré paâ kõ'akã'ya. Tigɨ́ mehô waro apêye noho wee boó'karore ka'mú ta'a nu'ku'”, niîkɨ niîwĩ.

⁸ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, tií di'ta ko'tegɨ́ a'tîro yɨ'tíkɨ niîwĩ: “Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ, a'tí kɨ'ma di'akɨ̃ dɨ'á nɨ'ko ni'iya yuhûpɨ. Yɨ'ɨ̂ tigɨ́ sumútoho di'tâ ãyuró se'ê kũu, nohâ tuu yã'agɨti weé'.

⁹ Tohô weekã́, apé tero weéro dɨkâti boosa'. Dɨkâtitikã maa, paâ kõ'a dutiya”, niîkɨ niîwĩ, niî werêkɨ niîwĩ Jesu. Teeré tohô niîgɨ, masá naâ dɨka yuúkã ko'tê ni'igɨti yuhûpɨ, maatá bu'îri da'rêsome niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. Jesu naâ soo wɨári nɨmɨ niikã́ opâ mutiro niigóre yɨ'rɨó'ke niî'

¹⁰ Ni'kâ nɨmɨ Judeu masa naâ soo wɨári nɨmɨ niikã́ Jesu naâ nerê wɨari wi'ipɨ bu'êgɨ weékɨ niîwĩ.

¹¹ Tií wi'ipɨ ni'kó numiô dezoito kɨ'mari do'âtigo, opâ mutiro niigó niîko niîwõ. Wãtî koôre tohô wa'akã́ weékɨ niîwĩ. Koô neê kã'ró diakɨ̃hɨ́ nu'ku masítiko niîwõ.

¹² Jesu koôre ĩ'yâgɨ pihîo, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ do'âtisere yɨ'rɨó no'o toha', niîkɨ niîwĩ.

¹³ Tohô niîgɨta, Jesu koôre yãa peókɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weerí kurata koô diakɨ̃hɨ́ nɨ'kako niîwõ. Be'ró “Õ'âkɨ̃hɨ ãyú butia'gɨ niîmi” niî, niîko niîwõ.

¹⁴ Jesu naâ soo wɨári nɨmɨ koôre yɨ'rɨókã ĩ'yâgɨ, tií wi'i naâ nerê wɨari wi'i wiôgɨ uâ yɨ'rɨakɨ niîwĩ. Be'ró masaré niîkɨ niîwĩ: —Ni'kâ semanare da'rasé nɨmɨri seis nɨmɨri niî'. Tee nɨmɨ́rire mɨsâ yɨ'rɨó dutirã a'tiró ɨá'. Ni'kakã́ soo wɨári nɨmɨre yɨ'rɨó dutirã a'tîtikã'ro ɨá', niîkɨ niîwĩ.

¹⁵ Kɨ̃ɨ̂ tohô niisére tɨ'ógɨ, Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mɨsâ weé ta'sase bɨkɨrã niî'. No'ó mɨsa yagɨ́ wekɨ̂re ou mɨsâ jumentore dɨ'té nɨ'ko'kɨre akó tĩârã wa'ârã pãâ, miáatisari?

¹⁶ A'tîgore Abraão parameó niî turiagore wãtî dutí da'rekɨ niîwĩ. Koôre dezoito kɨ'mari sihâ masitikã weékɨ niîwĩ. Too pũríkãre mɨsâ tɨ'ó yã'akã, soo wɨári nɨmɨre koôre yɨ'rɨótikã'ro ɨa miáapari? Soo wɨári nɨmɨ pũrikãre tãhâgɨta koôre nemoró yɨ'rɨóro ɨá', niîkɨ niîwĩ.

¹⁷ Jesu kɨ̃ɨ̂ a'tîro niisére tɨ'órã, niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂re ɨatími'kãrã bopôya pe'tia wa'âkãrã niîwã. Ãpêrã pe'e Jesu kɨ̃ɨ̂ weé ĩ'yose ĩ'yârã, e'katíkãrã niîwã. Jesu mostarda kaperoakãkãhase me'ra werê'ke niî'

¹⁸ Be'ró Jesu niîkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ yarã pãharã́ sãharã́sama niisére a'tîro werêgɨti.

¹⁹ Ni'kɨ́ kɨ̃ɨ yaá wesepɨ ni'kâ pee mostarda kaperoakãre otê'karo weeró noho niî'. Tigɨ́ bɨkɨâropɨa pahikɨhɨ́ waro wa'ása'. Tohô weérã mirikɨ̃hɨá tigɨpɨ́ naâ die peoátehe su'tire weesamá. Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niisé kã'a kapéroakã weeró noho nɨ'kása'. Be'ró pahikɨhɨ́ bɨkɨâ'karo weeró noho niî pe'tiropɨ kɨ̃ɨ yeé kiti se'sâa wa'ârosa'. Tohô niikã́ pãharã́ kɨ̃ɨ yarã́ sãharã́sama niîgɨ, tohô werêkɨ niîwĩ. Pãú bɨkɨakã́ weesé me'ra werê'ke niî'

²⁰ Jesu werê nemokɨ niîwĩ taha: —Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niisére de'ró niisé kiti me'ra marî “Tohô niîro weé'” niî masisari?

²¹ Teé fermento pãú bɨkɨakã́ weesé weeró noho niî'. Teeré ni'kó numiô pãú weegótigo farinhare i'tiá paa keó, po'o sãásamo. Teé me'ra fermento pãú bɨkɨakã́ weesére moresamó. Be'ró koô fermento moré'ke niî pe'tiropɨ bɨkɨâ, se'sâ pe'tia wa'ása', niîkɨ niîwĩ. Fermento farinhare bɨkɨakã́ weé'karo weeró noho Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niisé niî pe'tiropɨ se'sârosa' niîgɨ, tohô werêkɨ niîwĩ. Ɨ'mɨ̂sekãha sope kã'a sopeákã niî' niisé niî'

²² Jesu Jerusalẽ́pɨ wa'âgɨ, toó niisé makaripɨre bu'ê yɨ'rɨ wã'kakɨ niîwĩ.

²³ Toopɨ́ ni'kɨ́ Jesuré sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Ɨ̃sâ wiôgɨ, Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niirópɨ wa'aáhã pehêterãkã niîsari? Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ:

²⁴ —Pãharã́ ɨ'mɨ̂sepɨ sãháa sĩ'rirãsama, sãháarã pe'ea'. Sãháa sĩ'rimirã, wa'âsome. Mɨsâ pũrikã sopé, kã'a sopeákãpɨ ɨpɨ́tɨ sãháa sĩ'riya, niîkɨ niîwĩ.

²⁵ Apêyere naâre werêkɨ niîwĩ: —Wi'í wiôgɨ wã'kâ nɨ'ka, soperé bi'ákã'sami. Be'ró mɨsâ pe'e sopepɨ́ pisûrã, a'tîro niîrãsa': “Wiôgɨ, pãâo sõrogɨ a'tiá”, niîrãsa'. Kɨ̃ɨ̂ pe'e mɨsâre yɨ'tigɨ́sami: “Mɨsâre masîtisa'. No'okãhárã niîrã niísa'”, niîgɨsami.

²⁶ Be'ró mɨsâ kɨ̃ɨ̂re a'tîro niî nu'ku baha ke'arãsa': “Marî ni'kâro me'ra ba'âwɨ. Ni'kâro me'ra sĩ'riwɨ́. Mɨ'ɨ̂ ɨ̃sa yaá makapɨre bu'ê sihawɨ”, niîrãsa'.

²⁷ Kɨ̃ɨ̂ pe'e mɨsâre yɨ'tigɨ́sami: “Yɨ'ɨ̂ mɨsâre ‘Masîtisa'’, niî tohamiapɨ baa. Mɨsâ yã'âro weé'kãrã niî'. Wa'ârãsa'”, niîgɨsami. Mɨsâ yɨ'ɨ̂re ẽho peótikã, ã'raré weé'karo weeró noho mɨsâre wa'ârosa'.

²⁸ Dɨporókãharãpɨ Abraão, Isaque, Jacó, niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tarã Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niirópɨ niirã́re ĩ'yârã, mɨsâ pũrî no'orã, upîkari kũ'rî wagɨa, utîrãsa'. Mɨsâ pe'e wiháaropɨ kõ'â wĩro no'orãsa'.

²⁹ Niî pe'tirokãharã Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niirópɨ niîrãsama. Muhîpũ mɨhátirokãharã, muhîpũ sãháarokãharã, sumútohorikãharã niîrãsama. Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂ me'ra e'katí ba'â duhirãsama.

³⁰ A'tóka terore ni'karérã mehô niirã́ toopɨ́re wiôrã weeró noho niîrãsama. Ni'karérã wiôrã niirã́ noho pe'e toopɨ́re mehô niirã́ toharã́sama, niîkɨ niîwĩ Jesu. Jesu Jerusalẽ́re ĩ'yâgɨ kɨ̃ɨ̂ utî'ke niî'

³¹ Jesu masaré bu'erí kura ni'karérã fariseu masa kɨ̃ɨ̂ tiropɨ etârã, a'tîro niîkãrã niîwã: —A'toré mɨ'ɨ̂ niîtikã'ya. Herode mɨ'ɨ̂re wẽhé sĩ'riami. Toháagɨsa', niîkãrã niîwã.

³² Jesu naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —A'tîro niîrã wa'âya Herode wee soó me'rise bɨkɨre: “Jesu a'tîro niî dutiami” niîya. “Ni'kakã́, yamiákã wãtiâre kõ'â wĩro mɨha, do'âtirãre yɨ'rɨógɨti yuhûpɨ. Be'ró yamiákã yɨ'rɨkã́ yɨ'ɨ̂ da'rasére keoró pe'ogɨ́sa', niiámi”, niîya.

³³ Yɨ'ɨ̂ weesére yɨ'ɨ̂ wa'aró weegɨ́ti. Ni'kakã́, yamiákã, yamiákã yɨ'rɨkã́ weegɨ́ti. Neê ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tagɨ apêro Jerusalẽ́ niîtiropɨ wẽrîta basió wee'. Jerusalẽ́pɨ wẽrîgɨ wa'âgɨti niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ.

³⁴ Fariseu masare tohô niîka be'ro Jesu Jerusalẽ́kãharãre, tohô niikã́ too dɨpóropɨ tii makápɨ niî'kãrãre wãkûgɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ Jerusalẽ́kãharã Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarãre wẽhé kõ'a'. Õ'âkɨ̃hɨ o'ôo'kãrã kɨ̃ɨ yeé kiti wererã́re ɨ̃tâ peeri me'ra doke wẽhé'. Mɨsâre pehetíri yɨ'ɨ̂ ma'ígɨ, neêo kũu sĩ'rimiwɨ. Ni'kó kãrêkẽ' koô põ'raré wɨɨsé dokapɨ neêo kũu'karo weeró noho weé sĩ'rimiwɨ. Mɨsâ ɨatíwɨ.

³⁵ Tohô weéro mɨsâ niîmi'ke wi'seri masá mariró toharósa'. Mɨsâ a'teré tɨ'o masíya. Yɨ'ɨ̂re opâturi ĩ'yâ nemosome maha. Be'ró yɨ'ɨ̂ a'ti nukúkãpɨ opâturi a'tikã́pɨ, mɨsâ “Õ'âkɨ̃hɨ dɨporópɨ ‘O'ôo'gɨti’ niî'kɨ ãyú butia'gɨ niîmi” niîrãpɨ ĩ'yârãsa' taha, niîkɨ niîwĩ Jesu.

14

¹ Ni'kâ nɨmɨ naâ soo wɨári nɨmɨ niikã́ Jesu ni'kɨ́ fariseu wiôgɨ yaá wi'ipɨ ba'âgɨ wa'âkɨ niîwĩ. Ãpêrã fariseu masa Jesuré mehêkã weé weeti? niîrã, ĩ'yâ du'tikãrã niîwã.

² Naâ ba'aró tiropɨ ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂ ɨpɨ́ doke dɨpóse kɨogɨ́ Jesu diákɨ̃hɨ niîkɨ niîwĩ.

³ Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâgɨ, Jesu Moisé ohâ'kere bu'erã́re, tohô niikã́ fariseu masare sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Moisé dutî'ke “Soo wɨári nɨmɨ niikã́re do'âtirãre yɨ'rɨóro ɨá'” niîti ou nií weeti? niîkɨ niîwĩ.

⁴ Naâ neê yɨ'tí ma'atikãrã niîwã. Tohô weégɨ Jesu do'âtigɨre yãa peó, yɨ'rɨókɨ niîwĩ. Tu'â eha nɨ'ko, “Wa'âgɨsa'”, niîkɨ niîwĩ.

⁵ Fariseu masa pe'ere a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ makɨ ou mɨsa yagɨ́ wekɨ̂ kopêpɨ bɨrɨ̂ sãha boosami. Naâ bɨrɨ̂ sãhakã, soo wɨári nɨmɨ niîmikã, mɨsâ maatá mii wĩrórã wa'âti boosari? niîkɨ niîwĩ.

⁶ Kɨ̃ɨ̂ tohô niisére neê yɨ'tití yɨ'rɨokã'kãrã niîwã. Jesu ba'â dutirã pihîosere werê'ke niî'

⁷ Fariseu kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ ba'â dutigɨ pihîo'kãrãre Jesu ĩ'yâkɨ niîwĩ. Naâ duhisé ãyusé ɨ'mɨtã́sepɨ besé duhîkãrã niîwã. Teeré ĩ'yâgɨ, Jesu naâre a'tîro werê kasakɨ niîwĩ:

⁸ —Ni'kɨ́ mɨsâre amûkã dɨ'terí bosê nɨmɨre pihikã́, ɨ'mɨtã́se duhisépɨre duhî we'otikã'ya. Apé tero weégɨ ãpí mɨsâ nemoró wiôgɨ pihî no'o'kɨ etâ boosami.

⁹ Mɨsâ pɨárãpɨre pihîo'kɨ a'tîro niî boosami: “Ã'riré a'tó duhiró o'ôya. Mɨ'ɨ̂ pe'e siropɨ́ duhîgɨ wa'âya”, niî boosami. Tohô weégɨ mɨ'ɨ̂ sirokãhá kumuropɨ duhîgɨ wa'âgɨ, bopôyaro yɨ'rɨ boósa'.

¹⁰ Mɨ'ɨ̂re ba'â dutikã, a'tîro pe'e weeyá. Sirokãhá kumuropɨ duhîya. Mɨ'ɨ̂ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, mɨ'ɨ̂re ba'â duti'kɨ a'tîro niîgɨsami: “Yɨ'ɨ̂ me'rakɨ̃hɨ, a'tó ɨ'mɨtã́ kureropɨ a'tiá”, niîgɨsami. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, niî pe'tirã ãpêrã pihî'kãrã wio pesáse me'ra mɨ'ɨ̂re ĩ'yârãsama.

¹¹ A'tîro niî'. Ãpêrã yɨ'rɨóro niî yɨ'rɨ nɨ'ka' niî tɨ'ó yã'agɨ noho mehô niigɨ́ weé no'ogɨsami. Yɨ'ɨ̂ ãpêrã yɨ'rɨóro niî' niî tɨ'ó yã'atigɨ pe'ere Õ'âkɨ̃hɨ ãpêrã yɨ'rɨóro tohakã́ weegɨ́sami, niîkɨ niîwĩ.

¹² Kɨ̃ɨ̂ a'teré uúkũka be'ro Jesu ba'â dutigɨ pihîo'kɨ fariseu masɨre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ ba'â dutigɨ, ã'ra nohóre pihîotikã'ya. Mɨ'ɨ̂ me'rakãharãre, mɨ'ɨ̂ ma'mi sɨmɨare, mɨ'ɨ̂ akabihírãre, mɨ'ɨ̂ akawerérãre, mɨ'ɨ̂ pɨ'tokãharã pehé kɨorã́re pihîotikã'ya. Mɨ'ɨ̂ naâre pihîokã, naá kẽ'ra mɨ'ɨ̂re ba'â dutirã pihî a'me boosama. Tohô weesé me'ra naâ ba'â'kere mɨ'ɨ̂re eká a'mesama.

¹³ Mɨ'ɨ̂ bosê nɨmɨ wee peó, ãpêrãre pihîogɨ, a'tîro pe'e weeyá. Apêye noho moorã́re, dohôri wi'irãre, sihâ masitirãre, ĩ'yâtirãre pihîoya.

¹⁴ Teeré weégɨ, mɨ'ɨ̂ e'katí yɨ'rɨagɨsa'. Naâ pũrikã mɨ'ɨ̂re eká a'me masitisama. Tohô weesé me'ra mɨ'ɨ̂ ãyurã́ wẽrî'kãrã naâ masarí nɨmɨre ãyusé waro bokagɨ́sa', niîkɨ niîwĩ. Jesu pahirí bosê nɨmɨkãhasere werê'ke niî'

¹⁵ Jesu kɨ̃ɨ̂ werê'kere tɨ'ógɨ, ni'kɨ́ toopɨ́ ba'â duhigɨ a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niirópɨ ba'â duhirã pũûro e'katírãsama.

¹⁶ Teeré tɨ'ógɨ, Jesu kɨ̃ɨ̂re a'tîro niî werêkɨ niîwĩ: —Ni'kɨ́ masɨ́ bosê ba'agɨtigɨ, pãharã́ masaré pihî dutisami.

¹⁷ Niî pe'tise apóka be'ro kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'tegɨre a'tîro niî o'ôo'sami: “Niî pe'tirã yɨ'ɨ̂ werêo'kãrãre pihîgɨ wa'âya. Apó pe'o toha no'oapɨ. ‘Te'á’, niîya”, niîsami.

¹⁸ Niî pe'tirãpɨta “Basió wee'”, niîsama. Pihî mɨ'ta no'o'kɨ a'tîro niîsami: “Di'tâ ni'kâroakã duú tu'a eha nɨ'ko'. Tií di'tare ĩ'yâgɨ wa'âgɨ weé'. Werêya kɨ̃ɨ̂re. ‘A'tî masitiami’, niîya”, niîsami.

¹⁹ Be'rokɨ̃hɨ́ a'tîro niîsami: “Pɨámukãrã wekɨá yɨ'ɨ̂ duú'kãrãre ãyumíti? niîgɨ, besé yã'agɨ wa'âgɨ weé'. Tohô weégɨ wa'â masitisa'”, niîsami.

²⁰ Ãpí taha a'tîro niîsami: “Ni'kâroakã amûkã dɨ'té tu'a eha nɨ'koapɨ. Tohô weégɨ wa'â masitisa'”, niîsami.

²¹ Da'rá ko'tegɨ toháa, wiôgɨpɨre niî pe'tise naâ tohô niî'kere werê pe'okã'sami. Teeré tɨ'ógɨ, wiôgɨ uâ yɨ'rɨgɨ, a'tîro niîsami: “Keêro wa'â bakeo'ya. Makâ dekopɨ, no'ó naâ niirópɨ pahasé kɨorãre, dohôri wi'irãre, sihâ masitirãre, ĩ'yâtirãre pihî wã'katia”, niîsami.

²² Kɨ̃ɨ̂ pihîgɨ ehâka be'ro da'rá ko'tegɨ wiôgɨre a'tîro niîsami: “Mɨ'ɨ̂ dutî'karo nohota weeápɨ. Wi'í pe'e mu'mú wee' yuhûpɨ”, niîsami.

²³ Teeré tɨ'ógɨ, wiôgɨ kɨ̃ɨ̂re niîsami taha: “Wa'âgɨsa' ma'âripɨ. No'ó mɨ'ɨ̂ boka ehárãre tutuaró me'ra pihî wã'katia. Tohô weekã́, wi'í mu'mûrosa'”, niîsami.

²⁴ A'té me'ra mɨsâre a'tîro werêgɨti. Neê ni'kɨ́ yɨ'ɨ̂ pihî mɨ'tami'kãrã naâ ba'â boo'kere kã'ró ba'â yã'asome, niîkɨ niîwĩ Jesu. Jesuré siru tuú sĩ'rirã, a'tîro weeró ɨá' niisé niî'

²⁵ Jesu bu'ê sihari kurare pãharã́ masá kɨ̃ɨ̂re siru tuúkãrã niîwã. Tohô weégɨ naâre mahâmi ĩ'ya, a'tîro niîkɨ niîwĩ:

²⁶ —Yɨ'ɨ̂ bu'esére siru tuú sĩ'rirã, a'tîro weeró ɨá'. Mɨsâ pakɨ sɨmɨá, mɨsâ pakosã́ numia, mɨsâ nɨmosã́ numia, mɨsâ põ'ra, mɨsâ akawerérã nemoró yɨ'ɨ̂ pe'ere ma'í yɨ'rɨ nɨ'karo ɨá'. No'ó mɨsâ katirí ɨmɨ̂koho nemoró yɨ'ɨ̂ pe'ere ma'í yɨ'rɨ nɨ'karo ɨá'. Mɨsâ tohô weetírã, yɨ'ɨ̂ bu'erã́ niî masitisa'.

²⁷ Apé tero weégɨ ni'kɨ́ “Yɨ'ɨ̂ Jesuré ẽho peógɨ, wẽrî boosa'” niî uîgɨ, yɨ'ɨ̂re ẽho peó du'usami. Tohô weegɨ́ noho yɨ'ɨ̂ bu'egɨ́ niî masitisami.

