1

¹ A'ti pũrí Jesu Cristo yẽkɨ sɨmɨá wamé me'ra ohâ nɨ'ka no'o'. Jesu Cristo Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ bahuá'kɨ Abraão Judeu masɨ niî mɨ'ta'kɨ paramí niî turiagɨ niîkɨ niîwĩ. Tohô niikã́ dɨporókɨ̃hɨpɨ Judeu masa wiôgɨ Davi paramí niî turiagɨ niîkɨ niîwĩ.

² Abraão Isaque pakɨ niîkɨ niîwĩ. Isaque kẽ'ra Jacó pakɨ́ niîkɨ niîwĩ. Jacó Judá, tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂ ma'mi sɨmɨá, kɨ̃ɨ̂ akabihírã pakɨ niîkɨ niîwĩ.

³ Judá Faré, Zerá sɨ'rɨá'kãrã pakɨ niîkɨ niîwĩ. Naâ pakó Tamar wamêtiko niîwõ. Faré Esrṍ pakɨ niîkɨ niîwĩ. Esrṍ Arão pakɨ niîkɨ niîwĩ.

⁴ Arão Aminadabe pakɨ niîkɨ niîwĩ. Aminadabe Naassṍ pakɨ niîkɨ niîwĩ. Naassṍ Salmó pakɨ niîkɨ niîwĩ.

⁵ Salmó Boaz pakɨ niîkɨ niîwĩ. Boaz pako Raabe wamêtiko niîwõ. Boaz Obede pakɨ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ pakó Rute wamêtiko niîwõ. Obede Jessé pakɨ niîkɨ niîwĩ.

⁶ Jessé Judeu masa wiôgɨ Davi pakɨ́ niîkɨ niîwĩ. Davi Uria nɨmo niî'ko me'ra Salomãore põ'ratíkɨ niîwĩ.

⁷ Salomão Roboão pakɨ niîkɨ niîwĩ. Roboão Abia pakɨ niîkɨ niîwĩ. Abia Asa pakɨ niîkɨ niîwĩ.

⁸ Asa Josafá pakɨ niîkɨ niîwĩ. Josafá Jorão pakɨ niîkɨ niîwĩ. Jorão Uzia pakɨ niîkɨ niîwĩ.

⁹ Uzia Jotão pakɨ niîkɨ niîwĩ. Jotão Acaz pakɨ niîkɨ niîwĩ. Acaz Ezequia pakɨ niîkɨ niîwĩ.

¹⁰ Ezequia Manassé pakɨ niîkɨ niîwĩ. Manassé Amó pakɨ niîkɨ niîwĩ. Amó Josia pakɨ niîkɨ niîwĩ.

¹¹ Josia Jeconia, tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂ akabihírã pakɨ niîkɨ niîwĩ. Tiîtapɨre Babilônia wamêtiri di'takãharã Israel kurakãharãre yẽ'ê, naa yaá di'ta Babilôniapɨ miáa mɨhakãrã niîwã.

¹² Tohô wa'âka be'ro ãpêrã bahuákãrã niîwã. Jeconia Salatiel pakɨ niîkɨ niîwĩ. Salatiel Zorobabel pakɨ niîkɨ niîwĩ.

¹³ Zorobabel Abiúde pakɨ niîkɨ niîwĩ. Abiúde Eliaquĩ́ pakɨ niîkɨ niîwĩ. Eliaquĩ́ Azor pakɨ niîkɨ niîwĩ.

¹⁴ Azor Sadoque pakɨ niîkɨ niîwĩ. Sadoque Aquĩ́ pakɨ niîkɨ niîwĩ. Aquĩ́ Eliúde pakɨ niîkɨ niîwĩ.

¹⁵ Eliúde Eleazar pakɨ niîkɨ niîwĩ. Eleazar Matã pakɨ́ niîkɨ niîwĩ. Matã Jacó pakɨ́ niîkɨ niîwĩ.

¹⁶ Jacó Jose pakɨ́ niîkɨ niîwĩ. José Maria marapɨ́ niîkɨ niîwĩ. Koô Jesu masaré yɨ'rɨoákɨhɨ Cristo naâ niigɨ́ pako niîko niîwõ.

¹⁷ Tohô weéro Abraão me'ra dɨ'pôkãti, teê Davi wiôgɨ niirí kurapɨ catorze kurarikãharã wa'âkãrã niîwã. Be'ró Davi me'ra tiikéseta taha niîkaro niîwɨ. Israel kurakãharãre Babilônia di'tapɨ naâ miáaka teropɨ niî tɨokaro niîwɨ. Be'ró Israel kurakãharãre Babilôniapɨ miáaka be'rore taha tiikéseta niîkaro niîwɨ. Teê Cristo kɨ̃ɨ̂ bahuári kurapɨ niî tɨokaro niîwɨ. Jesu Cristo bahuá'ke niî'

¹⁸ Jesu Cristo bahuá'ke a'tîro wa'âkaro niîwɨ. Maria kɨ̃ɨ̂ pakó José me'ra amûkã dɨ'tegótigo weéko niîwõ. Naâ ni'kâro me'ra niiátoho dɨporo koô nihî pako niî tohako niîwõ. Espírito Santo kɨ̃ɨ̂ tutuaró me'ra koôre tohô wa'akã́ weékɨ niîwĩ.

¹⁹ José koô marapɨ́ niiákɨhɨ ãyuró ẽho peógɨ niîkɨ niîwĩ. Koô nihî pako niisére masîmigɨ, koôre ma'í kõ'â sĩ'ritigɨ, “Wiôrãpɨre werê sãa wee'”, niîkɨ niîwĩ. A'tîro pe'e wãkûkɨ niîwĩ. “Ya'yióropɨ koôre du'ugɨ́ti”, niîkɨ niîmiwĩ.

²⁰ Kɨ̃ɨ̂ tohô wãkurí kura kɨ̃ɨ̂re kẽ'erópɨ ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ ɨ'mɨ̂sekɨ̃hɨ a'tîro niîkɨ niîwĩ: —José, Davi paramí niî turiagɨ, Mariare yã'âro wãkûtikã'ya. Espírito Santo kɨ̃ɨ̂ tutuaró me'ra koô ɨpɨpɨ́ sãhá nɨ'ka, koôre nihî pako wa'akã́ weékɨ niîwĩ. Tohô weégɨ bopôyaro mariró koôre mɨ'ɨ̂ nɨmôtiya.

²¹ Koô wi'magɨ́re wɨâgosamo. Kɨ̃ɨ̂, kɨ̃ɨ yarã́ masaré naâ yã'âro weé'kere yɨ'rɨoákɨhɨ niîgɨsami. Tohô weégɨ Jesu wamê yeeya, niî werêkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ. Jesu niîro, “Masaré yɨ'rɨógɨ” niîro weé'.

²² Too dɨpóropɨ kɨ̃ɨ yeé kiti werê mɨ'tagɨ me'ra Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ uúkũ'kere keoró wa'â dutigɨ tohô weékɨ niîwĩ.

²³ A'tîro niî ohâ dutikɨ niîwĩ:

Ni'kó numiô ɨmɨ́ me'ra niîtimigo, nihî pako wa'â, be'ró põ'ratígosamo. Kɨ̃ɨ̂ Emanuel wamêtigɨsami, niî ohâ no'okaro niîwɨ. Emanuel “Õ'âkɨ̃hɨ marî me'ra niîmi”, niîro weékaro niîwɨ.

²⁴ Be'ró José wã'kágɨ, Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ dutî'kere weékɨ niîwĩ. Mariare kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ nɨmôtigɨti niîgɨ miáakɨ niîwĩ.

²⁵ Tohô weemígɨ, koô makɨ́ wɨaátoho dɨporo koô me'ra niîtikɨ niîwĩ. Koô makɨ́ bahuáka be'ro kɨ̃ɨ̂re Jesu wamê yeekɨ niîwĩ.

2

¹ Herode Judéia di'ta wiôgɨ niirí kura Jesu Belẽ́ wamêtiri makapɨ bahuákɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ bahuáka be'ro ɨmɨá masirã́ muhîpũ mɨhátiro pe'ekãharã Jerusalẽ́pɨ etâkãrã niîwã.

² Toopɨ́ etârã, sẽrí yã'akãrã niîwã: —Judeu masa wiôgɨ niiákɨhɨ wi'magɨ́ no'opɨ́ bahuápari? Ɨ̃sa yaá maka muhîpũ mɨhátiro pe'e dɨporópɨ yõkoáwɨ̃ ɨ̃sâ ĩ'yâti'kɨre ĩ'yâwɨ. Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yârã, “Wiôgɨ niiákɨhɨ bahuá tohapĩ”, niîwɨ. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂re ẽho peórã a'tiápɨ, niîkãrã niîwã.

³ Herode naâ tohô niisére tɨ'ógɨ, mehêkã peharo tɨ'ó yã'akɨ niîwĩ. Jerusalẽ́kãharã kẽ'ra niî pe'tirã meharóta tɨ'ó yã'akãrã niîwã.

⁴ Tohô weégɨ sacerdotea wiôrãre pihîokɨ niîwĩ. Tohô niikã́ ãpêrã masaré Moisé dutî'kere bu'erã́re pihîokɨ niîwĩ. Naâre sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Cristo Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ no'opɨ́ bahuágɨsari? niîkɨ niîwĩ.

⁵ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, naâ yɨ'tíkãrã niîwã: —A'tí di'ta Judéia Belẽ́ wamêtiri makapɨ bahuágɨsami. Dɨporókɨ̃hɨpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ kɨ̃ɨ̂ bahuaátehere a'tîro niî ohâkɨ niîwĩ:

⁶ Belẽ́, Judéia di'tapɨ niirí maka mehô niirí maka meheta niî'. Tií di'ta niisé makari wa'teropɨre tii makákɨ̃hɨ ni'kɨ́ wiôgɨ bahuágɨsami. Yarã́ masá Israel kurakãharãre ko'teákɨhɨ niîgɨsami, niî ohâ no'okaro niîwɨ, niî werêkãrã niîwã Herodere.

⁷ Naâ tohô niîka be'ro Herode ya'yióropɨ masirã́re kɨ̃ɨ̂ tiropɨ pihîokɨ niîwĩ. Naâre sẽrí yã'agɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —De'ró niikã́ yõkoáwɨ̃ bahuá butia'miri kɨ̃ɨ? niîkɨ niîwĩ.

⁸ “Tiîta bahuáwĩ” niîka be'ro naâre Belẽ́pɨ wa'â dutigɨ a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Toopɨ́ wi'magɨ́re ãyuró sẽrí yã'a baha ke'aya. Kɨ̃ɨ̂re bokárã, yɨ'ɨ̂re werêya. Yɨ'ɨ́ kẽ'ra kɨ̃ɨ̂re ẽho peógɨ wa'âgɨti weé', niî sookɨ niîwĩ naâre.

⁹ Naâre tohô niî werêka be'ro masirã́ Belẽ́pɨ yɨ'rɨákãrã niîwã. Toopɨ́ yɨ'rɨárã, yõkoáwɨ̃ naa yaá makapɨ ĩ'yâ wã'kati'kɨta taha naâ dɨporo ɨ'mɨtã́ wã'kakɨ niîwĩ. Be'ró wi'magɨ́ niiró bu'ipɨ ehâgɨ, yõkoáwɨ̃ tohâ nɨ'kakɨ niîwĩ maha.

¹⁰ Masirã́ yõkoáwɨ̃re ĩ'yârã, pũûro e'katíkãrã niîwã.

¹¹ Tií wi'ipɨ sãha ehárã, wi'magɨ́re kɨ̃ɨ̂ pakó Maria me'ra niigɨ́re ĩ'yâkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yârã ẽho peórã, ehâ ke'akãrã niîwã. Be'ró naâ miáa'ke akarire pãâ, kɨ̃ɨ̂re ouro, ɨ'mɨ̂tihise incensore, tohô niikã́ apêye ɨ'mɨ̂tihiseta taha mirra wamêtisere o'ôkãrã niîwã.

¹² Be'ró naâre kẽ'erópɨ Õ'âkɨ̃hɨ “Herode tiropɨ mahâmi tohatikã'ya”, niîkɨ niîwĩ. Tohô weérã naa yaá di'tapɨ toháarã, apé ma'apɨ mahâmi tohakãrã niîwã. Herodere Egitopɨ José kẽ'ra naâ du'tiá'ke niî'

¹³ Masirã́ toháaka be'ro Joseré Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ ɨ'mɨ̂sekɨ̃hɨ kẽ'erópɨ bahuá, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Wã'kayá. Wi'magɨ́ kɨ̃ɨ̂ pakó me'ra Egitopɨ du'tiáya. Toopɨ́ tohá ni'iya. Yɨ'ɨ̂ “Toô kã'rota tohátia” niîka be'ropɨ tohátia taha. Herode wi'magɨ́re wẽhé sĩ'rigɨ a'mâgɨsami, niîkɨ niîwĩ.

¹⁴ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, José wã'ká, wi'magɨ́re pakó me'ra yamîta Egitopɨ miáakɨ niîwĩ.

¹⁵ Toopɨ́re Herode katiró põo tẽóro tohá ni'ikãrã niîwã. A'té Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ kɨ̃ɨ̂ ohâ'ke keoró wa'â dutiro tohô wa'âkaro niîwɨ. Teeré a'tîro niî ohâ mɨ'takɨ niîwĩ: “ ‘Yɨ'ɨ̂ makɨ Egitopɨ niigɨ́re pihî wihawɨ’, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ”, niî ohâ no'owɨ. Herode ɨmɨá wi'marã́re wẽhe dutí'ke niî'

¹⁶ Herode masirã́re, yɨ'ɨ̂re buhíkã'pã niîgɨ, uâ yɨ'rɨa wa'âkɨ niîwĩ. Tohô uâgɨ, niî pe'tirã ɨmɨá wi'marã́re Belẽ́pɨ, tohô niikã́ tii maká sumútohopɨ niirã́re pɨá kɨ'ma kɨorã́re, naâ dɨharó kɨorã́re wẽhe dutíkɨ niîwĩ. Naâ masirã́ kɨ̃ɨ̂re werê'karo toô kã'rota bɨkɨâsami niîgɨ, ɨmɨá wi'marã́ tiikése kɨ'mari kɨorã́re wẽhe dutíkɨ niîwĩ.

¹⁷ Kɨ̃ɨ̂ tohô wee dutísere Jeremia Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ kɨ̃ɨ̂ ohâ'ke keoró wa'âkaro niîwɨ. A'tîro ohâkɨ niîwĩ:

¹⁸ Ramá wamêtiri makapɨre masá bɨhâ weti, utî karíkũkã tɨ'ó no'orosa'. Raquel paramérã niî turiarã numiapɨ Israel kurakãharã nɨmosã́ numia naâ põ'raré pũûro utî dɨhasé wã'arãsama. Naâ põ'raré wẽhekã́ ĩ'yârã bɨhâ wetikã, ãpêrã wãkû tutuase o'ô masitirãsama, niî ohâ no'owɨ.

¹⁹ Herode wẽrîka be'ro kẽ'erópɨ ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ José Egitopɨ niigɨ́re niîkɨ niîwĩ:

²⁰ —Wã'kayá. Wi'magɨ́re kɨ̃ɨ̂ pakó me'ra Israel kurakãharã niirí di'tapɨ sɨ'orí dahâ tohaaya. Wi'magɨ́re wẽhé sĩ'ri'kãrã boâ pe'tia wa'aáma, niîkɨ niîwĩ.

²¹ Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, José wã'ká, wi'magɨ́re kɨ̃ɨ̂ pakó me'ra Israel kurakãharã niirí di'tapɨ sɨ'orí miáakɨ niîwĩ.

²² Be'ró “Herode makɨ Arquelau kɨ̃ɨ̂ pakɨré Judéia di'ta wiôgɨ dɨka yuuápɨ” niikã́ tɨ'ógɨ, uîkɨ niîwĩ. Tohô weégɨ toopɨ́re wa'â sĩ'ritikɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ kẽ'erópɨ werê no'o'kɨ niî yuugɨ, Galiléia wamêtiri di'ta pe'e yɨ'rɨákɨ niîwĩ.

²³ Toopɨ́re etârã, Nazaré wamêtiri makapɨ tohâ ke'akãrã niîwã. Naâ toopɨ́ wa'akã́, Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã naâ ohâ'ke keoró wa'âkaro niîwɨ. “Masá kɨ̃ɨ̂re ‘Nazarékɨ̃hɨ niîmi’ niîrãsama”, niî ohâ no'owɨ.

3

¹ Jesu kɨ̃ɨ̂ Nazarépɨ niirí kura João masaré wamê yeegɨ Judéia di'tapɨ yukɨ́ mariró, masá marirópɨ wa'âkɨ niîwĩ. Toopɨ́ masá kɨ̃ɨ̂ tiropɨ eharã́re bu'êkɨ niîwĩ.

² A'tîro niî werêkɨ niîwĩ: —Kã'roákã dɨ'sá' Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ pãharã́ masá wiôgɨ sãhaátoho. Tohô weérã mɨsâ yã'âro weé'kere bɨhâ weti, du'uyá. Mɨsâ wãkusére dɨka yuúya, niîkɨ niîwĩ.

³ João yeekãhásere Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ Isaía a'tîro ohâkɨ niîwĩ:

Ni'kɨ́ yukɨ́ mariró, masá marirópɨ a'tîro karíkũ nu'ku bahâ ke'atigɨsami: “Marî wiôgɨ a'tiátihi ma'are apo yuúya. Diakɨ̃hɨ́ri ma'a ãyurí ma'a kẽ'râro weeró noho wee yuúya”, niî ohâkɨ niîwĩ. Marî wiôgɨ a'tiátoho dɨporo mɨsâ niisétisere apo yuúya, mɨsâ wãkusére dɨka yuúya niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ.

⁴ João kɨ̃ɨ̂ su'tîro camelo poari me'ra naâ su'â'karo niîkaro niîwɨ. Wa'îkɨ̃rã kasero me'ra ehêri tuukɨ niîwĩ. Pahasé kɨorã naâ ba'asétisere poreroá, nɨkɨ̂kãhase mumia yeé mumire ba'âkɨ niîwĩ.

⁵ Pãharã́ Jerusalẽ́kãharã, ãpêrã tií di'ta Judéiapɨ niirã́ kɨ̃ɨ̂ tiropɨ kɨ̃ɨ̂ bu'esére tɨ'órã wa'âkãrã niîwã. Tohô niikã́ diâ Jordão wamêtiri maa pɨ'tokãharã tɨ'órã wa'âkãrã niîwã.

⁶ Naâ yã'âro weé'kere werê yɨ'rɨka be'ro naâre wamê yeekɨ niîwĩ.

⁷ Tohô weerí kura pãharã́ fariseu masa, ãpêrã saduceu masa wamê yee dutikãrã niîwã. Naâ yã'âro weé'kere bɨhâ weti dɨka yuú sĩ'ritikã ĩ'yâgɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ weé ta'sari kurakãharã ãyâ weeró noho niî'. Ãyâ nɨkɨ̂ ɨ̃hɨkã́, uî wã'kasama. Mɨsâ ãyâ weeró noho bu'îri da'resére uî'. Tohô uîrã, mɨsâ yã'âro weé'kere bɨhâ weti dɨka yuú sĩ'ritimirã, wamê yee dutirã a'tiápɨ.

⁸ Mɨsâ, diakɨ̃hɨ́ta ɨ̃sâ yã'âro weé'kere bɨhâ weti dɨka yuuápɨ niîrã, mɨsâ weesétise me'ra ĩ'yoyá.

⁹ Mɨsâ a'tîro wãkûtikã'ya: “Ɨ̃sâ Abraão paramérã niî'. Tohô weérã Õ'âkɨ̃hɨ tiropɨ wa'ârãsa'”, niî wãkûtikã'ya. Mɨsâ wãkusére dɨka yuútikã, Abraão paramérã niisé wapa marí'. Õ'âkɨ̃hɨ ɨágɨ, a'té ɨ̃tâ peeri me'ra Abraão paramérã wa'akã́ wee masími. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ maa, naâ pe'e Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró wee boósama.

¹⁰ Marî yukɨpagɨ́ otê'kepagɨ weeró noho niî'. Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre yukɨpagɨ́ dɨkâ marisépagɨre besé kõ'aro weeró noho weegɨ́sami. Yukɨ́ ãyuró dɨkâtitikɨhɨre paâ kõ'a, ɨ̃hâ kõ'akã' no'osa'. Teeré weé'karo weeró noho mɨsâ wãkusére dɨka yuútikã, ãyuró weesétitikã, Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre komêa me'ra paâ kõ'agɨ weeró noho bu'îri da'rêgɨsami.

¹¹ Yɨ'ɨ̂ mɨsâre naâ yã'âro weé'kere bɨhâ weti, du'uáma niîgɨ, akó me'ra wamê yee'. Yɨ'ɨ̂ be'ro ãpí yɨ'ɨ̂ nemoró tutuagɨ́ a'tîgɨsami. Kɨ̃ɨ̂ ãyugɨ́ waro niîmi. Yɨ'ɨ̂ pe'e kɨ̃ɨ̂ weeró noho “Neê nií wee'” mehô niigɨ́ waro tɨ'ó yã'a'. Kɨ̃ɨ̂ pũrikã Espírito Santore mɨsâre o'ôo'gɨsami. Kɨ̃ɨ̂re masá me'ra niî nu'kukã weegɨ́sami. Yã'aróre ɨ̃hâ weero weeró noho mɨsâre ãyuró tohaáto niîgɨ yã'âro weé'kere kõ'âgɨsami.

¹² Yɨ'ɨ̂ be'ro a'tigɨ́ ni'kɨ́ trigo su'ti weéri masɨ weeró noho niîmi. Kɨ̃ɨ̂ teé su'tire mehêkã sɨ'â wee, kõ'âsami. Teé trigo peeri kẽ'rare mehêkã miî, teé nɨrorí wi'ipɨ nɨrôsami. Teé su'tire pekâ me'epɨ ɨ̃hâ kõ'asami. A'té weeró noho kɨ̃ɨ̂, kɨ̃ɨ yarã́ warore besé, kɨ̃ɨ̂ tiropɨ miáagɨsami. Ãpêrãre pekâ me'epɨ kõ'â bahuriógɨsami. Tií me'e neê pe'tisomé, niî werêkɨ niîwĩ João. João Jesuré wamê yee'ke niî'

¹³ João wamê yeeri kurare Jesu Galiléiapɨ niî'kɨ Jordão wamêtiri maapɨ wa'âkɨ niîwĩ. Toopɨ́re wa'âgɨ, Joãore wamê yee dutigɨ wa'âgɨ weékɨ niîwĩ.

¹⁴ Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂ etakã́, João kɨ̃ɨ̂re wamê yee sĩ'ritikɨ niîmiwĩ. —Yɨ'ɨ̂ pe'e mɨ'ɨ̂re wamê yee dutiro noho o'ôgɨ, mɨ'ɨ̂ pe'e yɨ'ɨ̂re wamê yee dutigɨ a'tîti? niîkɨ niîwĩ Jesuré.

¹⁵ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu “Wamê yeeya. Niî pe'tise Õ'âkɨ̃hɨ marîre wee dutí'karo nohota weeró ɨá'. Ãyúkã'rosa'”, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, João “Aɨ” niî, kɨ̃ɨ̂re wamê yeekɨ niîwĩ.

¹⁶ Kɨ̃ɨ̂re wamê yeeka be'ro kɨ̃ɨ̂ mahá nɨ'kakãta, ɨ'mɨ̂se pãrîkaro niîwɨ. Jesu Espírito Santo buhâ weeró noho bahugɨ́ kɨ̃ɨ̂pɨre diháti ehâ pehakã ĩ'yâkɨ niîwĩ.

¹⁷ Tohô wa'akã́, ɨ'mɨ̂sepɨ kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ uúkũ dihokɨ niîwĩ. —Ã'rí yɨ'ɨ̂ makɨ ɨpɨ́tɨ yɨ'ɨ̂ ma'igɨ́ niîmi. Kɨ̃ɨ̂ me'ra pũûro e'katí', niîkɨ niîwĩ.

4

¹ Jesu wamê yee no'oka be'ro Espírito Santo kɨ̃ɨ̂re yukɨ́ mariró, masá marirópɨ sɨ'orí miáakɨ niîwĩ. Wãtî Jesuré kɨ̃ɨ̂ pakɨré yɨ'rɨ́ nɨ'ka dutigɨ niî kehe sãakɨ niîmiwĩ.

² Toopɨ́re Jesu quarenta nɨmɨri, quarenta yamiri neê kã'ró ba'âtikɨ niîwĩ. Be'ró ɨhá boâ yɨ'rɨakɨ niîwĩ.

³ Jesu tohô ɨhá boakã́ ĩ'yâgɨ, wãtî kɨ̃ɨ̂ pɨ'to wa'âkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ta Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niî' niîgɨ, a'té ɨ̃tâ peerire pãú dohórẽ' ba'âya, niîkɨ niîwĩ.

⁴ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, Jesu a'tîro yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ a'tîro ohâ no'owɨ: “Masá ba'asé me'ra di'akɨ̃ katî masitisama. Naâ ãyuró niî sĩ'rirã, niî pe'tise Õ'âkɨ̃hɨ uúkũsere yɨ'tí ẽho peósama”, niîwɨ, niîkɨ niîwĩ.