²⁸ No'ó mɨsâ wa'teropɨ niigɨ́ ɨ'mɨári wi'i ko'tê duhiatihi wi'ire yeê nɨ'ko sĩ'rigɨ, a'tîro weesamí. Wi'iré tu'â eha nɨ'kogɨsari? niîgɨ, yẽ'e nohó me'ra yɨ'ɨ̂ pe'ogɨ́sari? niîgɨ, tií wi'i weeátoho dɨporo besé mɨ'tasami.

²⁹ Tohô weetíkã maa, kɨ̃ɨ̂ kã'ró yeê nɨ'ka pe'o masítikã, teeré ĩ'yârã niî pe'tirã buhíkã'sama.

³⁰ A'tîro niîsama: “Kɨ̃ɨ̂ yeê nɨ'kamiapĩ, yeêgɨ pe'ea'; neê pe'o masítimi”, niîsama.

³¹ Apêye kẽ'rare a'tîro weé no'o boosa'. Ni'kâ di'ta wiôgɨ apé di'takɨ̃hɨ me'ra a'mê wẽhegɨti niîgɨ, a'tîro weé mɨ'tasami. Kɨ̃ɨ̂ surára pɨámukãsetiri mil kɨosamí. Ãpí apé di'takɨ̃hɨ pe'e vinte mil surára kɨosamí. Yɨ'ɨ̂re naâ me'ra a'mê wẽheta basiósari? niîgɨ, ĩ'yâ bese mɨ'tasami.

³² Basiótikã maa, ãpí wiôgɨ yoarópɨ niigɨ́re a'mê wẽhetikã'rã niîgɨ, kití o'ôo'sami.

³³ A'té weeró noho mɨsá kẽ'ra yɨ'ɨ̂re siru tuú sĩ'rirã, ĩ'yâ bese mɨ'taya. Niî pe'tise mɨsâ kɨosére, niisétisere du'ú sĩ'ritirã, yɨ'ɨ̂ bu'erã́ niî masitisa'. Jesu moâ okasé pe'tí'ke me'ra werê'ke niî'

³⁴ Moâ okaró ba'akã́, ãyú niî'. Okasé pe'tíka be'ro opâturi okakã́ weetá basió wee'.

³⁵ Moâ okâtikã, neê ãyutísa'. Di'tâpɨre, tohô niikã́ nohâ tuuatihi mesapɨ kũukã́ kẽ'rare, wapa marísa'. Tohô kõ'â bahurio no'osa'. Mɨsâ moâ okasé pe'tí'ke weeró noho niîtikã'ya. O'mê peeri kɨorã́ noho a'teré ãyuró tɨ'oyá, niîkɨ niîwĩ.

15

¹ Pãharã́ romano masa wiôgɨre niyéru wapa seé basarã, tohô niikã́ yã'âro weerã́ Jesu uúkũsere tɨ'órã nerêkãrã niîwã.

² Naâre fariseu masa, Moisé ohâ'kere bu'erã́ yã'âro wãkûkãrã niîwã. Tohô weérã Jesu tiró wa'akã́ ĩ'yârã, uukahákãrã niîwã. —Ã'rí masá yã'arã́re yẽ'ê, naâ me'ra ba'âmi, niîkãrã niîwã.

³ Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu naâre kití weeró noho niisé me'ra a'tîro niî werêkɨ niîwĩ:

⁴ —Ni'kɨ́ mɨsâ wa'tero cem ovelha kɨógɨ, ni'kɨ́ bahu dutíkã, noventa e novere kã́pupɨ bi'á nɨ'kosami. Bi'á nɨ'ko toha, ãpí bahu dutí'kɨre a'mâgɨ wa'âsami. Kɨ̃ɨ̂re Bokágɨpɨ, a'mâ du'usami.

⁵ Boká, kɨ̃ɨ̂re e'katígɨ, kɨ̃ɨ̂re mii wɨásami.

⁶ Wi'ipɨ́ dahâgɨ, kɨ̃ɨ̂ me'rakãharãre, kɨ̃ɨ yaá wi'i pɨ'tokãharãre neêo kũu, naâre niîsami: “Yagɨ́ ovelha bahu dutí'kɨre bokaápɨ. E'katí tamurã a'tiá”, niîsami.

⁷ Mɨsâre diakɨ̃hɨ́ta werêgɨti. A'té weeró noho ni'kɨ́ yã'âro weesé bɨkɨ kɨ̃ɨ̂ niisétisere dɨka yuúkã, ɨ'mɨ̂sepɨre e'katíse niî yɨ'rɨasa'. Noventa e nove ãyurã́ niî toha'kãrã yɨ'rɨóro yã'agɨ́ dɨka yuú'kɨ pe'ere e'katíse niî', niîkɨ niîwĩ. Niyéru kuhi, bahu dutíka kuhire o'á ma'a'ke niî'

⁸ Apêye Jesu a'teré werê nemokɨ niîwĩ: —Ni'kó numiô pɨámukãse kuhiri niyéru kɨosamó. Koôre ni'kâ kuhi wapa bɨhɨ́ri kuhi bahu dutí boosa'. Tii kuhíre a'mâgo, sĩ'óo'kahare sĩ'óo' yoo, wi'ipɨ́ ãyuró o'á ma'asamo. Teê bokágopɨ, a'mâ du'usamo.

⁹ Be'ró koô me'rakãharãre, koô pɨ'to niirã́re neêo kũu, a'tîro niîsamo: “Yɨ'ɨ̂re e'katí tamuya. Niyéru kuhi bahu dutíka kuhire bokaápɨ”, niîsamo.

¹⁰ A'tîgo weé'karo weeró noho ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂ yã'âro weé'kere bɨhâ weti dɨka yuúkã, Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã ɨ'mɨ̂sekãharã e'katí yɨ'rɨ mahasama, niîkɨ niîwĩ Jesu. Jesu pɨárã põ'ratígɨ yeekãhase me'ra werê'ke niî'

¹¹ Jesu a'tîro bu'ê nemokɨ niîwĩ: —Ni'kɨ́ masɨ́ pɨárã põ'ratíkɨ niîwĩ.

¹² Dɨ'sagɨ́ pe'e kɨ̃ɨ̂ pakɨré a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Pakɨ́, yee tohaátehere mɨ'ɨ̂ wẽrîgɨ kũuátehere o'ô we'oya”, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, kɨ̃ɨ̂ kɨosé di'tare naâ pɨárãpɨre dɨka waákɨ niîwĩ.

¹³ Pehête nɨmɨriakã kɨ̃ɨ̂re o'ôka be'ro dɨ'sagɨ́ pe'e kɨ̃ɨ yaá di'tare duâkã'kɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ duâ'ke wapa niyéru me'ra apé di'ta yoarópɨ wa'âkɨ niîwĩ. Toopɨ́ teé niyérure kɨ̃ɨ̂ no'ó ɨaró yã'âro weé bahurió pe'okã'kɨ niîwĩ.

¹⁴ Kɨ̃ɨ̂ bahurió pe'oka be'ro tií di'tapɨre ba'asé pe'tí yɨ'rɨa wa'âkaro niîwɨ. Tiîtare kɨ̃ɨ̂ pũûro ɨhá boâgɨ, pi'etíkɨ niîwĩ.

¹⁵ Tohô weégɨ tií di'takɨ̃hɨre da'rasé sẽrí ma'agɨ wa'âkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re yeseá ko'tesére sõróokɨ niîwĩ.

¹⁶ Kɨ̃ɨ̂ yapî sĩ'rigɨ, yeseá naâ ba'asépɨreta ba'â sĩ'ri dohakɨ niîwĩ. Neê ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂re ba'asé o'ôtikãrã niîwã.

¹⁷ Be'ró kɨ̃ɨ̂re a'tîro wãkusé ehâkaro niîwɨ: “Yɨ'ɨ̂ pakɨ yaá wi'ipɨre kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'terã pãharã́ niîmikã, pehé ba'asé dɨ'sá no'owã. Yɨ'ɨ̂ pe'e a'topɨ́re ɨhá boâ, wẽrîgɨ weésa'.

¹⁸ Yɨ'ɨ̂ pakɨ tiropɨ yɨ'ɨ̂re toháaro ɨása'. Toopɨ́ toha ehágɨ, kɨ̃ɨ̂re a'tîro niîgɨti: ‘Pakɨ́, Õ'âkɨ̃hɨ me'ra yã'âro weeásɨ. Mɨ'ɨ̂ me'ra kẽ'rare tohôta weeásɨ.

¹⁹ Yɨ'ɨ̂ yã'agɨ́ niísa'. Mɨ'ɨ̂ makɨ weeró noho niî masitisa' maha. Ni'kɨ́ mɨ'ɨ̂re da'rá ko'tegɨre weeró noho yɨ'ɨ̂re kɨoyá’, niîgɨti”, niî wãkûkɨ niîwĩ.

²⁰ A'teré wãkûka be'ro kɨ̃ɨ̂ pakɨ yaá wi'ipɨ dahâ tohaakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ toopɨ́ toha ehákã, kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ yoarópɨta ĩ'yâgɨ, pũûro pahá yã'akɨ niîwĩ. Be'ró kɨ̃ɨ̂re põo tẽrígɨ omá wã'ka, naâ wee wɨáro noho kɨ̃ɨ̂re paâ bɨ'a, wa'sûporo si'sîkɨ niîwĩ.

²¹ Tohô weerí kura kɨ̃ɨ̂ pakɨré niîkɨ niîwĩ: “Pakɨ́, Õ'âkɨ̃hɨ me'ra yã'âro weeásɨ. Mɨ'ɨ̂ me'ra kẽ'rare tohôta yã'âro weeásɨ. Yɨ'ɨ̂ yã'agɨ́ niísa'. Mɨ'ɨ̂ makɨ weeró noho niî masitisa' maha”, niîkɨ niîwĩ.

²² Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'terãre a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Keêro, su'tí ãyusé warore miíti, kɨ̃ɨ̂re sãâya. Tohô niikã́ ni'kâ be'to amû pi'ka tuu sãári be'tore, sapátu kẽ'rare sãâya.

²³ Wekɨ̂ wi'magɨ́ ãyuró eká no'o'kɨre miíti, wẽheyá. Kɨ̃ɨ̂re ba'â, yɨ'ɨ̂ makɨre bosê nɨmɨ wee peórã.

²⁴ Ã'rí opâturi ‘Yɨ'ɨ̂ makɨ wẽrîa wa'âsami’ niî'kɨ dahâmi. Kɨ̃ɨ̂ yoaró wa'â bahu dutí'kɨre marî opâturi ĩ'yâ'”, niîkɨ niîwĩ. Be'ró bosê nɨmɨ nɨ'kákãrã niîwã.

²⁵ Naâ tohô weerí kura masá ma'mi kã́pupɨ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ dahâ tohatigɨ wi'í pɨ'topɨ ehâgɨ, ɨpɨ́tɨ basasé bɨsɨkã́ tɨ'ókɨ niîwĩ.

²⁶ Teeré tɨ'ógɨ, ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂ pakɨré da'rá ko'tegɨre pihîo, sẽrí yã'akɨ niîwĩ: “De'ró wa'âti wi'ipɨ́re?” niîkɨ niîwĩ.

²⁷ Kɨ̃ɨ̂ pakɨré da'rá ko'tegɨ yɨ'tíkɨ niîwĩ: “Mɨ'ɨ̂ akabihí tohatámi. Kɨ̃ɨ̂ duti marígɨ tohatámi. Tohô weégɨ mɨ'ɨ̂ pakɨ wekɨ̂ wi'magɨ́ ãyuró eká no'o'kɨre wẽhe dutiámi”, niîkɨ niîwĩ.

²⁸ Teeré tɨ'ógɨ, masá ma'mi uâ yɨ'rɨgɨ, sãháa sĩ'ritikɨ niîwĩ. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ kɨ̃ɨ̂re pihîgɨ wa'âkɨ niîwĩ.

²⁹ Kɨ̃ɨ̂ pakɨré a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Pakɨ́, pehé kɨ'mari mɨ'ɨ̂re neê ni'kâti yɨ'rɨ́ nɨ'karo mariró da'rá wã'yawɨ. Yɨ'ɨ̂ tohô weemíkã, neê kã'ró ni'kɨ́ marî ekagɨ́re, wapa marígɨakã nohore yɨ'ɨ̂ me'rakãharã me'ra bosê nɨmɨ wee dutígɨ o'ô ma'atiwɨ.

³⁰ Ni'kâroakãre a'tîro weé'. Ã'rí mɨ'ɨ̂ makɨ numiâ yã'arã́ numia me'ra mɨ'ɨ̂ o'ô'ke niyérure bahurió sihakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ pe'e maa wekɨ̂ wi'magɨ́ ãyuró eká no'o'kɨre wẽhe eká'”, niîkɨ niîwĩ.

³¹ Teeré tɨ'ógɨ, kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: “Makɨ́, mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂ me'ra niî nu'kukã'. Niî pe'tise yɨ'ɨ̂ kɨosé mɨ'ɨ yeé di'akɨ̃ niî'.

³² Marî mɨ'ɨ̂ akabihíre bosê nɨmɨ wee peó e'katíkã, ãyú niî'. A'tîro niî'. ‘Kɨ̃ɨ̂ wẽrîa wa'âsami’ niî'kɨ opâturi tohatámi. Kɨ̃ɨ̂ bahu dutí'kɨre marî opâturi ĩ'yâ'. Tohô weérã marî bosê nɨmɨ weé, e'katíro ɨá'”, niîkɨ niîwĩ, niî werêkɨ niîwĩ Jesu.

16

¹ Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'esére siru tuúrãre apêye werê nemokɨ niîwĩ: —Ni'kɨ́ masɨ́ niyéru bɨkɨ ãpêrã da'rá ko'terãre dutigɨ́ sõróokɨ niîwĩ. Da'rá ko'terã niyéru bɨkɨ tiropɨ wa'â, a'tîro werê sãakãrã niîwã: “Mɨ'ɨ̂ wiôgɨ sõróokɨ mɨ'ɨ yeé niyérure yã'âro weé bahuriógɨ weemí”, niîkãrã niîwã.

² Tohô weégɨ niyéru bɨkɨ kɨ̃ɨ̂re pihîo, a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Mɨ'ɨ̂re werê sãa'ke diakɨ̃hɨ́ta niîti? Mɨ'ɨ̂ da'rasékãhase ohâ õ'ori pũrire yɨ'ɨ̂re ĩ'yoyá. Mɨ'ɨ̂ ãpêrã da'rá ko'terã wiôgɨ niî nemosome maha”, niîkɨ niîwĩ.

³ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, a'tîro wãkûkɨ niîwĩ: “Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ yɨ'ɨ̂re kõ'â wĩromi. Tohô weégɨ de'ró weegɨ́sari? Yɨ'ɨ̂ da'ra tutuá wee'. Ãpêrãre niyéru sẽri duhígɨ, bopôya niísa'.

⁴ Too pũríkã yɨ'ɨ̂re yẽ'eáto niîgɨ a'tîro weegɨ́ti”, niîkɨ niîwĩ.

⁵ Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂, kɨ̃ɨ̂ wiôgɨre wapa moórãre ni'karérã naâ nɨkɨ pihîokɨ niîwĩ. Niî mɨ'tagɨre a'tîro sẽrí yã'akɨ niîwĩ: “Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂ wiôgɨre no'ó kõ'ro wapa moóti?”

⁶ Kɨ̃ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: “Yɨ'ɨ̂ cem tuturi ɨ'sê tuturi wapa moó'.” Teeré tɨ'ógɨ, da'rarã́ wiôgɨ ni'kâ papéra pũriakãpɨ ohâgɨ, kɨ̃ɨ̂re a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Mâa, mɨ'ɨ̂ wapa moóri pũri niî'. Cinquenta ɨ'sê tuturi wapa wapa yeé bakeo'ya”, niîkɨ niîwĩ.

⁷ Be'ró taha ãpiré sẽrí yã'akɨ niîwĩ: “Mɨ'ɨ̂ waro no'ó kõ'ro wapa moóti?” Kɨ̃ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: “Cem ahuri trigo ahuri wapa moó'”, niîkɨ niîwĩ. Tohô weégɨ a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Mâa, mɨ'ɨ̂ wapa moóri pũri a'ti pũrí niî'. Oitenta ahuri di'akɨ̃ wapa yeéya”, niîkɨ niîwĩ.

⁸ Tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, niyéru bɨkɨ da'rá ko'terã wiôgɨ yã'agɨ́re kɨ̃ɨ̂ weé me'risere masîgɨ, “Mɨ'ɨ̂ me'rí yɨ'rɨapɨ”, niîkɨ niîwĩ. A'ti ɨmɨ́kohokãharã Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peótirã naâ kɨosére ãpêrã naâ weeró noho niirã́ me'ra me'rí yɨ'rɨama. Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peórã yɨ'rɨóro me'rima, niîkɨ niîwĩ Jesu.

⁹ Jesu naâre a'tîro werê kasakɨ niîwĩ: —Mɨsâ a'ti nukúkãpɨ mɨsâ kɨosére pahasé kɨorãre ãyuró o'ô we'oya. Tohô weérã mɨsâ me'rakãharã bokarã́sa'. Be'ró mɨsâ kɨosé pe'tíka be'ro mɨsâ ãpêrãre wee tamú'ke ɨ'mɨ̂sepɨ niî yuu toharosa'. Mɨsâ wee tamú'kãrã ɨ'mɨ̂sepɨ niirã́ toopɨ́re mɨsâre põo tẽrírãsama.

¹⁰ Kã'ró naâ kɨosé me'ra ãyuró weérã, pehé kɨosé me'ra kẽ'rare tohôta wee boósama. Ãpêrã naâ kã'ró kɨosé me'ra keoró weetírã, naâ pehé kɨosé me'ra kẽ'rare keoró weetí boosama.

¹¹ Mɨsâ a'ti nukúkãkãhase me'ra keoró weetíkã, Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre ãyusé, ɨ'mɨ̂sekãhasere o'ôsome.

¹² Mɨsâ ãpêrã yeekãhasere keoró weé wee'. Tohô weérã mɨsâ, mɨsa yeé niî boo'kere yẽ'êsome.

¹³ Neê ni'kɨ́ pɨárãre da'rá ko'te masitisami. Ni'kɨré ma'ígɨ, ãpiré ma'itísami. Tohô niikã́ ni'kɨ́ dutisére yɨ'tígɨ, ãpí yeé pe'ere yɨ'rɨ́ nɨ'kasami. Ã'rá weeró noho mɨsâ niyérure ma'írã, Õ'âkɨ̃hɨ pe'ere ma'i masítisa', niîkɨ niîwĩ.

¹⁴ Jesu tohô niisére fariseu masa tɨ'ókãrã niîwã. Naâ niyéru ɨâri pehase bɨkɨrã niî tĩharã, kɨ̃ɨ̂ uúkũsere tɨ'órã, buhíkã'kãrã niîwã.

¹⁵ Tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Jesu naâre niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ masá ĩ'yóropɨ di'akɨ̃re “Ãyurã́ niîma” niikã́ ɨá'. Õ'âkɨ̃hɨ pe'e po'peápɨ mɨsâ weesétisere ĩ'yâ pe'okã'mi. Masá ĩ'yóropɨ “Ãyú yɨ'rɨa'” niisé nohore Õ'âkɨ̃hɨ tɨ'sâtisami, niîkɨ niîwĩ Jesu. Õ'âkɨ̃hɨ dutisé, kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niisé pe'tisomé niisé niî'

¹⁶ Jesu a'tîro niî nemokɨ niîwĩ: —João masaré wamê yeegɨ niîka teropɨ Moisé kɨ̃ɨ̂ dutî'kere, tohô niikã́ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã naâ ohâ'kere bu'ê tɨokãrã niîwã. Tiîta me'ra ma'ma kití nɨ'kákaro niîwɨ. A'tîro niîkaro niîwɨ. Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peóse me'ra di'akɨ̃ kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niirópɨ wa'â no'orosa', niîkaro niîwɨ. Niî pe'tirã toopɨ́re ɨpɨ́tɨ sãháa sĩ'rima.

¹⁷ Õ'âkɨ̃hɨ Moisére kũû'ke keoró wa'ârosa'. Kɨ̃ɨ yeé kiti werê mɨ'tarã naâ ohâ'ke kẽ'ra keoró wa'ârosa'. Ɨ'mɨ̂se, a'tí di'ta pe'timíkã, Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ niî'karo noho keoró wa'ârosa', niîkɨ niîwĩ Jesu. Marâpɨtirã, nɨmôtirã kõ'asékãhasere Jesu uúkũ'ke niî'

¹⁸ Apêyere niî nemokɨ niîwĩ: —Ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂ nɨmoré kõ'â, apêgore nɨmôtigɨ noho yã'agɨ́ weeró noho tohasamí. No'ó marapɨ́ kõ'â no'o'ko me'ra nɨmôtigɨ kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ nɨmó niîtigo me'ra a'me tãrágɨ weeró noho tohasamí. Jesu pehé kɨogɨ́ yee kitíre, tohô niikã́ pahasé kɨogɨ Lázaro wamêtigɨ yee kitíre werê'ke niî'

¹⁹ Jesu fariseu masare niî werêkɨ niîwĩ: —Ni'kɨ́ masɨ́ pehé kɨogɨ́ a'tîro weékɨ niîwĩ. Ãyusé su'tí sãyâ, ma'mâ su'a, niî pe'tise nɨmɨri bosê nɨmɨri weékɨ niîwĩ. Teé bosê nɨmɨrire de'ró niisé niî pe'tise me'ra ãyuró wee mɨhákɨ niîwĩ.