⁵ Be'ró wãtî kɨ̃ɨ̂re Jerusalẽ́pɨ “Õ'âkɨ̃hɨ yaa maka”, naâ niirí makapɨ miáakɨ niîwĩ. Toopɨ́re Õ'âkɨ̃hɨ wi'i dɨpo sãrípɨ sɨ'orí mii mɨhákɨ niîwĩ.

⁶ Jesuré niîkɨ niîwĩ taha: —Mɨ'ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ta Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niî' niîgɨ, a'topɨ́ bu'pu diháaya. Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ a'tîro niî ohâ no'owɨ:

Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re werê ko'terã me'ra mɨ'ɨ̂re ko'tê dutigɨsami. Mɨ'ɨ̂re ɨ̃tâgapɨ dokê pehari niîrã, mɨ'ɨ̂re tuú yẽ'erãsama, niî ohâ no'okaro niîwɨ, niîkɨ niîwĩ wãtî.

⁷ Tohô niisére Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ a'té kẽ'ra ohâ no'okaro niîwɨ: “Mɨ'ɨ̂ wiôgɨ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ uúkũ'kere neê ni'kâti diakɨ̃hɨ́ta niîmitito? niîrã, kɨ̃ɨ̂re weé ĩ'yo dutitikã'ya”, niî ohâ no'owɨ, niîkɨ niîwĩ Jesu.

⁸ Be'ró wãtî ɨ̃rɨgɨ́ ɨ'mɨákɨhɨpɨ miáakɨ niîwĩ taha. Toopɨ́re niî pe'tise a'tí di'takãhase makarire, tohô niikã́ tee makári kɨosére ĩ'yó pe'okã'kɨ niîwĩ.

⁹ Ĩ'yógɨ, kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Niî pe'tise a'té mɨ'ɨ̂re ĩ'yó'kere o'ôgɨti mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re ehâ ke'a ẽho peókã, niîkɨ niîwĩ.

¹⁰ Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Wa'âya, wãtî. Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ a'tîro ohâ no'owɨ: “Õ'âkɨ̃hɨ mɨ'ɨ̂ wiôgɨ ni'kɨréta ẽho peóya. Kɨ̃ɨ̂ ni'kɨréta yɨ'tiró ɨá'”, niîwɨ, niîkɨ niîwĩ.

¹¹ Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, wãtî wa'â wa'âkɨ niîwĩ. Be'ró Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã ɨ'mɨ̂sekãharã Jesuré wee tamúrã, ba'asé ekárã a'tîkãrã niîwã. Jesu neê waro kɨ̃ɨ̂ Galiléiapɨ bu'ê nɨ'ka'ke niî'

¹² Be'ró Jesu “João wamê yeegɨre bu'îri da'rerí wi'ipɨ niiápɨ” niisére tɨ'ókɨ niîwĩ. Teeré tɨ'ógɨ, Galiléia di'tapɨ wa'âkɨ niîwĩ.

¹³ Toopɨ́re kɨ̃ɨ yaá maka Nazarépɨre tohâ ke'atikɨ niîwĩ. Ape maká Cafarnau pe'e tohâ ke'akɨ niîwĩ. Tii maká ditâra sumútoho Zebulṍ, tohô niikã́ Naftali wamêtiro wa'teropɨ niîkaro niîwɨ.

¹⁴ A'té Isaía Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ kɨ̃ɨ̂ ohâ'ke keoró wa'â dutiro tohô wa'âkaro niîwɨ.

¹⁵ A'tîro ohâkɨ niîwĩ:

Zebulṍ, tohô niikã́ Naftali wamêtise di'ta Galiléia wamêtiri ditara pɨ'topɨ niî'. Jordão wamêtiri maa apé pã'repɨ niî'. Toopɨ́ Galiléia di'tapɨ Judeu masa niîtirã niîsama.

¹⁶ Tookãhárã masá na'î tĩ'aropɨ niirã́ weeró noho Õ'âkɨ̃hɨre masîtisama. Tohô niîmirã, ãyuró bo'rê yuusere ĩ'yârã weeró noho naâre yɨ'rɨoákɨhɨre ĩ'yârãsama. Naâ Õ'âkɨ̃hɨ yeere masîtimirã teeré werekã́, tɨ'orã́sama. Naâ bu'îri da'rê bahurió no'o boo'kãrã niîmirã, masa bahuáma, niî ohâ no'owɨ.

¹⁷ Tiîtare toopɨ́ Jesu masaré neê waro bu'ê wã'kokɨ niîwĩ. Naâre “Mɨsâ yã'âro weesétisere bɨhâ weti, du'uyá. Mɨsâ wãkusére dɨka yuúya. Kã'roákã be'ro Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niîmi niisére masaré masikã́ weegɨ́sami”, niî bu'êkɨ niîwĩ. Jesu ba'pâritirã wa'î wẽherã́re pihî'ke niî'

¹⁸ Be'ró Jesu Galiléia wamêtiri ditara sumútohopɨ sihâ baha ke'akɨ niîwĩ. Toopɨ́ wa'â, ni'kɨ́ põ'ra pɨárã ɨmɨaré boka ehákɨ niîwĩ. Ni'kɨ́ Simão, apé tero Pedro pisû no'ogɨ niîkɨ niîwĩ. Ãpí kɨ̃ɨ̂ akabihí André niîkɨ niîwĩ. Naâ wa'î wẽherã́ niîkãrã niîwã. Tohô weérã naâ wẽhêkɨhɨre ditârapɨ doke yõórã weékãrã niîwã.

¹⁹ Naâ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Jesu naâre niîkɨ niîwĩ: —Te'á yɨ'ɨ̂ me'ra. Mɨsâ ni'kâroakãre wa'î wẽherã́ niî'. Be'ropɨ́re maha wa'î wẽherã́ weeró noho masaré yee kitíre werêrãsa'. Tohô weekã́ pãharã́ ẽho peórãsama, niîkɨ niîwĩ.

²⁰ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, maatá naâ wa'î wẽhesé kɨó'kere du'u kũú pe'o, kɨ̃ɨ̂ me'ra siru tuú wã'kakãrã niîwã.

²¹ Kã'ró yɨ'rɨáa, ãpêrã kɨ̃ɨ̂ akabihí me'ra niirã́re ĩ'yâkɨ niîwĩ taha. Naâ Zebedeu põ'ra Tiago, João niîkãrã niîwã. Naâ, naâ pakɨ́ me'ra yukɨ̂sɨpɨ wẽhêkɨhɨpagɨre dero apórã sãyâkãrã niîwã. Jesu naá kẽ'rare “Te'á”, niîkɨ niîwĩ.

²² Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, naa yawɨ́ yukɨ̂sɨre, tohô niikã́ naâ pakɨré tootá kõ'â kũu, Jesu me'ra siru tuú wã'kakãrã niîwã. Jesu pãharã́ masaré bu'ê'ke niî'

²³ Jesu niî pe'tiro Galiléia di'tapɨ Judeu masa nerê wɨase wi'seripɨ bu'ê kusiakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ ãyusé kiti Õ'âkɨ̃hɨ yeere, kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niîmi niisére bu'êkɨ niîwĩ. No'ó naâ de'ró niisé do'âtisere yɨ'rɨó wã'kakɨ niîwĩ.

²⁴ Kɨ̃ɨ̂ tohô weesé kitire niî pe'tiro Síria di'takãharã masî pe'tikãrã niîwã. Tohô weérã de'ró niisé pi'etírãre kɨ̃ɨ̂ tiropɨ miáakãrã niîwã. Do'âtirãre, wãtî sãháa no'o'kãrãre, no'ó yamâ wẽrisé kɨorã́re, tohô niikã́ sihâ masitirãre kɨ̃ɨ̂ tiro miáa, yɨ'rɨó dutikãrã niîwã. Niî pe'tirãre yɨ'rɨókɨ niîwĩ.

²⁵ Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ tɨ'órã, pãharã́ Galiléia di'takãharã, Decápoli wamêtise makarikãharã siru tuúkãrã niîwã. Tohô niikã́ Jerusalẽ́kãharã, Judéia di'takãharã, Jordão wamêtiri maa siâkihikãharãpɨ siru tuúkãrã niîwã.

5

¹ Jesu pãharã́ siru tuúkã ĩ'yâgɨ, ɨ̃rɨgɨ́pɨ mɨhâa, ehâ nuhakɨ niîwĩ. Tohô weekã́, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ kɨ̃ɨ̂ sumútoho nerê nuhakãrã niîwã.

² Be'ró Jesu naâre a'tîro bu'ê nɨ'kakɨ niîwĩ: A'tîro weerã́ noho e'katíma niisé niî'

³ —“Õ'âkɨ̃hɨ wee tamúro me'ra di'akɨ̃ kɨ̃ɨ̂ ɨaró wee masí'” niirã́ noho e'katísama. Tohô niirã́ noho Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niirópɨ sãháarãsama.

⁴ Bɨhâ wetirã noho e'katíma. Õ'âkɨ̃hɨ naâreta wee tamúgɨsami. Naâre wãkû tutuakã weegɨ́sami.

⁵ No'ó “Yɨ'ɨ̂ basi ãpêrã yɨ'rɨóro niî'” niîtirã noho e'katísama. Tohô weérã naâ Õ'âkɨ̃hɨ “O'ôgɨti” niî'ke di'tare yẽ'êrãsama.

⁶ Õ'âkɨ̃hɨ yee, diakɨ̃hɨ́ niisére masî sĩ'rirã, ɨhá boâ, ako wɨó'kãrã weeró noho niîsama. Tohô ɨhá boâ, ako wɨórã weeró noho masî sĩ'rirãre Õ'âkɨ̃hɨ e'katíse o'ôgɨsami. Naâ Õ'âkɨ̃hɨ yeere masîka be'ro ba'â, sĩ'ri tuúrã weeró noho niîsama.

⁷ Ãpêrãre pahá yã'arã e'katíma. Õ'âkɨ̃hɨ kẽ'ra naâre pahá yã'agɨsami.

⁸ No'ó yã'asé moorã́ noho e'katíma. Naáta Õ'âkɨ̃hɨre ĩ'yârãsama.

⁹ No'ó a'me kẽése mariró niî nu'ku sĩ'rirã noho e'katíma. Õ'âkɨ̃hɨ naâre “Yɨ'ɨ̂ põ'ra niîma”, niîgɨsami.

¹⁰ No'ó Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró weerã́ yã'âro weé no'orã noho e'katíma. Naáta Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niirópɨ wa'ârãsama.

¹¹ Yɨ'ɨ̂re ẽho peóse bu'iri mɨsâre ãpêrã yã'âro buhíkã', pi'etíse o'ôrãsama. No'ó niisé niî soo, niî ma'arãsama mɨsâre. Naâ tohô weekã́, e'katíya.

¹² Dɨporókãharãpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tarãre meharóta weékãrã niîwã. Mɨsâ ɨ'mɨ̂sepɨre pahî butia'ro e'katíse bokarã́sa'. Tohô weérã e'katíya, niîkɨ niîwĩ Jesu. A'ti ɨmɨ́kohopɨre Jesuré ẽho peórã moâ, sĩ'óo'se weeró noho niîma niisé niî'

¹³ Jesu a'tîro bu'ê nemokɨ niîwĩ: —Marî ba'ârã, ɨ'sɨáto niîrã moâre sãâ'. Mɨsâ moâ weeró noho niî' a'ti nukúkãpɨre. Mɨsâ ãyuró niisétikã ĩ'yârã, ãpêrã kẽ'ra ĩ'yâ kũu, yɨ'ɨ̂re ẽho peórãsama. Mɨsâ tohô weetíkã maa, moâ okâtiro weeró noho niîrãsa'. Moâ okâtikã, ɨ'sɨâtisa'. Teé tohô niikã́, kõ'âkã' no'o'. Opâturi de'ró weé moâ okakã́ wee boósari taha?

¹⁴ Mɨsâ yɨ'ɨ̂re ẽho peórã sĩ'óo'se weeró noho niî' masaré. Tohô weérã mɨsâ ãpêrã yɨ'ɨ̂re masîtirãre masikã́ weé'. Ni'kâ maka ɨ̃rɨgɨ́pɨ niirí maka bahutíropɨ niîtikã weetísa'.

¹⁵ Masá sĩ'óo'kahare apêye noho dokapɨ sĩ'óo' dɨpotisama. Tohô weeró noho o'ôrã, niî pe'tirã tií wi'ipɨ niirã́re bahuaáto niîrã ɨ'mɨáropɨ peôsama.

¹⁶ A'té weeró noho bahû yoaropɨ yɨ'ɨ̂ ɨaró noho ãyuró weesétiya. Mɨsâ ãyuró weekã́ ĩ'yârã, ãpêrã kẽ'ra marî pakɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́re “Ãyú yɨ'rɨgɨ niîmi”, niî e'katírãsama. Jesu Moisé dutî'kekãhasere uúkũ'ke niî'

¹⁷ A'tîro wãkûtikã'ya yɨ'ɨ̂re. “Jesu Moisé dutî'kere, tohô niikã́ Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tarã naâ werê yuu'kere kõ'âgɨ a'tîgɨ weepĩ́”, niîtikã'ya. Teeré kõ'âgɨ meheta a'tîwɨ. Teeré keoró weé pe'ogɨ a'tîgɨ weewɨ́.

¹⁸ Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. Ɨ'mɨ̂se, a'ti nukúkã niirí kurare Õ'âkɨ̃hɨ neê kã'roákã teé dutisére kõ'âsome. Niî pe'tise kɨ̃ɨ̂ “A'tîro weegɨ́ti” niî'kere keoró weegɨ́sami.

¹⁹ Tohô weégɨ no'ó kã'roákã teé dutisére yɨ'rɨ́ nɨ'kagɨ noho mehô niigɨ́ waro niîgɨsami Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niirópɨre. Tohô niikã́ ãpêrãre yɨ'rɨ́ nɨ'kakã weegɨ́ noho meharóta niîgɨsami. Ãpí Moisé dutisére weegɨ́ pe'e, tohô niikã́ ãpêrãre teeré wee dutígɨ pe'e wiôgɨ weeró noho niîgɨsami Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niirópɨre.

²⁰ Mɨsâre a'tîro werêgɨti. Moisé dutî'kere bu'erã́, tohô niikã́ fariseu masa yɨ'rɨóro Õ'âkɨ̃hɨ dutisé pe'ere ãyuró weé yɨ'rɨ nɨ'katirã, Õ'âkɨ̃hɨ tiropɨ wa'âsome, niîkɨ niîwĩ. Jesu uasékãhasere masaré werê'ke niî'

²¹ Jesu a'tîro werê nemokɨ niîwĩ: —Mɨsâ tɨ'opã́ mɨsâ yẽkɨ sɨmɨáre dutî'kere. “Masaré wẽhé kõ'atikã'ya. No'ó ãpiré wẽhé kõ'agɨ noho tee nohó besegɨ́ tiropɨ besé no'o, bu'îri da'rê no'ogɨsami”, niîwɨ.

²² Yɨ'ɨ̂ pe'e a'tîro werêgɨti. No'ó kɨ̃ɨ̂ akawerégɨ me'ra uagɨ́ noho bu'îri da'rê no'ogɨsami. No'ó kɨ̃ɨ̂ akawerégɨre “Mɨ'ɨ̂ wapa marí'” niî buhíkã'gɨ noho wiôrã tiropɨ besé no'ogɨsami. No'ó kɨ̃ɨ̂ akawerégɨre “Wa'îkɨ̃ weeró noho tɨ'o masíse moó butia'” niigɨ́ nohore Õ'âkɨ̃hɨ pekâ me'epɨ bu'îri da'rê, kõ'âta wió niî'.

²³ Tohô weégɨ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ no'ó Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peoákɨhɨ apêye noho o'ôgɨtigɨ, “Yɨ'ɨ̂ akawerégɨre yã'âro weekã́ti” niî wãkû bokagɨ, a'tîro weeró ɨá'.

²⁴ Kɨ̃ɨ̂ o'oátehere du'u peó, kɨ̃ɨ̂re akobohóse sẽrí mɨ'tagɨ wa'aró ɨá'. Be'ró “Õ'âkɨ̃hɨre o'ôgɨti” niî'kere o'oró ɨá'.

²⁵ Apêye kẽ'rare werêgɨti. Ni'kɨ́ mɨsâre werê sãa sĩ'rigɨ bese wɨáropɨ miáa sĩ'rikã, maatá toopɨ́ wa'aátoho dɨporo apó we'okã'ya. Tohô weekã́, mɨsâre besegɨ́re o'ôti boosami. Tohô weetíkã maa, besegɨ́ surárapɨre o'ô, bu'îri da'rerí wi'ipɨ sõróo boosami.

²⁶ Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre werêgɨti. Bu'îri da'rerí wi'ipɨ sãháa wapa yeé pe'otikã, neê du'u wĩrósome, niî werêkɨ niîwĩ Jesu. Jesu “Mɨsâ nɨmosã́ numia, mɨsâ marapɨ́ sɨmɨa niîtirãre a'me tãrátikã'ya” niisé niî'

²⁷ Jesu a'tîro werê nemokɨ niîwĩ: —Apêyere too dɨpóropɨ dutî'kere tɨ'opã́. “Mɨsâ nɨmosã́ numia, mɨsâ marapɨ́ sɨmɨa niîtirãre a'me tãrátikã'ya”, niîwɨ.

²⁸ Yɨ'ɨ̂ pe'e a'tîro werêgɨti. No'ó numiôre yã'âro weé sĩ'ri ɨâri pehase me'ra ĩ'yagɨ́ noho kɨ̃ɨ̂ po'peapɨ koô me'ra yã'âro weé tohasami.

²⁹ Tohô weérã mɨsâ kapêri me'ra yã'âro weé sĩ'rirã, tigaré orê wee kõ'â boo'karo weeró noho maatá ĩ'yâ du'ukã'ya. Yã'âro weé du'utirã, pekâ me'epɨ wa'ârãsa'. Mɨsâ kapêare kõ'ârã, tii kapéa di'akɨ̃re bahuriórãsa'. Niî pe'tiro mɨsâ ɨpɨ́ pekâ me'epɨ wa'akã́ weekã́ pe'e maa, yã'â yɨ'rɨsa'.

³⁰ Meharóta bu'îri bokarí niîgɨ, diakɨ̃hɨ́kãha amukã me'ra yã'âro weé sĩ'rigɨ, weé du'ukã'ya. Tohô weekã́, niî pe'tiro ɨpɨ́ pekâ me'epɨ bu'îri boka boó'karo bu'îri da'rê no'osome, niîkɨ niîwĩ Jesu. Jesu, marâpɨtirã, nɨmôtirã a'mêri kõ'asékãhasere uúkũ'ke niî'

³¹ Jesu niî nemokɨ niîwĩ: —Apêye too dɨpórokãharãpɨre niî'kere tɨ'opã́. “No'ó nɨmoré kõ'âgɨ, ‘A'té bu'iri mɨ'ɨ̂re kõ'â'’ niirí pũrire ohâ, koôre o'oró ɨá'”, niîwɨ.

³² Yɨ'ɨ̂ pe'e a'tîro werêgɨti. Ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂ nɨmoré koô ãpí me'ra yã'âro weetímikã kõ'agɨ́ noho koôre ɨmɨá me'ra yã'âro weegóre weeró noho tohakã́ weesamí. No'ó marapɨ́ kõ'â no'o'ko me'ra nɨmôtigɨ noho kẽ'ra yã'âro kɨ̃ɨ̂ nɨmó niîtigo me'ra a'me tãrágɨ weeró noho tohasamí, niîkɨ niîwĩ Jesu. Jesu “A'tîro weerã́ti” niisékãhasere kɨ̃ɨ̂ bu'ê'ke niî'

³³ Jesu a'tîro werê nemokɨ niîwĩ: —Apêyere too dɨpórokãharãre niî'kere tɨ'opã́: “Mɨsâ ‘Õ'âkɨ̃hɨ wamé me'ra weegɨ́ti’ niî'karo nohota niî sooro mariró keoró weeyá”, niîwɨ.

³⁴ Yɨ'ɨ̂ pe'e a'tîro werêgɨti. Mɨsâ ãpêrãre “A'tîro weerã́ti” niîrã, Õ'âkɨ̃hɨre wamê peotikã'ya. “Ɨ'mɨ̂se me'ra weerã́ti”, niîtikã'ya. Õ'âkɨ̃hɨ niiró toopɨ́ta niî'.

³⁵ “A'ti nukúkã me'ra niî'”, niîtikã'ya. Õ'âkɨ̃hɨ weéka di'ta niî'. Jerusalẽ́ kẽ'ra marî wiôgɨ Õ'âkɨ̃hɨ yaa maka niî'. Tohô weérã Jerusalẽ́ me'ra wamê peotikã'ya.

³⁶ Tohô niikã́ “Ɨ̃sa yaá dɨpoa me'ra niî'”, niîtikã'ya. Mɨsâ tohô niisé me'ra ni'kâ poa daare yĩirí daa ou butirí daa dɨka yuú masitisa'.

³⁷ A'tîro di'akɨ̃ niîya. Diakɨ̃hɨ́ niikã́, wamê peoro mariró “Diakɨ̃hɨ́ta niî'”, niîya. Tohô niîtikã, “Diakɨ̃hɨ́ nií wee'”, niîya. Mɨsâ niî nemo peosepɨa no'ó wãtî wãkusé o'osé niî boosa'. Jesu ãpêrã mehêkã weekã́ a'me dutítise niî'

³⁸ Apêyere too dɨpórokãharãre niî'kere tɨ'opã́: “Ni'kɨ́ mɨsâre kapêa paâ tĩ'akã, mɨsá kẽ'ra meharóta kɨ̃ɨ̂re paâ tĩ'a a'meya”, niîwɨ. Tohô niikã́ “Upîkare paâ pe'ekã, meharóta kɨ̃ɨ̂re paâ pe'e a'meya”, niîwɨ.

³⁹ Yɨ'ɨ̂ pe'e mɨsâre a'tîro werêgɨti. Mɨsâre yã'âro weekã́, tohô tɨ'ó yã'akã'ya. A'metíkã'ya. Tohô weeró noho o'ôgɨ, mɨ'ɨ̂re ni'kâpe pã're diâpoapɨ paakã́, apé pã're dɨ'sarí pã're pe'ere mahâmi nɨ'ka, paâ dutiya taha.

⁴⁰ Ni'kɨ́ beserã́ tiropɨ mɨ'ɨ̂re werê sãa'kɨ mɨ'ɨ yaá camisare sẽri boósami. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, bu'îkãharo mɨ'ɨ̂ sãyaró kẽ'rare tuu weé o'oya.

⁴¹ Surára mɨ'ɨ̂re ni'kâ quilômetro kɨ̃ɨ yeére miáa basaya niikã́, mɨ'ɨ̂ pe'e pɨá quilômetro miáa basaya.

⁴² No'ó mɨ'ɨ̂re apêye noho sẽrikã́, o'ôya. Apêye noho mɨ'ɨ̂re wasokã́, “Wasó wee'”, niîtikã'ya, niîkɨ niîwĩ Jesu. Marîre ĩ'yâ tu'tirãre ma'i dutíse niî'

⁴³ Jesu werê nemokɨ niîwĩ: —Apêye too dɨpórokãharãre niî'ke kẽ'rare tɨ'opã́: “Mɨsâ me'rakɨ̃hɨre ma'iyá. Mɨsâre ĩ'yâ tu'tigɨ pe'ere a'pe pũríya”, niîwɨ.

⁴⁴ Yɨ'ɨ̂ pe'e mɨsâre werêgɨti. Mɨsâre ĩ'yâ tu'tirãre ma'iyá. Mɨsâre yã'âro uúkũrãre “Ãyuró wa'aáto”, niîya. Mɨsâre yã'âro weekã́, yã'âro buhíkã'mikã, naa yeé niiátehere Õ'âkɨ̃hɨre sẽri basáya.

⁴⁵ Tohô weérã marî pakɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ põ'ra niî' niisére ĩ'yorã́sa'. Kɨ̃ɨ̂ ãyurã́, yã'arã́ tiropɨ muhîpũre bo'rê yuukã weemí. Meharóta ãyuró weerã́, yã'âro weerã́ tiropɨ akó pehakã́ weemí.

⁴⁶ Mɨsâre ma'irã́ di'akɨ̃re ma'ikã́, Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre ãyusére o'ôtisami. Niyéru wapa seérã kẽ'ra yã'arã́ niîmirã, naâ me'rakãharãre ma'isamá.

⁴⁷ Mɨsâ akawerérã di'akɨ̃re ãyuró uúkũ e'katírã, ãpêrã yɨ'rɨóro ãyuró weé wee'. Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peótirã kẽ'ra tohôta naâ akawerérã di'akɨ̃re ãyuró uúkũ e'katísama. Tohô weérã niî pe'tirãre a'mêri ma'í, e'katíya.

⁴⁸ Marî pakɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ yã'asé moogɨ́ niîmi. Mɨsá kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ weeró noho yã'asé moorã́ niî nu'kukã'ya, niî werêkɨ niîwĩ Jesu.

6

¹ Jesu a'tîro werê nemokɨ niîwĩ: —Mɨsâ weesére ãpêrãre ĩ'yâ dutirã, naâ ĩ'yóropɨ di'akɨ̃ ãyuró weetíkã'ya. Mɨsâ tohô weekã́ maa, marî pakɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ neê kã'ró ãyusére mɨsâre o'ôsome.

² Tohô weérã mɨsâ pahasé kɨorãre wee tamúrã, niî pe'tirãre werêste pe'otikã'ya. Weé ta'sarã naâ nerê wɨasepɨ, tohô niikã́ makâ dekopɨ naâ weé'kere werêste pe'okã'ma. Masaré ãyuró uúkũ dutirã tohô weesamá. Mɨsâ naâ weeró noho weetíkã'ya. Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. Naâre masá ãyuró uúkũse me'ra wapá ta'a tohama. Tohô weérã naâ be'ropɨ́re bokasomé.

³ Mɨsâ pe'e pahasé kɨorãre apêye noho o'ôrã, no'ó mɨ'ɨ̂ me'rakɨ̃hɨ ĩ'yâtiri kura o'ôya.

⁴ Ya'yióro ãpêrã naâ masîtiro o'ôya. Tohô weekã́, marî pakɨ niî pe'tise marî ya'yióro weesére ĩ'yâ pe'ogɨ, mɨsâre ãyusére o'ôgɨsami. Jesu “Õ'âkɨ̃hɨre sẽrírã, a'tîro sẽriyá” niisé niî'

⁵ Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨre sẽrírã, weé ta'sarã weeró noho weetíkã'ya. Naâ nerê wɨase wi'seripɨ, tohô niikã́ masá pãharã́ yɨ'rɨáropɨ nu'kú, masá ĩ'yaáto niîrã Õ'âkɨ̃hɨre sẽrisamá. Mɨsâre diakɨ̃hɨ́ werêgɨti. Naâ ãpêrã ĩ'yasé me'ra wapá ta'a tohama. Be'ropɨ́re bokasomé.

⁶ Mɨsâ yɨ'ɨ̂re ẽho peórã, mɨsa yeé tũkupɨ sãháa, soperé bi'á, mɨsâ pakɨ Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâ me'ra niigɨ́re sẽriyá. Tohô weekã́, marî pakɨ no'ó bahutíropɨ weesére ĩ'yâ pe'ogɨ, mɨsâre ãyusére o'ôgɨsami.

⁷ Õ'âkɨ̃hɨre sẽrírã wãkûtimirã, pehetíri meharóta sẽri mɨhátikã'ya. Õ'âkɨ̃hɨre masîtirã, ɨ̃sâre pehé uúkũse me'ra tɨ'ogɨ́sami niîrã, tohô weesamá.

⁸ Mɨsâ naâ weeró noho weetíkã'ya. Marî pakɨ mɨsâ ɨasé nohore sẽriátoho dɨporo masî tohasami.

⁹ Tohô weérã mɨsâ a'tîro sẽriyá:

Pakɨ́, mɨ'ɨ̂ ɨ'mɨ̂sepɨ niî'. Niî pe'tirã mɨ'ɨ̂re wio pesáse me'ra ẽho peoáto.

¹⁰ A'ti nukúkãpɨre mɨ'ɨ̂ besé'kɨ maatá wiôgɨ sãhágɨ a'tiáto.

Ɨ'mɨ̂sepɨre mɨ'ɨ̂ ɨaró di'akɨ̃ weesamá. A'ti nukúkãkãharã kẽ'ra meharóta weeáto.

¹¹ Ɨ̃sâre ɨmɨ̂kohori nɨkɨ ba'asé o'ôya.

¹² Ɨ̃sâ yã'âro weé'kere akobohóya. Ɨ̃sâ ãpêrãre akobohó'karo weeró nohota ɨ̃sá kẽ'rare akobohóya.

¹³ Ɨ̃sâ yã'âro weé sĩ'risere ka'mú ta'aya. Tohô niikã́ yã'agɨ́ ɨ̃sâre niî kehe sãakã, ka'mú ta'aya.

Mɨ'ɨ̂ ni'kɨtá dutî masi'. Tutuâ yɨ'rɨgɨ niî'. Mɨ'ɨ̂ ni'kɨréta masá ẽho peórãsama. Mɨ'ɨ̂ niî nu'kukɨ̃'sa', niî sẽriyá Õ'âkɨ̃hɨre.

¹⁴ Ãpêrã mɨsâre yã'âro weé'kere akobohókã, marî pakɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ kẽ'ra mɨsâre akobohógɨsami.

¹⁵ Tohô weetíkã maa, marî pakɨ mɨsâ yã'âro weé'kere akobohósome, niîkɨ niîwĩ Jesu. Jesu “Be'tí Õ'âkɨ̃hɨre sẽrírã, a'tîro weeyá” niisé niî'

¹⁶ Jesu naâre bu'ê nemokɨ niîwĩ: —Mɨsâ be'tí Õ'âkɨ̃hɨre sẽrírã, weé ta'sarã weeró noho weetíkã'ya. Naâ ãpêrãre ãyuró wãkû duti, be'timá niî dutirã bɨhâ wetirã weeró noho wee soósama. Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. Naâ masá ãyuró wãkusé di'akɨ̃re wapá ta'a tohasama. Be'ropɨ́re bokasomé.

¹⁷ Mɨsâ pe'e be'tí sẽrírã, mɨsâ wee wɨáro nohota weeyá. Diâpoa waa koé, wɨhá po'o me'rikã'ya.

¹⁸ Tohô weekã́, ãpêrã mɨsâ be'tisére masîsome. Marî pakɨ di'akɨ̃ marî ya'yióro weesére ĩ'yâ pe'ogɨ masîgɨsami. Kɨ̃ɨ̂ mɨsâre ãyusére o'ôgɨsami, niîkɨ niîwĩ Jesu. Ɨ'mɨ̂sepɨ marî bokaátehere wãkû nɨrɨ dutise niî'

¹⁹ Jesu bu'ê nemokɨ niîwĩ: —Apêye noho a'ti ɨmɨ́kohokãhasere pehé see neéo kũutikã'ya. Teé butî wihi, boâ diha wa'ása'. Teeré ãpêrã noho ba'â bahurió dihokã'sama. Mɨsâ neêo kũusere yahagɨ́ sãháa, yahá pe'okɨ̃'sami.

²⁰ Tohô weeró noho o'ôrã, ɨ'mɨ̂sekãhase pe'ere see neéo kũu yuuya. Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró noho weé nu'kukã'ya. Tohô weérã toopɨ́re pehé ãyusé kɨorã́sa'. Toopɨ́re mɨsâ see neéo kũu'ke mɨsâ kɨoátehe neê butî wihisome. Ãpêrã noho neê ba'âtirãsama. Yaharã́ kẽ'ra Õ'âkɨ̃hɨ tiropɨ sãháa, yahasomé.

²¹ Marî ɨpɨ́tɨ ma'isére wãkû nɨrɨsa'. Tohô weérã a'ti ɨmɨ́kohokãhase di'akɨ̃re wãkû nɨrɨtikã'ya. Õ'âkɨ̃hɨ yee pe'ere wãkû nɨrɨya, niîkɨ niîwĩ Jesu. Marî kapêri sĩ'óo'kaha weeró noho niî' niisé niî'

²² Jesu a'tîro werê nemokɨ niîwĩ: —Marî kapêri sĩ'óo' mɨ'takaha weeró noho niî'. Marî kapêri ãyukã́, ãyuró ĩ'yâ masi'.

²³ Marî kapêri ĩ'yâ ehatikã maa, ãyuró ĩ'yâtisa'. A'té weeró noho mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peó, kɨ̃ɨ yeére weekã́, kapêri ãyuró weeró noho niî'. Mɨsâ a'ti ɨmɨ́kohokãhase pe'ere wãkû nɨrɨkã maa, kapêri ĩ'yâ ehatirã weeró noho niî'. Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró noho weetírã, na'î tĩ'aropɨ niirã́, kɨ̃ɨ̂re masîtirã weeró noho niî'. Niyérure ma'írã, Õ'âkɨ̃hɨ pe'ere ma'itísa' niisé niî'

²⁴ Ni'kɨ́ ãpêrãre da'rá ko'tegɨ pɨárã dutisére wee masítisami. Ni'kɨré ma'ígɨ, ãpiré ma'itísami. Tohô niikã́ ni'kɨ́ dutisére yɨ'tígɨ, ãpí dutisé pe'ere yɨ'titísami. Ã'rá weeró noho niyéru, a'ti nukúkãkãhasere ma'írã, Õ'âkɨ̃hɨ pe'ere ma'i masítisa'. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ yarã́re ko'tesé niî'

²⁵ Mɨsâre a'tîro werêgɨti. “Yẽ'e nohóre ba'ârãsari? Yẽ'e nohóre sĩ'rirã́sari? Yẽ'e nohóre sãyârãsari?” niî wãkû ke'titikã'ya. Marî katisé ba'asé nemoró wapatí'. Marî ɨpɨ́ kẽ'ra su'tí nemoró wapatí'.

²⁶ Mirikɨ̃hɨáre wãkûya. Naâ ba'â sĩ'rirã, otesé kapere otê, pĩ'rí dɨkâtikã weetísama. Teé dɨkâti'kere ba'asé nɨrosé wi'seripɨ nɨrôtisama. Tohô weetímirã, ɨhá boâtisama. Marî pakɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ naâre ba'asé o'ôsami. Mɨsâ pe'ere mirikɨ̃hɨá nemoró ma'í yɨ'rɨ nɨ'kasami.

²⁷ No'ó mɨsâ ɨpɨ́tɨ wãkû ke'tirã, pahî kurero bɨkɨâ nemotisa'. Mehô waro wãkû ke'ti ma'asa'.

²⁸ De'ró weérã mɨsâ sãyaátehe su'tiré wãkû ke'titi? O'ôri, nɨkɨ̂kãhasere wãkûya. Teé no'ó ɨaró pĩ'ri bahá ke'atisa'. Da'ratí, su'âtimiro, su'tí ãyuró sãyaró weeró noho bahú'.

²⁹ Marî yẽkɨ wiôgɨ Salomão ãyusé su'tí sãyâkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô sãyâmigɨ, o'ôri weeró noho ãyú butia'se sãyâtikɨ niîwĩ. Teé o'ôri ãyú butia'se niî'.

³⁰ O'ôri ni'kâ nɨmɨ katî ni'isa', ape nɨmɨ́ yãî diha wa'ása'. Be'ró pekâ me'epɨ ɨ̃hâ kõ'a no'osa'. Yoâtikã katîmikã, Õ'âkɨ̃hɨta o'ôrire tohô ãyuró bahukã́ weesamí. Kɨ̃ɨ̂ o'ôrire ãyuró ko'teró nemoró mɨsâ pe'ere weesamí. Mɨsâ, mɨsâ ẽho peótise bu'iri wãkû ke'ti'.

³¹ Tohô weérã “Yẽ'e nohóre ba'ârãsari? Yẽ'e nohóre sĩ'rirã́sari? Yẽ'e nohóre sãyârãsari?” niî wãkû ke'titikã'ya.

³² A'ti nukúkãkãharã Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peótirã teeré wãkû ke'tisama. Marî pakɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ mɨsâ ɨasé nohore masî tohasami.

³³ Tohô weérã Õ'âkɨ̃hɨ yeere wãkû yɨ'rɨ nɨ'kaya. Tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂ dutisére wee sirú tuuya. Tohô weekã́ mɨsâre ba'asé, sĩ'risé, sãyasé nohore o'ô bu'i peogɨsami.

³⁴ Tohô weérã “Yamiákã de'ró wa'ârosari?” niî wãkû ke'titikã'ya. Ni'kakã́re mɨsâ yã'âro yɨ'rɨátehe niî toha'. Tohô weérã ni'kakã́kãhase di'akɨ̃re wãkûya. Ape nɨmɨ́kãhasere wãkû ke'titikã'ya. Ɨmɨ̂kohori nɨkɨ Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre wee tamúgɨsami, niîkɨ niîwĩ.

7

¹ Jesu niî nemokɨ niîwĩ: —Mɨsâ ãpêrãre “Naâ yã'arã́ niîma”, niî ĩ'yâ bese weétikã'ya. Tohô weekã́, Õ'âkɨ̃hɨ kẽ'ra mɨsâre besesomé.

² Mɨsâ ãpêrãre besé'karo nohota, Õ'âkɨ̃hɨ kẽ'ra mɨsâre besegɨ́sami. Tutuaró me'ra ãpêrãre besekã́, Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre meharóta weegɨ́sami.

³ Mɨsâ basi yã'arã́ niîmirã, de'ró weérã ãpêrã pe'ere “Yã'arã́ niîma”, niîti? Ãpêrãre “Mɨsâ yã'arã́ niî'” niiátoho dɨporo mɨsa yeé pe'ere ĩ'yâ mɨ'taya.

⁴ Mɨsâ a'té weeró noho niî boosa'. Mɨsâ akawerégɨre “Mɨ'ɨ yaá kapeapɨ kã'a marároakã niî'”, niî boosa'. Mɨsa yaá kapeapɨ pahirí mararo pe'ere ĩ'yâ mɨ'tatimirã, tohô niî boosa'. Mɨsâ basi mɨsa yaá kapeapɨ pahipĩhí kɨomírã, mɨsâ akawerégɨ kã'roákã kɨogɨ́ pe'ere “Mɨ'ɨ yaá kapeapɨ niisére miî kõ'ârãti”, niîti?

⁵ Mɨsâ tohô weérã, weé ta'sarã niî'. Mɨsa yeé kaperipɨ niisé pe'ere miî kõ'â mɨ'taya yuhûpɨ. Tohô weéka be'ro mɨsâ akawerégɨ kã'roákã kapêripɨ niisé pe'ere miî kõ'â masirãsa', niî werêkɨ niîwĩ Jesu.

⁶ Apêye niî nemokɨ niîwĩ taha: —Õ'âkɨ̃hɨre yabî buhíkã'rãre kɨ̃ɨ yeé kiti ãyusére werêtikã'ya. Naâre werêrã, diâyɨare ãyusére o'ôrã weeró noho wee boósa'. Diâyɨa uâmarã ãyusé o'ômikã, mahâmi ĩ'ya, kũ'rîsama. Meharóta Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peó sĩ'ritirãre ãyusé kɨ̃ɨ yeékãhasere werêtikã'ya. Naâre werêrã, yesearé pérola wapa bɨhɨ́ri daare dokéo'rã weeró noho wee boósa'. Yeseá tii daáre ɨ'ta kũú, tee peérire no'ó ɨaró weesté kusiasama. Naâ weeró noho niirã́re mehô waro Õ'âkɨ̃hɨre yabî buhíkã'rãre ãyusé kɨ̃ɨ yeékãhasere werê boosa', niîkɨ niîwĩ Jesu. Õ'âkɨ̃hɨre sẽriyá niisé niî'

⁷ Õ'âkɨ̃hɨre sẽriyá. Kɨ̃ɨ̂re sẽrikã́, o'ôgɨsami. Mɨsâ sẽrí a'mâ nu'kurã, bokarã́sa'. Mɨsâ me'rakɨ̃hɨ yaá wi'ire sopé pɨ'to pisû nu'kukã, kɨ̃ɨ̂ mɨsâre pãâo sõroro weeró noho weegɨ́sami.

⁸ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re sẽrirã́re o'ôsami. No'ó a'magɨ́ noho bokagɨ́sami. Sopé pɨ'topɨ pisugɨ́ weeró noho sẽrí nu'kugɨre o'ôgɨsami.

⁹ Mɨsâ põ'ra ba'asé sẽrikã́, neê ni'kɨ́ naâre ɨ̃tâ peere o'ôti boosa'.

¹⁰ Naâ wa'î sẽrikã́ kẽ'rare, ãyâre o'ôti boosa'.

¹¹ Mɨsâ yã'arã́ niîmirã, mɨsâ põ'rare ãyusére o'ô masi'. Too pũríkãre marî pakɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ kɨ̃ɨ̂re sẽrirã́re nemoró ãyusére o'ôgɨsami.

¹² Mɨsâre ãpêrã ãyuró weé me'rikã ɨása'. Mɨsá kẽ'ra tohôta naâre ãyuró weé me'rikã'ya. Moisé dutî'ke, tohô niikã́ Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tarã ohâ'ke tohô wee dutí', niîkɨ niîwĩ Jesu. Ɨ'mɨ̂sekãha sope kã'a sopeákã niî' niisé niî'

¹³ Mɨsâ e'satíri sopepɨ, e'satíri ma'apɨ sãháaya. Pekâ me'epɨ wa'aátoho pe'e e'sarí sope, tohô niikã́ ma'â kẽ'ra e'sarí ma'aho niî'. Pãharã́ tií ma'apɨre wa'âma.

¹⁴ Ɨ'mɨ̂sepɨ wa'arí sope pe'e, ma'â e'satíri ma'akã niî'. Pehêterãkã tií ma'apɨre wa'âsama. Yɨ'ɨ̂re ẽho peórã kã'a sopeákãpɨ, kã'á ma'akãpɨ sãháarã weeró noho niîma. Yukɨ̂gɨre tigɨ dɨká me'ra ĩ'yâ masi no'o' niisé niî'

¹⁵ Ãpêrã “Ɨ̃sâ Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tarã niî'”, niî soosama. Marî ĩ'yakã́, naâ ãyurã́ bahumíma. Ovelha uâtirã weeró noho bahumá. Naâ tohô bahumírã, naâ wãkusépɨre yaîwa uarã́ weeró noho mɨsâ ẽho peósere dohórẽ' sĩ'risama. Naâre tohô weerí niîrã, ãyuró ĩ'yâ nɨrɨya.

¹⁶ Mɨsâ naâre naâ weesé me'ra ĩ'yâ masirãsa'. Potâgɨ ɨ'sê dɨkâti wee'. Wĩsó kẽ'ra neê ohô dɨkâti wee'.

¹⁷ Tohô weéro ãyukɨhɨ́ yukɨ̂gɨ ãyusé di'akɨ̃ dɨkâti'. Yã'akɨhɨ́ kẽ'ra yã'asére dɨkâti'.

¹⁸ Neê ni'kâgɨ yukɨ̂gɨ ãyusé dɨkâtikɨhɨ yã'asé dɨkâtitisa'. Yã'asé dɨkâtikɨhɨ kẽ'ra ãyusé dɨkâtitisa'.

¹⁹ Ãyusé dɨkâtitikɨhɨre paâ diho, ɨ̃hâ kõ'akã' no'o'.

²⁰ Tohô weérã mɨsâ niî soorãre naâ weesé me'ra ĩ'yâ masirãsa', niîkɨ niîwĩ Jesu. Niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨ niirópɨ wa'âsome niisé niî'

²¹ Jesu naâre werê nemokɨ niîwĩ: —Niî pe'tirã no'ó yɨ'ɨ̂re “Wiôgɨ” niî wɨarã noho ɨ'mɨ̂se yɨ'ɨ̂ niirópɨre sãháasome. Yɨ'ɨ̂ pakɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ kɨ̃ɨ̂ ɨaró weerã́ di'akɨ̃ sãháarãsama.

²² Yɨ'ɨ̂ ãyurã́, yã'arã́re beseátihi nɨmɨ niikã́, pãharã́ yɨ'ɨ̂re a'tîro niîrãsama: “Ɨ̃sâ wiôgɨ, mɨ'ɨ yeékãhasere masaré bu'êwɨ, mɨ'ɨ̂ wamé me'ra wãtiâre kõ'â wĩrowɨ. Tohô niikã́ mɨ'ɨ̂ wamé me'rata pehé ãyusé weé ĩ'yowɨ”, niîrãsama.

²³ Naâ tohô niîmikã, “Mɨsâre neê masîtikãti. Mɨsâ yã'âro weé'kãrã niî'. Wa'ârãsa'”, niîgɨsa' naâre, niîkɨ niîwĩ Jesu. Pɨárã wi'í yeê nɨ'kasere weresé niî'

²⁴ Jesu masaré a'tîro werêkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ uúkũsere tɨ'óka be'ro yɨ'ɨ̂ dutisére weegɨ́ noho tɨ'o masígɨ, wi'í yeê'kɨ weeró noho niîsami. Kɨ̃ɨ̂ ɨ̃'kɨáropɨ se'ê sãha, ɨ̃tâgapɨ tutuarí wi'i yeê mɨhati'kɨ weeró noho niîsami.

²⁵ Be'ró akôro pehâa, diâ po'ê yahasa'. Tií wi'i wĩ'ró wẽekã́, ɨ̃tâga bu'ipɨ weéka wi'i niî yuuro, neê se'tê dihatisa'.

²⁶ Ãpí pe'e yɨ'ɨ̂ uúkũsere tɨ'omígɨ, yɨ'ɨ̂ dutisére weetísami. Kɨ̃ɨ̂ tɨ'o masítigɨ, nukûporo õherópɨ wi'í weé'kɨ weeró noho niîsami.

²⁷ Be'ró akôro pehâa, diâ po'ê yahasa'. Tií wi'i ɨpɨ́tɨ wĩ'ró wẽekã́, nukûporopɨ weéka wi'i niî yuuro, maatá wẽé kõ'a pe'okã' no'osa'. Yã'â butia'ro wa'ása' tií wi'i, niîkɨ niîwĩ Jesu.

²⁸ Be'ró Jesu bu'ê tu'a ehaka be'ro masá kɨ̃ɨ̂ bu'esére ĩ'yâ mariarã, “Bu'ê me'ri yɨ'rɨami”, niîkãrã niîwã.

²⁹ Kɨ̃ɨ̂ Moisé ohâ'kere bu'erã́ weeró noho bu'êtikɨ niîwĩ. Dutisére kɨogɨ́ weeró noho naâre bu'êkɨ niîwĩ. Tohô weérã ĩ'yâ mariakãrã niîwã.

8

¹ Jesu ɨ̃rɨgɨ́pɨ niî'kɨ dihátikã, pãharã́ masá kɨ̃ɨ̂re siru tuúkãrã niîwã.

² Kɨ̃ɨ̂ ma'âpɨ wa'arí kura ni'kɨ́ kamî boagɨ́ Jesu tirópɨ wa'âkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tiro ehâgɨ, ehâ ke'a, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Wiôgɨ, mɨ'ɨ̂ do'âtisere yɨ'rɨó masi'. Mɨ'ɨ̂ ɨaró noho weeyá yɨ'ɨ̂re, niîkɨ niîwĩ.

³ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu kɨ̃ɨ̂re yãa peó, niîkɨ niîwĩ: —Aɨ. Mɨ'ɨ̂re yɨ'rɨógɨti. Kamî marigɨ́ tohayá, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ta, kɨ̃ɨ̂ kamî boasé yatî pe'tia wa'âkaro niîwɨ.

⁴ Tohô wa'âka be'ro Jesu kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Neê ãpêrãre werêtikã'ya. Diakɨ̃hɨ́ta sacerdote tiropɨ mɨ'ɨ yeé kami yatî'kere ĩ'yógɨ wa'âya. Kɨ̃ɨ̂ mɨ'ɨ̂re “Mɨ'ɨ̂ kamî boasére pe'tiá wa'a'”, niîgɨsami. Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro Moisé kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨre o'ô duti'kere o'ôya. Mɨ'ɨ̂ tohô weé yɨ'rɨ́ka be'ro masá me'ra niisétigɨsa' taha, niîkɨ niîwĩ. Jesu surára wiôgɨre da'rá ko'tegɨre yɨ'rɨó'ke niî'

⁵ Be'ró Jesu Cafarnaupɨ ehâkɨ niîwĩ. Toopɨ́ ni'kɨ́ wiôgɨ romano masɨ Jesu tiró a'tîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re wee tamúse sẽríkɨ niîwĩ.

⁶ —Wiôgɨ, yɨ'ɨ̂re da'rá ko'tegɨ pũûro do'âtigɨ, yaá wi'ipɨ kũyamí. Kɨ̃ɨ̂ sihâ masitiami. Ɨpɨ́tɨ waro pũrî no'oami, niî werêkɨ niîwĩ.

⁷ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu niîkɨ niîwĩ: —Aɨ. Kɨ̃ɨ̂re yɨ'rɨógɨ wa'âgɨti, niîkɨ niîwĩ.

⁸ Surára wiôgɨ kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Wiôgɨ, yaá wi'ipɨ mɨ'ɨ̂re sãháakã wee masítisa'. Yɨ'ɨ̂ mehô niigɨ́ niî'. Mɨ'ɨ̂ wa'âtimigɨ, mɨ'ɨ̂ dutî o'ose me'ra yɨ'ɨ̂re da'rá ko'tegɨ yɨ'rɨgɨ́sami.

⁹ Yɨ'ɨ̂ ãpêrã surára wiôrã dokapɨ niî'. Naâ dutisére weé'. Yɨ'ɨ́ kẽ'ra ãpêrã surárare dutî turia'. Yɨ'ɨ̂ dokakɨ̃hɨre “Wa'âya” niikã́, kɨ̃ɨ̂ wa'âsami. Ãpiré “A'tiá” niikã́, a'tîsami. Yɨ'ɨ̂re da'rá ko'tegɨre “A'tîro weeyá” niikã́, yɨ'ɨ̂ dutî'kere weesamí. Tohô weégɨ mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re da'rá ko'tegɨre yɨ'rɨ dutíkã, yɨ'rɨgɨ́sami, niîkɨ niîwĩ.

¹⁰ Jesu surára tohô niisére tɨ'ógɨ, tɨ'o mariá wa'âkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re toó siru tuúrã pe'ere niîkɨ niîwĩ: —Ã'rí romano masɨ yɨ'ɨ̂re ãyuró ẽho peómi. Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werê'. Ã'rí weeró noho ẽho peógɨ neê ni'kɨ́ Israel kurakɨ̃hɨre boka ehátikãti.