²⁰ Tiîtare ni'kɨ́ pahasé kɨogɨ waro Lázaro wamêtigɨ kɨ̃ɨ yaá wi'i sopé pɨ'topɨ duhî mɨhakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ ɨpɨ́ niî pe'tiro kamî boâkɨ niîwĩ.

²¹ Kɨ̃ɨ̂ pehé kɨogɨ́ ba'âste'kere yapî sĩ'rigɨ seé ba'akɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ yeé kamîre teê diâyɨapɨta wa'â, ne'rêkãrã niîwã.

²² Ni'kâ nɨmɨ wẽrîa wa'âkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ wẽrikã́, Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã ɨ'mɨ̂sekãharã Abraão niiró ãyurópɨ kɨ̃ɨ̂re miáakãrã niîwã. Be'ró pehé kɨó'kɨ kẽ'ra wẽrîa wa'âkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re yaákãrã niîwã.

²³ Pehé kɨogɨ́ yã'arã́ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ bu'îri da'rê no'o'kãrã tiropɨ wa'âkɨ niîwĩ. Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂ ĩ'yâ morogɨ, Abraão yoarópɨ ĩ'yâkɨ niîwĩ. Lázaro kɨ̃ɨ̂ me'ra niîkɨ niîwĩ.

²⁴ Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâgɨ, a'tîro karíkũkɨ niîwĩ: “Abraão, yɨ'ɨ̂re pahá yã'a kureya. Yɨ'ɨ̂ tiropɨ Lázarore o'ôo'ya. A'tî, kɨ̃ɨ yaá amû pi'ka me'ra akopɨ́ yosó, yɨ'ɨ̂ ye'mêro yapare yɨsɨá sãhakã weeáto. Yɨ'ɨ̂ a'tí me'e pekâ me'epɨre ɨpɨ́tɨ waro pi'etígɨ weésa'”, niîkɨ niîwĩ.

²⁵ Abraão kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: “Mɨ'ɨ̂ wãkûya. Mɨ'ɨ̂ katîgɨ, ãyú butia'ro niisétiwɨ. Ã'rí Lázaro pe'e maa yã'â butia'ro wa'âwɨ. Ni'kâroakãre kɨ̃ɨ̂ a'topɨ́re soó, e'katígɨ weemí. Mɨ'ɨ̂ pe'e pi'etígɨ weé'.

²⁶ Apêye maa taha a'tîro niî'. Ɨ̃sâre mɨsâ tiropɨ wa'âta basió wee'. Dekôre pahirí kopeho niî'. Tohô weérã mɨsâ a'tó a'tî sĩ'rirã, ɨ̃sâ pe'e kẽ'ra toopɨ́ wa'â sĩ'rikã, basió wee'”, niîkɨ niîwĩ.

²⁷ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, pehé kɨogɨ́ a'tîro niîkɨ niîwĩ Abraão: “Too pũríkãre a'teré wee basáya. Lázarore yɨ'ɨ̂ pakɨ yaá wi'ipɨ o'ôo'ya.

²⁸ Toopɨ́re yɨ'ɨ̂ ni'kâmukãrã akabihírãti'. Toopɨ́ wa'â, kɨ̃ɨ̂ naâre uúkũgɨsami. Tohô weekã́, naâ tɨ'ó, naá kẽ'ra a'tó yɨ'ɨ̂ pi'etíropɨre a'tîsome”, niîkɨ niîwĩ.

²⁹ Abraão kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: “Naâ Moisé ohâ'kere, Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã ohâ'kere kɨosamá. Teeré bu'ê ẽho peoáto”, niîkɨ niîwĩ.

³⁰ Pehé kɨogɨ́ yɨ'tíkɨ niîwĩ: “Abraão, tohôta niî', niîro pe'ea'. Wẽrî'kɨpɨ wa'â werekã́, yã'âro naâ niisétisere dɨka yuú boosama”, niîkɨ niîwĩ.

³¹ Abraão kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: “Moisé kɨ̃ɨ̂ niî'kere, Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã naâ niî'kere ẽho peótirã, wẽrî'kɨpɨ masá, werêgɨ wa'akã́ kẽ'rare, ẽho peótisama”, niîkɨ niîwĩ.

17

¹ Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Ãpêrãre yã'âro weekã́ weesé niî nu'kurosa', niîro pe'ea'. Tohô niî nu'kumiro, yã'âro weekã́ weegɨ́ nohore yã'â butia'ro wa'ârosa'.

² A'tîro weekã́, kɨ̃ɨ̂re nemoró ãyu boósa'. Ɨ̃tâga pahikahá kɨ̃ɨ̂ wamɨ̂tahapɨ dɨ'te yoó, kɨ̃ɨ̂re diâ pahirí maapɨ doke yõókã, nemoró ãyu boósa'. Tohô weekã́, kɨ̃ɨ̂ maatá wẽrîa wa'â, yɨ'ɨ̂re ẽho peórã nohoakãre dohórẽ' nemoti boosami.

³ A'teré ãyuró tɨ'ó yã'aya. Mɨ'ɨ̂ akawerégɨ mɨ'ɨ̂re yã'âro weekã́, kɨ̃ɨ̂ tohô weesére werêya. Kɨ̃ɨ̂ “Tohôta weeásɨ” niî bɨhâ weti dɨka yuúkã, kɨ̃ɨ̂re akobohóya.

⁴ Kɨ̃ɨ̂ setetiri ni'kâ nɨmɨ mɨ'ɨ̂re yã'âro weekã́, tiikésetirita taha mɨ'ɨ̂re akobohóse sẽrígɨ a'tikã́, akobohóya, niîkɨ niîwĩ. “Ẽho peóse kɨorã́, a'tîro weetá basió'” Jesu kɨ̃ɨ̂ niî'ke niî'

⁵ Jesu bu'erã́ kɨ̃ɨ̂re a'tîro sẽríkãrã niîwã: —Ɨ̃sâre ẽho peóse o'ô nemoya, niîkãrã niîwã.

⁶ Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, marî wiôgɨ a'tîro yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mostarda pee kã'a kapéroakã niî'. Tohô niîmiro, yukɨ́ pahikɨhɨ́ pĩ'rísa'. A'tîro weeró noho ẽho peóse kã'roákã niîmikã, a'tîgɨ yukɨ̂gɨre a'tîro niî masi boosa': “A'toré au pĩá wã'ka, diâ pahirí maa dekopɨ pĩ'ríro wa'âya”, niî masisa'. Mɨsâ ẽho peókã maa, tigɨ́ mɨsâ dutîro nohota wee boósa', niîkɨ niîwĩ. Ãpêrãre wee tamúrã, a'tîro pe'e weeró ɨá' niisé niî'

⁷ Jesu apêye kẽ'rare a'tîro niî nemokɨ niîwĩ: —No'ó mɨsâ wa'teropɨ niigɨ́ da'rá ko'tegɨre kɨosamí. Da'rá ko'tegɨ oteákɨhɨ kɨ̃ɨ̂ di'tâ se'ê kũuka be'ro ou wekɨaré ko'têka be'ro wi'ipɨ́ dahâsami. Kɨ̃ɨ̂ dahakã́, mɨsâ neê a'tîro niîti boosa': “Sãhátia. Ba'âgɨ a'tiá”, niîti boosa'.

⁸ A'tîro pe'e niísa': “Ba'asére apoyá. Yɨ'ɨ̂ ba'arí kura yɨ'ɨ̂ ɨasé nohore miítiakɨhɨ apo yuú bakeo'ya. Yɨ'ɨ̂re ekáka be'ropɨ ba'â, sĩ'riyá mɨ'ɨ̂a'”, niî boosa'.

⁹ Mɨ'ɨ̂re da'rá ko'tegɨ wee tamú'ke wapa “Mɨ'ɨ̂ ãyuró weeápɨ” kɨ̃ɨ̂re niîsari? Niîtisa'.

¹⁰ A'té weeró noho mɨsá kẽ'ra weeyá. Niî pe'tise Õ'âkɨ̃hɨ dutî'kere weé tu'a eharã, a'tîro niîya: “Ɨ̃sâ da'rá ko'terã mehô niirã́ niî'. Õ'âkɨ̃hɨ ɨ̃sâre kũû'ke di'akɨ̃re weeápɨ”, niîya, niîkɨ niîwĩ Jesu. Jesu pɨámukãrã kamî boarã́re yɨ'rɨó'ke niî'

¹¹ Jesu Jerusalẽ́pɨ wa'âgɨ, Samaria, tohô niikã́ Galiléia wamêtise wa'teropɨ yɨ'rɨákɨ niîwĩ.

¹² Toó wa'tero ni'kâ makapɨ kɨ̃ɨ̂ eharí kura ɨmɨá pɨámukãrã kamî boarã́ kɨ̃ɨ̂re põo tẽríkãrã niîwã. Moisé dutî'ke kamî boarã́re ãpêrã wa'teropɨ niî dutitikaro niîwɨ. Tohô weérã yoarópɨ tohâ nɨ'ka,

¹³ Jesuré karíkũkãrã niîwã: —Jesu, masaré bu'egɨ́, ɨ̃sâre pahá yã'a kureya, niîkãrã niîwã.

¹⁴ Jesu naâre ĩ'yâ bokagɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ sacerdotea tiropɨ mɨsâ ɨpɨré ĩ'yórã wa'âya, niîkɨ niîwĩ. Naâ ma'âpɨ wa'arí kura naâre kamî yatî pe'tia wa'âkaro niîwɨ.

¹⁵ Ni'kɨ́ toopɨ́ yatî no'okã ĩ'yâgɨ, Jesu tiró mahâmi tohatikɨ niîwĩ. Ɨpɨ́tɨ uúkũse me'ra “Õ'âkɨ̃hɨ tutuâ yɨ'rɨagɨ, ãyú butia'gɨ niîmi” niîkɨ niîwĩ.

¹⁶ Jesu tiró etâgɨ, kɨ̃ɨ̂re “Ãyú'” niîgɨ di'tâpɨ paâ mu'ri ke'akɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weegɨ́ Samariakɨ̃hɨ niîkɨ niîwĩ.

¹⁷ Jesu kɨ̃ɨ̂ ni'kɨréta ĩ'yâgɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ pɨámukãrãre yɨ'rɨoápɨ. Ãpêrã waro no'ó wa'aáti?

¹⁸ Ã'rí ni'kɨ́ Judeu masɨ niîtigɨ di'akɨ̃ Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niîgɨ yɨ'ɨ̂ tiropɨ tohátiapĩ, niîkɨ niîwĩ.

¹⁹ Tu'â eha nɨ'ko, Samariakɨ̃hɨre niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ ẽho peó tĩhagɨ, yɨ'rɨó no'oapɨ. Wã'kâ nɨ'kaya. Mɨ'ɨ yaá wi'ipɨ toháagɨsa', niîkɨ niîwĩ. Jesu Cristo a'ti nukúkãpɨ wiôgɨ niiátehe a'tîro wa'ârosa' niisé niî'

²⁰ Fariseu masa Jesuré a'tîro sẽrí yã'akãrã niîwã: —Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ de'ró niikã́ a'ti nukúkã wiôgɨ sãhagɨ́sari? niîkãrã niîwã. Naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Bahû yoaropɨ ĩ'yosé meheta niî'.

²¹ A'tîro niî no'oya marirósa'. “A'topɨ́ niî'. Sõ'opɨ́ niî'”, niî no'oya marirósa'. Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ wiôgɨ niigɨ́ mɨsâ wa'teropɨ niî tohami, niîkɨ niîwĩ.

²² Be'ró Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ be'ro a'tîro niîrãsa'. “Ɨ̃sâ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ a'tiátehe nɨmɨrire ĩ'yâ sĩ'risa'”, niîrãsa'. No'ó ni'kâ nɨmɨ yɨ'ɨ̂re ĩ'yâ sĩ'rimirã, neê ĩ'yâsome.

²³ Ãpêrã mɨsâre “Jesu a'tî tohami. A'tó niîmi, sõ'ó niîmi”, niîrãsama. Naâ tohô niikã́, naâre siru tuútikã'ya.

²⁴ Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ a'tirí nɨmɨ muhîpũ mɨhátiro pe'e, kɨ̃ɨ̂ sãháaro pe'e kẽ'ra bɨpô ya'bá bi'aro weeró noho niîrosa'.

²⁵ Yɨ'ɨ̂ tohô weeátoho dɨporo ɨpɨ́tɨ pi'etí ni'igɨsa'. A'tóka terokãharã yɨ'ɨ̂re ɨasomé.

²⁶ Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ a'tirí kura dɨporókɨ̃hɨpɨ Noé, kɨ̃ɨ̂ niîka teropɨ weé'karo weeró noho weerã́sama.

²⁷ Tiîtapɨre naâ ba'â, sĩ'rí, amûkã dɨ'té, naâ põ'ra numiáre numî sookãrã niîwã. Teeré Noé kɨ̃ɨ̂ yukɨ̂sɨhopɨ sãháari kurapɨ tohô wee tɨókãrã niîwã. Be'ró diâ mirî, naâre miô pe'okã'karo niîwɨ.

²⁸ Ló niîka tero kẽ'rare meharóta weékãrã niîwã. Ba'â, sĩ'rí, duu mɨhá, duâ mɨha, otesére otê, wi'sêrire weékãrã niîwã.

²⁹ Ló Sodomare wiháaka nɨmɨre akôro weeró noho tii makákãharãre pekâ me'e, tohô niikã́ asisé peeri bɨrɨ̂ pehakaro niîwɨ. Naâre wẽhé pe'okã'karo niîwɨ.

³⁰ Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ a'tirí kurare meharóta weerã́sama.

³¹ Tii nɨmɨ́ niikã́ ni'kɨ́ wi'í dɨpo sãrí opâ sirapɨ soo peságɨ noho po'peápɨkãhasere sãháa durêtimigɨ, diakɨ̃hɨ́ wa'â wa'aáto. Ãpí no'ó wesepɨ́ tõ'ogɨ́ kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ mahâmi tohatikã'ato.

³² Ló nɨmó niî'kore wãkûya. Koô marikã makâpɨ mahâmi ĩ'ya tõromigo, moâ tuturo dohó nɨ'kako niîwõ.

³³ Yɨ'ɨ̂re ẽho peóse me'ra yã'âro yɨ'rɨ́ sĩ'ritigɨ, yɨ'ɨ̂re ẽho peó du'ugɨ noho pekâ me'epɨ bu'îri da'rê bahurió no'ogɨsami. Ãpí wẽhesére uîti, yɨ'ɨ̂re ẽho peó nu'kugɨ noho yɨ'ɨ̂ me'ra katî nu'kugɨsami.

³⁴ Mɨsâre werêgɨti. Tohô wa'aátihi yami niikã́, pɨárã ni'kâ camapɨ pesârã, ni'kɨ́ yɨ'ɨ̂re ẽho peógɨ miáa no'ogɨsami. Ãpí yɨ'ɨ̂re ẽho peótigɨ tohagɨ́sami.

³⁵ Pɨárã numia ni'kâro me'ra ohôka ãrɨárã, ni'kó yɨ'ɨ̂re ẽho peógo miáa no'ogosamo. Apêgo yɨ'ɨ̂re ẽho peótigo tohagósamo.

³⁶ Pɨárã ni'kâro me'ra wesepɨ́ niirã́ ni'kɨ́ yɨ'ɨ̂re ẽho peógɨ miáa no'ogɨsami. Ãpí yɨ'ɨ̂re ẽho peótigɨ tohagɨ́sami.

³⁷ Jesu tohô niisére tɨ'órã, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ sẽrí yã'akãrã niîwã: —Ɨ̃sâ wiôgɨ, no'opɨ́ wa'ârosari a'té? niîkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Ãpi nohó wa'îkɨ̃ boakã́, yukâ maatá masî, wĩhî wã'kasama. Tohô wa'akã́ ĩ'yârã, “Ãpi nohó boaápĩ”, niî masi'. A'té weeró noho yɨ'ɨ̂ a'tikã́, masá masîrãsama, niîkɨ niîwĩ.

18

¹ Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re a'tîro weeyá niîgɨ, a'te kití weeró noho niisé me'ra werêkɨ niîwĩ. Naâre du'u kũúro mariró, bɨhâ wetiro mariró Õ'âkɨ̃hɨre sẽrí nu'ku dutigɨ a'tîro niîkɨ niîwĩ.

² Ni'kâ makapɨ ni'kɨ́ besegɨ́ uâmɨ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peótigɨ, ãpêrãre neê wãkû ma'atigɨ niîsami.

³ Tii makápɨreta taha ni'kó numiô wapê wi'io niîsamo. Koô besegɨ́ tiropɨ bese dutígo wa'â mɨhamisamo. Koôre ĩ'yâ tu'tigɨre bu'îri da'rê dutigo tohô weesamó.

⁴ Yoakã́ pehetíri besegɨ́ koôre wee tamú sĩ'ritisami. Be'ró a'tîro wãkûsami: “Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peó wee'. Neê ãpêrã kẽ'rare ‘Naâ niîma’, niî ẽho peó wee'.

⁵ Tohô niîmikã, a'tîgo wapê wi'io yɨ'ɨ̂re na'îro kari boómo niîgɨ, koôre wee tamúgɨti. Yɨ'ɨ̂ koô kari boókã ɨa nemótisa' maha. Yɨ'ɨ̂ koôre põo tẽóti boosa' maha”, niîsami, niîkɨ niîwĩ Jesu.

⁶ Be'ró taha marî wiôgɨ Jesu werê nemokɨ niîwĩ: —Besegɨ́ yã'agɨ́ weé'kere wãkûya. Kɨ̃ɨ̂ yã'agɨ́ niîmigɨ, wapê wi'io wee tamú duti'kere weesamí.

⁷ Tohô niikã́ maa, Õ'âkɨ̃hɨ too pũríkãre kɨ̃ɨ̂ besé'kãrãre yamîri, ɨmɨ̂kohori kɨ̃ɨ̂re sẽrí nu'kurãre wee tamútisari? Naâ sẽrí'kere yogosarí?

⁸ Mɨsâre werêgɨti. Neê yogoró mariró naâ sẽrisére yɨ'tisamí. Kɨ̃ɨ̂ tohô yɨ'timíkã, yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ a'ti nukúkãpɨ opâturi a'tirí kurare masá ẽho peóse kɨorã́sari yuhûpɨ? niîkɨ niîwĩ. Jesu fariseu masɨ me'ra, tohô niikã́ niyéru wapa seé basagɨ me'ra werê'ke niî'

⁹ Jesu “A'tîro niî'” niirã́ nohore masî dutigɨ apêye kití weeró noho niisé me'ra werê nemokɨ niîwĩ. Naâ “Ãpêrã yɨ'rɨóro ɨ̃sâ ãyurã́ niî'”, niîsama. Tohô “Ãyurã́ niî'” niîrã, ãpêrãre tohô ĩ'yâ kõ'asama. Naâ nohore masî dutigɨ a'tîro niîkɨ niîwĩ:

¹⁰ —Pɨárã ɨmɨá Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ kɨ̃ɨ̂re sẽrírã sãháakãrã niîwã. Ni'kɨ́ fariseu masɨ niîkɨ niîwĩ. Ãpí pe'e romano masa wiôgɨre niyéru wapa seé basagɨ niîkɨ niîwĩ.

¹¹ Fariseu masɨ nu'kú ĩ'yâ moro, Õ'âkɨ̃hɨre sẽrígɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Õ'âkɨ̃hɨ, yɨ'ɨ̂ ãpêrã weeró noho yã'agɨ́ nií wee'. Tohô weégɨ mɨ'ɨ̂re “Ãyú'” niî'. Naâ yaharã́, yã'arã́ nɨmôtimirã ãpêrã numia me'ra a'me tãrá baha ke'atirã weeró noho nií wee'. Neê kã'ró sĩ'í romano masa wiôgɨre niyéru wapa seé basagɨ weeró noho nií wee'.

¹² Yɨ'ɨ̂ ni'kâ semanare pɨá nɨmɨ ba'âtimigɨ, be'tí sẽrí nu'ku'. Yɨ'ɨ̂ cem apêye noho wapá ta'agɨ, pɨámukãse yɨ'ɨ̂ wapá ta'asere mɨ'ɨ̂re o'ô'”, niîkɨ niîwĩ.

¹³ Wapa seégɨ pe'e neê sãháaropɨ tohâ nɨ'ka, Õ'âkɨ̃hɨre sẽríkɨ niîwĩ. Neê kã'ró ɨ'mɨáropɨ ĩ'yâ moro ma'atikɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ weeró noho o'ôgɨ, yɨ'ɨ̂ bu'îritisa' niîgɨ, kɨ̃ɨ̂ kutîrore paâkɨ niîwĩ. A'tîro niîkɨ niîwĩ: “Õ'âkɨ̃hɨ, yɨ'ɨ̂ yã'agɨ́ niísa'. Yɨ'ɨ̂re pahá yã'aya”, niîkɨ niîwĩ.

¹⁴ Teeré werêka be'ro Jesu a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâre werêgɨti. Wapa seégɨ Õ'âkɨ̃hɨ me'ra ãyuró apó tohagɨpɨ kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ dahâ tohaakɨ niîwĩ. Fariseu masɨ pe'e tohô weetíkɨ niîwĩ. A'tîro niî'. Kɨ̃ɨ̂ basi, yɨ'ɨ̂ ãpêrã yɨ'rɨóro niî' niî tɨ'ó yã'agɨ noho Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re mehô niigɨ́ tohakã́ weegɨ́sami. No'ó yɨ'ɨ̂ ãpêrã yɨ'rɨóro niî' niî tɨ'ó yã'atigɨ pe'ere Õ'âkɨ̃hɨ ãpêrã yɨ'rɨóro tohakã́ weegɨ́sami, niîkɨ niîwĩ. Jesu wi'marã́re yãa peó sẽri basá'ke niî'

¹⁵ Apêye kẽ'rare masá wi'marã́re Jesu tirópɨ yãa peó dutirã miáakãrã niîwã. Tohô weekã́ ĩ'yârã, naâre miáarãre Jesu bu'erã́ tu'tîkãrã niîwã.

¹⁶ Naâ tohô niikã́ ĩ'yâgɨ, Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re pihîokɨ niîwĩ: —Wi'marã́re yɨ'ɨ̂ tiro a'tikã́ du'óo'ya. Naâre ka'mú ta'atikã'ya. Wi'marã́ marî nohore ãyuró ẽho peóma. Ãpêrã kẽ'ra wi'marã́ weeró noho yɨ'ɨ̂re ẽho peórã yɨ'ɨ̂ pakɨ wiôgɨ niirópɨ wa'ârãsama.

¹⁷ Mɨsâre diakɨ̃hɨ́ta niîgɨti. Ã'rá weeró noho yɨ'ɨ̂re ẽho peótigɨ noho neê kã'ró yɨ'ɨ̂ pakɨ niirópɨ wa'âsome, niîkɨ niîwĩ. Ma'mɨ̂ pehé kɨogɨ́ Jesu me'ra uúkũ'ke niî'

¹⁸ Be'ró ni'kɨ́ Judeu masa wiôgɨ Jesuré sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ masaré bu'egɨ́ ãyugɨ́ niî'. Yɨ'ɨ̂ yẽ'e nohó weegɨ́sari katî nu'kuatehere boká sĩ'rigɨ? niîkɨ niîwĩ.

¹⁹ Jesu kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —De'ró weégɨ yɨ'ɨ̂re “Ãyugɨ́ niî'”, niîti? Mɨ'ɨ̂ tohô niisére tɨ'o masíti? Ni'kɨtá ãyugɨ́ niîmi. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ niîmi.

²⁰ Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ dutisé kũû'kere masísa'. “Ãpi nɨmóre a'me tãrátikã'ya. Masaré wẽhé kõ'atikã'ya. Yahatíkã'ya. Ãpêrã yeekãhasere niî sootikã'ya. Mɨ'ɨ̂ pakɨ, mɨ'ɨ̂ pakore ẽho peóya”, niî', niîkɨ niîwĩ.

²¹ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesuré niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ wi'magɨ́pɨta a'teré keoró wee mɨhátiwɨ.

²² Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂re apêye nohoakã dɨ'sá' yuhûpɨ. Mɨ'ɨ̂ kɨosére duâ pe'okɨ̃hɨ wa'âya. Teé duâ'ke wapare pahasé kɨorãre o'ôya. Tohô weégɨ mɨ'ɨ̂ ɨ'mɨ̂sepɨre pehé ãyusé kɨogɨ́sa'. Tu'â eha nɨ'ko, yɨ'ɨ̂re siru tuúya, niîkɨ niîwĩ.

²³ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, pehé kɨogɨ́ niî tĩhagɨ kɨ̃ɨ̂ kɨosére ma'í yɨ'rɨgɨ, bɨhâ weti yɨ'rɨakɨ niîwĩ.

²⁴ Tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Jesu niîkɨ niîwĩ: —Pehé kɨorã́re Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niirópɨ ɨ'mɨ̂sepɨ wa'akã́, diâsa niî'.

²⁵ Wa'îkɨ̃ camelo wamêtigɨ awigá yutâ daa pĩ'ô sõrori peepɨ sãhá yɨ'rɨ tãríkã, diâsa niî'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ wiôgɨ niirópɨ pehé kɨorã́ wa'akã́ pe'e maa, tootá nemoró diâsa', niîkɨ niîwĩ.

²⁶ Kɨ̃ɨ̂ tohô niisére tɨ'órã, masá a'tîro niîkãrã niîwã: —Too pũríkãre noa nohó pe'e Õ'âkɨ̃hɨ tiropɨ wa'â masirãsari?

²⁷ Jesu naâre niîkɨ niîwĩ: —Masá naâ basi wee tutuáse me'ra yɨ'rɨ masítisama. Õ'âkɨ̃hɨ pũrikãre basió'. Kɨ̃ɨ́ maa neê apêye noho weetá basiótise marí'.

²⁸ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pedro niîkɨ niîwĩ: —Wiôgɨ, ɨ̃sâ pũrikã ɨ̃sâ kɨosére du'u kũú, mɨ'ɨ̂re siru tuúwɨ.

²⁹ Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ta niîgɨti. No'ó niigɨ́ noho, yee kitíre weresé bu'iri kɨ̃ɨ yaá wi'ire, kɨ̃ɨ̂ pakɨ sɨmɨáre, kɨ̃ɨ̂ akawerérãre, kɨ̃ɨ̂ nɨmoré, kɨ̃ɨ̂ põ'raré du'u kũú wã'kagɨ nohore a'tîro wa'ârosa'.

³⁰ A'ti nukúkãpɨre kɨ̃ɨ̂ kɨó'ke nemoró boka nemógɨsami. Be'ropɨ́ kẽ'rare Õ'âkɨ̃hɨ me'ra niî nu'kugɨsami, niîkɨ niîwĩ. Jesu kɨ̃ɨ̂ wẽriátehere opâturi werê nemo'ke niî'

³¹ Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ dozere naâ se'sarore pihîo, naâre niîkɨ niîwĩ: —Ni'kâroakã marî Jerusalẽ́pɨ wa'ârã weé'. Toopɨ́ niî pe'tise Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâ mɨ'tarã naâ yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨre ohâ yuu'ke wa'ârosa'.

³² Naâ yɨ'ɨ̂re apé di'takãharã wiôrãre o'ô, yabî buhíkã', yã'âro uúkũ, ɨ'sê koo e'o peórãsama.

³³ Yɨ'ɨ̂re tãrá, be'ró wẽherã́sama. Naâ tohô weemíkã, i'tiá nɨmɨ be'ro masagɨ́sa', niîkɨ niîwĩ.

³⁴ Kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ a'tîro niisére neê tɨ'o masítikãrã niîwã. Õ'âkɨ̃hɨ naâre teeré tɨ'o masíkã weetíkɨ niîwĩ. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂ tohô niisére tɨ'o masítikãrã niîwã. Jesu ni'kɨ́ kapêri bahú no'otigɨ Jericókɨ̃hɨre yɨ'rɨó'ke niî'

³⁵ Jesu Jericó pɨ'to niirí kura ni'kɨ́ kapêri bahú no'otigɨ ma'â sumútohopɨ niyéru sẽri duhíkɨ niîwĩ.

³⁶ Kɨ̃ɨ̂ pãharã́ masá wa'akã́ tɨ'ó yã'agɨ, toó niirã́re “De'ró wa'âti?” niî sẽrí yã'akɨ niîwĩ.

³⁷ Naâ yɨ'tíkãrã niîwã: —Jesu Nazarékɨ̃hɨ yɨ'rɨágɨ weemí, niîkãrã niîwã.

³⁸ Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, karíkũ mahakɨ niîwĩ: —Jesu, Davi paramí niî turiagɨ, yɨ'ɨ̂re pahá yã'aya, niîkɨ niîwĩ.

³⁹ Tohô niikã́ tɨ'órã, kɨ̃ɨ̂ pɨ'to yɨ'rɨárã “Karíkũtikã'ya”, niî tu'tîkãrã niîmiwã. Naâ tohô niikã́ta, kɨ̃ɨ̂ pe'e karíkũ nemokã'kɨ niîwĩ: —Davi paramí niî turiagɨ, yɨ'ɨ̂re pahá yã'aya, niîkɨ niîwĩ.

⁴⁰ Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu tohâ nɨ'ka, ãpêrãre kɨ̃ɨ̂ tiropɨ miíti dutikɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ pɨ'to ehakã́, kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'akɨ niîwĩ.

⁴¹ —De'ró yɨ'ɨ̂ weekã́ ɨasarí? niîkɨ niîwĩ. Kapêri bahú no'otigɨ yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Wiôgɨ, yɨ'ɨ̂re kapêri bahukã́ ɨása'.

⁴² Jesu kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Aɨ. Ĩ'yâgɨsa'. Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re ẽho peoápɨ. Tohô weégɨ yɨ'rɨó no'o toha', niîkɨ niîwĩ.

⁴³ Kɨ̃ɨ̂ tohô niirí kurata kɨ̃ɨ̂ kapêrire ĩ'yâkɨ niîwĩ. Be'ró Jesuré siru tuú, Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niîkɨ niîwĩ. Niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂re tohô wa'akã́ ĩ'yâ'kãrã kẽ'ra Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niîkãrã niîwã.

19

¹ Jesu kaperi ĩ'yâtigɨre yɨ'rɨóka be'ro Jericópɨ sãhá yɨ'rɨ wã'kakɨ niîwĩ.

² Toopɨ́ ni'kɨ́ pehé kɨogɨ́ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Zaqueu wamêtigɨ romano masa wiôgɨre wapa seé basarã wiôgɨ niîkɨ niîwĩ.

³ Kɨ̃ɨ̂ Jesuré ĩ'yâ sĩ'rikɨ niîmiwĩ. Kɨ̃ɨ̂ ɨ'mɨátigɨakã niî tĩhagɨ, pãharã́ masá niî yuukã, ĩ'yâtikɨ niîwĩ.

⁴ Tohô weégɨ Jesuré ĩ'yâ sĩ'rigɨ, kɨ̃ɨ̂ yɨ'rɨátohopɨ omá wã'kakɨ niîwĩ. Omá wã'ka, ni'kɨ́ yukɨ́ sicômoro wamêtikɨhɨpɨ mɨhâ pehakɨ niîwĩ.

⁵ Jesu kɨ̃ɨ̂ dokapɨ yɨ'rɨágɨ, kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ moro, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Zaqueu, keêro diháti bakeo'ya. Ni'kakã́re mɨ'ɨ yaá wi'ipɨ tohá ni'igɨti, niîkɨ niîwĩ.

⁶ Tohô weégɨ Zaqueu soharó me'ra diháti, Jesuré e'katíse me'ra põo tẽrígɨ wa'âkɨ niîwĩ.

⁷ Jesu tohô weesére ĩ'yârã, niî pe'tirã a'tîro uukahákãrã niîwã: —Jesu ni'kɨ́ yã'âro weesé bɨkɨ yaá wi'ipɨ wa'âmi, niîkãrã niîwã.

⁸ Be'ró kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ Zaqueu wã'kâ nɨ'ka, marî wiôgɨre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ, tɨ'oyá. Pahasé kɨorãre yɨ'ɨ̂ kɨosére dekô me'ra dɨka waágɨti. No'ó yɨ'ɨ̂ ãpêrãre niî soose me'ra yaháka be'ro niikã́, ba'pâritisetiri naâre yɨ'ɨ̂ yahá'ke nemoró wiagɨ́ti, niîkɨ niîwĩ.

⁹ Jesu teeré tɨ'ógɨ, kɨ̃ɨ̂re a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Ni'kakã́ me'ra mɨ'ɨ̂, mɨ'ɨ yaá wi'ikãharã yã'âro weé'kere yɨ'rɨó no'o'. Mɨ'ɨ́ kẽ'ra ãpêrã yɨ'ɨ̂re ẽho peórã weeró nohota Abraão paramí niî turiagɨ niî'.

¹⁰ Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ bahu dutí'kãrã mɨ'ɨ̂ weeró noho niirã́re a'mâ, yɨ'rɨógɨ a'tîgɨ weewɨ́, niîkɨ niîwĩ. Jesu masaré niyéru kuhirikãhase me'ra werê'ke niî'

¹¹ Jesu Zaqueure uúkũkã, masá tɨ'ókãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ Jerusalẽ́ pɨ'topɨ niikã́ ĩ'yârã, “Maatá Jesu wiôgɨ sãhagɨ́sami”, wãkûkãrã niîmiwã.

¹² Naâ tohô wãkusére masîgɨ, ni'kâro kití weeró noho niisé me'ra naâre werêkɨ niîwĩ. A'tîro niîkɨ niîwĩ: —Ni'kɨ́ masɨ́ kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ sãhaátoho dɨporo yoaró apé di'tapɨ wa'â wa'âsami. Kɨ̃ɨ̂re wiôgɨ sõróoka be'ropɨ dahâ tohaasami taha.

¹³ Kɨ̃ɨ̂ wa'aátoho dɨporo pɨámukãrã kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'terãre pihîosami. Naâre naâ nɨkɨ niyéru pahiró wapatíri kuhire o'ôsami. Tii kuhíre o'ôgɨ, a'tîro niîsami: “Teê yɨ'ɨ̂ daharí kurapɨ a'ti kuhí me'ra apêye noho duú, duâ wapá ta'aya”, niîsami.

¹⁴ Wiôgɨ sãháakɨhɨ yaá di'takãharã waro pe'e kɨ̃ɨ̂re ɨatísama. Tohô weérã ãpêrã masaré a'tîro niî duti o'osama. “Kɨ̃ɨ̂re ɨ̃sâ wiôgɨ sãharó ɨatísa'”, niîsama.

¹⁵ Naâ tohô niîmikã, wiôgɨ sõróo no'osami. Be'ró kɨ̃ɨ yaá di'tapɨ dahâ tohatasami. Toopɨ́ tohatágɨ, kɨ̃ɨ̂ niyéru kuhiri o'ô'kãrãre pihîosami. “Niyéru no'ó kõ'ro wapá ta'apari naâ nɨkɨ?” niî masî sĩ'rigɨ tohô weesamí.

¹⁶ Kɨ̃ɨ̂ tiropɨ etâ mɨ'tagɨ, a'tîro niîsami: “Wiôgɨ, mɨ'ɨ̂ o'ôka kuhi nemoró apêye pɨámukãse kuhiri wapá ta'a nemoapɨ”, niîsami.

¹⁷ Wiôgɨ kɨ̃ɨ̂re yɨ'tisamí: “Ãyuró weeápã. Mɨ'ɨ̂ da'rá ko'tegɨ ãyugɨ́ niî'. Yɨ'ɨ̂ kã'roákã kũû'ke me'ra mɨ'ɨ̂ keoró weeápã. Tohô weégɨ mɨ'ɨ̂re pɨámukãse makari wiôgɨ sõróogɨti”, niîsami.

¹⁸ Be'ró ãpí kɨ̃ɨ̂ tiropɨ wa'âsami taha: “Wiôgɨ, mɨ'ɨ̂ niyéru o'ôka kuhi me'ra apêye ni'kâmukãse kuhiri wapá ta'a nemoapɨ”, niîsami.

¹⁹ Kɨ̃ɨ́ kẽ'rare a'tîro yɨ'tisamí: “Mɨ'ɨ̂re ni'kâmukãse makari wiôgɨ sõróogɨti”, niîsami.

²⁰ Be'ró ãpí a'tî, kɨ̃ɨ̂re niîsami: “Wiôgɨ, mɨ'ɨ yaá niyéru kuhi a'ti kuhí niî'. Su'tîro kasero me'ra omá nɨrôkã'wɨ.

²¹ Mɨ'ɨ̂ tutuaró da'ra dutígɨ niîwɨ. Tohô weégɨ mɨ'ɨ̂re uîwɨ. Ãpêrã naâ da'rasé me'ra wapá ta'awɨ. Mɨ'ɨ̂ otêtimigɨ, dɨkâti no'owɨ”, niîsami.

²² Teeré tɨ'ógɨ, wiôgɨ kɨ̃ɨ̂re niîsami: “Mɨ'ɨ̂ da'rá ko'tegɨ keoró weetíwɨ. Mɨ'ɨ̂ uúkũse me'ra mɨ'ɨ̂ yã'âro weé'kere besé no'o toha'. Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂ da'rasé tutuasére masiápã. Yɨ'ɨ̂ ãpêrã da'rasé wapa wapá ta'asere, yɨ'ɨ̂ otêtimigɨ dɨkâti no'osere masiápã.

²³ Masîmigɨ, too pũríkãre de'ró weégɨ yeé niyérure niyéru nɨrorí wi'ipɨ bɨkɨâ nemo dutigɨ kũûtiati? Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂ kũukã́, dahâgɨ tií wi'ipɨ niîro mɨhâ'ke me'ra yẽ'ê booapã”, niîsami.

²⁴ Be'ró toopɨ́ niirã́re a'tîro niîsami: “Ni'kâ kuhi kɨogɨ́re e'mâ, ãpí pɨámukãse kɨogɨ́ pe'ere o'ôya”, niîsami.

²⁵ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, naâ a'tîro niîsama: “Wiôgɨ, kɨ̃ɨ̂ pɨámukãse kuhiri kɨó tohami”, niîsama.

²⁶ Teeré tɨ'ógɨ, wiôgɨ “Mɨsâre werêgɨti. No'ó pehé kɨogɨ́re nemoró o'ô no'orosa'. Ãpí moogɨ́ pe'ere kɨ̃ɨ̂ kɨomí'keakãpɨreta e'mâ pe'okã' no'ogɨsami”, niîsami.

²⁷ “Apêye maa yɨ'ɨ̂re wiôgɨ sãhakã́ ɨatí'kãrãre a'topɨ́ miítia. Miíti, yɨ'ɨ̂ ĩ'yóropɨ wẽheyá”, niîsami, niî werêkɨ niîwĩ Jesu. Teeré niîgɨ, ɨ'mɨ̂sepɨ mɨhâka be'ro opâturi a'tîgɨ, masaré besegɨ́sa' niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. Jesu Jerusalẽ́pɨ sãháa'ke niî'

²⁸ Jesu teeré masaré werêka be'ro Jerusalẽ́pɨ wa'âkɨ niîwĩ.

²⁹ Toopɨ́ wa'âgɨ, Betfagé, Betânia wamêtise makaripɨ ehaátoho dɨporo kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ pɨárãre a'tîro niî o'ôo'kɨ niîwĩ. Tee makári ɨ̃rɨgɨ́ Oliveira wamêtikɨhɨ tiropɨ niîkaro niîwɨ.

³⁰ Kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re niîkɨ niîwĩ: —Siî maka marî diakɨ̃hɨ niirí makapɨ wa'âya. Toopɨ́ ehârã, mɨsâ ni'kɨ́ jumento wi'magɨ́ dɨ'té nɨ'ko'kɨre boka ehárãsa'. Kɨ̃ɨ̂ neê ni'kâti pesâ no'oya marigɨ́ niîgɨsami. Kɨ̃ɨ̂re pãâ, miítia.

³¹ No'ó ni'kɨ́ mɨsâre “De'ró weérã pãâti?” niikã́, “Ɨ̃sâ wiôgɨ ɨaámi”, niîya, niîkɨ niîwĩ.

³² Naâ kɨ̃ɨ̂ dutî'karo nohota weékãrã niîwã. Toopɨ́ ehakã́, kɨ̃ɨ̂ niî'karo nohota wa'âkaro niîwɨ.

³³ Naâ kɨ̃ɨ̂ jumentore pãarí kura kɨ̃ɨ̂ wiôrã naâre sẽrí yã'akãrã niîwã: —De'ró weérã kɨ̃ɨ̂re pãâti? niîkãrã niîwã.

³⁴ Naâ yɨ'tíkãrã niîwã: —Ɨ̃sâ wiôgɨ ɨaámi, niîkãrã niîwã.

³⁵ Be'ró kɨ̃ɨ̂re Jesu tiró miáakãrã niîwã. Jumento bu'ipɨre naa yeé su'tí bu'îkãhasere tuu weé peokãrã niîwã. Tohô weéka be'ro Jesuré kɨ̃ɨ̂ bu'ipɨ mii peókãrã niîwã.

³⁶ Jesu kɨ̃ɨ̂ pesâ wã'kari kura masá kɨ̃ɨ̂re ẽho peórã, naa yeé su'tí bu'îkãhasere ma'âpɨ sẽô kũukãrã niîwã.

³⁷ Jesu ɨ̃rɨgɨ́ Oliveira wamêtikɨhɨ tiropɨ diháari kura a'tîro weékãrã niîwã. Niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂ bu'esére siru tuúrã, e'katíse me'ra karíkũ nɨ'kakãrã niîwã. Jesu weé ĩ'yokã ĩ'yâ'kere wãkûrã, Õ'âkɨ̃hɨre e'katí peorã, karíkũkãrã niîwã.