¹¹ Mɨsâre werêgɨti. Pãharã́ Judeu masa niîtirã ã'rí weeró noho yɨ'ɨ̂re ẽho peórãsama. Naâ niî pe'tirokãharã Judeu masa niîtimirã, Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niirópɨre niîrãsama. Naá kẽ'ra ɨ'mɨ̂sepɨre marî Judeu masa yẽkɨ sɨmɨá Abraão, Isaque, Jacó me'ra duhî ba'ârãsama.

¹² Ãpêrã Judeu masa niîmirã, ẽho peótise bu'iri ɨ'mɨ̂sepɨre wa'â boo'kãrã wa'âsome. Na'î tĩ'aro apêropɨ Õ'âkɨ̃hɨ naâre kõ'â bahuriógɨsami. Toopɨ́ naâ pũrî no'orã, upîkari kũ'rî wagɨa, utîrãsama, niîkɨ niîwĩ Jesu.

¹³ Tohô niîka be'ro surára wiôgɨre niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ yaá wi'ipɨ toháagɨsa'. Mɨ'ɨ̂ ẽho peó'karo nohota wa'ârosa', niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re tohô niirí kurata da'rá ko'tegɨ kɨ̃ɨ̂ do'âtisere yɨ'rɨ́kɨ niîwĩ. Pedro maa yẽkóre Jesu yɨ'rɨó'ke niî'

¹⁴ Be'ró Jesu Pedro yaá wi'ipɨ wa'âkɨ niîwĩ. Tií wi'ipɨ sãhatágɨ, Pedro maa yẽkó uhá'ke ɨpɨ́tɨ do'âtigo kũyagóre boka ehákɨ niîwĩ.

¹⁵ Tohô weégɨ koô amûkãrire yẽ'êkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weerí kurata maatá uhá'ke surûa wa'âkaro niîwɨ. Be'ró koô wã'kâ nɨ'ka, naâre ba'asé etíko niîwõ. Jesu pãharã́ do'âtirãre yɨ'rɨó'ke niî'

¹⁶ Na'î ke'ari kura masá pãharã́ wãtî sãháa no'o'kãrãre Jesu pɨ'topɨ miáakãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ uúkũse me'ra wãtiâ naâpɨre sãháa'kãrãre kõ'â wĩrokɨ niîwĩ. Tohô niikã́ niî pe'tirã do'âtirãre yɨ'rɨókɨ niîwĩ.

¹⁷ Jesu kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, dɨporókɨ̃hɨpɨ Isaía Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ ohâ'karo nohota wa'âkaro niîwɨ. A'tîro niî ohâkɨ niîwĩ: “Marî tutuâtisere, marî do'âtisere kɨ̃ɨ̂ mii wapásami”, niî ohâkɨ niîwĩ. Jesu me'ra wa'â sĩ'rimi'kãrã yee kití niî'

¹⁸ Jesu pãharã́ kɨ̃ɨ̂ sumútohopɨ nerê nɨ'kakã ĩ'yâgɨ, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Te'á ditâra siâkihipɨ, niîkɨ niîwĩ.

¹⁹ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, ni'kɨ́ Moisé dutî'kere bu'egɨ́ Jesu tiró wa'â, uúkũkɨ niîwĩ: —Masaré bu'egɨ́, mɨ'ɨ̂ no'ó wa'aró mɨ'ɨ̂re siru tuú sihagɨti, niîkɨ niîwĩ.

²⁰ Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Wa'îkɨ̃rã kãrirí tuti kɨosamá. Mirikɨ̃hɨá kẽ'ra naâ põ'ratíri su'tiro kɨosamá. Yɨ'ɨ̂ pũrikã Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ neê kã'ró kãri pesáro moó', niîkɨ niîwĩ.

²¹ Ãpí Jesuré ẽho peógɨ kɨ̃ɨ̂re a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Wiôgɨ, yɨ'ɨ́ kẽ'ra mɨ'ɨ̂re siru tuúgɨti. Yɨ'ɨ̂ pakɨ tiropɨ wa'âgɨti yuhûpɨ. Toopɨ́ niî, be'ró yɨ'ɨ̂ pakɨ wẽrîka be'ro yaá tohagɨpɨ mɨ'ɨ̂ me'ra wa'âgɨti, niîkɨ niîwĩ.

²² Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ me'ra wa'â sĩ'rigɨ, ni'kâroakã yɨ'ɨ̂re siru tuúya. Yɨ'ɨ̂re ẽho peótirã wẽrî'kãrã weeró noho niîma. Naáta taha ãpêrã wẽrî'kãrãre a'mêri yaáto, niîkɨ niîwĩ. Jesu wĩ'roré, tohô niikã́ pã'kôrire di'ta mariákã weé'ke niî'

²³ Be'ró Jesu yukɨ̂sɨpɨ mɨhâ sãhakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ kɨ̃ɨ̂re ba'pâti wã'kakãrã niîwã.

²⁴ Naâ ditârapɨ niirí kura ɨpɨ́tɨ wĩ'ró a'tîkaro niîwɨ. Tohô weéro naâ yukɨ̂sɨre pakasé pã'kôri paâ kehe sãa mɨhakaro niîwɨ. Tohô wa'arí kurare Jesu kãriá wa'âkɨ niîwĩ.

²⁵ Tohô weérã kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ kɨ̃ɨ̂ siropɨ́ sãyagɨ́re wã'kórã bɨrɨ̂akãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re “Wiôgɨ, ɨ̃sâre yɨ'rɨóya. Marî mirî diharã weé'”, niîkãrã niîwã.

²⁶ Kɨ̃ɨ̂ wã'ká, naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —De'ró weérã toô kã'ro uîti? Mɨsâ yɨ'ɨ̂re kã'roákã waro ẽho peóse kɨó', niîkɨ niîwĩ. Tohô niî toha, wã'kâ nɨ'ka, wĩ'roré, pã'kôrire di'ta mariákã weékɨ niîwĩ. Niî pe'tise di'ta marí diha pe'tia wa'âkaro niîwɨ.

²⁷ Tohô wa'akã́ ĩ'yârã, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ ĩ'yâ mariarã, a'tîro niîkãrã niîwã: —Yamɨ nohó masɨ́ niîmiti kɨ̃ɨ ã'rí? Wĩ'ró, pã'kôripɨta kɨ̃ɨ̂re yɨ'ti dohákã', niîkãrã niîwã. Jesu wãtiâ sãháa no'o'kãrãre kõ'â wĩro'ke niî'

²⁸ Jesu wĩ'roré yɨsɨóka be'ro apé pã'repɨ pẽ'ahákãrã niîwã. Toó Gadara wamêtiropɨ niîkaro niîwɨ. Toopɨ́ pɨárã ɨmɨá wãtiâ sãháa no'o'kãrã masâ peeri wa'teropɨ niî'kãrã Jesu tiró a'tîkãrã niîwã. Naâ uarã́ niî yuukã, neê ni'kɨ́ tií ma'apɨre yɨ'rɨátikãrã niîwã.

²⁹ Naâ Jesuré ĩ'yârã, karíkũkãrã niîwã: —Jesu, Õ'âkɨ̃hɨ makɨ, de'ró weégɨ ɨ̃sâre kari boógɨ a'tîti? Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ bu'îri da'reátoho dɨporo ɨ̃sâre bu'îri da'rê yuugɨ a'tiáti? niîkãrã niîwã.

³⁰ Naâ yɨ'rɨro pãharã́ yeseá toó aú ba'a nu'kukãrã niîwã.

³¹ Wãtiâ naâre ĩ'yârã, Jesuré niîkãrã niîwã: —Mɨ'ɨ̂ ɨ̃sâre kõ'â wĩrogɨ, sõhá yeseapɨ́re sãháa duti kureya, niîkãrã niîwã.

³² Jesu “Tohôta wa'aáto”, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ta, naâ masapɨ́re niîmi'kãrã yeseapɨ́re sãháakãrã niîwã. Yeseá naâ wãtiâ sãháaka be'ro opâ tɨ'rɨpɨ niî'kãrã oma maáti, ditârapɨ dokê yõha wa'âkãrã niîwã. Toopɨ́ mirî boa pe'tia wa'âkãrã niîwã.

³³ Yeseá ko'terã́ tohô wa'akã́ ĩ'yârã, ɨpɨ́tɨ ɨkɨárã, makâpɨ oma toháakãrã niîwã. Toopɨ́ ehârã, niî pe'tise wãtiâ sãháa no'o'kãrãre wa'â'kere werêkãrã niîwã.

³⁴ Teeré tɨ'órã, makâkãharã niî pe'tirã Jesu tirópɨ wa'âkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yârã, a'tîro niîkãrã niîwã: —A'toré wihá wã'kaya. Apé sia'pɨ wa'âya, niîkãrã niîwã.

9

¹ Jesu wãtiâre kõ'â wĩroka be'ro yukɨ̂sɨpɨ mɨhâ sãha, kɨ̃ɨ yaá makapɨ mahâmi pẽ'akɨ niîwĩ taha.

² Toopɨ́ ãpêrã ni'kɨ́ sihâ masitigɨre Jesu tirópɨ kɨ̃ɨ̂ pesaró me'ra wɨâ wã'kakãrã niîwã. Naâ “Jesu ɨ̃sâ me'rakɨ̃hɨre yɨ'rɨógɨsami”, niîkãrã niîwã. Naâ ẽho peókã ĩ'yâgɨ, Jesu sihâ masitigɨre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Wãkû tutuaya. Mɨ'ɨ̂ yã'âro weé'kere akobohó no'o toha', niîkɨ niîwĩ.

³ Kɨ̃ɨ̂ tohô niirí kurare Moisé dutî'kere bu'erã́ toopɨ́ niîkãrã niîwã. Naâ a'tîro wãkûkãrã niîwã: “Ã'rí kɨ̃ɨ̂ tohô uúkũse me'ra Õ'âkɨ̃hɨre yã'âro uúkũgɨ weemí. Kɨ̃ɨ̂ ‘Õ'âkɨ̃hɨ weeró noho tutuagɨ́ niî'’, niî wãkûsari? Ã'rí marî weeró noho ɨpɨtígɨ masá yã'âro weé'kere akobohó masitisami”, niî wãkûkãrã niîwã.

⁴ Jesu naâ tohô wãkusére masîgɨ, naâre niîkɨ niîwĩ: —De'ró weérã mɨsâ yɨ'ɨ̂re yã'âro wãkûti?

⁵ De'ró niisé pe'e diâsati butia'ti? “Mɨ'ɨ̂ yã'âro weé'kere akobohó no'o toha'” ou “Wã'kâ nɨ'ka, sihâ wã'kaya” niisé pe'e diâsa weeti? “Mɨ'ɨ̂ yã'âro weé'kere akobohó no'o toha'” niikã́ ĩ'yâtimirã, ẽho peóya marí'. “Wã'kâ nɨ'ka, sihâ wã'kaya” niikã́ pe'e maa, kɨ̃ɨ̂ sihasére ĩ'yâ toharãpɨ “Diakɨ̃hɨ́ta niî'”, niî ẽho peó'.

⁶ Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ yɨ'ɨ̂ tutuasére ĩ'yógɨ, ã'rí sihâ masitigɨre yɨ'rɨógɨti. Teé me'ra mɨsâ yɨ'ɨ̂ masá yã'âro weé'kere akobohó masisere masîrãsa', niîkɨ niîwĩ. Be'ró sihâ masitigɨre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Wã'kâ nɨ'kaya. Mɨ'ɨ̂ kũyá'karore tuu tõré, mii wɨá toháagɨsa' mɨ'ɨ yaá wi'ipɨ, niîkɨ niîwĩ.

⁷ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, sihâ masitigɨ wã'kâ nɨ'ka, kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ toháa wa'âkɨ niîwĩ.

⁸ Masá kɨ̃ɨ̂ tohô wa'asére ĩ'yârã, ɨpɨ́tɨ ɨkɨákãrã niîwã. Tohô weérã Õ'âkɨ̃hɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́re a'tîro niîkãrã niîwã: —Mɨ'ɨ̂ tutuasé masɨpɨ́re o'ô'ke ãyú yɨ'rɨa', niîkãrã niîwã. Jesu Mateu a'ti pũrí ohâ'kɨre pihî'ke niî'

⁹ Jesu sihâ masitigɨre yɨ'rɨóka be'ro wa'âgɨ, yɨ'ɨ̂re ĩ'yâ bokawĩ. Yɨ'ɨ̂ romano masa wiôgɨre niyéru wapa seé basari wi'ipɨ da'rágɨ duhîwɨ. Yɨ'ɨ̂re ĩ'yâgɨ, “Yɨ'ɨ̂ me'ra a'tiá”, niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ta, kɨ̃ɨ̂ me'ra wa'âwɨ.

¹⁰ Be'ró yaá wi'ipɨ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ me'ra ba'âgɨ wa'âwĩ. Naâ ba'arí kura ãpêrã kẽ'ra pãharã́ niyéru wapa seérã, tohô niikã́ Judeu masa “Yã'âro weerã́ niîma” niî no'orã kẽ'ra ba'ârã ehâwã.

¹¹ Fariseu masa tohô weekã́ ĩ'yârã, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re sẽrí yã'awã: —De'ró weégɨ mɨsâre bu'egɨ́ niyéru wapa seérã, ãpêrã yã'âro weerã́ me'ra ba'âti? niîwã.

¹² Naâ tohô niisére tɨ'ógɨ, Jesu a'tîro niîwĩ: —Do'âtise moorã́ akô yee dutirã dutúrure a'mâtisama. Do'âtirã pũrikã a'mâsama.

¹³ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ naâ ohâ'kere bu'êrã wa'âya. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ uúkũ'kere a'tîro ohâkãrã niîwã: “Yɨ'ɨ̂ ãpêrãre pahá yã'a duti'. Wa'îkɨ̃rã ɨ̃hâ moro peosere ɨá wee', niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ”, niî ohâ no'owɨ. Yɨ'ɨ̂ “Ãyurã́ niî'” niirã́re a'mâgɨ a'tîtiwɨ. Ãpêrã “Ɨ̃sâ yã'arã́ niî'” niirã́ pe'ere a'mâgɨ a'tîwɨ. Naâ yã'âro weé'kere bɨhâ weti dɨka yuú dutigɨ a'tîwɨ, niîwĩ Jesu. Jesuré “Mɨ'ɨ̂ bu'erã́ de'ró weérã be'tí weeti?” niî'ke niî'

¹⁴ Be'ró João masaré wamê yeegɨ bu'esére siru tuúrã Jesu tirópɨ sẽrí yã'arã etâwã: —De'ró weérã ɨ̃sâ weeró noho, tohô niikã́ fariseu masa weeró noho mɨ'ɨ̂ bu'erã́ pe'e Õ'âkɨ̃hɨre sẽrírã, be'tí weeti? niîwã.

¹⁵ Naâ tohô niikã́, Jesu yɨ'tiwĩ́: —De'ró weeákɨhɨ amûkã dɨ'tegɨ́ naâ me'ra niîgɨ, kɨ̃ɨ̂ pihîo'kãrãre bɨhâ weti, be'ti dutí boosari? Be'ró kɨ̃ɨ̂re ãpêrã apêropɨ miáaka be'ro pũrikãre bɨhâ weti, be'tirã́sama. Jesu, yɨ'ɨ̂ naâ me'ra niî' yuhûpɨ; yɨ'ɨ̂ naâ me'ra niîtikã pũrikãre, be'tirã́sama niîgɨ, tohô niîwĩ Jesu.

¹⁶ Apêye naâre niî nemowĩ: —Meharó su'tîro ma'ma kaséro koeyá marirí kasero me'ra serê õ'ota basió wee'. Tohô weekã́ maa, ma'ma kaséro koekã́ wehê dɨo, meharó su'tîrore maatá wehê tɨ̃'resa'. Nemoró pahirí pee tɨ̃'rɨ̂ nemosa'.

¹⁷ Tohôta wa'ása' ma'má vinho meha ahúro wa'îkɨ̃rã kasero me'ra weéka ahuropɨ pose yeékã. Pa'mɨ́ yɨ'rɨ, tii ahúro tɨ̃'rɨ̂, vinho piôste pe'tia wa'ása'. Tohô wa'akã́, vinho bahu dutiá wa'ása'. Tii ahúro kẽ'ra kõ'â wa'ása'. Tohô weéro ma'má vinhore ma'ma ahúropɨ pose yeé no'o'. A'tîro weekã́ vinho, tohô niikã́ tii ahúro keoró tohá me'rikã'sa', niîwĩ Jesu. Dɨporópɨ weeséti'ke me'ra Jesu kɨ̃ɨ̂ ni'kâroakã ma'má bu'esé moretá basió wee' niîgɨ, tohô niîwĩ. Jairo makoré, tohô niikã́ diî meha kɨogóre Jesu yɨ'rɨó'ke niî'

¹⁸ Jesu João wamê yeegɨ bu'erã́re uúkũri kurare ni'kɨ́ Judeu masa nererí wi'i wiôgɨ etâwĩ. Jesu tiró ehâ ke'a, niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ mako ni'kâroakã wẽrîa wa'âmo. Tohô wa'âmikã, yaá wi'ipɨ wa'â, koôre yãa peókã, masagósamo taha, niîwĩ.

¹⁹ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu kɨ̃ɨ̂ me'ra wa'âwĩ. Ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ kẽ'ra ba'pâti wã'kawɨ.

²⁰ Ma'âpɨ ɨ̃sâ wa'arí kura ni'kó numiô doze kɨ'mari diî mehare do'âtigo a'tîko niîwõ. Koô Jesu sẽ'êmapɨ a'tî, kɨ̃ɨ yaró su'tîro yapapɨ yẽ'ê yã'ako niîwõ.

²¹ A'tîro wãkûko niîwõ: “Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ yaró su'tîrore da'rá yã'ase me'ra yɨ'rɨgósa'”, niîko niîwõ.

²² Koô yẽ'ê yã'akã tɨ'ó yã'agɨ, Jesu koôre mahâmi ĩ'ya, niîwĩ: —Wãkû tutuaya. Mɨ'ɨ̂ ẽho peó tĩhago, yɨ'rɨó no'o'kopɨ tohá', niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ta, diî wihamí'ke bɨ'â nɨ'ka pe'tiá wa'âkaro niîwɨ.

²³ Be'ró Jesu wiôgɨ yaá wi'ipɨ ehâgɨ, naâ wee wɨáro noho wẽrî'kore yaarí kura basâ peorãre boka eháwĩ. Tohô niikã́ masá kẽ'ra ɨpɨ́tɨ utikã́ ĩ'yâwĩ.

²⁴ Kɨ̃ɨ̂ tií wi'i po'peapɨ niirã́re “Wiháaya. Koô wẽrîtimo. Kãrígo weemó”, niîwĩ. Teeré tɨ'órã, masá kɨ̃ɨ̂re buhíkã'wã.

²⁵ Jesu naâre wiháa dutiwĩ. Be'ró wẽrî'ko pesarí tũkupɨ sãháa, koo yaá amûkãpɨ yẽ'êkɨ niîwĩ. Tohô weekã́, koô wã'kâ nɨ'kako niîwõ.

²⁶ Be'ró niî pe'tiro tií di'tapɨre Jesu koôre masó'ke kiti se'sâa wa'âkaro niîwɨ. Jesu pɨárã kapêri ĩ'yâtirãre yɨ'rɨó'ke niî'

²⁷ Jesu wiôgɨ yaá wi'ipɨ niî'kɨ wiháari kura pɨárã kapêri ĩ'yâtirã kɨ̃ɨ̂re karíkũ siru tuuwã. —Davi paramí niî turiagɨ, ɨ̃sâre pahá yã'a kureya, niî karíkũwã.

²⁸ Be'ró wi'ipɨ́ sãháakã, kapêri ĩ'yâtirã kɨ̃ɨ̂ tiropɨ ehâwã. Naâre sẽrí yã'awĩ: —Yɨ'ɨ̂ mɨsâre ĩ'yakã́ wee masísere ẽho peóti? niîwĩ. —Ẽho peó', niî yɨ'tiwã́.

²⁹ Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu naâ kapêripɨ yãa peówĩ. —Mɨsâ ẽho peó'karo noho keoró wa'aáto, niîwĩ.

³⁰ Tohô niikã́ta, naâ ĩ'yâwã. Be'ró “Yɨ'ɨ̂ mɨsâre tohô weesére ãpêrãre werêtikã'ya”, niîwĩ.

³¹ Kɨ̃ɨ̂ tohô niîmikã, naâ wiháaka be'roakãta niî pe'tiro tií di'tapɨ kɨ̃ɨ̂ naâre yɨ'rɨó'kere werêste pe'okã'kãrã niîwã Uúkũ masitigɨre Jesu uúkũkã weé'ke niî'

³² Kapêri ĩ'yâti'kãrã wiháari kura a'tîro wa'âwɨ. Ãpêrã Jesu tirópɨ ni'kɨ́ uúkũ masitigɨ wãtî sãháa no'o'kɨre mii eháwã.

³³ Jesu kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâgɨ, wãtî kɨ̃ɨ̂pɨre niigɨ́re kõ'â wĩrowĩ. Tohô weekã́, kɨ̃ɨ̂ uúkũ masiti'kɨ uúkũ nɨ'kawĩ. Tookãhárã teeré ɨpɨ́tɨ ĩ'yâ maria tĩharã, a'tîro niîwã: —Marî a'tó Israel kurakãharã tiropɨre tohô wa'akã́, neê ni'kâti ĩ'yâtirã niîkãti, niîwã.

³⁴ Fariseu masa pe'e a'tîro niîwã: —Wãtiâ wiôgɨ tutuaró me'ra ã'rí wãtiâre kõ'â wĩrosami, niîwã. Jesu masaré pahá yã'a'ke niî'

³⁵ Jesu niî pe'tise makaripɨ Judeu masa neresé wi'seri nɨkɨ bu'ê kusiagɨ wa'âwĩ. Ãyusé kiti Õ'âkɨ̃hɨ masaré yɨ'rɨóse kitire werêwĩ. Tohô niikã́ Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niîmi niisé kitire werêgɨ wa'âwĩ. Do'âtirãre no'ó naâ pũrî no'osere yɨ'rɨówĩ.

³⁶ Masaré ĩ'yâgɨ, pũûro pahá yã'awĩ. Naâ bɨhâ wetirã, wãkû tutuatirã ovelhare ko'tegɨ́ moorã́ weeró noho niîwã.

³⁷ Tohô weégɨ Jesu ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re niîwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ta niî'. Marî otesé pehé pĩ'rí dɨkâti'. Teeré miirã́ pe'e mari boó kurema.

³⁸ Tohô weérã teé otesé wiôgɨre ãpêrã miî tamuahãre sẽri nemóya, niîwĩ Jesu. A'té weeró noho Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire masî sĩ'rirã, pãharã́ waro niîma. Mehô tee kitíre wererã́ pe'e pehêterãkã niîma. Tohô weérã ãpêrã kɨ̃ɨ̂ o'ôo' nemokã, Õ'âkɨ̃hɨre sẽriyá, niîwĩ Jesu.

10

¹ Jesu masaré bu'êka be'ro ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ dozere besewĩ́. Ɨ̃sâre masapɨ́ niirã́ wãtiâre kõ'â wĩro masisere o'ôwĩ. Tohô niikã́ niî pe'tise do'âtise yɨ'rɨó masisere o'ôwĩ.

² Ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ besé'kãrã doze a'tîro wamêtiwɨ. Neê waro Simão niîwĩ. Apé tero kɨ̃ɨ̂reta taha Pedro pisûwã. Be'ró kɨ̃ɨ̂ akabihí André niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ be'ro Tiago, tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂ akabihí João, naâ pɨárãpɨta Zebedeu põ'ra niîwã.

³ Ãpí Filipe, ãpí Bartolomeu, ãpí Tomé niîwã. Yɨ'ɨ̂ Mateu romano masa wiôgɨre niyéru wapa seé basagɨ niî'kɨ kẽ'ra naâ me'ra niîwɨ. Ãpí Tiago Alfeu makɨ niîwĩ. Tohô niikã́ Tadeu niîwĩ.

⁴ Ãpí Simão zelote kurakɨ̃hɨ niîwĩ. Ãpí Juda Iscariote, be'ropɨ́ Jesuré ĩ'yâ tu'tirãpɨre o'oákɨhɨ kẽ'ra niîwĩ. Jesu kɨ̃ɨ̂ besé'kãrãre bu'ê duti o'o'ke niî'

⁵ Kɨ̃ɨ̂ beséka be'ro ɨ̃sâ dozere a'tîro niîwĩ: —Judeu masa niîtirã tiropɨ wa'âtikã'ya. Tohô niikã́ Samaria di'tapɨ niisé makaripɨre wa'âtikã'ya.

⁶ Israel kurakãharã tiro pe'e wa'âya. Naâ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ dutisére siru tuútirã, ovelha naâ wiôgɨre du'ti wiháa wisí'kãrã weeró noho niîsama.

⁷ Naâre werêrã wa'âya. “Kã'roákã dɨ'sá' Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ wiôgɨ sãhaátehe”, niîya.

⁸ Do'âtirãre yɨ'rɨóya. Wẽrî'kãrãre masoyá. Kamî boarã́re yɨ'rɨóya. Wãtiâ sãháa no'o'kãrãre kõ'â wĩroya. Yɨ'ɨ̂ mɨsâre wee masísere wapa maríro o'ô'. Tohô weérã naâre yɨ'rɨórã, wapa seétikã'ya.

⁹ Mɨsâ wa'ârã, neê niyéru miáatikã'ya.

¹⁰ Neê ahûro noho miáatikã'ya. Su'tí, tohô niikã́ sapátu mɨsâ sãyasé me'ra di'akɨ̃ wa'âya. Tuakɨhɨ́ miáatikã'ya. Da'rarã́ naâ da'rasé wapa me'ra wapá ta'a ba'â masima. Tohô weérã mɨsâ bu'êrã wa'akã́, mɨsâre ba'asé wee tamúrãsama.

¹¹ Makâpɨ ehârã, “Ã'ritá ãyú tɨ'sami” mɨsâ niigɨ́ tiro tohâ ke'aya. Mɨsâ toó niiró põo tẽóro kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ niîya.

¹² Kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ sãháarã, tií wi'ikãharãre e'katíse me'ra ĩ'yâya.

¹³ Mɨsâre yẽ'ekã́, “Mɨsâre ãyuró wa'aáto”, niîya. Mɨsâre yẽ'êtikã, niîtikã'ya.

¹⁴ Mɨsâre yẽ'êti, mɨsâ bu'esére tɨ'ó sĩ'ritikã, tií wi'ipɨre wiháarã, ou tii makápɨre wiháarã, tii makákãhase di'ta mɨsâre wã'á'kere paâste kõ'aya. Tohô weérã mɨsâ a'ti makákãharã bu'îritima, niî ĩ'yorã́sa'.

¹⁵ Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werê'. Õ'âkɨ̃hɨ masaré beseátihi nɨmɨ naâre ɨpɨ́tɨ waro bu'îri da'rêgɨsami. Too dɨpóropɨ Sodoma, Gomorra wamêtise makarikãharãre bu'îri da'rê'karo nemoró naâre bu'îri da'rêgɨsami, niîwĩ Jesu. Jesuré ẽho peórãre yã'âro weeátehekãhase niî'

¹⁶ Kɨ̃ɨ̂ opâturi niî nemowĩ: —Masîya. Yɨ'ɨ̂ mɨsâre wioró wa'teropɨ o'ôo'gɨ weé'. Ovelhare yaîwa wa'teropɨ o'ôo'gɨ weeró noho o'ôo'. Tohô weérã mɨsâre yã'âro weerí niîrã, pɨá kapêatiya. Mɨsâre yã'âro weemíkã, ãyuró weeyá naâre.

¹⁷ Ãyuró ĩ'yâya. Mɨsâre yẽ'ê, Judeu masa wiôrã tiropɨ miáarãsama. Naâ neresé wi'seripɨ mɨsâre tãrarã́sama.

¹⁸ Tohô niikã́ yɨ'ɨ̂re ẽho peóse bu'iri tookãháse di'ta wiôrã tiropɨ miáarãsama. Naâre yee kitíre werêya. Tohô niikã́ ãpêrã Judeu masa niîtirãre werêrãsa'.

¹⁹ Mɨsâre miáakã, mɨsâ uúkũatehere “De'ró wa'ârosari? De'ró niîrãsari?” niî wãkû ke'titikã'ya. Mɨsâ uúkũri kura Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâ uúkũatehere o'ôgɨsami.

²⁰ Tohô weérã mɨsâ basi meheta uúkũrãsa'. Espírito Santo marî pakɨ o'ôo'kɨ mɨsâre uúkũ dutisere uúkũrãsa'.

²¹ Masá yɨ'ɨ̂re ẽho peókã ĩ'yârã, naâ akawerérã warore wiá, wẽhe dutírãsama. Naâ põ'ra kẽ'rare tohôta weerã́sama. Põ'rá kẽ'ra naâ pakɨ sɨmɨáre meharóta weerã́sama.

²² Yeé bu'iri niî pe'tirã mɨsâre ĩ'yâ tu'tirãsama. No'ó yɨ'ɨ̂re ẽho peó yapatígɨ noho yɨ'rɨgɨ́sami. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂ pakɨ tiropɨ katî nu'kukɨ̃'sami.

²³ Ni'kâ makapɨ mɨsâre yã'âro weekã́, ape makápɨ du'tiyá. Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre werê'. Niî pe'tiro Israel kurakãharã niisé makaripɨ mɨsâ werê kusia bi'aatoho dɨporo yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ opâturi a'tîgɨsa' taha, niîwĩ Jesu.

²⁴ Neê ni'kɨ́ bu'egɨ́, kɨ̃ɨ̂re bu'egɨ́ yɨ'rɨóro niî masitisami. Meharóta da'rá ko'tegɨ kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ yɨ'rɨóro niî masitisami.

²⁵ Bu'egɨ́, kɨ̃ɨ̂re bu'egɨ́ weeró noho niikã́, ãyú niî'. Meharóta da'rá ko'tegɨ kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ weeró noho niikã́, niiró ɨá'. Bu'egɨ́, wiôgɨ, naâ yã'âro wa'akã́, bu'ê no'ogɨ, da'rá ko'tegɨ ni'kâro noho yã'âro yɨ'rɨsamá. Tohô weéro yɨ'ɨ̂ mɨsâre bu'egɨ́re “Beelzebú, wãtiâ wiôgɨ niîmi” niikã́, tootá nemoró mɨsâ yɨ'ɨ̂ bu'erã́re tohô niîrãsama, niîwĩ Jesu. Jesu “Noa nohóre uiró ɨatí?” niî'ke niî'

²⁶ Jesu a'tîro werê nemowĩ: —Mɨsâ yɨ'ɨ̂ me'ra niî'. Tohô weérã mɨsâre ɨatírãre uîtikã'ya. Neê bahutíropɨ weesé ĩ'yâ no'orosa'. Neê ĩ'yâtiropɨ weé'ke kẽ'ra masî no'orosa'.

²⁷ Yɨ'ɨ̂ mɨsâre tɨ'otíropɨ niî'kere ãpêrã tɨ'óropɨ werêste pe'okã'ya. Masî no'oya marí'kere masaré masikã́ weeyá.

²⁸ Mɨsâ ɨpɨré wẽhé kõ'arãre uîtikã'ya. Naâ ɨpɨ́ di'akɨ̃re wẽhé kõ'a masisama. Õ'âkɨ̃hɨ pe'e ɨpɨ́, ehêri põ'rare pekâ me'epɨ kõ'â butia' masisami. Kɨ̃ɨ̂ tohô weegɨ́ pũrikãre uîya, niîwĩ.

²⁹ Jesu kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ marîre ma'isére a'tîro niî werê nemowĩ: —Pɨárã mirikɨ̃hɨá õ'ô maharãakã kã'roákã wapatísama. Naâ toô kã'ro wapatímikã, Õ'âkɨ̃hɨ naâre ãyuró ko'têsami. Neê ni'kɨ́ mirikɨ̃hɨákã yukɨ̂gɨpɨ pesagɨ́ marî pakɨ “Toô kã'ro wẽrîgɨsami” niîtikã, wẽrîtisami.

³⁰ Apêye maa taha Õ'âkɨ̃hɨ marî poârire “Tiikése niî'”, niî masî pe'okã'sami.

³¹ Mɨsâ pãharã́ mirikɨ̃hɨá yɨ'rɨóro wapatísa'. Tohô weérã mɨsâre yã'âro weé sĩ'rirãre uîtikã'ya. Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre ãyuró ko'têgɨsami, niîwĩ Jesu. Masá tɨ'óropɨ Jesu Cristore ẽho peóse niî'

³² Jesu werê nemowĩ: —No'ó masá tɨ'óropɨ yɨ'ɨ̂re “Ẽho peó'” niî werekã́, yɨ'ɨ́ kẽ'ra naâre yɨ'ɨ̂ pakɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́re ãyuró uúkũgɨsa'.

³³ Ni'kɨ́ masaré uîgɨ, masá tɨ'óropɨ yɨ'ɨ̂re “Ẽho peó wee'” niigɨ́re yɨ'ɨ́ kẽ'ra kɨ̃ɨ̂re yɨ'ɨ̂ pakɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́re “Yagɨ mehéta niîmi”, niîgɨsa', niîwĩ Jesu. Jesu yeé bu'iri masá dɨka watíma niisé niî'

³⁴ Opâturi werê nemowĩ: —Mɨsâ yɨ'ɨ̂re “Ãyuró niisétiatehere miítigɨ weepĩ́”, niî wãkûtikã'ya. Yɨ'ɨ̂ teeré miítitiwɨ. Yɨ'ɨ̂ a'tîgɨ masaré dɨka watíse pe'ere miítiwɨ. Ãpêrã yɨ'ɨ̂re ẽho peótirã, yɨ'ɨ̂re ẽho peórã me'ra a'mé tu'tirãsama.

³⁵ Tohô weérã ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ me'ra a'mé tu'tigɨsami. Apêgo kẽ'ra koô pakó me'ra meharóta weegósamo. Tohô niikã́ makɨ nɨmó koô maa yẽkó me'ra a'mé tu'tirãsama.

³⁶ Tohô weérã ni'kâ wi'ikãharã, yeé bu'iri a'mé tu'tirãsama.

³⁷ Yɨ'ɨ̂re ma'iró nemoró mɨsâ pakɨ sɨmɨá pe'ere ma'í yɨ'rɨ nɨ'karã, yarã́ niî masitisa'. Tohô niikã́ pakɨ sɨmɨá kẽ'ra naâ põ'raré ma'í yɨ'rɨ nɨ'karã, yarã́ niî masitisama.

³⁸ Apé tero weégɨ ni'kɨ́ “Yɨ'ɨ̂ Jesuré ẽho peógɨ, wẽrî boosa'” niî uigɨ́, yɨ'ɨ̂re ẽho peó du'usami. Tohô weegɨ́ noho yagɨ́ niî masitisami.

³⁹ Yɨ'ɨ̂re ẽho peóse me'ra yã'âro yɨ'rɨ́ sĩ'ritigɨ, yɨ'ɨ̂re ẽho peó du'ugɨ noho pekâ me'epɨ bu'îri da'rê bahurió no'ogɨsami. Ãpí wẽhesére uîti, yɨ'ɨ̂re ẽho peó nu'kugɨ noho pe'e yɨ'ɨ̂ me'ra katî nu'kugɨsami, niîwĩ Jesu. Ãyuró weé'ke wapa wapá ta'ase niî'

⁴⁰ Jesu werê nemowĩ: —Mɨsâre e'katíse me'ra yẽ'erã́, yɨ'ɨ̂re yẽ'êrãta weemá. Yɨ'ɨ̂re yẽ'erã́ kẽ'ra, yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨre yẽ'êrãta weemá.

⁴¹ Ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ werê duti'kere werê turiagɨre kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ o'ôo'kɨ niî yuukã, yẽ'egɨ́re a'tîro wa'ârosa'. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re o'osé nohoreta kɨ̃ɨ̂re yẽ'egɨ́ kẽ'rare o'ôgɨsami. Ni'kɨ́ masɨ́ ãyugɨ́re yẽ'egɨ́, kɨ̃ɨ̂ ãyugɨ́ niî yuukã, kɨ̃ɨ̂re yẽ'egɨ́re a'tîro wa'ârosa'. Õ'âkɨ̃hɨ masɨ́ ãyugɨ́re o'ô'karo nohota kɨ̃ɨ̂re yẽ'egɨ́ kẽ'rare o'ôgɨsami.

⁴² Ni'kɨ́ ãpiré Jesu Cristore ẽho peógɨ niîmi niîgɨ, ako wɨógɨre akó tĩagɨ́ diakɨ̃hɨ́ta ãyusé bokagɨ́sami, niîwĩ Jesu.

11

¹ Jesu ɨ̃sâ dozere werêka be'ro wa'â wa'âwĩ. Galiléiapɨ niisé makarire bu'ê kusiagɨ wa'âwĩ.

² João masaré wamê yeegɨ bu'îri da'rerí wi'ipɨ niîkɨ niîwĩ. Toopɨ́ niîgɨ, Jesu masá wa'teropɨ weesére tɨ'ókɨ niîwĩ. Teeré tɨ'ógɨ, ãpêrã kɨ̃ɨ̂ bu'esére siru tuúrãre kɨ̃ɨ̂ tiropɨ wa'â dutikɨ niîwĩ.

³ A'tîro naâre sẽrí yã'a dutikɨ niîwĩ: —“Mɨ'ɨ́ta niîti ‘Masaré yɨ'rɨoákɨhɨ a'tîgɨsami’ niî no'o'kɨ, ou ãpipɨ́re yuû kuerãsari yuhûpɨ?” niî sẽrí yã'aya, niîkɨ niîwĩ.

⁴ Jesu tiró etârã, João sẽrí yã'a duti'kere sẽrí yã'awã. Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu naâre yɨ'tiwĩ́: —Yɨ'ɨ̂ weekã́ ĩ'yasére, mɨsâ tɨ'osére Joãore werêrã wa'âya.

⁵ “Kapêri ĩ'yâtimi'kãrã ni'kâroakãre ĩ'yâma. Sihâ masitimi'kãrã sihâma. Kamî boarã́ yatî pe'tia no'oma. O'mê peeri tɨ'otí'kãrã tɨ'omá. Ãpêrã wẽrî'kãrã masamá. Pahasé kɨorã ãyusé masaré yɨ'rɨóse kitire tɨ'omá.

⁶ Yɨ'ɨ̂re ẽho peó du'utigɨ noho e'katígɨsami”, niî werêrã wa'âya Joãore, niîwĩ Jesu.

⁷ Naâ wa'âka be'ro Jesu João yeekãhásere masaré werê nɨ'kawĩ: —Mɨsâ masá marirópɨ Joãore ĩ'yârã wa'âpã. Toopɨ́ wa'ârã, uigɨ́ nohore, wãkû tutuatigɨre ĩ'yârã wa'âtipã. Kɨ̃ɨ̂ tutuâtigɨ taâ buti wĩ'ró wẽe kɨáro weeró noho niîtimi.

⁸ Tohô niikã́ ãyusé su'tí sãyagɨ́re masá marirópɨ ĩ'yârã wa'âtipã. Su'tí ãyusé sãyarã́ noho wiôrã yeé wi'seripɨ niîsama.

⁹ Too pũríkãre mɨsâ ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨre ĩ'yârã wa'ârã weepã́. Niiróta João ãpêrã Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã nemoró niî yɨ'rɨ nɨ'kami.

¹⁰ Õ'âkɨ̃hɨ Joãore o'ôo' yuuatehere kɨ̃ɨ yeé kiti ohâka pũripɨ a'tîro ohâ no'okaro niîwɨ:

“Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ yeé kitire werê yuuakɨhɨre mɨ'ɨ̂ dɨporo o'ôo'gɨti. Kɨ̃ɨ̂ mɨ'ɨ̂ wa'aátihi ma'are apo yuúgɨsami”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ, niî ohâ no'okaro niîwɨ. Ma'â kẽ'râ yuu mɨ'tagɨ weeró noho mɨ'ɨ̂ wa'aátoho dɨporo masá wãkusére bɨhâ weti dɨka yuú dutigɨsami niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ.

¹¹ Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre werêgɨti. Too dɨpóropɨ, a'tîro niikã́ kẽ'rare neê ni'kɨ́ João yɨ'rɨóro niigɨ́ marimí. Tohô niîmikã, niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niirópɨ niirã́ João yɨ'rɨóro niîma. Mehô niigɨ́pɨta kɨ̃ɨ̂ yɨ'rɨóro niîmi.

¹² João bu'ê nɨ'kaka teropɨ, teê a'tóka teropɨ kẽ'rare Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niisére ɨatírã, kumûkã weemá.

¹³ Niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tarã naâ ohâ'ke me'ra, tohô niikã́ Moisé kɨ̃ɨ̂ dutisé kũû'ke me'ra Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niîmi niisére werê nu'kukãrã niîwã. João masaré wamê yeegɨpɨta werê tɨokɨ niîwĩ.

¹⁴ Mɨsâ yɨ'ɨ̂re ẽho peó sĩ'rikã maa, a'tîro niîgɨti. Dɨporókɨ̃hɨpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Masaré yɨ'rɨoákɨhɨ a'tiátoho dɨporo Elia Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ weeró noho niigɨ́ a'tîgɨsami”, niî ohâ no'okaro niîwɨ. João naâ tohô ohâ no'o'kɨta niîmi.

¹⁵ O'mê peeri kɨorã́ noho a'teré ãyuró tɨ'oyá.

¹⁶ Masá a'tóka terokãharã, yee kitíre tɨ'ó sĩ'ritirã ã'rá weeró noho niîma. Wi'marã́ makâ dekopɨ apê duhirã, naâ me'rakãharãre pihîrã karíkũrã weeró noho niîma. A'tîro karíkũsama:

¹⁷ “Ɨ̃sâ wẽôwɨ putimíkã, basârã wiháatiapɨ. Ɨ̃sâ bɨhâ weose basakã́ kẽ'rare, utîtiapɨ.” Naâ weeró noho a'tóka tero niirã́ no'ó ãyuró, yã'âro weekã́, meharóta tɨ'sâtima.

¹⁸ João masaré wamê yeegɨ be'tí, vinho sĩ'ritísami. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, mɨsâ “Wãtî kɨomí”, niísa'.

¹⁹ Be'ró yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ kẽ'rare ba'â, yɨ'ɨ̂ vinho sĩ'rikã́, meharóta yã'âro uúkũ'. “Ba'â wãrigɨ, sĩ'ri wãrígɨ niîmi. Niyéru wapa seérã, tohô niikã́ yã'arã́ me'rakɨ̃hɨ niîmi”, niî' yɨ'ɨ̂re. Mɨsâ ni'kɨpɨ́reta ẽho peó wee'. Tohô ẽho peótimirã, yɨ'ɨ̂ weé ĩ'yo'kere ĩ'yârã, “Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re masisé o'ôpĩ”, niî masi boosa', niîwĩ Jesu. Jesuré ẽho peótise makarikãharã yee kití niî'

²⁰ Be'ró Jesu kɨ̃ɨ̂ tutuaró me'ra weé ĩ'yo yɨ'rɨ nɨ'ka'ke makârikãharãre a'tîro tu'tîwĩ. Naâ yã'âro weé'kere bɨhâ weti dɨka yuútikã, tohô weewĩ́.

²¹ —Mɨsâ Corazĩ́, tohô niikã́ Betsaida wamêtise makarikãharãre yã'âro wa'ârosa'. Yɨ'ɨ̂ weé ĩ'yo'kere ĩ'yâmirã, dɨka yuú wee'. Yɨ'ɨ̂ ãpêrã Judeu masa niîtirã tiropɨ Tiro, Sidṍ wamêtise makaripɨ weé ĩ'yokã maa, dɨporópɨ naâ yã'âro weé'kere bɨhâ weti dɨka yuú toha boopã. Naâ bɨhâ wetisere ĩ'yórã, naâ wee wɨáro noho su'tí wãkisére sãyâ, nohâre naâ dɨpôapɨ õrêste peo boopã.

²² Mɨsâre werê'. Õ'âkɨ̃hɨ masaré beseátihi nɨmɨ niikã́, mɨsâ pe'ere Tiro, Sidṍkãharã nemoró bu'îri da'rê yɨ'rɨ nɨ'kagɨsami.

²³ Ni'kâroakã maa Cafarnaukãharãre werê'. “Ɨ'mɨ̂sepɨ mɨhâarãti”, niî wãkû ma'atikã'ya. Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre pekâ me'epɨ kõ'â butia'gɨsami. Sõ'ó niîka maka Sodoma yɨ'ɨ̂ mɨsâ tiropɨ weé'karo noho weé ĩ'yokã maa, tii maká ni'kâroakãpɨ kẽ'rare niî nu'ku boosa'.

²⁴ Mɨsâre niîgɨti. Õ'âkɨ̃hɨ masaré beseátihi nɨmɨ niikã́, Sodomakãharãre nemoró mɨsâ pe'ere Õ'âkɨ̃hɨ bu'îri da'rêgɨsami, niîwĩ Jesu. Jesu “Yɨ'ɨ̂ me'ra ãyuró ehêri põ'ratise kɨoyá” niisé niî'

²⁵ Naâre tohô niîka be'ro Jesu kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre a'tîro niîwĩ: —Pakɨ́, mɨ'ɨ̂ ɨ'mɨ̂se, a'ti nukúkã wiôgɨ niî'. “Masî yɨ'rɨ nɨ'karã niî'” niirã́re mɨ'ɨ yeékãhasere tɨ'o masíkã weé wee'. Ãpêrã wi'marã́ weeró noho maatá tɨ'ó ẽho peórã pe'ere teeré masikã́ weé'. Mɨ'ɨ̂ tohô weesére “Ãyú yɨ'rɨa'”, niî e'katí'.

²⁶ Pakɨ́, mɨ'ɨ̂ ɨá'karo nohota a'teré keoró weé', niîwĩ.

²⁷ Be'ró Jesu masaré niî nemowĩ: —Yɨ'ɨ̂ pakɨ niî pe'tise wee masísere yɨ'ɨ̂re o'ôwĩ. Kɨ̃ɨ̂ ni'kɨtá yɨ'ɨ̂ niisétisere masî pe'okã'sami. Yɨ'ɨ́ kẽ'ra yɨ'ɨ̂ ni'kɨtá kɨ̃ɨ̂ niisétisere masî pe'o'. No'ó yɨ'ɨ̂ masikã́ weé no'orã kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ niisétisere masîsama.

²⁸ Mɨsâ basi wee tutuáse me'ra Õ'âkɨ̃hɨre e'katíkã weé sĩ'ri'. Tohô weérã nɨkɨsére wɨarã́, da'rá kari butírã weeró noho niî'. Mɨsâ bu'îri tɨ'ó yã'arã, bɨhâ wetirãre a'tîro niîgɨti. Mɨsâ tohô tɨ'ó yã'asere yɨ'ɨ̂re werêya. Yɨ'ɨ̂ mɨsâre wee tamúgɨti. Mɨsâ tohô weekã́, yɨ'ɨ̂ mɨsâre ãyuró tɨ'ó yã'ase o'ôgɨti.

²⁹ Yɨ'ɨ̂ dutisére, yɨ'ɨ̂ ɨaró noho weeyá. Mɨsâ tohô weekã́, wee tamúgɨti. Yɨ'ɨ̂ da'ra dutípegɨ nií wee'. Yɨ'ɨ̂ mɨsâre pahá yã'agɨ, mehô niigɨ́ weeró noho weé'. Mɨsâ bɨhâ wetisere yɨ'ɨ̂re werekã́, mɨsâre e'katísere dɨka yuúgɨti.

³⁰ Yɨ'ɨ̂ wee tamú yuukã, yɨ'ɨ̂ dutisé mɨsâre nɨkɨ́ wee'. Masá apêye noho ka'rasásere o'mârã weeró noho tɨ'ó yã'arãsa', niî werêwĩ Jesu.

12

¹ Tiîtare saurú niikã́ ɨ̃sâ Judeu masa soo wɨári nɨmɨ Jesu trigo wesepɨ yɨ'rɨáwĩ. Ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ ɨhá boârã, trigo naâ otê'kere tɨ̃'rê, tee peérire ba'âwɨ.

² Fariseu masa ɨ̃sâ tohô weekã́ ĩ'yârã, Jesuré niîwã: —Ĩ'yâya. Mɨ'ɨ̂ bu'erã́ ni'kakã́ nohore wee dutítisere weemá. Marî soo wɨári nɨmɨre da'ra dutí wee', niîwã.

³ Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu niîwĩ: —Mɨsâ dɨporókɨ̃hɨ wiôgɨ Davi kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã me'ra ɨhá boârã weé'kere bu'êpã.

⁴ Naâ a'tîro weékãrã niîwã. Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ sãháa, pãú “Õ'âkɨ̃hɨ yee niî'” niî'ke naâre ba'â dutiti'kere ba'âkãrã niîwã. Sacerdotea di'akɨ̃re ba'â duti no'okaro niîmiwɨ.

⁵ Apêro Moisé dutî'karopɨ kẽ'rare bu'êpã. Marî soo wɨári nɨmɨ niikã́ sacerdotea Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ da'rasamá. Kɨ̃ɨ yeékãhasere da'rárã, sootísama. Naâ tohô sootírã, yã'âro weérã meheta weemá.

⁶ Mɨsâre werêgɨti. A'toré yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ wi'i yɨ'rɨóro niî yɨ'rɨ nɨ'kagɨ niî'.

⁷ Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ niî'kere tɨ'o masí wee'. A'tîro ohâ no'okaro niîwɨ: “Yɨ'ɨ̂ masaré a'mêri pahá yã'akã ɨá'. Wa'îkɨ̃rã ɨ̃hâ moro peo'karo nemoró teé pe'ere ɨa sãá yɨ'rɨ nɨ'ka'”, niî ohâ no'owɨ. Mɨsâ teeré tɨ'o masírã pũrikã, masá mehêkã weetírãre “Yã'âro weemá”, niîti boosa'.

⁸ Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ soo wɨári nɨmɨre dutisé nemoró dutî masi', niîwĩ Jesu. Jesu amûkã bɨ'â wia'kɨre yɨ'rɨó'ke niî'

⁹ Jesu trigo wesepɨ niîka be'ro Judeu masa nererí wi'ipɨ sãháawĩ.