³⁸ A'tîro niîkãrã niîwã: —Õ'âkɨ̃hɨ o'ôo'kɨ marî wiôgɨre ãyuró wa'aáto. Ɨ'mɨ̂sepɨre e'katíse niî yɨ'rɨato. Niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú butia'mi” niiáto, niîkãrã niîwã.

³⁹ Naâ karíkũkã tɨ'órã, ni'karérã fariseu masa toopɨ́ niirã́ Jesuré a'tîro niîkãrã niîwã: —Masaré bu'egɨ́, ã'rá mɨ'ɨ̂re siru tuúrãre di'ta marí dutiya, niîkãrã niîwã.

⁴⁰ Naâ tohô niikã́, Jesu yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Naâ di'ta maríkã maa, Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re “Ãyú butia'mi” niî dutigɨ a'té ɨ̃tâ peerire karíkũkã wee boósami, niîkɨ niîwĩ.

⁴¹ Jesu Jerusalẽ́ tiropɨ ehâgɨ, tii makáre ĩ'yâgɨ, utîkɨ niîwĩ.

⁴² A'tîro niîkɨ niîwĩ: —Jerusalẽ́kãharã, Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre yɨ'rɨó sĩ'rimiami. Kã'ró ni'kakã́re kɨ̃ɨ̂ yɨ'rɨósere tɨ'o masíkã, ãyu booápã. Mɨsâ pe'e yɨ'ɨ̂re ɨá wee'. Tohô weérã yɨ'rɨó no'osome. Mɨsâ yɨ'rɨó no'o boo'kere du'ú toha'.

⁴³ Be'ró pi'etíse nɨmɨri a'tîrosa'. Tee nɨmɨ́rire mɨsâre ĩ'yâ tu'tirã a'ti makákãharãre wiháa dutitirã ni'kâ sã'riroho weé bi'a to'orãsama. Naâ be'toâ nɨ'ka, niî pe'tise pã'reripɨ ka'mú ta'arãsama.

⁴⁴ Niî pe'tise mɨsa yeére kõ'â diho pe'orãsama. Mɨsâre, mɨsâ põ'rare wẽhé pe'orãsama. A'ti makákãhase wi'seri mɨto dihó no'orosa'. Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ mɨsâre yɨ'rɨógɨ a'tikã́ ɨatíwɨ. Teé bu'iri tohô wa'ârosa', niîkɨ niîwĩ Jesu. Jesu Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ duarã́re kõ'â wĩro'ke niî'

⁴⁵ Jesu Jerusalẽ́pɨ ehâgɨ, Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ sãháakɨ niîwĩ. Toopɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre ɨ̃hâ moro peoatehere duarã́re kõ'â wĩrokɨ niîwĩ.

⁴⁶ Naâre kõ'â wĩrogɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ a'tîro ohâ no'okaro niîwɨ: “Yaá wi'i ‘Õ'âkɨ̃hɨre sẽrirí wi'i niî'’, niî no'oka wi'i niî'.” Mɨsâ pe'e keoró weetiápã. Yaharã́ yaa wi'ire weeró noho tohakã́ weeápã, niîkɨ niîwĩ Jesu.

⁴⁷ Niî pe'tise nɨmɨri Jesu masaré Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ bu'êkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, sacerdotea wiôrã, ãpêrã Moisé ohâ'kere bu'erã́, tii maká wiôrã kẽ'ra “Kɨ̃ɨ̂re de'ró weé wẽheró ɨatí?” niîkãrã niîwã.

⁴⁸ Masá Jesu weresére tɨ'ó tɨ'sa yɨ'rɨakãrã niîwã. Tohô weérã wiôrã pe'e kɨ̃ɨ̂re de'ró wee masítikãrã niîwã. Masá ɨ̃sâ me'ra uâ boosama niîrã, wẽhe masítikãrã niîwã.

20

¹ Ape nɨmɨ́ Jesu Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ masaré bu'êgɨ, kɨ̃ɨ̂ masaré yɨ'rɨóse kitire werêkɨ niîwĩ. Toopɨ́ sacerdotea wiôrã, ãpêrã Moisé ohâ'kere bu'erã́, Judeu masa bɨkɨrã́ me'ra Jesu tiró wa'âkãrã niîwã.

² Kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'akãrã niîwã: —Werêya. De'ró dutisé me'ra mɨ'ɨ̂ weesére tohô weetí? Noá mɨ'ɨ̂re tohô wee dutígɨ dutisé o'oáti? niîkãrã niîwã.

³ Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu naâre niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ́ kẽ'ra mɨsâre sẽrí yã'a a'megɨti. Yɨ'tiápa.

⁴ Noá Joãore wamê yee dutigɨ o'ôo'pari? Õ'âkɨ̃hɨ ou masá o'ôo'pari? niîkɨ niîwĩ.

⁵ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, naâ se'saro a'mêri uúkũkãrã niîwã: —De'ró marî yɨ'tirã́sari? Marî “Õ'âkɨ̃hɨ o'ôo'kɨ niîwĩ” niikã́ maa, “Too pũríkãre de'ró weérã Joãore ẽho peótiri?” niîgɨsami.

⁶ Marî “Masá kɨ̃ɨ̂re o'ôo'kãrã niîwã” niikã́ kẽ'rare, niî pe'tirã masá marîre ɨ̃tâ peeri me'ra doke wẽhérãsama. Naâ a'tîro ẽho peóma. “João Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tagɨ niîwĩ”, niî ẽho peóma, niîkãrã niîwã.

⁷ Tohô weérã a'tîro yɨ'tíkãrã niîwã: —Masîtisa'. Noá Joãore wamê yee dutigɨ o'ôo'ro o'ôo'pã, niîkãrã niîwã.

⁸ Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu naâre niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ́ kẽ'ra mɨsâre “A'té dutiró me'ra a'teré tohô weé'”, niî weré wee', niîkɨ niîwĩ. Da'rá ko'terã keoró weetí'ke niî'

⁹ Be'ró Jesu masaré a'te kití weeró noho niisé me'ra werêkɨ niîwĩ: —Ni'kɨ́ masɨ́ kɨ̃ɨ yaá di'tapɨ ɨ'sê otêsami. Tu'â eha nɨ'ko, ãpêrãre tii wesére ko'tê dutigɨ kũûsami. Naâre kɨ̃ɨ yaá di'tare da'rasé wapa “Toô kã'ro yɨ'ɨ̂re ɨ'sê wiaápa”, niî wã'kasami. Be'ró apé di'tapɨ yoakã́ niîgɨ wa'âsami.

¹⁰ Ɨ'sê dɨkâtiri tero niirí kura ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'tegɨre ɨ'sê niirópɨ ĩ'yâ dutigɨ o'ôo'sami. Kɨ̃ɨ̂re o'ôo'gɨ, “Yeé di'ta da'rarã́re yeé ɨ'sêre sẽrígɨ wa'âya”, niîsami. Kɨ̃ɨ̂ toopɨ́ ehakã́, tii wesé da'rarã́ kɨ̃ɨ̂re yẽ'ê, paâsama. Neê kã'ró o'ôtimirã, kɨ̃ɨ̂re o'ôo' tõrosama.

¹¹ Be'ró tii wesé wiôgɨ ãpí kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'tegɨre o'ôo'sami taha. Kɨ̃ɨ́ kẽ'rare yã'âro buhíkã', ɨpɨ́tɨ paâ, yẽ'e nohó moogɨ́ tohatákã weesamá.

¹² Be'ró tii wesé wiôgɨ ãpiré o'ôo' nemosami taha. Da'rá ko'terã kɨ̃ɨ́ kẽ'rare meharóta weesamá. Kɨ̃ɨ̂re kamî da're, tii wesé sumútohopɨ kõ'âkã'sama.

¹³ Be'ró maha tii wesé wiôgɨ “De'ró weegɨ́sari yɨ'ɨ̂?” niîsami. “Yɨ'ɨ̂ makɨ ɨpɨ́tɨ ma'igɨ́re o'ôo'gɨti. Apé tero weérã kɨ̃ɨ̂re wio pesáse me'ra ĩ'yâ boosama”, niîmisami.

¹⁴ Wiôgɨ makɨ toopɨ́ etakã́ ĩ'yârã, naâ a'mêri niîsama: “Ã'ritá niîmi be'ropɨ́ a'ti wesére yẽ'eákɨhɨ. Mâa, kɨ̃ɨ̂re wẽherã́. Be'ró a'ti wesé mari yaá wese toharósa'”, niîsama.

¹⁵ Tohô weérã kɨ̃ɨ̂re yẽ'ê, tii wesé sumútohopɨ miáa, kɨ̃ɨ̂re wẽhé kõ'asama, niî werêkɨ niîwĩ Jesu. Be'ró Jesu masaré sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Too pũríkãre tii wesé wiôgɨ de'ró weegɨ́sari naâre?

¹⁶ A'tîro weegɨ́sami. Kɨ̃ɨ̂ a'tî, kɨ̃ɨ yeé di'ta da'rarã́re wẽhé kõ'a pe'ogɨsami. Be'ró ãpêrãre tií di'tare o'ôgɨsami, niîkɨ niîwĩ. Jesu tohô niikã́ tɨ'órã, a'tîro niîkãrã niîwã: —Õ'âkɨ̃hɨ tohô wa'asére ka'mú ta'aato, niîkãrã niîwã.

¹⁷ Be'ró Jesu naâre ĩ'yâ, niîkɨ niîwĩ: —Too pũríkãre de'ró niî sĩ'riro weetí Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ niisé? A'tîro niî':

Ɨ̃tâ pĩhiri me'ra wi'í yeerã́ ni'kâ pĩhi naâ ɨatíka pĩhire kõ'ârãsama. Naâ kõ'âka pĩhi me'ra ãpêrã pe'e ãyuró tutuarí wi'i yeê nɨ'ka mɨhasama, niîwɨ.

¹⁸ No'ó tigá bu'ipɨ bɨrɨ̂ pehagɨ noho mɨto dihó no'ogɨsami. No'ó tigá pe'e kɨ̃ɨ̂ bu'ipɨ dokê pehakã maa, ãyusé mara wa'âgɨsami, niîkɨ niîwĩ. Tohô niîgɨ, kɨ̃ɨ̂re ɨatírã be'ropɨ́ bu'îri da'rê no'orãsama niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. Jesuré bu'îri boká sĩ'rirã wee soóse me'ra naâ sẽrí yã'a'ke niî'

¹⁹ Sacerdotea wiôrã, ãpêrã Moisé ohâ'kere bu'erã́ kɨ̃ɨ̂ tohô niirí kurata Jesuré yẽ'ê sĩ'rikãrã niîmiwã. Tee kití me'ra Jesu ɨ̃sâreta uúkũgɨ weesamí niîrã, tɨ'o masíkãrã niîwã. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂re yẽ'ê sĩ'rimirã, masaré uîrã, wee masítikãrã niîwã.

²⁰ Ãpêrã ĩ'yâ du'tirãre niî soo duti o'okãrã niîwã. Naâ Jesuré mehêkã niikã́ tɨ'ó sĩ'rikãrã niîwã. “Teé me'ra ‘Bu'îri kɨomí’ niî, wiôgɨpɨre werê sãata basiórosa'”, niîkãrã niîwã. Wiôgɨ Jesuré bu'îri da'rerí wi'ipɨ sõróokã ɨárã, tohô weékãrã niîmiwã. Ãyurã́, diakɨ̃hɨ́ uúkũrã weeró noho niî sookãrã niîwã.

²¹ Tohô weérã Jesu tiró wa'â, sẽrí yã'akãrã niîwã: —Masaré bu'egɨ́, mɨ'ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ uúkũsere ɨ̃sâ masî'. Masaré diakɨ̃hɨ́kãhasere bu'ê'. Ãpêrã “Wiôrã niîma” niiró mariró niî pe'tirãre ni'kâro noho ĩ'yâ'. Õ'âkɨ̃hɨ yeekãhasere diakɨ̃hɨ́ bu'ê me'rikã'.

²² Ɨ̃sâre werêya. Romano masa wiôgɨre kɨ̃ɨ̂ niyéru wapa seésere wapa yeékã, marîre dutisé ãyutí, ou yã'â niîti nee? niî sẽrí yã'akãrã niîwã.

²³ Jesu pe'e naâ yã'âro weé sĩ'rise me'ra sẽrí yã'akã ĩ'yâ masikã'kɨ niîwĩ. Tohô weégɨ a'tîro niîkɨ niîwĩ:

²⁴ —Ni'kâ kuhi niyéru kuhi miítia. Noa nohó yaa diâpoa, noá wamé wã'yatí? niîkɨ niîwĩ. Naâ a'tîro yɨ'tíkãrã niîwã: —César, romano masa wiôgɨ kɨ̃ɨ̂ diâpoa, kɨ̃ɨ̂ wamé wã'yá', niîkãrã niîwã.

²⁵ Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Too pũríkãre romano masa wiôgɨ wapa yeé dutise nohore kɨ̃ɨ̂re o'ôya. Õ'âkɨ̃hɨ yee pe'e maa kɨ̃ɨ̂re o'ôya. Kɨ̃ɨ̂ wee dutísere weeyá, niîkɨ niîwĩ.

²⁶ Jesuré masá tɨ'óropɨ mehêkã uúkũkã wee masítikãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ pe'e kɨ̃ɨ̂ uúkũse me'ra, kɨ̃ɨ̂ yɨ'tisé me'ra mehô ĩ'yâ maria mɨhakã weékɨ niîwĩ. Masá kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, di'ta mariá mɨhakãrã niîwã. Masá wẽrîka be'ro masasére Jesuré sẽrí yã'a'ke niî'

²⁷ Be'ró ni'karérã saduceu masa Jesu tiró wa'âkãrã niîwã. Naâ “Wẽrî'kãrã masasomé”, niî ẽho peósama. Tohô weérã Jesuré a'tîro niîkãrã niîwã:

²⁸ —Masaré bu'egɨ́, Moisé a'tîro dutisé kũûkɨ niîwĩ. “Ni'kɨ́ nɨmôtigɨ põ'ratítimigɨ wẽrikã́, kɨ̃ɨ̂ akabihí kɨ̃ɨ̂ nɨmó niî'kore nɨórẽ'ato. Be'ró kɨ̃ɨ̂ koô me'ra neê waro põ'ratí mɨ'tagɨre kɨ̃ɨ̂ ma'mi wẽrî'kɨre põ'ratí basaato”, niîkɨ niîwĩ Moisé.

²⁹ Ni'kɨ́ põ'ra setere tohôta wa'âkaro niîwɨ. Masá ma'mi nɨmôti, põ'ratítimigɨ wẽrîa wa'âkɨ niîwĩ.

³⁰ Be'rokɨ̃hɨ́ kẽ'ra koô wapê wi'iore nɨórẽ'kɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ́ kẽ'ra põ'ra marígɨ meharóta boâ dihakɨ niîwĩ.

³¹ Tohô wa'akã́ ĩ'yâgɨ, naâ be'rokɨ̃hɨ nɨórẽ'kɨ niîwĩ taha. Kɨ̃ɨ́ kẽ'ra põ'ratítimigɨ wẽrîa wa'âkɨ niîwĩ. Niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂ be'rokãharã kẽ'ra tohô di'akɨ̃ nɨórẽ', põ'ratítimirã wẽrî diha pe'tia wa'âkãrã niîwã.

³² Be'ró maha naâ nɨmó kẽ'ra wẽrîa wa'âko niîwõ.

³³ Too pũríkãre wẽrî'kãrã masakã́, ni'i nɨmó waro tohá butia'gosari? Naâ niî pe'tirãpɨta koôre nɨmôtikãrã niîwã, niîkãrã niîwã.

³⁴ Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —A'tóka tero a'ti nukúkãpɨre ɨmɨá, numiâ nɨmôti, marâpɨtima.

³⁵ Yã'âro weé'kere akobohó no'o'kãrã, wẽrîka be'ro masá'kãrã pũrikã ɨ'mɨ̂sepɨ nɨmôti, marâpɨtisome.

³⁶ Naâ wẽrîka be'ro masá'kãrã niî tĩharã, Õ'âkɨ̃hɨ põ'ra niîma. Tohô niikã́ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã ɨ'mɨ̂sepɨ niirã́ weeró noho niîrãsama. Tohô weérã wẽrîsome maha.

³⁷ Moisépɨta a'tekãhásere ohâkɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ yukɨ̂ siti, ɨ̃hɨrí sitipɨ kɨ̃ɨ̂re wẽrî'kãrã masasére ĩ'yókɨ niîwĩ. Toopɨ́re Õ'âkɨ̃hɨ a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ niî'. Mɨ'ɨ̂ yẽkɨ sɨmɨá Abraão, Isaque, Jacó wiôgɨ niî'”, niîkɨ niîwĩ. Tohô niîgɨ, naâ yɨ'ɨ̂ tiropɨ katîma niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ.

³⁸ Õ'âkɨ̃hɨ katirã́ wiôgɨ niîmi. Wẽrî bahu dutí'kãrã marimá. Kɨ̃ɨ́ maa niî pe'tirã katî nu'ku pe'tikã'ma, niîkɨ niîwĩ.

³⁹ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, ni'karérã Moisé ohâ'kere bu'erã́ Jesuré a'tîro niîkãrã niîwã: —Masaré bu'egɨ́, mɨ'ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ waro uúkũ', niîkãrã niîwã.

⁴⁰ Be'ró kɨ̃ɨ̂re apêye sẽrí yã'a sĩ'rirã, uî niîkãrã niîwã. Jesu masaré “Cristo naâ niigɨ́ noa makɨ́ niîti?” niî sẽrí yã'a'ke niî'

⁴¹ Jesu masaré niîkɨ niîwĩ: —De'ró weérã masá Cristo Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨre “Davi paramí niîmi”, niîti?

⁴² Davitá Salmo wamêtiri pũripɨ a'tîro ohâkɨ niîwĩ:

Õ'âkɨ̃hɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ kɨ̃ɨ̂ makɨré, yɨ'ɨ̂ wiôgɨre a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Yɨ'ɨ̂ tiro wiôgɨ duhirí kumuropɨ duhîgɨsa'.

⁴³ Mɨ'ɨ̂ toó duhikã́, mɨ'ɨ̂re ĩ'yâ tu'timi'kãrãre dokâ ke'akã weegɨ́ti”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ, niî ohâkɨ niîwĩ Davi.

⁴⁴ Davi basíta Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristore “Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ niîmi”, niîkɨ niîwĩ. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ paramí se'saro niîtikɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ kẽ'ra niîkɨ niîwĩ, niîkɨ niîwĩ Jesu. Jesu Moisé ohâ'kere bu'erã́re tu'tî'ke niî'

⁴⁵ Niî pe'tirã masá tɨ'óropɨ Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re a'tîro niî werêkɨ niîwĩ:

⁴⁶ —Mɨsâ Moisé ohâ'kere bu'erã́re tɨ'o masíya. Masá ĩ'yaáto niîrã su'tí yoasé paka sãyâ, Õ'âkɨ̃hɨre sẽri sihá tɨ'sama. Tohô niikã́ makâ dekopɨ wio pesáse me'ra põo tẽríkã ɨasamá. Naâ neresé wi'seripɨ wiôrã naâ duhî wɨase kumuripɨ duhî sĩ'risama. Naâ ba'â wɨaropɨ kẽ'rare meharóta niî sĩ'risama.

⁴⁷ Wapê wi'ia numia yeé wi'serire e'mâsama. Naâ yã'âro weé'kere wãkû dutitirã yoakã́ Õ'âkɨ̃hɨre sẽrí ta'sasama. Naáta ãpêrã yɨ'rɨóro bu'îri da'rê yɨ'rɨ nɨ'ka no'orãsama, niîkɨ niîwĩ Jesu.

21

¹ Jesu Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ niîgɨ, niyéru o'ôrã sãâ wɨase akaripɨ pahiró niyéru kɨorã́re sãakã́ ĩ'yâkɨ niîwĩ.

² Tohô niikã́ ni'kó wapê wi'io pahasé kɨogore ni'kâ akaropɨ pɨá kuhi niyéru wapa maríse kuhirire sãakã́ ĩ'yâkɨ niîwĩ.

³ Teeré ĩ'yâgɨ, Jesu a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre werêgɨti. Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨ a'tîgo wapê wi'io pahasé kɨogo niî pe'tirã yɨ'rɨóro o'ô yɨ'rɨ nɨ'kamo.

⁴ Ãpêrã pe'e naâre dɨ'sasére o'ôma. Koô pe'e pahasé kɨogo niîmigo, koô kɨomí'ke, koô ba'â kati boo'keakãre o'ô pe'okã'mo, niîkɨ niîwĩ. Jesu “Õ'âkɨ̃hɨ wi'i kõ'â no'orosa'” niî'ke niî'

⁵ Ni'karérã kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ Jesuré Õ'âkɨ̃hɨ wi'ikãhasere uúkũkãrã niîwã. —A'tí wi'i ɨ̃tâ peeri paka ãyusé me'ra weéka wi'i ãyú butia'ri wi'i niî', niîkãrã niîwã. Tohô niikã́ tií wi'ikãhase ma'mâ su'ase masá o'ô'kere uúkũkãrã niîwã. Jesu tohô niisére tɨ'ógɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ:

⁶ —Mɨsâ a'tó ĩ'yasé mɨto dihó no'orosa'. Neê ni'kâ ɨ̃tâga apêga bu'ipɨ yeê turia mɨha'ke tohasomé, niîkɨ niîwĩ. A'ti ɨmɨ́koho pe'tiátoho dɨporo Jesu a'tîro wa'ârosa' niî'ke niî'

⁷ Be'ró kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'akãrã niîwã: —Ɨ̃sâre bu'egɨ́, de'ró niikã́ mɨ'ɨ̂ niî'ke wa'ârosari? Yẽ'e nohó me'ra ĩ'yogɨ́sari a'té tohô wa'aátehere? niîkãrã niîwã.