¹⁰ Tií wi'i po'peapɨ ni'kɨ́ amûkã bɨ'â wia'kɨ niîkɨ niîwĩ. Fariseu masa de'ró weé Jesuré werê sãarãsari? niîrã, kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'awã: —Marî soo wɨári nɨmɨre do'âtigɨre yɨ'rɨókã ãyú niîti? niîwã.

¹¹ Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, naâre yɨ'tiwĩ́: —No'ó mɨsâ wa'tero marî soo wɨári nɨmɨ niikã́ ovelha kopêpɨ bɨrɨ̂ sãhakã, kɨ̃ɨ̂re wehê morogɨ wa'âtikã weetísami.

¹² Ni'kɨ́ masɨ́ ovelha nemoró wapatí yɨ'rɨ nɨ'kami. Tohô weéro marî soo wɨári nɨmɨre ãyusé weekã́ ãyú niî', niîwĩ.

¹³ Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro amûkã bɨ'â wia'kɨre niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ amûkãre yũûoya, niîwĩ. Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, yũûowĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ta, ape amúkã weeró noho ãyuá wa'âwɨ.

¹⁴ Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ ĩ'yârã, fariseu masa uâ wiha wa'âwã. Tohô uâ wiharã, “De'ró weé Jesuré wẽherã́sari?” niî apókãrã niîwã. Dɨporókãharãpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã Jesuré ohâ yuu'ke niî'

¹⁵ Jesu kɨ̃ɨ̂re wẽhé sĩ'risere masîgɨ, amûkã bɨ'â wia'kɨre yɨ'rɨó'karopɨ niî'kɨ wihá wã'kawĩ. Kɨ̃ɨ̂re masá pãharã́ siru tuúwã. Niî pe'tirã do'âtirãre yɨ'rɨówĩ.

¹⁶ Yɨ'rɨó, naâre neê kɨ̃ɨ yeékãhasere werê dutitiwĩ.

¹⁷ Jesu naâ pãharã́re yɨ'rɨókã, Isaía Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ ohâ'ke keoró wa'âwɨ. A'tîro ohâkɨ niîwĩ:

¹⁸ Ã'rí yɨ'ɨ̂re da'rá ko'tegɨ, yɨ'ɨ̂ besé'kɨ niîmi.

Yɨ'ɨ̂ ma'igɨ́ niîmi. Kɨ̃ɨ̂ me'ra e'katí'. Yɨ'ɨ̂ Espíritore kɨ̃ɨ̂re o'ôgɨti. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂ niî pe'tirã masaré ãyuró weesére werêgɨsami.

¹⁹ Kɨ̃ɨ̂ neê dɨ'sâ soo, makâ dekopɨ karíkũ sihasome.

²⁰ No'ó wãkû tutuatigɨ noho kẽ'rare kõ'âsome. Kõ'âro noho o'ôgɨ, wãkû tutuakã weegɨ́sami. Ẽho peó tutuatirãre tu'tîsome. Naâre ãyuró wee tamúgɨsami. Kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ sãháaka be'ropɨ, kɨ̃ɨ̂ yã'asére dokâ ke'akã weéka be'ropɨ tohô weé du'ugɨsami. Kɨ̃ɨ̂ keoró dutî me'rikɨ̃'sami.

²¹ Tohô weérã niî pe'tirokãharã kɨ̃ɨ̂ dutiátehere ko'têrãsama, niî ohâ no'okaro niîwɨ. Jesuré “Wãtî tutuaró me'ra weé ĩ'yomi” niî uukahá'ke niî'

²² Be'ró Jesu tirópɨ kapêri ĩ'yâtigɨ, uúkũtigɨ wãtî sãháa no'o'kɨre mii eháwã. Naâ kɨ̃ɨ̂re mii ehákã ĩ'yâgɨ, Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'rɨówĩ. Tohô weéka be'ro ĩ'yâ, uúkũwĩ.

²³ Wãtî sãháa no'o'kɨ yɨ'rɨkã́ ĩ'yârã, niî pe'tirã masá ĩ'yâ mariawã. Naâ a'mêri sẽrí yã'awã: —Ã'rí dɨporókɨ̃hɨpɨ Davi paramí, naâ “A'tiákɨhɨ niiápɨ'” niî'kɨ niîti? niîwã.

²⁴ Fariseu masa naâ tohô niikã́ tɨ'órã, a'tîro niîwã: —Ã'rí wãtiâ wiôgɨ Beelzebú wamêtigɨ tutuaró me'ra wãtiâre kõ'â wĩrosami, niîwã.

²⁵ Jesu naâ tohô niisére masîgɨ, naâre niîwĩ: —Ni'kâ kurakãharã a'mêri dɨka watí a'me kẽérã, masâ pe'tia wa'âsama. Tohô niikã́ ni'kâ makakãharã ou ni'kâ wi'ikãharã naá kẽ'ra a'mêri dɨka watí a'mé tu'tirã, pe'ti dihá wa'âsama.

²⁶ Meharóta wãtiâ wiôgɨ kɨ̃ɨ yarã́ wãtiâre kõ'â wĩrogɨ, kɨ̃ɨ̂ basita dɨka watígɨ weesamí. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ de'ró weé tutuâ nemo boosabe.

²⁷ Mɨsâ yɨ'ɨ̂re “Kɨ̃ɨ̂ wãtî Beelzebú tutuaró me'ra wãtiâre kõ'â wĩromi”, niî'. Tohô niikã́ maa, mɨsâ bu'esére siru tuúrã wãtiâre kõ'â wĩrorã, noá tutuaró me'ra kõ'â wĩrosari? Naâre mɨsâ “Õ'âkɨ̃hɨ tutuaró me'ra wãtiâre kõ'â wĩroma”, niî'. Tohô weéro masî no'o'. Mɨsâ yɨ'ɨ̂re niisé diakɨ̃hɨ́ nií wee'.

²⁸ Yɨ'ɨ̂ wãtiâre Espírito Santo tutuaró me'ra pe'e kõ'â wĩro'. Teé me'ra “Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niisé mɨsâ tiropɨre niî toha'”, niî no'o'.

²⁹ Mɨsâre werê nemogɨti taha. Ni'kɨ́ tutuagɨ́ yaá wi'ipɨre kɨ̃ɨ̂re dɨ'te kũútimigɨ, yaha masí no'oya marí'. Dɨ'téka be'ropɨ yaha masísami, niîwĩ. Yɨ'ɨ̂ wãtî yɨ'rɨóro tutuâ yɨ'rɨ nɨ'ka niîgɨ, tohô niîwĩ Jesu.

³⁰ Jesu niî nemowĩ: —Yɨ'ɨ̂re ɨatírã yɨ'ɨ̂re ĩ'yâ tu'tirã niîma. Yɨ'ɨ̂re see neé tamutigɨ noho dokesté wã'kagɨ weeró noho niîmi. Yɨ'ɨ̂re ẽho peótirã masaré Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peókã wee tamúrã meheta weemá.

³¹ Tohô weégɨ mɨsâre diakɨ̃hɨ́ werêgɨti. Õ'âkɨ̃hɨ masá yã'âro weesére, yã'âro uúkũsere akobohógɨsami. Espírito Santore yã'âro uúkũkã pũrikãre, akobohósome.

³² Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨre yã'âro uúkũkã, Õ'âkɨ̃hɨ akobohógɨsami. Espírito Santo pe'ere yã'âro uúkũkã, Õ'âkɨ̃hɨ akobohósome. Ni'kâroakã, be'ropɨ́ kẽ'rare meharóta akobohósome, niîwĩ Jesu. Yukɨ̂gɨre tigɨ dɨká me'ra ĩ'yâ masi no'o' niisé niî'

³³ Jesu niî nemowĩ: —Yukɨ̂gɨ ãyukɨhɨ́ niikã́, tigɨ dɨká me'ra “Ãyukɨhɨ́ niî'”, niî no'o'. Yukɨ̂gɨ yã'akɨhɨ́ niîro, tigɨ dɨká me'ra “Yã'akɨhɨ́ niî'”, niî ĩ'yâ masi no'o'. Yukɨ̂gɨre tigɨ dɨká me'ra ĩ'yâ masi no'o'.

³⁴ Mɨsâ ãyâ weeró noho pũrirã́ niî'. Yã'arã́ niî tĩharã, de'ró weé ãyusére uúkũ masi boosari? Marîre yã'asé niî yɨ'rɨro, yã'aséta marî uúkũse wiháa'. Ãyusé niikã́, ãyuséta wiháa'.

³⁵ Tohô weégɨ masɨ́ ãyugɨ́ ãyusé wãkusé kɨo yuúgɨ, ãyuróta uúkũsami. Ãpí yã'agɨ́ pe'e kɨ̃ɨ̂ wãkusé yã'asé niî yuukã, yã'âro uúkũsami.

³⁶ Mɨsâre werêgɨti. Õ'âkɨ̃hɨ masaré beseátihi nɨmɨ niikã́, mɨsâ wãkûtimirã no'ó ɨaró uúkũ ma'a'ke nɨkɨ besegɨ́sami.

³⁷ Mɨsâ ãyuró uúkũka be'ro niikã́, Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre “Ãyuró uúkũpã, bu'îri moó'”, niîgɨsami. Mɨsâ yã'âro uúkũka be'ro maa “Bu'îri kɨó'”, niîgɨsami, niîwĩ Jesu fariseu masare. Masá yã'arã́ Jesuré weé ĩ'yo dutimi'ke niî'

³⁸ Be'ró fariseu masa, ãpêrã Moisé ohâ'kere bu'erã́ Jesuré a'tîro niîwã: —Masaré bu'egɨ́, mɨ'ɨ̂ ãyusé weé ĩ'yokã ĩ'yâ sĩ'risa', niîwã.

³⁹ Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu niîwĩ: —Mɨsâ a'tóka terokãharã yã'arã́ niî'. Mɨsâ weé ĩ'yoya niîrã, mɨsâ ẽho peótisere yɨ'ɨ̂re ĩ'yó'. Mɨsâre weé ĩ'yosome. A'té di'akɨ̃re werêgɨti. Dɨporókɨ̃hɨpɨ Jona Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tagɨ wa'â'karo noho di'akɨ̃re ĩ'yogɨ́ti.

⁴⁰ Jona wa'îwɨ̃ pahigɨ́ho paâga po'peapɨ i'tiá nɨmɨ, i'tiá yami kɨ̃ɨ̂pɨre sãyâkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ weeró nohota yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ kẽ'ra yɨ'ɨ̂re yaáka be'ro i'tiá nɨmɨ, i'tiá yami di'tâ po'peapɨ kũyagɨ́sa'.

⁴¹ Jona Nínive wamêtiri makakãharãre Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werekã́, naâ yã'âro weé'kere bɨhâ weti, du'úkãrã niîwã. Yɨ'ɨ̂ pe'ere Jona yɨ'rɨóro niîmikã, mɨsâ ẽho peó wee'. Mɨsâ naâ weé'karo noho yã'âro weé'kere bɨhâ weti wee'. Tohô weérã Õ'âkɨ̃hɨ masaré beseátihi nɨmɨ niikã́, Nínivepɨ niî'kãrã a'tóka teropɨkãharãre “Mɨsâ Jesuré ẽho peótirã, yã'âro weewɨ́”, niîrãsama.

⁴² Apêye kẽ'rare werêgɨti. Dɨporókõho muhîpũ mɨhátiro diakɨ̃hɨ́ pe'e niirí di'tapɨ wiôgo Israel kurakãharã wiôgɨ Salomão masisére tɨ'ógo a'tîko niîwõ. Yɨ'ɨ̂ Salomão yɨ'rɨóro masî yɨ'rɨ nɨ'kamikã, mɨsâ pe'e yɨ'ɨ̂re tɨ'ó sĩ'ri wee'. Tohô weégo Õ'âkɨ̃hɨ masaré beseátihi nɨmɨ niikã́, tií di'ta wiôgo niî'ko a'tóka teropɨkãharãre “Mɨsâ Jesuré ẽho peótirã, yã'âro weewɨ́”, niîgosamo, niîwĩ. Wãtî too dɨpóropɨ kɨ̃ɨ̂ niî'kɨpɨre mahâmi sãhase niî'

⁴³ Jesu fariseu masare niî nemowĩ: —Wãtî masɨpɨ́re kõ'â wĩro no'oka be'ro akó marirópɨ sihâ baha ke'atisami. Kɨ̃ɨ̂ niiátohore a'mâgɨ, tohô weesamí. Kɨ̃ɨ̂ niiró bokatígɨ, a'tîro wãkûsami:

⁴⁴ “Yɨ'ɨ̂ wiháti'kɨpɨre dahâ sãhagɨti taha”, niîsami. Kɨ̃ɨ̂pɨre dahâ sãhagɨ, wi'í o'áka wi'i, ãyuró apóka wi'i weeró noho boka ehásami.

⁴⁵ Be'ró ãpêrã wãtiâ setere kɨ̃ɨ̂ yɨ'rɨóro yã'arã́re pihîsami. Pihî, be'ró too dɨpóropɨ kɨ̃ɨ̂ wiháa'kɨpɨre naâ niî pe'tirã sãháasama. Tohô weégɨ masɨ́ kɨ̃ɨ̂ too dɨpóropɨ niî'karo nemoró yã'âro tohasamí. Ã'rá kẽ'ra yɨ'ɨ̂re ẽho peótirã tohôta yã'â butia'ro wa'ârãsama, niîwĩ Jesu. Jesu pakó, tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂ akabihírã yeekãháse niî'

⁴⁶ Jesu masaré tohô uúkũri kura kɨ̃ɨ̂ pakó, kɨ̃ɨ̂ akabihírã kɨ̃ɨ̂ niirí wi'ipɨ ehâwã. Naâ sopepɨ́ tohâ nɨ'ka, kɨ̃ɨ̂ me'ra uúkũ sĩ'riwã.

⁴⁷ Tohô weekã́, toó niigɨ́ ni'kɨ́ werêwĩ Jesuré: —Mɨ'ɨ̂ pako, mɨ'ɨ̂ akabihírã sopé pɨ'topɨ niiáma. Mɨ'ɨ̂ me'ra uúkũ sĩ'riama, niî werêwĩ.

⁴⁸ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Noa nohó niîti yɨ'ɨ̂ pako, yɨ'ɨ̂ akabihírã? niîwĩ.

⁴⁹ Be'ró ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re yũû pu'u, niîwĩ: —Ã'raré yɨ'ɨ̂ pako, yɨ'ɨ̂ akawerérã waro tɨ'ó yã'a'.

⁵⁰ No'ó Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró weerã́ noho naáta yɨ'ɨ̂ akabihí, yɨ'ɨ̂ akabihó, yɨ'ɨ̂ pako weeró noho niîma, niîwĩ.

13

¹ Tii nɨmɨ́reta taha Jesu wi'ipɨ́ niî'kɨ ditâra sumútohopɨ wa'âwĩ. Wa'â, toopɨ́ duhîwĩ.

² Masá pãharã́ waro kɨ̃ɨ̂ tiropɨ nerekã́ ĩ'yâgɨ, yukɨ̂sɨpɨ mɨhâ sãha, duhîwĩ. Masá pe'e ditâra sumútohopɨ nu'kuwã́.

³ Be'ró Jesu kití weeró noho niisé me'ra naâre pehé werêwĩ: —Ni'kɨ́ masɨ́ kɨ̃ɨ yaá wesepɨ otêgɨ wa'âsami.

⁴ Kɨ̃ɨ̂ otekã́ wẽesté wã'ka'ke, apêye otesé kape ma'âpɨ dokê ke'asa'. Mirikɨ̃hɨá a'tî, tee peérire ĩ'yâ boka, ba'â pe'okã'sama.

⁵ Apêye ɨ̃ta paá kã'roákã di'tâ kɨoró bu'ipɨ dokê ke'asa'. Teé di'ta kã'roákã niî yuukã, asî busu maatá marâ, pĩ'rísa'.

⁶ Be'ró muhîpũ asi mɨhátiri kura di'tâ bopô sãha yɨ'rɨa wa'ása'. Tohô weéro nɨ'kôri moó'karo niî tĩharo, maatá yãî diha wa'ása'.

⁷ Apêye otesé kape potâ wa'teropɨ bɨrɨ̂ ke'asa'. Potâ pe'e teeré pĩ'rí yɨ'rɨa, wẽhékã'sa'.

⁸ Apêye otesé kape di'tâ ãyurópɨ bɨrɨ̂ ke'asa'. Teé ãyuró pĩ'rí, dɨkâtisa'. Ni'kâ yõo cem peeri dɨkâtisa'. Ape yõó sessenta peeri, ape yõó trinta peeri dɨkâtisa'.

⁹ O'mê peeri kɨorã́ noho a'teré ãyuró tɨ'oyá, niîwĩ Jesu. Jesuré kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ “De'ró weégɨ kití weeró noho niisé me'ra bu'êti?” niî'ke niî'

¹⁰ Be'ró ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ kɨ̃ɨ̂ tiro wa'â, kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'awɨ: —De'ró weégɨ masaré kití weeró noho niisé me'ra bu'êti? niîwɨ.

¹¹ Jesu ɨ̃sâre yɨ'tiwĩ́: —Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre a'tîro weemí. Mɨsâre ãpêrã too dɨpóropɨ masîya marimí'kere kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niisére masikã́ weemí. Ãpêrã yɨ'ɨ̂re ẽho peótirã pe'ere masîtikã weemí.

¹² Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ bu'esére ẽho peórãreta Õ'âkɨ̃hɨ masisé o'ô nemogɨsami. Naâ tɨ'o masíse kɨó yɨ'rɨarãsama. Ãpêrã yɨ'ɨ̂ bu'esére ẽho peótirã pe'ere naâ kã'roákã masîmi'kere tɨ'o masítikã weegɨ́sami.

¹³ Naâ yɨ'ɨ̂ weesére ĩ'yâmirã, ĩ'yâtirã weeró noho niîsama. Yɨ'ɨ̂ bu'esére tɨ'omírã, tɨ'o masítisama. Tohô weégɨ kití weeró noho niisé me'ra naâre werê'.

¹⁵

¹⁴ Isaía Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tagɨ kɨ̃ɨ̂ ohâ'karo nohota naâre wa'â'. A'tîro ohâkɨ niîwĩ:

Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ yeekãhasere teérã, ĩ'yâ sĩ'risome. Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peó sĩ'ritirã, diakɨ̃hɨ́kãhasere tɨ'ó sĩ'risome. Tohô ẽho peóti tĩharã, yɨ'ɨ̂re akobohóse sẽrisomé. Tohô weérã mɨsâre werekã́, tɨ'orã́sa', tɨ'órã pe'ea'. Mehô de'ró niîro weesarí? niî tɨ'o masísome. Mɨsâ ãyuró yɨ'ɨ̂ weesére ĩ'yâmirã, ĩ'yâ masisome, niî ohâkɨ niîwĩ Isaía, niîwĩ Jesu.

¹⁶ Ɨ̃sâ pe'ere niîwĩ: —Mɨsâ pũrikã yɨ'ɨ̂re ẽho peórã, e'katí'. Yɨ'ɨ̂ weesére ĩ'yârã, yɨ'ɨ̂ bu'esére tɨ'órã, ẽho peó'.

¹⁷ Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. Pãharã́ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã, tohô niikã́ dɨporókãharã masá ãyurã́ niî'kãrã ni'kâroakã yɨ'ɨ̂ mɨsâre weesére ĩ'yâ sĩ'rikãrã niîmiwã. Yɨ'ɨ̂ mɨsâre weresére tɨ'ó sĩ'rikãrã niîmiwã. Tohô weé sĩ'ri'kãrã niîmirã, ĩ'yâti, tɨ'otí yɨ'rɨokã'kãrã niîwã, niîwĩ Jesu. Jesu oterí masɨ kitire “A'tîro niî sĩ'riro weé'” niisé niî'

¹⁸ Be'ró Jesu ɨ̃sâre a'tîro werê nemowĩ: —Oterí masɨ yee kití a'tîro niî sĩ'riro weé'.

¹⁹ Yɨ'ɨ̂ a'ti nukúkãpɨ wiôgɨ niîgɨsa' niisére tɨ'omírã, teeré tɨ'o masítirã, a'tîro weeró noho niîsama. Otesé kape ma'âpɨ bɨrɨ̂ ke'a'ke weeró noho niîsama. Wãtî a'tî, naâ tɨ'omí'kere e'mâ pe'okã'sami.

²⁰ Ãpêrã ɨ̃tâ peeri wa'teropɨ dokê ke'a'ke peeri weeró noho niîsama. Yee kitíre e'katíse me'ra tɨ'osamá.

²¹ Tohô tɨ'omírã, nɨ'kôri marirã́ weeró noho niîsama. Naâre mehêkã wa'akã́, ou ãpêrã tee kitíre ẽho peóse bu'iri naâre tu'tikã́, maatá ẽho peó du'ukã'sama.

²² Ãpêrã otesé kape potâ wa'teropɨ bɨrɨ̂ ke'a'ke weeró noho niîsama. Yee kitíre tɨ'osamá, tɨ'órã pe'ea'. A'ti ɨmɨ́kohokãhase pe'ere wãkû yɨ'rɨ nɨ'kasama. No'ó de'ró niisére ɨâri peha yɨ'rɨasama. Naâ tohô niisétikã, a'té naâre dohórẽ'kã'sa'. Naâ tɨ'ó'kere akobohó, dɨkâ marirã́ weeró noho niîsama.

²³ Ãpêrã di'tâ ãyurópɨ bɨrɨ̂ ke'a'ke peeri weeró noho niîma. Yee kitíre tɨ'ó, ãyuró ẽho peó, yɨ'ɨ̂ dutîro noho weesétirã, ãyuró dɨkâtirã weeró noho niîma. Cem peeri dɨkâti'karo weeró noho ãyusére weesamá. Ãpêrã sessenta peeri, ãpêrã trinta peeri dɨkâti'karo weeró noho ãyusére weesamá, niîwĩ Jesu. Trigo wa'teropɨ apêye yã'asé kape pĩ'ri bahuá'ke niî'

²⁴ Jesu apêye kití weeró noho niisé me'ra ɨ̃sâre werê nemowĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niisé a'tîro weeró noho niî'. Ni'kɨ́ masɨ́ ãyusé kapere kɨ̃ɨ yaá wesepɨ otêsami.

²⁵ Be'ró niî pe'tirã kãríka be'ro teé otê'kɨre ĩ'yâ tu'tigɨ kɨ̃ɨ̂ otê'karopɨ wa'âsami. Wa'â, trigo kape wa'teropɨ yã'asé kapere otêsami.

²⁶ Trigo pĩ'ri mɨhá, teé pupirí kura yã'asé ãpí kɨ̃ɨ̂ otê'ke kẽ'ra pĩ'ri bahuása'.

²⁷ Teeré ĩ'yârã, kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'terã naâ wiôgɨpɨre werêrã wa'âsama: “Wiôgɨ, marî otê'ke ãyusé kape di'akɨ̃ niîmiwɨto”, niîsama. “De'ró weé a'té yã'asé kape a'tîpari?” niîsama.

²⁸ Naâ wiôgɨ naâre yɨ'tisamí: “Ni'kɨ́ marîre ĩ'yâ tu'tigɨ tohô weeápĩ”, niîsami. Be'ró da'rá ko'terã naâ wiôgɨre sẽrí yã'asama taha: “Mɨ'ɨ̂ ɨ̃sâ yã'asére kurê weerã wa'akã́ ɨasarí?” niîsama.

²⁹ Kɨ̃ɨ̂ pe'e naâre niîsami: “Weetíkã'ya. Mɨsâ kurê weerã, apêye trigore du'â kõ'a boosa'.

³⁰ Tootá trigo me'ra bɨkɨâkã'ato. Trigo bɨkɨâ tu'a ehaka be'ropɨ da'rarã́re o'ôo'gɨti. Naâ yã'asé pĩ'rí'kere kurê wee mɨ'tarãsama. Kurê wee, teeré opa dotóri dɨ'té, ɨ̃hârãsama. Tu'â eha nɨ'ko, trigore naâ nɨrô wɨaropɨ nɨrôrãsama”, niîsami, niîwĩ Jesu. Jesu mostarda wamêtise kapekãhase me'ra werê'ke niî'

³¹ Jesu apêye werê nemowĩ taha: —Õ'âkɨ̃hɨ yarã pãharã́ sãharã́sama niisé otesé mostarda kape weeró noho niî'. Teeré ni'kɨ́ kɨ̃ɨ yaá wesepɨ otêsami.

³² Mostarda kape kã'a kapéroakã waro niî'. Toóka kaperoakã niîmiro, bɨkɨâropɨa pahî butia'kɨhɨ yukɨ̂gɨ pĩ'rísa'. Pahikɨhɨ́ waro wa'akã́ ĩ'yârã, mirikɨ̃hɨá a'tî, Tigɨ dɨpɨ́ripɨ naâ die peoátehe su'tire weesamá, niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niisé kã'a kapéroakã weeró noho nɨ'kása'. Be'ró pahikɨhɨ́ bɨkɨâ'karo weeró noho niî pe'tiropɨ kɨ̃ɨ yeé kiti se'sâa wa'ârosa'. Tohô niikã́ pãharã́ kɨ̃ɨ yarã́ sãharã́sama niîgɨ, tohô niîwĩ. Pãú bɨkɨakã́ weesé me'ra werê'ke niî'

³³ Be'ró apêye werê nemowĩ taha: —Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niisé a'tîro weeró noho niî'. Ni'kó numiô pãú weegótigo pãú weesé trigo po'kare i'tiá paa keó, po'o sãásamo. Teé me'ra fermento pãú bɨkɨakã́ weesére moresamó. Be'ró teé niî pe'tise bɨkɨâ se'sâ pe'tia wa'ása', niîwĩ. Fermento trigo po'kare bɨkɨakã́ weé'karo weeró noho Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niisé niî pe'tiropɨ se'sârosa' niîgɨ, tohô niîwĩ. Jesu masaré kití weeró noho niisé me'ra bu'ê'ke niî'

³⁴ Jesu masaré bu'êgɨ, kití weeró noho niisé me'ra di'akɨ̃ werêwĩ.

³⁵ Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tagɨ ohâ'ke keoró wa'âwɨ. Jesu masaré wereátehere a'tîro ohâ no'okaro niîwɨ:

Kití weeró noho niisé me'ra masaré werêgɨsa'. Õ'âkɨ̃hɨ a'ti ɨmɨ́koho weekã́pɨ masî no'oya marí'kere mɨsâre werê bahurẽ'gɨti, niî ohâ no'okaro niîwɨ. Jesu “Yã'asé kape trigo tiropɨ pĩ'ri bahuá'kere a'tîro niî sĩ'riro weé'” niisé niî'

³⁶ Be'ró Jesu masaré we'êriti, wi'ipɨ́ sãháawĩ. Ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ kɨ̃ɨ̂re siru tuú sãhawɨ. Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'awɨ: —Mɨ'ɨ̂ mehêpɨ yã'asé kape trigo wa'teropɨ niisé kiti werê'kere werê apoya. De'ró niî sĩ'riro weeáti? niîwɨ.

³⁷ Ɨ̃sâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu yɨ'tiwĩ́: —Ãyusé trigo kapere otê'kɨ yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ niî'.

³⁸ Tii wesé pe'e a'ti nukúkã niî sĩ'riro weé'. Ãyusé kape yɨ'ɨ̂re ẽho peórã Õ'âkɨ̃hɨ põ'ra niîma, niî sĩ'riro weé'. Yã'asé kape pĩ'rí'ke pe'e wãti yarã́ niîma, niî sĩ'riro weé'.

³⁹ Tii wesé otê'kɨre ĩ'yâ tu'tigɨ yã'asére otê'kɨ wãtî niîmi. Trigo bɨkɨâ tu'a ehaka be'ro naâ tɨ̃'resé a'ti ɨmɨ́koho pe'tiátehe niî', niî sĩ'riro weé'. Trigore tɨ̃'rerã́ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã ɨ'mɨ̂sekãharã niîma.

⁴⁰ Yã'asére kurê wee ɨ̃hâ kõ'asama. Naâ tohô weé'karo weeró noho a'ti ɨmɨ́koho pe'tikã́pɨre yã'arã́re kõ'ârãsama.

⁴¹ Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ yɨ'ɨ̂re werê ko'terãre niî pe'tiropɨ o'ôo'gɨsa'. “Niî pe'tirã yã'âro weerã́re, tohô niikã́ ãpêrãre yã'âro weekã́ weerã́re neêoya”, niîgɨsa'.

⁴² Naâre pekâ me'epɨ kõ'ârãsama. Toopɨ́ naâ pũrî no'orã, upîkari kũ'rî wagɨa, utîrãsama.

⁴³ Tohô wa'arí kurare Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró weerã́ pe'e a'tîro weerã́sama. Kɨ̃ɨ̂ tiropɨ wa'ârã, muhîpũ ɨmɨ̂kohokɨ̃hɨ weeró noho asistérãsama. Toopɨ́ niî nu'kukã'rãsama. O'mê peeri kɨorã́ noho a'teré ãyuró tɨ'oyá, niîwĩ. Di'tâpɨ niyéru kuhiri yaa kũú'ke niî'

⁴⁴ Jesu a'tîro werê nemowĩ: —Mɨsâre Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niisére werê nemogɨti. Kɨ̃ɨ̂ mɨsâ wiôgɨ niisé niî pe'tise yɨ'rɨóro ãyú yɨ'rɨ nɨ'ka'. Ni'kɨ́ apêye noho wapa bɨhɨ́sere ãpêrã yaá di'ta po'peapɨ nɨó'kere boká'karo weeró noho niî'. Teeré bokáka be'ro meharópɨta yaa kũúsami taha. Be'ró e'katíse me'ra wa'â, niî pe'tise kɨ̃ɨ̂ kɨosére duâ pe'okã'sami. Kɨ̃ɨ̂ duâ'ke wapa me'ra tií di'tare duu miíkã'sami, niîwĩ. Jesu pérola wamêtiri pee, wapa bɨhɨ́ri peekãhase me'ra werê'ke niî'

⁴⁵ Apêye kẽ'rare Jesu werê nemowĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niisé ni'kɨ́ masɨ́ duú duâ turiagɨ ãyuró asistése peeri pérola wamêtisere a'mâ kusiaro weeró noho niî'.

⁴⁶ Kɨ̃ɨ̂ wapa bɨhɨ́ri pee, ni'kâ peere boka ehágɨ, a'tîro weesamí. Boka ehá, kɨ̃ɨ̂ kɨosére duâ pe'okã'sami. Kɨ̃ɨ̂ duâ'ke wapa me'ra tii peé wapa bɨhɨ́ri peere duu miíkã'sami. Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâ wiôgɨ niikã́, tii peé wapa bɨhɨ́ri peere bokasé weeró noho niî'. Jesu wẽhêkɨhɨkãhase me'ra werê'ke niî'

⁴⁷ Be'ropɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ masaré beseátehere werêgɨti. Wa'î wẽherã́ ni'kâgɨ wẽhêkɨhɨ pahikɨhɨ́re diâ pahirí maapɨ doke yõósama. Tigɨpɨ́re niirã́ nɨkɨ wa'î su'rí wã'asama.

⁴⁸ Tigɨ́ mu'mû yɨ'rɨkã ĩ'yârã, wa'î wẽherã́ diâ sumútohopɨ wehê nɨhasama. Toopɨ́ wa'îre bese duhísama. Ãyurã́re pi'îpɨ bese sãásama. Yã'arã́re doke yõókã'sama.

⁴⁹ A'ti ɨmɨ́koho pe'tikã́, tohôta wa'ârosa'. Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã ɨ'mɨ̂sekãharã a'tîrãsama. Ãyurã́, yã'arã́re dɨka waá nɨ'korãsama.

⁵⁰ Yã'arã́re pekâ me'epɨ kõ'ârãsama. Toopɨ́ naâ pũrî no'orã, upîkari kũ'rî wagɨa, utîrãsama, niîwĩ Jesu. Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re be'ropɨ́ naâ weeátehere werê'ke niî'

⁵¹ Be'ró Jesu ɨ̃sâre niîwĩ: —A'té yɨ'ɨ̂ niî'kere tɨ'otí mɨsa? niîwĩ. Ɨ̃sâ “Ɨ̃ɨ̂, tɨ'ó'”, niîwɨ.

⁵² Ɨ̃sâ tohô niikã́, kɨ̃ɨ̂ niîwĩ: —Niî pe'tirã Moisé ohâ'kere bu'erã́ yɨ'ɨ̂ wiôgɨ niîgɨsa' niisére ẽho peórã, ni'kɨ́ wi'í kɨogɨ́ weeró noho niîma. Kɨ̃ɨ̂, kɨ̃ɨ yaá wi'ikãharãre o'oákɨhɨ, tií wi'ipɨ kɨ̃ɨ̂ apêye noho nɨrô'kere ma'maré, meharé mii wĩró masisami. Kɨ̃ɨ̂ weeró noho, Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã naâ ohâ'kere werê masisama. Tohô niikã́ ma'má, yɨ'ɨ̂ bu'esé kẽ'rare werê masisama niîgɨ, tohô niîwĩ ɨ̃sâre. Jesu kɨ̃ɨ yaá maka Nazarépɨ dahâ tohaa'ke niî'

⁵⁴

⁵³ Jesu teeré werêka be'ro toó niî'kɨ Nazaré kɨ̃ɨ̂ masáka makapɨ wa'âwĩ. Toopɨ́ Judeu masa naâ nerê wɨari wi'ipɨ bu'ê nɨ'kawĩ. Toopɨ́ niirã́ kɨ̃ɨ̂ bu'esére tɨ'ó, ĩ'yâ maria mɨhawã. A'tîro niîwã: —No'opɨ́ bu'êpari ã'rí toô kã'ro masigɨ́? De'ró weé a'té masá do'âtirãre yɨ'rɨóse nohore weé ĩ'yo masiti?

⁵⁵ Ã'rí ni'kɨ́ kapitéru makɨ niîmi. Kɨ̃ɨ̂ a'ti makákõho Maria makɨ niîmi. Kɨ̃ɨ̂ akabihírã Tiago, José, Simão, Juda niîma.

⁵⁶ Kɨ̃ɨ̂ akabihírã numia kẽ'ra a'topɨ́ta niîma. Tohô weégɨ no'opɨ́ masîmipari kɨ̃ɨ̂ a'teré? niîwã.

⁵⁷ Kɨ̃ɨ̂ tookɨ̃hɨ́ niisé bu'iri kɨ̃ɨ̂ weresére ẽho peó sĩ'ritiwã. Jesu pe'e naâre niîwĩ: —Niî pe'tirã ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨre tɨ'ó ẽho peósama. Kɨ̃ɨ yaá di'takãharã, kɨ̃ɨ yaá wi'ikãharã di'akɨ̃ ẽho peótisama, niîwĩ.

⁵⁸ Tohô weégɨ tii makápɨre naâ ẽho peótikã ĩ'yâgɨ, pehé naâre weé ĩ'yotiwĩ.

14

¹ Tiîtare Herode Galiléia di'takãharãre dutigɨ́ Jesu weé'kere tɨ'ókɨ niîwĩ.

² Teeré tɨ'ógɨ, kɨ̃ɨ̂ me'ra da'rarã́re a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Kɨ̃ɨ̂ João masaré wamê yeegɨ yɨ'ɨ̂ wẽhe dutí'kɨ masá'kɨ niîgɨ niîsami. Tohô weégɨ, pehe waró weé ĩ'yo tutua yɨ'rɨapɨ, niîkɨ niîwĩ.

³ Kɨ̃ɨ̂ Herodeta too dɨpóropɨre Joãore yẽ'ê dutikɨ niîwĩ. Yẽ'ê, bu'îri da'rerí wi'ipɨ dɨ'te kũú dutikɨ niîwĩ. A'té bu'iri tohô weékɨ niîwĩ. Herode kɨ̃ɨ̂ akabihí Filipe nɨmo, Herodia wamêtigore Filipe kɨ̃ɨ̂ katîmikã, koôre e'mâ, nɨmôtikɨ niîwĩ.

⁴ Kɨ̃ɨ̂ tohô weesére tɨ'ógɨ, João Herode tiropɨ wa'â, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ akabihí nɨmore nɨmôtikã, yã'â niî'. Koôre kɨotíkã'ya, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niî'ke bu'iri Herode kɨ̃ɨ̂re bu'îri da'rerí wi'ipɨ sõróo dutikɨ niîwĩ.

⁵ Kɨ̃ɨ̂ Joãore wẽhé sĩ'rikɨ niîwĩ. Masá pe'e “João Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tagɨ niîmi”, niîkãrã niîwã. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re wẽhekã́, masá yɨ'ɨ̂ me'ra uâ boosama niî uîgɨ, maatá kɨ̃ɨ̂re wẽhetíkɨ niîwĩ.

⁶ Be'ró Herode kɨ̃ɨ̂ bahuáka nɨmɨre bosê nɨmɨ weékɨ niîwĩ. Tiîtare Herodia mako kɨ̃ɨ̂ pihî'kãrã tiropɨ basâ ĩ'yogo wiháako niîwõ.

⁷ Herode koô basâ ĩ'yokã tɨ'sâ yɨ'rɨakɨ niîwĩ. Tohô weégɨ “Neê niî sooro mariró no'ó mɨ'ɨ̂ ɨasé nohore o'ôgɨti”, niîkɨ niîwĩ.

⁸ Koô pe'e koô pakoré “Yẽ'e nohóre sẽrigósari?” niîko niîwõ. Koô pakó werêka be'ro Herode tiropɨ wa'â, kɨ̃ɨ̂re niîko niîwõ: —João masaré wamê yeegɨ dɨpôare dɨtê sure, ni'kâ paapɨ miíti, yɨ'ɨ̂re o'ôya, niîko niîwõ. Diakɨ̃hɨ́ta Joãore wẽhegɨ́sari? niîgo, tohô wee dutíko niîwõ.

⁹ Koô tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Herode bɨhâ wetikɨ niîwĩ. Joãore wẽhé sĩ'ritikɨ niîmiwĩ. Kɨ̃ɨ̂ masá tɨ'óropɨ “Mɨ'ɨ̂ ɨasé nohore o'ôgɨti” niî'kɨ niî yuugɨ, masá yɨ'ɨ̂re buhirí niîgɨ, koô niî'karo nohota weékɨ niîwĩ.

¹⁰ Tohô weégɨ João bu'îri da'rerí wi'ipɨ niigɨ́re kɨ̃ɨ̂ dɨpôare dɨtê sure dutikɨ niîwĩ.

¹¹ Dɨtê sureka be'ro kɨ̃ɨ̂ dɨpôare bapapɨ́ sãâ, Herodia makore o'ôkãrã niîwã. Koô pe'e kẽ'ra koô pakopɨ́re o'ô turiako niîwõ.

¹² Be'ró João bu'esére siru tuú'kãrã kɨ̃ɨ̂ ɨpɨré miîrã wa'â, yaákãrã niîwã. Be'ró Jesupɨ́re werêrã wa'âkãrã niîwã. Jesu ni'kâmukãsetiri mil ɨmɨaré ba'asé eká'ke niî'

¹³ Jesu Joãore wẽhé'ke kitire tɨ'ógɨ, a'tîro weewĩ́. Yukɨ̂sɨpɨ mɨhâ sãha, apêro masá marirópɨ ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ me'ra wa'âwĩ. Ɨ̃sâ wa'asére tɨ'órã, tookãhárã masá ma'âpɨ kɨ̃ɨ̂re siru tuú wã'kakãrã niîwã.

¹⁴ Jesu apé pã'repɨ pẽ'a ehágɨ, dihá nɨ'kawĩ. Be'ró masá pãharã́re boka ehá pehawĩ. Naâre ĩ'yâgɨ, pahá yã'awĩ. Do'âtirã naâ miáa'kãrãre yɨ'rɨówĩ.

¹⁵ Ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ na'î ke'ari kura kɨ̃ɨ̂ tiro wa'â, werêwɨ: —Na'î ke'aro weé'. A'topɨ́ marî niirópɨre masá marimá. Tohô weégɨ masaré makâpɨ wa'â dutiya. Toopɨ́ duú ba'arã wa'aáto, niîmiwɨ.

¹⁶ Ɨ̃sâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, “Wa'âtikã'ato. Mɨsâ naâre ekayá”, niîwĩ.

¹⁷ Ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂re niîwɨ: —Ni'kâmukãse pãú, wa'î pɨárã di'akɨ̃ kɨó', niîwɨ.

¹⁸ Be'ró “Teé mɨsâ kɨosére miítia”, niîwĩ.

¹⁹ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, kɨ̃ɨ̂ tiro miáawɨ. Be'ró Jesu masaré taâ bu'ipɨ duhî dutiwĩ. Tu'â eha nɨ'ko, teé pãú ni'kâmukãsepare, naâ wa'î pɨárãre miî, ɨ'mɨáropɨ ĩ'yâ moro, kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niîwĩ. Be'ró pãuré dɨka waá, ɨ̃sâre o'ôwĩ. Ɨ̃sâ pe'e masaré teeré etiwɨ́.

²⁰ Niî pe'tirã ba'â yapîwã. Be'ró doze pi'seri naâ ba'â dɨ'a'kere see neéowɨ.

²¹ Teeré ba'arã́ numiâ, wi'marã́ ba'pâ keo no'oya mariró ɨmɨá se'saro ni'kâmukãsetiri mil niîwã. Jesu akó bu'ipɨ sihâ'ke niî'

²² Jesu masaré ba'asé ekáka be'ro ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re yukɨ̂sɨ me'ra ditârapɨ pẽ'â yuu dutiwĩ. Kɨ̃ɨ̂ pe'e toopɨ́ masaré we'êritigɨ, tohákã'wĩ yuhûpɨ.

²³ Be'ró masaré we'êritika be'ro ɨ̃rɨgɨ́pɨ kɨ̃ɨ̂ se'saro kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ me'ra uúkũgɨ mɨhâakɨ niîwĩ. Toopɨ́re yamî ẽháakã, ni'kɨtá niîkɨ niîwĩ.

²⁴ Ɨ̃sâ pe'e ditâra dekopɨ pẽ'ârã weewɨ́. Toó ɨ̃sâ ehakã́, wĩ'ró ɨpɨ́tɨ wẽe põó tẽowɨ. Tohô weéro pã'kôri paka yukɨ̂sɨre wee kɨáwɨ.

²⁵ Bo'rêa mɨhatiri kura Jesu ɨ̃sâ tiropɨ akó bu'ipɨ sihâ wã'katiwĩ.

²⁶ Ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ masitiwɨ. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂ toopɨ́ sihâ wã'katikã ĩ'yârã, ɨpɨ́tɨ ɨkɨáwɨ. Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yârã, “Abɨ́, masɨ́ wẽrî'kɨ wãti niîsami”, niî karíkũwɨ.

²⁷ Jesu ɨ̃sâre nɨkɨá dutigɨ a'tîro niîwĩ: —Wãkû tutuaya. Yɨ'ɨ̂ niî'. Yɨ'ɨ̂re uîtikã'ya, niîwĩ.

²⁸ Be'ró Pedro Jesuré niîwĩ: —Wiôgɨ, mɨ'ɨ̂ niîgɨ, yɨ'ɨ̂re mɨ'ɨ̂ tiro akó bu'ipɨ sihâ wã'ka dutiya, niîwĩ.

²⁹ Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Too pũríkãre a'tiá, niîwĩ. Tohô weégɨ Pedro diháa, Jesu tirópɨ wa'âgɨ, sihâ wã'kawĩ.

³⁰ Be'ró ɨpɨ́tɨ wĩ'ró wẽekã́ ĩ'yâgɨ, ɨkɨá wa'âwĩ. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ di'a dihágɨ, karíkũwĩ: —Wiôgɨ, yɨ'ɨ̂re yẽ'êgɨ a'tiá, niî karíkũwĩ.

³¹ Be'ró maatá Jesu kɨ̃ɨ̂re yẽ'êwĩ. A'tîro niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ kã'roákã waro ẽho peóse kɨotí? De'ró weégɨ yɨ'ɨ̂ tiro a'tî sĩ'rimigɨ, yɨ'ɨ̂re ẽho peótiati? niîwĩ.

³² Be'ró naâ yukɨ̂sɨpɨ mɨhâ sãhari kura wĩ'ró yɨsɨá wa'âwɨ.

³³ Tohô wa'akã́ ĩ'yârã, ɨ̃sâ tiwɨpɨ́ sãyarã́ Jesuré ẽho peórã, ehâ ke'awɨ. Kɨ̃ɨ̂re niîwɨ: —Niiróta mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niî', niîwɨ. Jesu Genesarépɨ do'âtirãre yɨ'rɨó'ke niî'

³⁴ Be'ró ɨ̃sâ Genesaré wamêtiropɨ pẽ'a eháwɨ.

³⁵ Tookãhárã Jesuré ĩ'yâ masirã, toopɨ́ kɨ̃ɨ̂ ehasé kitire niî pe'tiropɨ werê se'sa bi'akãrã niîwã. Niî pe'tirã do'âtirãre yɨ'rɨó dutirã kɨ̃ɨ̂ tiropɨ mii eháwã.

³⁶ —Mɨ'ɨ́ kẽ'ra ɨ̃sâre mɨ'ɨ yaró su'tîro sumútohopɨ yẽ'ê yã'a duti kureya, niîwã. Niî pe'tirã tohô weerã́ yɨ'rɨó no'o pe'tikã'wã.

15

¹ Be'ró fariseu masa Jesu tirópɨ ehâwã. Tohô niikã́ Moisé ohâ'kere bu'erã́ kẽ'ra Jerusalẽ́pɨ a'tî'kãrã Jesu tirópɨ ehâ, sẽrí yã'awã:

² —De'ró weérã mɨ'ɨ̂ bu'erã́ marî yẽkɨ sɨmɨá wee mɨháti'kere yɨ'rɨ́ nɨ'kati? Ba'aátoho dɨporo marî yẽkɨ sɨmɨá wee wɨá'karo noho amûkoetima, niîwã.

³ Jesu naâre yɨ'tiwĩ́: —Yɨ'ɨ́ kẽ'ra mɨsâre sẽrí yã'agɨti. Mɨsâ yẽkɨ sɨmɨá wee mɨháti'kere wee sirú tuurã, de'ró weérã Õ'âkɨ̃hɨ dutiró pe'ere yɨ'rɨ́ nɨ'kati?

⁴ Õ'âkɨ̃hɨ a'tîro dutîkɨ niîwĩ: “Mɨsâ pakɨ, mɨsâ pakore ẽho peóya.” Tohô niikã́ “No'ó kɨ̃ɨ̂ pakɨ́, kɨ̃ɨ̂ pakoré yã'âro uúkũgɨ noho wẽriáto”, niîkɨ niîwĩ.

⁵ Mɨsâ pe'e mɨsâ pakɨre ou mɨsâ pakore naâ apêye noho sẽrikã́, wee tamú sĩ'ritirã, naâre a'tîro niísa': “Niî pe'tise ɨ̃sâ kɨosé mɨsâre o'ô boo'kere Õ'âkɨ̃hɨre o'ô tohapɨ”, niísa'.

⁶ Mɨsáta a'tîro niirã́ nohore naâ pakɨ́ ou naâ pakoré wee tamúta basiótisa' niisére bu'ê'. A'tîro weérã, Õ'âkɨ̃hɨ dutisére tohô waro ĩ'yâ kõ'a butiakã'. Mɨsâ yẽkɨ sɨmɨá wee mɨháti'kere weé sĩ'rirã, tohô weé'.

⁷ Diakɨ̃hɨ́ weérã weeró noho weé ta'sa'. Isaía dɨporókɨ̃hɨpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tagɨ mɨsâre diakɨ̃hɨ́ta niîsapĩ. A'tîro ohâkɨ niîwĩ:

⁸ “Ã'rá masá ɨsêro me'ra di'akɨ̃ yɨ'ɨ̂re ẽho peóma. Naâ tɨ'ó yã'ase waro pe'e no'opɨ́ niiró niísa'.

⁹ Tohô weérã naâ yɨ'ɨ̂re ẽho peóse wapa marí'. Naâ bu'esé yɨ'ɨ̂ dutisé meheta niî'. Masá dutisé niî'”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ, niî ohâkɨ niîwĩ Isaía, niî yɨ'tiwĩ́ Jesu fariseu masare.

¹⁰ Naâre tohô niîka be'ro Jesu masaré pihîo, niîwĩ: —Yeekãhásere tɨ'o masírãti niîrã, tɨ'oyá.

¹¹ Marî ɨsêro me'ra ba'asé meheta Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨ marîre yã'âro wa'akã́ weé'. Marîre ɨsêropɨ wiháatise pe'e yã'âro wa'akã́ weé', niîwĩ.

¹² Tohô niîka be'ro ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ kɨ̃ɨ̂ tiro wa'â, kɨ̃ɨ̂re niîwɨ: —Mɨ'ɨ̂ tohô niisére tɨ'órã, fariseu masa tɨ'sâtiama, niîwɨ.

¹³ Ɨ̃sâ tohô niikã́, Jesu a'tîro yɨ'tiwĩ́: —Wesé kɨogɨ́ yã'asé, toopɨ́ pĩ'ri bahuásere du'â kõ'agɨsami. Yɨ'ɨ̂ pakɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ niî soose me'ra bu'erã́re meharóta weegɨ́sami. Naâre kõ'â butia'gɨsami.

¹⁴ Tohô weérã naâre tohô ĩ'yâkã'ya. Naâ niî soose me'ra bu'êrã, kapêri ĩ'yâtirã ãpêrã kapêri ĩ'yâtirãre wehê mɨ'tarã weeró noho niîma. Ni'kɨ́ ĩ'yâtigɨ ãpí ĩ'yâtigɨre wehê mɨ'tagɨ, naâ pɨárãpɨta no'ó niirí kopepɨ bɨrɨ̂ sãhasama, niîwĩ.

¹⁵ Be'ró Pedro Jesuré niîwĩ: —Ɨ̃sâre werêya. Mɨ'ɨ̂ niî'ke de'ró niî sĩ'riro weesarí? niîwĩ.

¹⁶ Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Mɨsá kẽ'ra a'teré tɨ'o masí weeti yuhûpɨ?

¹⁷ Niî pe'tise marî ba'â sõrose paâgapɨ wa'â, be'ró yɨ'rɨ wiháa wa'ása'.

¹⁸ Masá naâ uúkũse, ɨsêropɨ wihasé pe'e wãkusépɨ waâ daati wihati'. A'te pũríkã Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨ masaré yã'arã́ wa'akã́ weé'.