⁸ Jesu naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Ãpêrã mɨsâre niî soori niîrã, tɨ'o masíya. Pãharã́ “Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ tutuaró me'ra weé'; Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo niî'”, niîrãsama. Tohô niikã́ “Jesu Cristo kɨ̃ɨ̂ a'tiátihi nɨmɨ niî toha'”, niîrãsama. Naâ tohô niikã́, tɨ'otíkã'ya.

⁹ Mɨsâ a'mê wẽhese kitire tɨ'órã, ɨkɨátikã'ya. A'tetá wa'â mɨ'tarosa'. Tohô niîmiro, a'ti ɨmɨ́koho pe'tiátoho dɨ'sá' yuhûpɨ.

¹⁰ Be'ró naâre niî nemokɨ niîwĩ: —Ni'kâ kurakãharã ape kurákãharã me'ra a'mê wẽherãsama. Tohô niikã́ ni'kâ di'takãharã apé di'takãharã me'ra a'mê wẽherãsama.

¹¹ Pehé apé sia'pɨre ɨpɨ́tɨ di'tâ nara sãáse wa'ârosa'. Tohô niikã́ ɨhá boasé, do'âtise wa'ârosa'. Ɨ'mɨ̂sepɨre wiosé paka bahuárosa'.

¹² A'té tohô wa'aátoho dɨporo ãpêrã mɨsâre bu'îri yẽ'êrãsama. Yã'âro weerã́sama. Mɨsâre mɨsâ neresé wi'seripɨ beserã́sama. Besé, bu'îri sõróorãsama. Yɨ'ɨ̂re ẽho peóse bu'iri wiôrã tiropɨ mɨsâre miáarãsama.

¹³ Naâ tohô weekã́ mɨsâ, yeekãhásere werêrãsa'.

¹⁴ “Wiôrãre a'tîro niîrãti”, niî wãkû ke'ti yuutikã'ya.

¹⁵ Yɨ'ɨ̂ pe'e mɨsâre uúkũ masiatehere o'ôgɨti. Mɨsâre ĩ'yâ tu'tirã neê ni'kɨ́ põo tẽósome. Naâ “Tohô nií wee'”, niî ye'sû masisome.

¹⁶ Mɨsâ pakɨ sɨmɨápɨta mɨsâre wiôrãpɨre werê sãarãsama. Mɨsâ ni'kɨ́ põ'ra niîmirã, mɨsâ akawerérã kẽ'ra, mɨsâ me'rakãharã meharóta weerã́sama. Mɨsâ ni'karérãre wẽherã́sama.

¹⁷ Yɨ'ɨ̂re ẽho peóse bu'iri niî pe'tirokãharã mɨsâre ĩ'yâ tu'tirãsama.

¹⁸ Tohô weemíkã, mɨsâre neê mehêkã wa'â ma'asome.

¹⁹ Yɨ'ɨ̂re ẽho peó du'utirã, yɨ'rɨ wetírãsa'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ tiropɨ katî nu'kurãsa'.

²⁰ Mɨsâ Jerusalẽ́re surára tii maká sumútoho be'toâ nɨ'kakã ĩ'yârã, masîya. “Tii maká maatá kõ'â no'orosa'”, niîya.

²¹ Tohô wa'akã́ ĩ'yârã, Judéia di'tapɨ niirã́ ɨ̃rɨpagɨ́pɨ du'tiáya. Makâpɨ niirã́ apêropɨ wa'âya. No'ó wesêripɨ niirã́ makâpɨre mahâmi tohatitikã'ya.

²² Tee nɨmɨ́ri Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ niî'karo nohota wa'ârosa'. Bu'îri da'resé nɨmɨri niîrosa'.

²³ Tohô wa'asé nɨmɨri numiâ nihî pakosã numiare, tohô niikã́ põ'rá mi'rirã́ kɨorã́re bɨhâ weose nɨmɨri niîrosa'. Naâ ɨmɨ̂yaro wa'â masisome. A'tí di'tapɨre ɨpɨ́tɨ pi'etíse niîrosa'. Õ'âkɨ̃hɨ masaré ɨpɨ́tɨ waro bu'îri da'rêgɨsami.

²⁴ Ãpêrã a'mê wẽheropɨ wẽhé no'orãsama. Ãpêrãre niî pe'tise di'tapɨ bu'îri yẽ'ê miáarãsama. Apé di'takãharã Judeu masa niîtirã Jerusalẽ́re mɨto dihórãsama. Mɨto dihó, tii maká wiôrã sãharã́sama. Õ'âkɨ̃hɨ Judeu masa niîtirãre “Toô kã'ro tohô weerã́sama” niî'karo ehâ tu'aro tohô weerã́sama, niîkɨ niîwĩ Jesu. Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ de'ró weé a'tîgɨsari? niisé niî'

²⁵ Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re a'tîro niî nemokɨ niîwĩ: —A'ti ɨmɨ́koho pe'tiátoho dɨporo muhîpũ ɨmɨ̂kohokɨ̃hɨre, yamîkɨ̃hɨre, yõkoáre pehé mehêkã bahusé wa'ârosa'. A'tí di'tapɨre niî pe'tise di'takãharã diâ pahirí maa bɨsɨsé, pã'kôrire tɨ'órã, yẽ'e nohó niîsari? niîrã, ɨkɨárãsama.

²⁶ Masá a'tí di'tapɨre wa'aátehere wãkûrã, ɨpɨ́tɨ uîrã, tɨ'o masíse pe'tirã́sama. Niî pe'tirã ɨ'mɨáropɨ niirã́ nara sãákã weé no'orãsama.

²⁷ Tohô wa'arí kura yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ o'me kuráripɨ tutuaró me'ra asisté dihatikã, masá ĩ'yârãsama.

²⁸ Teé pehé wa'â nɨ'kari kurare wãkû tutua e'katíya. Ɨ'mɨáropɨ ĩ'yâ mororã weeró noho ko'têya. Maatá mɨsâ yɨ'rɨó no'orãsa', niîkɨ niîwĩ Jesu.

³⁰

²⁹ A'te kití weeró noho niisé me'ra werêkɨ niîwĩ taha: —Otesé figueiragɨ wamêtikɨhɨ ou no'ó niikɨhɨ́ yukɨ̂gɨ pũrî yãsâ wihikã, “Kɨ'ma dɨpóro niî'”, niísa'.

³¹ A'té weeró noho yɨ'ɨ̂ too dɨpóro niî'ke pehé wa'akã́, “Kã'roákã Jesu a'tí di'ta wiôgɨ sãhaátoho dɨ'sása'”, niîrãsa'.

³² Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. A'té pehé tohô wa'arí kurare niirã́ wẽrîsome. Tohô wa'asére ĩ'yâ pe'okã'rãsama.

³³ A'ti ɨmɨ́koho, a'tí di'ta pe'ti diháarosa'. Yɨ'ɨ̂ uúkũse, yɨ'ɨ̂ bu'esé pũrikã niî nu'kukã'rosa'. Niî pe'tise yɨ'ɨ̂ niî'ke keoró wa'ârosa'.

³⁴ Yɨ'ɨ̂ a'tiátihi nɨmɨre mɨsâ neê masîtisa'. Tohô weérã mɨsâ basi ãyuró ko'têya. Yã'âro weesére wee poóri niîrã, weetíkã'ya. Ke'atíkã'ya. A'ti ɨmɨ́kohokãhasere wãkû ke'titikã'ya. Tohô weérã mɨsâ wãkûtiro yɨ'ɨ̂ a'tiátihi nɨmɨ niikã́, yã'arã́ boka ehá peha no'osome.

³⁵ Wa'îkɨ̃rãre wãkûtiro sã'ri sãá bi'á nɨ'koro weeró noho mɨsâre wa'âtikã'ato. Tii nɨmɨ́re niî pe'tirã niî pe'tirokãharã tõ'orã́sama. Tohô weérã tɨ'o masíya.

³⁶ Mɨsâ ãyuró apo yuúya. Teé pi'etiátehe ɨ̃sâre yɨ'rɨ wetíkã weeyá niîrã, Õ'âkɨ̃hɨre sẽrí nu'kukã'ya. Tohô niikã́ yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ tiropɨ uiró mariró põo tẽriáhã Õ'âkɨ̃hɨre sẽriyá, niîkɨ niîwĩ Jesu.

³⁷ Jesu ɨmɨ̂kohori nɨkɨ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ bu'ê mɨhakɨ niîwĩ. Yamî pe'ere ɨ̃rɨgɨ́ Oliveira wamêtikɨhɨpɨ niî bo'rea mɨhakɨ niîwĩ.

³⁸ Masá niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ bo'reakã́ kure kɨ̃ɨ̂ bu'esére tɨ'órã wa'â mɨhakãrã niîwã.

22

¹ Kã'ró Páscoa bosê nɨmɨ wa'aátoho dɨ'sákaro niîwɨ. Tií bosê nɨmɨre pãú bɨkɨasé me'ra moretí'kere ba'âkãrã niîwã. Tií bosê nɨmɨ Judeu masa naâ yẽkɨ sɨmɨá Egitopɨ niî'kãrã wiháa'kere wãkurí bosê nɨmɨ niîkaro niîwɨ.

² Tiîtare sacerdotea wiôrã, Moisé ohâ'kere bu'erã́ “De'ró weé Jesuré wẽheró ɨamítito?” niîkãrã niîwã. Tohô niîmirã, masaré uî niîkãrã niîwã.

³ Naâ tohô niîka terore Juda naâ “Iscariote” niî no'ogɨpɨre wãtî sãháakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ doze Jesu bu'erã́ me'rakɨ̃hɨ niîkɨ niîmiwĩ.

⁴ Juda sacerdotea wiôrã, tohô niikã́ Õ'âkɨ̃hɨ wi'i ko'terã́ wiôrã tiropɨ wa'âkɨ niîwĩ. Naâ tiropɨ ehâgɨ, Jesuré o'oátehekãhasere uúkũkɨ niîwĩ.

⁵ Kɨ̃ɨ̂ tohô niisére tɨ'órã, ɨpɨ́tɨ e'katíkãrã niîwã. —Mɨ'ɨ̂ tohô weekã́, niyéru wapa yeérãti, niîkãrã niîwã.

⁶ Kɨ̃ɨ̂ “Aɨ, kɨ̃ɨ̂re mɨsâre ĩ'yogɨ́ti”, niîkɨ niîwĩ. Be'ró, “De'ró niikã́ yɨ'ɨ̂re Jesuré wiôrãpɨre masá marirí kura o'oró ɨamítito?” niî wãkûkɨ niîwĩ. Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ me'ra kɨ̃ɨ̂ ba'â tɨo'ke niî'

⁷ Be'ró masá naâ pãú bɨkɨasé me'ra moretí'kere ba'arí bosê nɨmɨ niîkaro niîwɨ. Tii nɨmɨ́ niikã́, ni'kɨ́ ovelha wi'magɨ́re naâ Páscoa bosê nɨmɨ ba'aákɨhɨre wẽhesamá.

⁸ Tiîtare Jesu Pedro, Joãore a'tîro niî o'ôo'kɨ niîwĩ: —Marî Páscoa bosê nɨmɨ ba'aátehere apo yuúrã wa'âya, niîkɨ niîwĩ.

⁹ Naâ kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'akãrã niîwã: —No'opɨ́ ɨ̃sâ apo yuúkã ɨasarí? niîkãrã niîwã.

¹⁰ Jesu naâre niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ makâpɨ wa'âya. Toopɨ́ sãháarã, ni'kɨ́ masɨ́ akogá tuu peógɨre boka ehá peharãsa'. Kɨ̃ɨ̂re siru tuú, kɨ̃ɨ̂ no'ó wa'aró sãháaya.

¹¹ Tií wi'i wiôgɨre niîya: “Ɨ̃sâre bu'egɨ́ a'tîro niiámi: ‘No'opɨ́ niîsari yɨ'ɨ̂ bu'erã́ me'ra Páscoa bosê nɨmɨ ba'aátihi tũku?’ niiámi”, niîya.

¹² Mɨsâ tohô niikã́, ɨ'mɨárokãha tũku apo yuúka tũkuhopɨre ĩ'yogɨ́sami. Toopɨ́ marî ba'aátehere apo yuúya, niîkɨ niîwĩ.

¹³ Be'ró Pedro, João makâpɨ wa'âkãrã niîwã. Jesu naâre niî'karo nohota niî pe'tisere bokákãrã niîwã. Toopɨ́ naâ ba'aátehere apo yuúkãrã niîwã.

¹⁴ Be'ró Jesu kɨ̃ɨ̂ bese kũú'kãrã me'ra ba'ârãtirã ehâ nuhakãrã niîwã.

¹⁵ Naâ duhî pe'tika be'ro Jesu naâre niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ mɨsâ me'ra a'té Páscoa ba'asére yɨ'ɨ̂ wẽriátoho dɨporo ɨpɨ́tɨ ba'â tɨo sĩ'ri'.

¹⁶ Mɨsâre ni'kâroakã a'tîro niîgɨti. Neê opâturi a'tîro wee nemósome. Weegɨ́sa' taha niî pe'tise yɨ'ɨ̂ wiôgɨ sãhá tu'a ehaka be'ropɨ, niîkɨ niîwĩ.

¹⁷ Tohô niîka be'ro sĩ'rirí paare miî, kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niîkɨ niîwĩ. Be'ró kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Sĩ'riyá. A'mêri dɨka waá, sĩ'riyá.

¹⁸ Mɨsâre niîgɨti. A'té ɨ'sê dɨka koo vinho ni'kâroakã marî sĩ'rírã weeró noho wee nemósome. Be'ró yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re wiôgɨ sõróoka be'ro mɨsâ me'ra opâturi ma'má vinhore sĩ'ri nemógɨsa' taha, niîkɨ niîwĩ.

¹⁹ Be'ró pãugáre miî, Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niîkɨ niîwĩ. Tu'â eha nɨ'ko, dɨka waá, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re o'ôgɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —A'té yɨ'ɨ̂ ɨpɨ́ niî'. Mɨsa yeé niiátehere wẽrî basagɨti. A'tîro yɨ'ɨ̂ ni'kâroakã weé'karo noho weé nu'kukã'ya. Teeré weérã, yɨ'ɨ̂ mɨsâre wẽrî basasere wãkûya, niîkɨ niîwĩ.

²⁰ Naâ ba'âka be'ro sĩ'rirí paa me'ra kẽ'rare meharóta weékɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re tĩâgɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —A'ti paá, yeé diî me'ra Õ'âkɨ̃hɨ masaré apêye ma'má “A'tîro weegɨ́ti” niî'kere kũûgɨsami. Yɨ'ɨ̂ wẽrîgɨ, diî a'mâ bɨrose me'ra mɨsâ yã'âro weé'kere wẽrî wapa yeé basagɨti.

²¹ Tohô niîmikã, yɨ'ɨ̂re wiôrãpɨre o'oákɨhɨ yɨ'ɨ̂ me'ra a'tó duhîmi.

²² Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨre o'okã́, Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ niîro nohota wa'âro weé'. Tohô wa'âmiro, yɨ'ɨ̂re wiôrãpɨre o'ogɨ́ maa yã'â butia'ro wa'ârosa', niîkɨ niîwĩ.

²³ Tohô niikã́ tɨ'órã, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ naâ basi a'mêri sẽrí yã'akãrã niîwã: —Noá niîsari baa kɨ̃ɨ̂re wiôrãpɨre tohô weeákɨhɨ? niîkãrã niîwã. Jesu bu'erã́ “Ni'i nohó ãpêrã yɨ'rɨóro niî yɨ'rɨ nɨ'kagɨsari?” niî'ke niî'

²⁴ Be'ró Jesu bu'erã́ ɨpɨ́tɨ a'mêri uúkũkãrã niîwã. —Marî wa'terore noá niîrosari baa marî yɨ'rɨóro niiákɨhɨ? niîkãrã niîwã.

²⁵ Teeré tɨ'ógɨ, Jesu naâre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —A'ti nukúkãre dutirã́ tií di'tare mii wapá wa'âsama. Tií di'takãharã naâ dutî no'orã pe'ere “Masaré wee tamúrã niîma”, niîsama.

²⁶ Mɨsâ naâ wiôrã weeró noho weetíkã'ya. A'tîro pe'e weeyá. Ãpêrã yɨ'rɨóro niî yɨ'rɨ nɨ'kagɨ, mehô niigɨ́ weeró noho weeyá. Ãpêrãre dutigɨ́ dutî no'ogɨ weeró noho weeyá.

²⁷ Mɨsâ tɨ'ó yã'akã, ni'i nohó pe'e ãpí yɨ'rɨóro niî yɨ'rɨ nɨ'kasari? Ba'â duhigɨ ou kɨ̃ɨ̂re ba'asé ekagɨ́ pe'e? Ba'â duhigɨ pe'e ãpí yɨ'rɨóro niî yɨ'rɨ nɨ'kami. Yɨ'ɨ̂ pũrikã mɨsâ wa'teropɨ niîgɨ, mɨsâ dutî no'ogɨ weeró noho niî'.

²⁸ Mɨsâ yɨ'ɨ̂ me'ra niî nu'kukã'wɨ. Yɨ'ɨ̂re mehêkã wa'akã́, mɨsá kẽ'ra tɨ'ó yã'a tamuwɨ.

²⁹ Tohô weégɨ yɨ'ɨ́ kẽ'ra yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re o'ô'karo nohota mɨsâre mɨsâ dutiátehere o'ôgɨti.

³⁰ A'tîro weérã, mɨsâ yɨ'ɨ̂ wiôgɨ niirópɨ ba'â, sĩ'ri duhírãsa'. Tohô niikã́ wiôrã duhisé kumuripɨ doze kurari Israel kurarikãharãre dutî duhirãsa', niîkɨ niîwĩ. Jesu Pedrore “Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re ‘Masí wee'’ niîgɨsa'” niî'ke niî'

³¹ Marî wiôgɨ Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Simão, tɨ'oyá. Wãtî mɨsâre no'ó kõ'ro wãkû tutuamiti naa? niîgɨ, Õ'âkɨ̃hɨre sẽríkɨ niiámi. Ni'kɨ́ masɨ́ trigo peerire sɨ'â wee, tee kasérire kõ'âro weeró noho mɨsâ ẽho peósere du'uáto niîgɨ dohórẽ' sĩ'rimi.

³² Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, yɨ'ɨ̂ pe'e ẽho peó du'u butia'tikã'ato niîgɨ Õ'âkɨ̃hɨre mɨ'ɨ̂re sẽri basaápɨ. Be'ró mɨ'ɨ̂ opâturi ẽho peógɨ taha, mɨ'ɨ̂ akawerérã yɨ'ɨ̂re ẽho peórãre wãkû tutuakã weeyá, niîkɨ niîwĩ.

³³ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pedro yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ, yɨ'ɨ́ kẽ'ra mɨ'ɨ̂re bu'îri da'rerí wi'ipɨ miáakã, wa'âgɨti. Mɨ'ɨ̂ wẽrikã́ kẽ'rare, wẽrî masi', niîkɨ niîwĩ.

³⁴ Jesu kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Pedro, mɨ'ɨ̂re a'tîro niîgɨti. Ni'kakã́ yami kãrêkẽ' uuátoho dɨporo i'tiáti yɨ'ɨ̂re “Kɨ̃ɨ̂re masí wee'”, niîgɨsa', niîkɨ niîwĩ. Jesu wẽriátoho dɨporo kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re werê'ke niî'

³⁵ Be'ró Jesu a'tîro sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Mɨsâre yɨ'ɨ̂ ahûri moorã́, niyéru sãaró moorã́, sapátu moorã́ o'ôo'ka terore apêye noho dɨ'sarí? niîkɨ niîwĩ. Naâ kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkãrã niîwã: —Neê dɨ'satíwɨ, niîkãrã niîwã.

³⁶ Be'ró naâre niîkɨ niîwĩ: —Ni'kâroakã maa a'tîro weeyá. No'ó ahûro kɨogɨ́ miáaya. Niyéru sãaró kẽ'rare miáaya. No'ó di'pĩhí moogɨ́ pũrikã kɨ̃ɨ yaró su'tîro bu'îkãharore duâ, di'pĩhíre duuyá.

³⁷ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ yɨ'ɨ̂re ohâ yuu'ke keoró wa'ârosa'. A'tîro ohâ no'okaro niîwɨ: “Kɨ̃ɨ́ kẽ'ra yã'agɨ́ weeró noho yã'arã́ wa'teropɨre yã'agɨ́ niîmi, niî no'ogɨsami”, niîwɨ. Niî pe'tise yɨ'ɨ̂re ohâ'ke keoró wa'ârota weé', niîkɨ niîwĩ.

³⁸ Tohô niikã́ tɨ'órã, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ kɨ̃ɨ̂re niîkãrã niîwã: —Wiôgɨ, ɨ̃sâ pɨá di'pĩhí kɨó'. Kɨ̃ɨ̂ naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Ãyurósa', niîkɨ niîwĩ. Jesu Getsêmani wamêtiropɨ kɨ̃ɨ̂ pakɨré sẽrí'ke niî'

³⁹ Be'ró Jesu kɨ̃ɨ̂ ba'â duhika tũkupɨre wiháa wa'âkɨ niîwĩ. Wiháa, kɨ̃ɨ̂ weesétiro noho Oliveira wamêtikɨhɨ ɨ̃rɨgɨ́pɨ wa'âkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ kɨ̃ɨ̂re siru tuúkãrã niîwã.

⁴⁰ Toopɨ́ etâgɨ, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re niîkɨ niîwĩ: —Wãtî mɨsâre niî kehe sãatikã'ato niîrã Õ'âkɨ̃hɨre sẽriyá, niîkɨ niîwĩ.

⁴¹ Be'ró Jesu naâ dɨporo yoâ kureropɨ wa'âkɨ niîwĩ. Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂ pakɨré sẽrigɨ́tigɨ ehâ ke'akɨ niîwĩ.

⁴² Sẽrígɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Pakɨ́, mɨ'ɨ̂ ɨakã́, yɨ'ɨ̂re a'té yã'âro yɨ'rɨátehe wa'âtikã'ato. Yɨ'ɨ̂ tohô niîmikã, yɨ'ɨ̂ ɨaró weetíkã'ya. Mɨ'ɨ̂ ɨaró pe'e wa'aáto, niîkɨ niîwĩ.

⁴³ Be'ró ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ ɨ'mɨ̂sekɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ tiropɨ bahuákɨ niîwĩ. Bahuá, kɨ̃ɨ̂re wãkû tutuakã weékɨ niîwĩ.

⁴⁴ Kɨ̃ɨ̂ yã'âro ehêri põ'ratigɨ nemoró tutuaró kɨ̃ɨ̂ pakɨré sẽri mɨhákɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ asi tuuáse pakasé diî peeri paka weeró noho ako surú dihakaro niîwɨ.

⁴⁵ Kɨ̃ɨ̂ sẽríka be'ro wã'kâ nɨ'ka, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ tiropɨ wa'âkɨ niîwĩ. Naâ bɨhâ weti'kãrã niî yuukã, kãrí'kãrãpɨre boka ehákɨ niîwĩ.

⁴⁶ Naâre niîkɨ niîwĩ: —De'ró weérã toô kã'ro kãrití? Wã'kâ nɨ'kaya. Wãtî mɨsâre niî kehe sãatikã'ato niîrã Õ'âkɨ̃hɨre sẽriyá, niîkɨ niîwĩ. Jesuré yẽ'ê wã'ka'ke niî'

⁴⁷ Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re uúkũri kura pãharã́ masá kɨ̃ɨ̂ tiropɨ etâkãrã niîwã. Juda Jesu bu'erã́ doze me'rakɨ̃hɨ niî'kɨ naâ dɨporo ɨ'mɨtã́kɨ niîwĩ. Jesu tiró kure wa'â, kɨ̃ɨ̂re si'sîkɨ niîwĩ.

⁴⁸ Jesu kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, niîkɨ niîwĩ: —Juda, mɨ'ɨ̂ si'sisé me'ra yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨre yɨ'ɨ̂re ĩ'yâ tu'tirãre ĩ'yógɨ weetí? niîkɨ niîwĩ.

⁴⁹ Jesu bu'erã́ kɨ̃ɨ̂re yẽ'eátehere masîrã, sẽrí yã'akãrã niîwã: —Ɨ̃sâ wiôgɨ, di'pĩhíri me'ra naâre ka'mú ta'arãsari? niîkãrã niîwã.

⁵⁰ Tohô niîka be'ro ni'kɨ́ Jesu bu'egɨ́ sacerdotea wiôgɨre da'rá ko'tegɨre diakɨ̃hɨ́kãha o'mê peerore dɨtê pã'rekɨ niîwĩ.

⁵¹ Tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Jesu niîkɨ niîwĩ: —Weetíkã'ya. Toô kã'rota weeyá, niîkɨ niîwĩ. Be'ró Jesu dɨtê'karopɨre yãa peó, yɨ'rɨókɨ niîwĩ.

⁵² Tu'â eha nɨ'ko, sacerdotea wiôrãre, Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ ko'terã́re, tohô niikã́ Judeu masa bɨkɨrã́re kɨ̃ɨ̂re yẽ'êrã wa'arã́re a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ yahagɨ́re yẽ'êrã a'tîrã weeró noho yɨ'ɨ̂re di'pĩhíri, yukɨpagɨ́ me'ra yẽ'êrã a'tîti?

⁵³ Niî pe'tise nɨmɨri yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ mɨsâ me'ra bu'ê duhiwɨ. Tohô weemíkã, mɨsâ yɨ'ɨ̂re yẽ'êtiwɨ. Ni'kâroakã mɨsâ yɨ'ɨ̂re yã'âro weesére weerí tero ehâ'. Wãtî na'î tĩ'aropɨ niigɨ́ mɨsâre kɨ̃ɨ̂ ɨaró wee dutími. Tohô weéro tohô wa'â', niîkɨ niîwĩ Jesu. Pedro Jesuré “Masí wee'” niî'ke niî'

⁵⁴ Be'ró Jesuré yẽ'ê, sacerdotea wiôgɨ yaá wi'ipɨ miáakãrã niîwã. Pedro yoâ kurero kɨ̃ɨ̂re siru tuúkɨ niîwĩ.

⁵⁵ Jesuré naâ miáari wi'i sopé pɨ'topɨ pekâ me'e wĩhákãrã niîwã. Tií me'e sumútohopɨ so'ma duhí bɨrokãrã niîwã. Pedro kẽ'ra naâ wa'teropɨ so'ma duhíkɨ niîwĩ.

⁵⁶ Tohô weerí kura ni'kó tií wi'i da'rá ko'tego Pedro toopɨ́ so'ma duhíkã ĩ'yâgo, ɨpɨ́tɨ ĩ'yâ nu'ku baha ke'ako niîwõ. A'tîro niîko niîwõ: —Ã'rí kẽ'ra sĩ'í me'ra sihâ'kɨta niîmi, niîko niîwõ.

⁵⁷ Pedro koôre niî soogɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Kɨ̃ɨ̂re masîtisa', niîkɨ niîwĩ.

⁵⁸ Be'roákã taha ãpí kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ́ kẽ'ra Jesu me'rakɨ̃hɨ niî', niîkɨ niîwĩ. Pedro kɨ̃ɨ̂re niî sookɨ niîwĩ taha: —Nií wee'. Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re neê masîtisa', niîkɨ niîwĩ.

⁵⁹ Be'ró ni'kâ hora be'ro ãpí tu'tî boo kurese me'ra kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Niiróta ã'rí kẽ'ra Jesu me'ra niîwĩ. Kɨ̃ɨ́ kẽ'ra Galiléiakɨ̃hɨta niîmi baa, niîkɨ niîwĩ.

⁶⁰ Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pedro niîkɨ niîwĩ: —Yẽ'e nohóre uúkũgɨ uúkũsa'. Tɨ'otísa', niîkɨ niîwĩ. Pedro uúkũ pe'otimikã, kɨ̃ɨ̂ uúkũri kura kãrêkẽ' uúkɨ niîwĩ.

⁶¹ Tohô weekã́, Jesu kɨ̃ɨ̂re mahâmi ĩ'ya bɨrokɨ niîwĩ. Toopɨ́ta Pedro Jesu kɨ̃ɨ̂re niî'kere wãkûkɨ niîwĩ. Jesu kɨ̃ɨ̂re a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Ni'kakã́ yami kãrêkẽ' uuátoho dɨporo mɨ'ɨ̂ i'tiáti yɨ'ɨ̂re ‘Kɨ̃ɨ̂re masí wee'’, niîgɨsa'”, niîkɨ niîwĩ.

⁶² Teeré wãkû boka wiháa, Pedro ɨpɨ́tɨ utî wã'ka wa'âkɨ niîwĩ. Jesuré naâ buhíkã'pe'ke niî'

⁶³ Surára Jesuré ko'terã́ kɨ̃ɨ̂re yã'âro buhíkã', paâkãrã niîwã.

⁶⁴ Kɨ̃ɨ̂re paâ, kapêrire dɨ'té bi'apekãrã niîwã. Tohô weé, kɨ̃ɨ̂re niîkãrã niîwã: —Niî bokaya. Noá mɨ'ɨ̂re paáti? niîkãrã niîwã.

⁶⁵ Pehé apêye niî nemo, kɨ̃ɨ̂re buhíkã'kãrã niîwã. Jesuré wiôrã tiropɨ naâ miáa'ke niî'

⁶⁶ Ape nɨmɨ́ bo'reakã́ Judeu masa bɨkɨrã́, sacerdotea wiôrã, Moisé ohâ'kere bu'erã́ nerêkãrã niîwã. Be'ró Jesuré naâ tiropɨ miáakãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'akãrã niîwã:

⁶⁷ —Werêya. Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristota niîti? niîkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ mɨsâre “Kɨ̃ɨ́ta niî'” niikã́, ẽho peósome.

⁶⁸ Yɨ'ɨ̂ mɨsâre apêye noho sẽrí yã'akã, neê yɨ'tí ma'asome.

⁶⁹ Be'ro kuré yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ Õ'âkɨ̃hɨ tutuâ yɨ'rɨgɨ diakɨ̃hɨ́ pe'e duhîgɨsa', niîkɨ niîwĩ.

⁷⁰ Tohô niikã́ tɨ'órã, niî pe'tirã sẽrí yã'akãrã niîwã: —Too pũríkãre mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niîti? niîkãrã niîwã. Jesu naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mɨsâ niîro nohota kɨ̃ɨ́ta niî', niîkɨ niîwĩ.

⁷¹ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, naâ a'tîro niîkãrã niîwã: —Ãpêrã kɨ̃ɨ̂re werê sãarã a'mâ nemoro ɨatísa'. Marî basita kɨ̃ɨ̂ uúkũsere tɨ'ó toha', niîkãrã niîwã.

23

¹ Be'ró niî pe'tirã wiôrã wã'kâ nɨ'ka, Jesuré Pilato tiropɨ miáakãrã niîwã.

² Toopɨ́ ehârã werê sãarã, a'tîro niîkãrã niîwã: —Ã'rí ɨ̃sa yarã́ masaré dohórẽ'gɨ weemí. A'tîro niîmi. “Romano masa wiôgɨ warore marî wapa yeé wɨase nohore wapa yeétikã'ro ɨá'”, niîmi. Apêye kẽ'rare “Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo niî'”, niî mɨhami. Tohô niîgɨ, “Wiôgɨ niî'” niî sĩ'rigɨ, tohô niîmi, niîkãrã niîwã.

³ Teeré tɨ'ógɨ, Pilato Jesuré sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ́ta niîti Judeu masa wiôgɨ? niîkɨ niîwĩ. Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ niîro nohota kɨ̃ɨ́ta niî', niîkɨ niîwĩ.

⁴ Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pilato sacerdotea wiôrãre, masá toopɨ́ niirã́ niî pe'tirãre niîkɨ niîwĩ: —Neê kã'ró ã'riré bu'îri bokatísa', niîkɨ niîwĩ.

⁵ Naâ pe'e tohô niîmikã, tutuaró me'ra niî nemokãrã niîwã: —Kɨ̃ɨ̂ niî pe'tirã Judéiakãharãre kɨ̃ɨ̂ bu'esé me'ra dohórẽ' kusiagɨ weemí. Neê waro Galiléiapɨ tohô weé nɨ'kakɨ niîwĩ. Ni'kâroakãre a'ti makápɨ niîmi maha, niîkãrã niîwã. Jesuré Herode tiropɨ miáa'ke niî'

⁶ Pilato “Jesu Galiléiakɨ̃hɨ niiápɨ'” niikã́ tɨ'ógɨ, ãpêrãre “Niiróta kɨ̃ɨ̂ Galiléiakɨ̃hɨ niîti?” niî sẽrí yã'akɨ niîwĩ.

⁷ Naâ “Kɨ̃ɨ́ta niîmi”, niîkãrã niîwã. Teeré tɨ'ógɨ, Herode tiropɨ kɨ̃ɨ̂re o'ôo'kɨ niîwĩ. Herode Galiléia di'ta wiôgɨ niîkɨ niîwĩ. Tiîtare kɨ̃ɨ́ kẽ'ra Jerusalẽ́pɨta niîkɨ niîwĩ.

⁸ Herode too dɨpóropɨ Jesu Õ'âkɨ̃hɨ tutuaró me'ra weé ĩ'yomi niisére tɨ'ókɨ niîwĩ. Teeré tɨ'ógɨ, yoakã́ Jesuré ĩ'yâ sĩ'rikɨ niîmiwĩ. Kɨ̃ɨ̂ weé ĩ'yokã ĩ'yâ sĩ'rikɨ niîwĩ. Tohô weégɨ Jesuré ĩ'yâgɨ, pũûro e'katíkɨ niîwĩ.

⁹ Jesuré pehé sẽrí yã'akɨ niîmiwĩ. Kɨ̃ɨ̂ pe'e neê kã'ró yɨ'titíkɨ niîwĩ.

¹⁰ Kɨ̃ɨ̂ Herode tiropɨre niikã́, sacerdotea wiôrã, Moisé ohâ'kere bu'erã́ niîkãrã niîwã. Naâ ɨpɨ́tɨ tutuaró me'ra Jesuré werê sãarã weékãrã niîwã.

¹¹ Be'ró Herode kɨ̃ɨ yarã́ surára me'ra Jesuré yabî buhíkã'kãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re buhíkã'rãtirã, wiôrã sãyasé su'tí ãyusére sãâpekãrã niîwã. Tohô weé toha, Herode Pilato tiropɨ o'ôo'kɨ niîwĩ taha.

¹² Tiîtare Pilato Herode me'ra too dɨpóropɨre a'mêri ĩ'yâtimi'kãrã naâ a'mé sɨ'akãrã niîwã. Pilato Jesuré wẽhe dutí'ke niî'

¹³ Be'ró Pilato sacerdotea wiôrãre, Judeu masa wiôrãre, niî pe'tirã masaré neêo kũukɨ niîwĩ.

¹⁴ Naâre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ ã'riré “Masaré dohórẽ' kusiagɨ weemí”, niî'. Tohô niîrã, yɨ'ɨ̂ tiropɨ miítikãrã niiápɨ. Yɨ'ɨ̂ mɨsâ ĩ'yóropɨta kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'ami'. Mɨsâ ĩ'yakã́ta mɨsâ werê sãasere neê kã'ró bu'îri bokatísa'.

¹⁵ Herode kẽ'ra bokatíkɨ niiámi. Tohô weégɨ opâturi kɨ̃ɨ̂re yɨ'ɨ̂ tiro o'ôo'kɨ niiámi taha. Mɨsâ masî', kɨ̃ɨ̂re wẽheró ɨá' niisére bu'îri moomí.

¹⁶ Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂re tãra dutí toha, du'u wĩrógɨti, niîkɨ niîwĩ Pilato.

¹⁷ Pilato Páscoa bosê nɨmɨ nɨkɨre masá e'katíkã ɨágɨ, ni'kɨ́ bu'îri da'rerí wi'ipɨ niigɨ́re du'u wĩró mɨhakɨ niîwĩ.

¹⁸ Tohô weérã niî pe'tirã ni'kâro me'ra karíkũkãrã niîwã: —Jesuré wẽhé kõ'aya. Barrabá pe'ere du'u wĩróya, niîkãrã niîwã.

¹⁹ Kɨ̃ɨ̂ Barrabá Jerusalẽ́kãharã wiôrãre yɨ'rɨ́ nɨ'ka, naâre kõ'â sĩ'rikɨ niîwĩ. Teé bu'iri, tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂ masaré wẽhé'ke bu'iri bi'a dɨpó no'okɨ niîwĩ.

²⁰ Pilato Jesu pe'ere du'u wĩró sĩ'rikɨ niîmiwĩ. Tohô weégɨ masaré opâturi uúkũ nemokɨ niîwĩ taha.

²¹ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, nemoró karíkũkãrã niîwã: —Kurúsapɨ kɨ̃ɨ̂re paâ bi'pe wẽheyá, niîkãrã niîwã.

²² Be'ró i'tiáti niî boro Pilato niî nemokɨ niîwĩ: —De'ró weégɨ tohô wee boósari? Ã'rí neê kã'ró yã'âro weetíkɨ niiámi. Neê kɨ̃ɨ̂re wẽheró ɨá' niisére bu'îri bokatísa'. Kɨ̃ɨ̂re tãra dutí toha, du'u wĩrógɨti, niîkɨ niîmiwĩ.

²³ Tohô niikã́ tɨ'órã, masá du'u kũúro mariró ɨpɨ́tɨ karíkũrã, kɨ̃ɨ̂re kurúsapɨ paâ bi'pe wẽhe dutíkãrã niîwã. Naâ tohô wee yuúrã, naâ ɨá'kere bokákãrã niîwã.

²⁴ Tohô weégɨ Pilato naâ dutisére weékɨ niîwĩ.

²⁵ Masá du'u wĩró dutigɨre bu'îri da'rerí wi'ipɨ niî'kɨre du'u wĩrókɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ wiôrãre makâpɨ yɨ'rɨ́ nɨ'ka tĩhagɨ, masaré wẽhe tĩhágɨ, tií wi'ipɨ duhîkɨ niîwĩ. Jesu pe'e maa naâ ɨá'karo nohota naâre wiákã'kɨ niîwĩ. Mɨsâ ɨaró weeyá niîgɨ, tohô weékɨ niîwĩ. Jesuré kurúsapɨ paâ bi'pe wẽhé'ke niî'

²⁶ Jesuré kurúsapɨ wẽhérã wa'ârã naâ miáari kura ni'kɨ́ masɨ́ Simão wamêtigɨ Cirene wamêtiri makakɨ̃hɨ kã́pupɨ niî'kɨ tohátigɨ weékɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re Jesu yaá kurúsare kɨ̃ɨ̂ siro wɨâ siru tuu dutikãrã niîwã.

²⁷ Jesuré pãharã́ masá siru tuúkãrã niîwã. Numiâ bɨhâ wetirã, utî karíkũ siru tuukãrã niîwã.

²⁸ Jesu naâre mahâmi ĩ'ya, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Jerusalẽ́kãharã numia, yɨ'ɨ̂re utîtikã'ya. Mɨsâ basi, tohô niikã́ mɨsâ põ'ra yee niiátehe pe'ere utîya.

²⁹ Be'ró mɨsâ yã'â butia'ro yɨ'rɨrã́sa'. Tee nɨmɨ́rire mɨsâ a'tîro niîrãsa': “Põ'ra maríkã, ãyú yɨ'rɨa'. Neê ni'kâti põ'ratí yã'atirã, neê ni'kâti mi'ó yã'atirã e'katísama”, niîrãsa'.

³⁰ Tiîtare tohô wa'akã́, masá wẽrî sĩ'rirã, a'tîro niîrãsama: “Ɨ̃rɨpagɨ́ ɨ̃sâ bu'ipɨ bɨrɨ̂ peha, wẽheyá.” Opâ bu'upare a'tîro niîrãsama: “Ɨ̃sâre yã'âro weesére ka'mú ta'aya”, niîrãsama.

³¹ Yɨ'ɨ̂ masɨ́ ãyugɨ́, bu'îri moogɨ́re yã'âro weekã́, bu'îri kɨorã́ yã'arã́ pe'e maa tootá nemoró yã'âro weerã́sama, niîkɨ niîwĩ Jesu.

³² Ãpêrãre pɨárã yã'âro weerã́re Jesu me'ra wẽherã́tirã miáakãrã niîwã.

³³ Be'ró “Masá boâ weeka dɨpoa” wamêtiropɨ ehâkãrã niîwã. Toopɨ́ Jesuré kurúsapɨ paâ bi'pe nɨ'kokãrã niîwã. Tohô niikã́ pɨárã yã'âro weerã́re ni'kɨ́ diakɨ̃hɨ́ pe'e, ãpiré kũûpe' pe'e nɨ'kókãrã niîwã.

³⁴ Jesu kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre naâ kurúsapɨ paâ bi'pe nɨ'koka be'ro a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Pakɨ́, ã'raré akobohóya. Naâ yɨ'ɨ̂re tohô weesére tɨ'o masítima, niîkɨ niîwĩ. Surára kɨ̃ɨ yeé su'tí niîmi'kere niî bokape wapá ta'a'kãrãre dɨka waákãrã niîwã.

³⁵ Masá toopɨ́ ĩ'yâ nu'kukãrã niîwã. Wiôrãpɨta buhíkã'rã, Jesuré a'tîro niîkãrã niîwã: —Ãpêrã marikãre yɨ'rɨówĩ. Diakɨ̃hɨ́ta Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo niî' niîgɨ, ni'kâroakã kɨ̃ɨ̂ basi yɨ'rɨoáto, niîkãrã niîwã.

³⁶ Surára kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ pɨ'to wa'â, buhíkã'kãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re vinho piasé me'ra moré'kere tĩârã,

³⁷ a'tîro niîkãrã niîwã: —Mɨ'ɨ̂ Judeu masa wiôgɨ niî' niîgɨ, mɨ'ɨ̂ basita yɨ'rɨóya, niîkãrã niîwã.

³⁸ Kɨ̃ɨ̂ dɨpôa bu'ipɨ ni'kâ pĩhi õ'ókãrã niîwã. A'tîro ohâ no'okaro niîwɨ: “Ã'rí Judeu masa wiôgɨ niîmi”, niîkaro niîwɨ.

³⁹ Ni'kɨ́ masɨ́ yã'âro weé'kɨ Jesu me'ra kurúsapɨ wã'yagɨ́ Jesuré tu'tîkɨ niîwĩ. A'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo nií weeti? Mɨ'ɨ̂ basi yɨ'rɨóya. Ɨ̃sá kẽ'rare yɨ'rɨóya, niîkɨ niîwĩ.

⁴⁰ Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, ãpí toopɨ́ kɨ̃ɨ̂ me'ra wã'yagɨ́ kɨ̃ɨ̂ me'rakɨ̃hɨre tu'tîgɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨre uí weeti tohô niîgɨ? Marî ni'kâro noho kurúsapɨ wẽhe dutí no'o'kãrã niî'.

⁴¹ Marî pũrikã keoró marî yã'âro weé'kere pi'etí wapa yeérã weé'. Kɨ̃ɨ̂ pũrikã neê yã'âro weetíkɨ niîmiwĩ, niîkɨ niîwĩ.

⁴² Be'ró Jesuré niîkɨ niîwĩ: —Jesu, mɨ'ɨ̂ wiôgɨ sãhágɨ, yɨ'ɨ̂re wãkuápa, niîkɨ niîwĩ.

⁴³ Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂re diakɨ̃hɨ́ta niîgɨti. Ni'kakã́ta yɨ'ɨ̂ me'ra yɨ'ɨ̂ wa'aátoho yɨ'ɨ̂ pakɨ tiro Paraíso wamêtiropɨ niîgɨsa', niîkɨ niîwĩ Jesu. Jesu kɨ̃ɨ̂ wẽrî'ke niî'

⁴⁵

⁴⁴ Jesu kurúsapɨ wẽrirí kura daharí tero niikã́ muhîpũ ɨmɨ̂kohokɨ̃hɨ asitíkɨ niîwĩ. Niî pe'tiro tií di'tapɨ na'î tĩ'a wa'âkaro niîwɨ. Teê yamîka' três niikã́pɨ na'î tĩ'a tɨokaro niîwɨ. Tohô wa'arí kura Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ sacerdotea sãháaropɨ ka'mú ta'a yooka kasero dekô me'ra tɨ̃'rɨ̂ yohakaro niîwɨ.

⁴⁶ Be'ró Jesu karíkũkɨ niîwĩ: —Pakɨ́, yaá ehêri põ'rare mɨ'ɨ̂re wiá', niîkɨ niîwĩ. Tohô niî tohagɨta, wẽrîa wa'âkɨ niîwĩ.

⁴⁷ Surára wiôgɨ romano masɨ a'té tohô wa'akã́ ĩ'yâgɨ, Õ'âkɨ̃hɨre ãyuró wãkûgɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ta ã'rí neê bu'îri moogɨ́ niîmiapĩ, niîkɨ niîwĩ.

⁴⁸ Niî pe'tirã toopɨ́ niirã́ Jesu wẽrikã́ ĩ'yârã, naa yeé wi'seripɨ toháarã, pũûro bɨhâ wetirã, naâ kutîrore paâ wã'kakãrã niîwã.

⁴⁹ Niî pe'tirã Jesu me'rakãharã pe'e, tohô niikã́ numiâ Galiléiapɨ kɨ̃ɨ̂re siru tuú'kãrã yoarópɨ tohô wa'asére ĩ'yâ nu'kukãrã niîwã. Jesuré naâ yaá'ke niî'

⁵¹

⁵⁰ Toopɨ́re ni'kɨ́ Judéia di'takɨ̃hɨ Arimatéia wamêtiri makakɨ̃hɨ José wamêtigɨ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ ãyugɨ́ keoró weegɨ́ niîkɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ wiôgɨ sãhaátehere ko'têkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ́ kẽ'ra Judeu masa wiôrã me'rakɨ̃hɨ wiôgɨ niîkɨ niîwĩ. Tohô niîmigɨ, kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã Jesuré wẽhesére tɨ'sâtikɨ niîwĩ.

⁵² Jesu wẽrîka be'ro Pilato tiro Jesu yaá ɨpɨré sẽrígɨ wa'âkɨ niîwĩ.

⁵³ Kɨ̃ɨ̂re sẽrí toha, kurúsapɨ niigɨ́re mii dihóo, su'tîro ãyurí kasero me'ra omákɨ niîwĩ. Tu'â eha nɨ'ko, ni'kâ tuti ɨ̃tâgapɨ naâ se'êka tutipɨ, neê ni'kɨré yaá no'oya marirí tutipɨ kũûokɨ niîwĩ.

⁵⁴ Kɨ̃ɨ̂ tohô weerí nɨmɨ naâ soo wɨári nɨmɨ dɨporo apo yuúri nɨmɨ niîkaro niîwɨ. Naâ sooátoho kã'roákã dɨ'sákaro niîwɨ.

⁵⁵ Numiâ Jesuré Galiléiapɨ siru tuú nɨ'ka'kãrã Joseré siru tuú wã'kakãrã niîwã. Siru tuú wã'ka, Jesuré yaáka tutire ĩ'yâkãrã niîwã. “José, de'ró weé Jesu ɨpɨ́re kũûmiti kɨ̃ɨ?” niî ĩ'yâkãrã niîwã.

⁵⁶ Naâ ĩ'yâka be'ro wi'sêripɨ dahârã, ɨ'mɨ̂tihise kɨ̃ɨ̂ ɨpɨré wa'reátehere apo yuúkãrã niîwã. Tu'â eha nɨ'ko, Moisé dutî'karo nohota saurú naâ soo wɨári nɨmɨre soókãrã niîwã.

24

¹ Ma'má semana sãhá nɨ'kari nɨmɨ soorí nɨmɨ niikã́ numiâ opâturi Jesuré yaá'karopɨ bo'reakã́ wa'âkãrã niîwã. Naâ ɨ'mɨ̂tihise naâ apó'kere miáarã weékãrã niîwã.

² Naâ toopɨ́ ehârã, tii tutí bi'ákaga ɨ̃tâgahore apêropɨ kũyakã́ ĩ'yâkãrã niîwã.

³ Teeré ĩ'yârã, diakɨ̃hɨ́ sãháakãrã niîwã. Toopɨ́ sãha ehárã, neê marî wiôgɨ Jesu yaá ɨpɨré bokatíkãrã niîwã.

⁴ Tohô weérã “De'ró wa'âpari kɨ̃ɨ̂re?” niî wãkûkãrã niîwã. Naâ tohô wãkurí kura wãkûtiro pɨárã ɨmɨá su'tí asistése sãyâ'kãrã naâ tiropɨ bahuá nɨ'kakãrã niîwã.

⁵ Naâ ɨpɨ́tɨ ɨkɨá, di'tâpɨ paâ mu'ri ke'akãrã niîwã. Naâ tohô weekã́, ɨmɨá naâre niîkãrã niîwã: —De'ró weérã mɨsâ boâ'kãrã niiró nohopɨre katigɨ́re a'mâti?

⁶ A'toré marimí. Kɨ̃ɨ̂ masá tohami. Mɨsâre Galiléiapɨ niîgɨ kɨ̃ɨ̂ uúkũ'kere wãkûya.

⁷ A'tîro niîwĩ: “Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ masá yã'arã́pɨre o'ô no'ogɨsa'. Naâ kurúsapɨ yɨ'ɨ̂re wẽherã́sama. I'tiá nɨmɨ be'ro masagɨ́sa'”, niîmiwĩ baa, niî werêkãrã niîwã.

⁸ Naâ tohô niikã́pɨta, Jesu kɨ̃ɨ̂ uúkũ'kere wãkû bokakãrã niîwã.

⁹ Naâ masâ peepɨ niî'kãrã tohatárã, Jesu bu'erã́ onzere niî pe'tise naâ ĩ'yâ'kere werêkãrã niîwã. Tohô niikã́ ãpêrã Jesuré ẽho peórã niî pe'tirãre werêkãrã niîwã.

¹⁰ Jesu bese kũú'kãrãre kití miáa'kãrã a'tikérã numiâ niîkãrã niîwã: Maria Madalena, Joana, apêgo Maria Tiago pako, tohô niikã́ ãpêrã numiâ niîkãrã niîwã.

¹¹ Naâ tohô werêmikã, Jesu bese kũú'kãrã naâ weresére ẽho peótikãrã niîwã. Naâ niî ma'asere weeró noho tɨ'ókãrã niîwã.

¹² Naâ tohô weemíkã, Pedro pe'e masâ peepɨ ĩ'yâgɨ wa'âgɨ omá wã'kakɨ niîwĩ. Tii tutípɨ ehâgɨ, mu'rí ke'a, Jesuré omá'ke kaserire sumútohopɨ tuú pe'e peo'ke di'akɨ̃re ĩ'yâkɨ niîwĩ. Be'ró tohô wa'â'kere ĩ'yâ maria, de'ró wa'âpari baa? niîgɨ, kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ toháa wa'âkɨ niîwĩ. Emaú wamêtiri maka wa'arí ma'apɨ Jesu pɨárãre bahuá'ke niî'

¹³ Jesu kɨ̃ɨ̂ masáka nɨmɨreta pɨárã kɨ̃ɨ̂re ẽho peórã naa yaá maka Emaú wamêtiri makapɨ ma'âpɨ wa'ârã weékãrã niîwã. Jerusalẽ́re wihá wã'kakã, Emaúpɨ eharó pɨá hora wa'aró niîkaro niîwɨ.

¹⁴ Naâ toopɨ́ wa'ârã, niî pe'tise Jesuré wa'â'kere uúkũ wã'kakãrã niîwã.

¹⁵ Teeré uúkũri kura Jesu naâ tiropɨ ehâ, naâ me'ra sihâ wã'kakɨ niîwĩ.

¹⁶ Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâmirã, ĩ'yâ masitikãrã niîwã. Õ'âkɨ̃hɨ naâre ĩ'yâ masitikã weékɨ niîwĩ.

¹⁷ Jesu naâre sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Mɨsâ yẽ'e nohóre uúkũ wã'karã weetí? niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, naâ pũûro bɨhâ wetirã, tohá nɨ'kakãrã niîwã.

¹⁸ Ni'kɨ́ Cleopa wamêtigɨ yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Niî pe'tirã a'te nɨmɨ́ri Jerusalẽ́pɨ wa'â'kere masî pe'tikã'sama. Mɨ'ɨ̂ ni'kɨtá tii makápɨ kãhimígɨ, tohô wa'asére masîti ko'teati? niîkɨ niîwĩ.

¹⁹ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, Jesu naâre niîkɨ niîwĩ: —De'ró wa'âti? niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re niîkãrã niîwã: —Jesu Nazarékɨ̃hɨre wa'â'kere uúkũrã weeápɨ. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨ, masá ĩ'yóropɨre kɨ̃ɨ̂ weesé, kɨ̃ɨ̂ uúkũse me'ra tutuâ yɨ'rɨamiwĩ.

²⁰ Sacerdotea wiôrã, tohô niikã́ marî wiôrã kɨ̃ɨ̂re romano masare kurúsapɨ paâ bi'pe wẽhe dutírã o'ôwã.

²¹ Kɨ̃ɨ̂re “Romano masa dutisére kõ'âgɨ, Israel kurakãharã wiôgɨ sãhagɨ́sami”, niî wãkûmiwɨ. Apêye maa kɨ̃ɨ̂re wẽhéka be'ro i'tiá nɨmɨ wa'â'.

²² Ni'karérã numiâ ɨ̃sâ me'rakãharã naâ weresé me'ra ɨ̃sâre ɨkɨákã weeáma. Ni'kakã́ bo'reakã́ kɨ̃ɨ̂re yaá'karopɨ ehâkãrã niiáma.

²³ Naâ kɨ̃ɨ̂ ɨpɨré bokatíkãrã niiáma. Ɨ̃sâre a'tîro niiáma. “Ɨ̃sâ kẽ'esé weeró noho Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã ɨ'mɨ̂sekãharãre ĩ'yaápɨ. ‘Jesu katîmi’, niiáma”, niî kiti wereáma ɨ̃sâre.

²⁴ Naâ tohô werêka be'ro ãpêrã ɨ̃sâ me'rakãharã kɨ̃ɨ̂re yaá'karopɨ ĩ'yârã ehâkãrã niiáma. Naâ numiâ niî'karo nohota ĩ'yâkãrã niiáma. Jesu pe'e maa ĩ'yâtikãrã niiáma, niîkãrã niîwã.

²⁵ Tohô niisére tɨ'ógɨ, Jesu naâre niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ tɨ'o masí wee'. No'ó kõ'ro yoakã́ mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã ohâ'kere ẽho peótirã niî nu'kurãsari?

²⁶ “Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ sãhaátoho dɨporo pi'etígɨsami”, niî ohâkãrã niîwã, niîkɨ niîwĩ.

²⁷ Be'ró niî pe'tise Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ kɨ̃ɨ yeékãhase uúkũsere werêkɨ niîwĩ. Moisé kɨ̃ɨ̂ ohâ'ke me'ra werê nɨ'kakɨ niîwĩ. Teê Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã naâ ohâ'ke me'ra yapá da'reokɨ niîwĩ.

²⁸ Be'ró naâ wa'aró Emaúpɨ ehakã́, Jesu tii makápɨ yɨ'rɨágɨtigɨ weeró noho weékɨ niîwĩ.

²⁹ Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ ĩ'yârã, kɨ̃ɨ̂re naâ me'ra toha dutíkãrã niîwã. A'tîro niîkãrã niîwã: —Ɨ̃sâ me'ra tohayá. Na'î ke'a wa'âro weé'. Yamî ẽháro weé', niîkãrã niîwã. Tohô weégɨ naâ me'ra tohágɨ, wi'ipɨ́ sãháakɨ niîwĩ.

³⁰ Be'ró naâ me'ra ba'â duhigɨ pãugáre miî, Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niîkɨ niîwĩ. Tu'â eha nɨ'ko, dɨka waá, naâre o'ôkɨ niîwĩ.

³¹ Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ ĩ'yârã, naâ “Jesutá niîmi”, niî ĩ'yâ masikãrã niîwã. Naâ tohô ĩ'yâ masikãta, kɨ̃ɨ̂ bahu dutiá wa'âkɨ niîwĩ.

³² Kɨ̃ɨ̂ bahu dutíka be'ro naâ a'mêri niîkãrã niîwã: —Marî ma'âpɨ a'tîrã, kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũrikãhasere bu'ekã́, ãyuró waro tɨ'ó yã'asɨ, niîkãrã niîwã.

³³ Tohô niîrãta, maatá Jerusalẽ́pɨ mahâmi tohaa wa'âkãrã niîwã. Toopɨ́ tohatárã, Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ onzere, ãpêrã naâ me'rakãharã me'ra nerê'kãrãre boka ehákãrã niîwã.

³⁴ Toopɨ́ nerê'kãrã naâre a'tîro niîkãrã niîwã: —Niiróta marî wiôgɨ Jesu wẽrî'kɨpɨ niîmigɨ, masákɨ niiámi. Simão Pedro kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâkɨ niiámi, niîkãrã niîwã.

³⁵ Be'ró naâ pɨárã Emaú wa'arí ma'apɨ wa'â'kere, tohô niikã́ Jesu kɨ̃ɨ̂ pãú dɨka waákã, de'ró weé naâ ĩ'yâ masi'kere werêkãrã niîwã. Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re bahuá'ke niî'

³⁶ Naâ ma'âpɨ ĩ'yâ'kere wererí kura Jesu naâ dekopɨ bahuákɨ niîwĩ. Naâre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨsa yeé ehêri põ'raripɨ ãyuró tɨ'ó yã'ase kɨoyá, niîkɨ niîwĩ.

³⁷ Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ maria, ɨpɨ́tɨ uîkãrã niîwã. Naâ “Wẽrî'kɨ wãti niîsami”, niîkãrã niîmiwã.

³⁸ Kɨ̃ɨ̂ naâre niîkɨ niîwĩ: —De'ró weérã yɨ'ɨ̂re uîti? Mɨsâ de'ró weérã diakɨ̃hɨ́ wãkú weeti?

³⁹ Ĩ'yâya yɨ'ɨ̂ amûkãri, yɨ'ɨ̂ dɨ'pôkãrire. Yɨ'ɨ́ta niî'. Yɨ'ɨ̂re yẽ'ê yã'arã a'tiá. Wẽrî'kɨ wãti mɨsâ yɨ'ɨ̂re ni'kâroakã ĩ'yaró weeró noho ɨpɨtítimi, niîkɨ niîwĩ.

⁴⁰ Tohô niîka be'ro kɨ̃ɨ̂ amûkãri, kɨ̃ɨ̂ dɨ'pôkãrire, naâ paâ bi'pe'ke kamîre ĩ'yókɨ niîwĩ.

⁴¹ Naâ e'katí ĩ'yâ maria tĩharã, ẽho peótikãrã niîwã yuhûpɨ. Tohô weégɨ naâre niîkɨ niîwĩ: —A'toré ba'asé marití? niîkɨ niîwĩ.

⁴² Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, wa'î sɨsô'kɨre kɨ̃ɨ̂re o'ôkãrã niîwã.

⁴³ Teeré yẽ'ê, naâ ĩ'yóropɨ ba'âkɨ niîwĩ.

⁴⁴ Be'ró naâre niîkɨ niîwĩ: —A'té yɨ'ɨ̂re wa'â'kere too dɨpóro mɨsâ me'ra niîgɨ, werêmiwɨ: “Niî pe'tise Moisé yɨ'ɨ̂re ohâ'ke, Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã naâ ohâ'ke keoró wa'ârosa'”, niîmiwɨ. “Tohô niikã́ Salmo wamêtiri pũripɨ naâ ohâ'karo nohota yɨ'ɨ̂re wa'ârosa'”, niîwɨ, niîkɨ niîwĩ.

⁴⁵ Be'ró teeré naâre Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũrikãhasere tɨ'o masíkã weékɨ niîwĩ.

⁴⁶ Naâre Jesu a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂re a'tîro ohâ no'okaro niîwɨ: “Cristo Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ wẽrîgɨsami. I'tiá nɨmɨ kɨ̃ɨ̂ wẽrîka be'ro masagɨ́sami.

⁴⁷ Kɨ̃ɨ yeé kiti masaré wẽrî basasere niî pe'tirokãharãre werê no'orosa'. Jerusalẽ́pɨ me'ra werê dɨ'pokãti no'orosa'. A'tîro niîrãsama: ‘Mɨsâ yã'âro weé'kere bɨhâ weti dɨka yuúkã, Õ'âkɨ̃hɨ akobohógɨsami’ ”, niî ohâ no'okaro niîwɨ.

⁴⁸ Mɨsáta tohô wa'â'kere ĩ'yâ tĩharã, “Jesuré diakɨ̃hɨ́ta wa'âwɨ”, niî masi'.

⁴⁹ Yɨ'ɨ̂ pakɨ mɨsâre “Espírito Santore o'ôo'gɨti”, niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ niî'karo nohota yɨ'ɨ̂ mɨsâre o'ôo'gɨti. Espírito Santo mɨsâpɨre dihatágɨ, ɨ'mɨ̂sekãhase tutuasére o'ôgɨsami. Tohô weérã Jerusalẽ́pɨ kɨ̃ɨ̂ dihátikã, yuû kue ni'iya yuhûpɨ, niîkɨ niîwĩ. Jesu ɨ'mɨ̂sepɨ mɨhâ'ke niî'

⁵⁰ Be'ró Jesu Jerusalẽ́ sumútoho Betâniapɨ naâre miáakɨ niîwĩ. Toopɨ́ ehâ, kɨ̃ɨ̂ amûkãri sĩô moro, naâre “Yɨ'ɨ̂ pakɨ mɨsâre ãyuró weeáto”, niîkɨ niîwĩ.

⁵¹ Tohô niîgɨta, yoâ kurero mɨhâa, ɨ'mɨ̂sepɨ mii mɨhá wa'â no'okɨ niîwĩ.

⁵² Teé be'ro kɨ̃ɨ̂re e'katí peorãtirã, ehâ ke'akãrã niîwã. Be'ró pũûro e'katíse me'ra Jerusalẽ́pɨre toháakãrã niîwã.

⁵³ Naâ Õ'âkɨ̃hɨre e'katí peorã, Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ wa'â nu'kukã'kãrã niîwã. Teófilo, mɨ'ɨ̂re toô kã'rota ohâ'. Luca