¹⁹ Marî wãkusé yã'âro wãkusépɨ dɨ'pôkãti wihati'. Ãpêrãre wẽhé kõ'ase, nɨmó niîtigore a'me tãráse, numiô me'ra yã'âro weesé, yahasé, niî soose, uukaháse a'té niî pe'tise wãkusépɨ dɨ'pôkãti wihatisa'.

²⁰ A'té pehe pũríkã Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨre masaré yã'arã́ wa'akã́ weésa'. Marî naâ wee wɨáse nohore ba'aátoho dɨporo amûkoetirã pũrikã, masaré yã'arã́ wa'akã́ weetísa', niîwĩ. Judeu maso niîtigo apé di'takõhopɨ Jesuré ẽho peó'ke niî'

²¹ Be'ró Jesu Genesarépɨ niî'kɨ Tiro, Sidṍ wamêtise makaripɨ wa'âwĩ. Tookãhárã Judeu masa meheta niîwã.

²² Toopɨ́ ehâ, ni'kó numiô toopɨ́ niigó Canákõho Jesu tiró karíkũ wã'katiwõ: —Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ, Davi dɨporókɨ̃hɨ wiôgɨ paramí, yɨ'ɨ̂re pahá yã'aya. Yɨ'ɨ̂ mako wãtî sãháa no'o'ko niî tĩhago, pũûro pi'etímo, niîwõ.

²³ Jesu koôre yɨ'tití yɨ'rɨokã'wĩ. Tohô weérã ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ kɨ̃ɨ̂ tiro wa'â, kɨ̃ɨ̂re niîwɨ: —Marî siro yã'âro karíkũ wã'katisamo. Koôre wa'â dutiya, niîwɨ.

²⁴ Be'ró Jesu koôre niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re Israel kurakãharã ovelha bahu dutí'kãrã weeró noho niirã́ di'akɨ̃re a'mâ dutigɨ o'ôo'wĩ, niîwĩ.

²⁵ Kɨ̃ɨ̂ tohô niîmikã, koô kɨ̃ɨ̂re ẽho peógo, kɨ̃ɨ̂ tiro ehâ ke'awõ. A'tîro niîwõ: —Wiôgɨ, yɨ'ɨ̂re wee tamúya, niîwõ.

²⁶ Jesu koôre yɨ'tiwĩ́: —Wi'marã́ ba'asére e'mâ, diâyɨare doke kũúkã, yã'â niî', niîwĩ.

²⁷ Kɨ̃ɨ̂ tohô niîmikã, koô pe'e kɨ̃ɨ̂re niîwõ: —Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ, tohôta niî', niîro pe'ea'. Diâyɨapɨta mesapɨ naâ wiôrã ba'âste dihosere ba'âsama. Tohô niîgo, yɨ'ɨ̂ Judeu maso niîtimikã, Judeu masa naâ “Diâyɨ weeró noho niîmo” niigóre, Judeu masare mɨ'ɨ̂ wee tamú dɨ'a'kere wee tamúya niîgo, tohô niîwõ.

²⁸ Koô tohô niikã́, Jesu niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ pũrikã ẽho peóse kɨó yɨ'rɨa'. Tohô weéro mɨ'ɨ̂ niî'karo nohota wa'aáto, niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niirí kurata koô makó wãtî kõ'â wĩro no'o'kopɨ toháko niîwõ. Jesu pãharã́ do'âtirãre yɨ'rɨó'ke niî'

²⁹ Jesu Tiro, Sidṍpɨ niî'kɨ wihá wã'kagɨ, Galiléia wamêtiri ditara sumútohopɨ yɨ'rɨáwĩ. Be'ró ɨ̃rɨgɨ́pɨ mɨhâa, ehâ nuhawĩ.

³⁰ Pãharã́ masá kɨ̃ɨ̂ duhirópɨ etâwã. Naâ opa yuríri siharã́re, kapêri bahú no'otirãre, amûkã, dɨ'pôkã dohôri wi'iare, uúkũ masitirãre, no'ó do'âtise kɨorã́ nohore mii eháwã. Jesu tirópɨ naâre mii ehá kũuowã. Naâre yɨ'rɨówĩ.

³¹ Tohô weekã́, uúkũ masitimi'kãrã uúkũwã. Amûkãri, dɨ'pôkãri dohôri wi'ia yɨ'rɨó no'owã. Opa yuríri sihâ'kãrã diakɨ̃hɨ́ sihâwã. ĩ'yâtimi'kãrã ĩ'yâwã. Teeré ĩ'yârã, masá ĩ'yâ mariawã. Be'ró Õ'âkɨ̃hɨre “Marî Israel kurakãharã wiôgɨ tutuâ yɨ'rɨami”, niîwã. Jesu ba'pâritisetiri mil ɨmɨaré eká'ke niî'

³² Be'ró Jesu ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re pihîo, niîwĩ: —Ã'rá masaré pahá yã'a wa'ása'. Naâ marî me'ra niiró i'tiá nɨmɨ yɨ'rɨ́'. Tohô weérã naâ ba'asé toháa wa'âsama. Naâ ɨhá me'ra naa yeé wi'seripɨ toháakã ɨatísa'. Naâ ba'âtirã, ma'âpɨ tɨ'o masíse pe'tí ke'a wa'â boosama, niîwĩ.

³³ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂re niîwɨ: —De'ró weé ɨ̃sâ ba'asé boká eka boósari ã'rá pãharã́re? A'toré masá marimá, niîwɨ.

³⁴ Jesu ɨ̃sâre niîwĩ: —Diikésepaga pãú kɨotí? niîwĩ. Ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂re niîwɨ: —Setepaga pãú, tohô niikã́ wa'î pehêterãkã kɨó', niîwɨ.

³⁵ Ɨ̃sâ tohô niîka be'ro masaré duhî dutiwĩ.

³⁶ Be'ró pãú setepare, tohô niikã́ wa'îre miî, kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niîwĩ. Tu'â eha nɨ'ko, pãuré dɨka waá, ɨ̃sâre o'ôwĩ. Ɨ̃sâ pe'e teeré masaré etiwɨ́.

³⁷ Niî pe'tirã ba'â, yapî yɨ'rɨawã. Be'ró sete pi'seri naâ ba'â dɨ'a'kere see neéowɨ.

³⁸ Teeré ba'arã́ numiâ, wi'marã́ ba'pâ keo no'oya mariró ɨmɨá se'saro ba'pâritisetiri mil niîwã.

³⁹ Be'ró Jesu masaré we'êriti, ɨ̃sâ yukɨ̂sɨpɨ mɨhâ sãha, Magadã wamêtiropɨ pẽ'â wa'âwɨ.

16

¹ Ɨ̃sâ Magadã wamêtiropɨ ehakã́, fariseu masa, tohô niikã́ saduceu masa Jesuré ĩ'yârã etâwã. Naâ diakɨ̃hɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ o'ôo'kɨta niîmiti? niîrã, kɨ̃ɨ̂re Õ'âkɨ̃hɨ tutuaró me'ra weé ĩ'yo dutiwã.

² Jesu pe'e naâre yɨ'tiwĩ́: —Muhîpũ sõ'â sãhakã, mɨsâ “Ãyuró kɨ'marósa'”, niî'.

³ Bo'reakã́ yĩarí nɨmɨ niikã́, “Akó pehârosa'”, niî'. Ɨ'mɨárokãhasere ĩ'yârã, tohô bahurí nɨmɨ niîrosa' niisére masî'. Tohô niîmirã, Õ'âkɨ̃hɨ a'tóka tero kɨ̃ɨ̂ weé ĩ'yose pe'ere masí wee'.

⁴ Mɨsâ a'tóka terokãharã yã'arã́ niî'. Mɨsâ weé ĩ'yoya niîrã, mɨsâ yɨ'ɨ̂re ẽho peótisere ĩ'yó'. Mɨsâre weé ĩ'yosome. A'té di'akɨ̃re werêgɨti. Dɨporókɨ̃hɨpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tagɨ Jonare wa'â'karo noho di'akɨ̃re ĩ'yogɨ́ti, niîwĩ. Tohô niîka be'ro naâ tiropɨ niî'kɨ apé sia'pɨ wa'âwĩ. Jesu fariseu masa, saduceu masa naâ bu'esére werê kasa'ke niî'

⁵ Be'ró ɨ̃sâ apé pã'repɨ pẽ'â wa'âwɨ. Toopɨ́ wa'ârã, pãú ɨ̃sâ ba'aátehere akobohókãrã niîwɨ.

⁶ Jesu ɨ̃sâre niîwĩ: —Mɨsâ fariseu masa, saduceu masa naa yeé fermento pãú bɨkɨakã́ weesére tɨ'o masíya, niîwĩ.

⁷ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ niisére tɨ'ó yẽ'etirã, a'mêri niîwɨ: —Marî pãuré miítitiasɨ. Tohô weégɨ marîre tohô niîsami, niîmiwɨ.

⁸ Jesu ɨ̃sâ tohô niisére masîgɨ, a'tîro niîwĩ: —Mɨsâ pãú marî ba'aátehere miítitiasɨ niîrã, keoró wãkú wee'. Mɨsâ ẽho peóse moó butia'.

⁹ Mɨsâ tɨ'o masí weeti yuhûpɨ? Yɨ'ɨ̂ ni'kâmukãsepa pãú me'ra ni'kâmukãsetiri mil ɨmɨaré eká'kere wãkú weeti? Pehé pi'seri naâ ba'â dɨ'akere see neéowɨ.

¹⁰ Kãrɨ̂ weé'ke kẽ'rare wãkú weeti? Setepa pãú me'ra ba'pâritisetiri mil masaré ekawɨ́. Tiîta kẽ'rare naâ ba'â dɨ'a'kere pehé pi'seri see neéowɨ.

¹¹ De'ró weérã mɨsâ tɨ'o masítiati? Yɨ'ɨ̂ fariseu masa, saduceu masa yee fermentore uúkũgɨ, pãú mehereta niîgɨ weeápɨ, niîwĩ.

¹² Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́pɨta, ɨ̃sâre tɨ'o masíse ehâwɨ. —Marîre fermento pãú bɨkɨakã́ weesé mehereta uúkũgɨ weeápĩ; fariseu masa, saduceu masa naâ niî soose me'ra bu'esé pe'ere tɨ'o masiáto niîgɨ, tohô niiápĩ, niîwɨ. Pedro Jesuré “Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ niî'” niî'ke niî'

¹³ Be'ró Jesu Cesaréia Filipe wamêtiri makapɨ wa'âwĩ. Toopɨ́ ehâ, ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re sẽrí yã'awĩ: —Masá yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨre de'ró uúkũti? niîwĩ.

¹⁴ Ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂re yɨ'tiwɨ́: —Ãpêrã “João masaré wamê yeegɨ niîmi”, niîma. Ãpêrã “Dɨporókɨ̃hɨpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tagɨ Elia niîgɨ niîsami”, niîma. Ãpêrã “Jeremia niîmi ou ãpí Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tagɨ niîgɨ niîsami”, niîma mɨ'ɨ̂re, niî yɨ'tiwɨ́ kɨ̃ɨ̂re.

¹⁵ Ɨ̃sâ tohô niikã́, niîwĩ: —Mɨsâ waro, de'ró wãkûti yɨ'ɨ̂re? niî sẽrí yã'awĩ.

¹⁶ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Simão Pedro kɨ̃ɨ̂re yɨ'tiwĩ́: —Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo ɨ̃sâ yoakã́ yuû kue'kɨ niî'. Õ'âkɨ̃hɨ katî nu'kugɨ makɨ niî', niîwĩ.

¹⁷ Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Simão, Jona makɨ, mɨ'ɨ̂ tohô uúkũgɨ, diakɨ̃hɨ́ta uúkũ'. Neê ni'kɨ́ masɨ́ mɨ'ɨ̂re teeré werêtiapĩ. Yɨ'ɨ̂ pakɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ mɨ'ɨ̂re teeré masisé o'oápĩ. Tohô weégɨ e'katíya.

¹⁸ Mɨ'ɨ̂re werêgɨti. Mɨ'ɨ̂ wamé Pedro ɨ̃tâga niî sĩ'riro weé'. Mɨ'ɨ̂ weeró noho ẽho peórãre yaa kurákãharãre wa'akã́ weegɨ́ti. Wãtî kɨ̃ɨ yarã́ me'ra yaa kurákãharãre dokâ ke'akã weesomé.

¹⁹ Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂re ɨ'mɨ̂sepɨ marî wiôgɨ niirópɨkãha sáwire o'ôgɨti. Tohô weéro a'ti nukúkãpɨre mɨ'ɨ̂ ka'mú ta'akã, ɨ'mɨ̂sepɨ kẽ'rare ka'mú ta'a no'orosa'. Mɨ'ɨ̂ a'ti nukúkãpɨre dɨ'te kũúkã, ɨ'mɨ̂sepɨ kẽ'rare dɨ'te kũú no'orosa'. A'ti nukúkãpɨre “Tohôta weeáto” niikã́, ɨ'mɨ̂sepɨ kẽ'rare tohôta wa'ârosa', niîwĩ Jesu.

²⁰ Be'ró Jesu ɨ̃sâre niîwĩ: —Neê ãpêrãre “Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo niîmi”, niîtikã'ya, niîwĩ. Jesu kɨ̃ɨ̂ wẽriátehere werê'ke niî'

²¹ Tiîta me'ra Jesu ɨ̃sâre a'tîro werê nɨ'kawĩ: —Yɨ'ɨ̂re Jerusalẽ́pɨ wa'aró niî'. Toopɨ́ Judeu masa bɨkɨrã́, sacerdotea wiôrã, Moisé ohâ'kere bu'erã́ yɨ'ɨ̂re ɨpɨ́tɨ pi'etíkã weerã́sama. Yɨ'ɨ̂re wẽherã́sama. Tohô weemíkã, i'tiá nɨmɨ be'ro masagɨ́sa', niîwĩ ɨ̃sâre.

²² Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pedro Jesuré yoâ kurero wehê wã'ka, a'tîro tu'tîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ, neê mɨ'ɨ̂ tohô niisé wa'âtikã'ato. Õ'âkɨ̃hɨ tohô wa'akã́ ka'mú ta'aato, niîkɨ niîwĩ.

²³ Be'ró Jesu mahâmi nɨ'ka, kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Wãtî wa'âya. Mɨ'ɨ̂ tohô niîgɨ, Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re dutisére ka'mú ta'a sĩ'rigɨ weé'. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ ɨasére wãkú wee'. Masá naâ wãkû wɨaro noho pe'e wãkû', niîkɨ niîwĩ.

²⁴ Be'ró Jesu ɨ̃sâ ãpêrãre niîwĩ: —No'ó yɨ'ɨ̂re ẽho peó siru tuugɨ noho kɨ̃ɨ̂ weé sĩ'riro noho weetíkã'ato. Yɨ'ɨ̂ ɨaró pe'e weeáto. No'ó yɨ'ɨ̂re siru tuú sĩ'rigɨ, “Jesuré ẽho peógɨ, wẽrî boosa'” niîtigɨta siru tuuáto.

²⁵ Yɨ'ɨ̂re ẽho peóse me'ra yã'âro yɨ'rɨ́ sĩ'ritigɨ, yɨ'ɨ̂re ẽho peó du'ugɨ noho pekâ me'epɨ bu'îri da'rê bahurió no'ogɨsami. Ãpí wẽhesére uîti, yɨ'ɨ̂re ẽho peó nu'kugɨ noho pe'e yɨ'ɨ̂ me'ra katî nu'kugɨsami.

²⁶ Ni'kɨ́ a'ti nukúkãkãhase niî pe'tisere wapá ta'a, kɨ̃ɨ̂ ehêri põ'ra pe'ere bahuriógɨ, yẽ'e nohóre wapá ta'a boosari? Kɨ̃ɨ̂ pekâ me'epɨ wa'âgɨ, kɨ̃ɨ yaá ehêri põ'rare de'ró weé wapa yeé wĩro masitisami.

²⁷ Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ a'tîro weegɨ́ti. Yɨ'ɨ̂ pakɨ asistése me'ra, kɨ̃ɨ̂re werê ko'terã me'ra a'ti nukúkãpɨre a'tîgɨti taha. Yɨ'ɨ̂ opâturi a'tîgɨ, niî pe'tirãre de'ró naâ weé'ke nɨkɨre wapa yeégɨti.

²⁸ Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. Ni'karérã a'topɨ́ niirã́ naâ wẽriátoho dɨporo a'teré ĩ'yârãsama. Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ wiôgɨ sãhakã́ ĩ'yâtimirã, wẽrîsome, niîwĩ.

17

¹ Jesu “Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ niisére ĩ'yârãsa'” niîka be'ro ni'kâ semana yɨ'rɨwɨ́. Tiîtare Pedro, Tiago, kɨ̃ɨ̂ akabihí Joãore ɨ̃rɨgɨ́ ɨ'mɨákɨhɨpɨ miáakɨ niîwĩ. Naâ se'saro wa'âkãrã niîwã.

² Toopɨ́ naâ ĩ'yóropɨ kɨ̃ɨ̂ bahusére dɨka yuúkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ diâpoare muhîpũ ɨmɨ̂kohokɨ̃hɨ weeró noho asistékɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ yeé su'tí ãyuró bo'rê yuuse wa'âkaro niîwɨ.

³ Tohô wa'arí kura maatá Moisé, Elia dɨporókãharãpɨ Jesu me'ra uúkũkã ĩ'yâkãrã niîwã.

⁴ Teeré ĩ'yâgɨ, Pedro Jesuré niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ, marî a'topɨ́ niikã́ ãyú yɨ'rɨa'. Mɨ'ɨ̂ ɨakã́, ɨ̃sâ i'tiá wi'iakã weerã́ti. Ni'kâ wi'i mɨ'ɨ yaá wi'i, apé wi'i Moise yaá wi'i, apé wi'i Elia yaá wi'i weerã́ti, niîkɨ niîwĩ.

⁵ Pedro tohô uúkũri kura ni'kâ o'me kurá asistéri kura a'tî, naâre tuú bi'akã'karo niîwɨ. Tii kurápɨre ni'kɨ́ uúkũkã tɨ'ókãrã niîwã: —Ã'rí yɨ'ɨ̂ makɨ, yɨ'ɨ̂ ma'igɨ́ niîmi. Kɨ̃ɨ̂ me'ra pũûro e'katí'. Kɨ̃ɨ̂ uúkũsere tɨ'ó ẽho peóya, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ.

⁶ Teeré tɨ'órã, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ ɨpɨ́tɨ ɨkɨárã, di'tâpɨ mu'rí ke'akãrã niîwã.

⁷ Be'ró Jesu naâ tiro wa'â, naâre yẽ'ê yã'a, niîkɨ niîwĩ: —Wã'kâ nɨ'kaya. Uîtikã'ya, niîkɨ niîwĩ.

⁸ Be'ró naâ ĩ'yakã́, ãpêrã neê maríkãrã niîwã. Jesu ni'kɨtá niîkɨ niîwĩ.

⁹ Naâ tigɨpɨ́ niî'kãrã dihátikã, Jesu naâre niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ ni'kâroakã ĩ'yâ'kere neê ãpêrãre werêtikã'ya. Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ wẽrî masáka be'ropɨ werêya, niîkɨ niîwĩ.

¹⁰ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ sẽrí yã'akãrã niîwã: —De'ró weérã Moisé ohâ'kere bu'erã́ “Masaré yɨ'rɨoákɨhɨ a'tiátoho dɨporo Elia a'tî mɨ'tagɨsami” niîsari?

¹¹ Jesu naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mɨsâ niîro nohota Elia a'tî mɨ'tagɨsami. Kɨ̃ɨ̂ niî pe'tisere apó mɨ'tagɨsami.

¹² Yɨ'ɨ̂ pe'e a'tîro niîgɨti. Elia a'tî tohakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re masá ĩ'yâ masitikãrã niîwã. Naâ kɨ̃ɨ̂re no'ó ɨaró weé sĩ'risere weékãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re weé'karo nohota yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ kẽ'rare pi'etíkã weerã́sama, niîkɨ niîwĩ.

¹³ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́pɨ, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ tɨ'o masíkãrã niîwã. “Kɨ̃ɨ̂ ‘Elia a'tî tohakɨ niîwĩ’ niîgɨ, João masaré wamê yeegɨre niîgɨ weesamí”, niîkãrã niîwã. Jesu wi'magɨ́re wãtî sãháa no'o'kɨre kõ'â wĩro'ke niî'

¹⁴ Be'ró naâ ɨ̃rɨgɨ́pɨ niî'kãrã masá wa'teropɨ dihatáwã. Tiîtare ni'kɨ́ a'tî, Jesu tirópɨ ehâ ke'awĩ. Kɨ̃ɨ̂re a'tîro niîwĩ:

¹⁵ —Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ, yɨ'ɨ̂ makɨre pahá yã'aya. Kɨ̃ɨ̂ wãkûtiro wẽrîa mɨhami. Ɨpɨ́tɨ waro pi'etí yɨ'rɨ mahami. Pehetíri pekâ me'epɨ dokê ke'a, diâpɨ kẽ'rare dokê yõha mɨhami.

¹⁶ Kɨ̃ɨ̂re mɨ'ɨ̂ bu'erã́ tiropɨ mii ehámiapɨ. Naâ kɨ̃ɨ̂re yɨ'rɨó masitiama, niîwĩ.

¹⁷ Be'ró Jesu masaré niîwĩ: —Mɨsâ ẽho peóse moorã́ yã'arã́ niî'. Yɨ'ɨ̂ mɨsâre yoakã́ bu'êmikã, neê tɨ'o masí wee' yuhûpɨ. No'ó kõ'ro yoakã́ mɨsâ yɨ'ɨ̂re ẽho peótikã wãkû tutuagɨsari? Kɨ̃ɨ̂ wi'magɨ́re yɨ'ɨ̂ tiro miítia, niîwĩ.

¹⁸ Toopɨ́ mii ehákã, wãtî wi'magɨ́pɨ niî'kɨre kõ'â wĩrowĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weerí kurata wi'magɨ́ yɨ'rɨó no'o'kɨpɨ tohawĩ́.

¹⁹ Be'ró ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ ãpêrã tɨ'otíropɨ kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'awɨ: —De'ró weérã ɨ̃sâ wãtîre kõ'â masitiapari? niîwɨ.

²⁰ Jesu ɨ̃sâre niîwĩ: —Mɨsâ yɨ'ɨ̂re ãyuró ẽho peótise bu'iri kɨ̃ɨ̂re kõ'â wĩro masitiapã. Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. Mɨsâ mostarda kapeakã weeró noho kã'roákã ẽho peóse kɨórã, a'tîgɨ ɨ̃rɨgɨ́re “Apêropɨ wa'âya”, niî masi boosa'. Mɨsâ tohô niikã́, apêropɨ wa'ârosa'. Mɨsâ diakɨ̃hɨ́ta ẽho peókã maa, niî pe'tisere weetá basiórosa'.

²¹ Ã'rí wãtî sãhagɨ́ nohore Õ'âkɨ̃hɨre sẽrí, be'tisé me'ra di'akɨ̃ kõ'â wĩrota basió', niîwĩ. Jesu kɨ̃ɨ̂ wẽriátehere opâturi werê nemo'ke niî'

²² Be'ró ɨ̃sâ Galiléiapɨ sihârã wa'âwɨ. Toopɨ́ Jesu ɨ̃sâre niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨre wiôrãpɨre o'ôrãsama.

²³ Yɨ'ɨ̂re wẽherã́sama. Naâ tohô weemíkã, i'tiá nɨmɨ be'ro masagɨ́sa' taha, niîwĩ. Ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ “Yɨ'ɨ̂re wẽherã́sama” niikã́ tɨ'órã, pũûro bɨhâ wetiwɨ. Õ'âkɨ̃hɨ wi'ikãhase niiátehere naâ niyéru o'ô'ke niî'

²⁴ Be'ró Jesu, ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ Cafarnau wamêtiri makapɨ wa'âwɨ. Ɨ̃sâ toopɨ́ eharí kurare Õ'âkɨ̃hɨ wi'ikãhase niiátehere niyéru wapa seérã Pedro tiropɨ wa'âwã. A'tîro sẽrí yã'akãrã niîwã kɨ̃ɨ̂re: —Mɨsâre bu'egɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ikãhase niiátehere niyéru wapa yeé weeti? niîkãrã niîwã.

²⁵ Pedro naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Wapa yeésami, niîkɨ niîwĩ. Be'ró Pedro Jesu niirí wi'ipɨ sãha eháwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Jesuré sẽrí yã'agɨti weerí kura Jesu pe'e kɨ̃ɨ̂re uúkũ we'okã'wĩ: —De'ró tɨ'ó yã'ati, Simão? A'ti ɨmɨ́kohokãharã wiôrã niyéru ɨárã, naâ akawerérãre sẽrisarí, ou apêrokãharãpɨre sẽrisarí nee? niîwĩ.

²⁶ Pedro kɨ̃ɨ̂re yɨ'tiwĩ́: —Apêrokãharãpɨre wapa yeé dutisama, niîwĩ. Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Too pũríkãre naâ akawerérãre sẽritísama. Tohô weéro yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niî yuukã, kɨ̃ɨ yaá wi'ikãhase niiátehere niyéru sẽri masítisama.

²⁷ Tohô niîmikã, naâre mehêkã wãkû dutitigɨ wapa yeégɨti. Mɨ'ɨ̂ ditârapɨ wẽherí daa miî, wa'î wẽhégɨ wa'âya. Ba'â mɨ'tagɨre wehê moroya. Kɨ̃ɨ̂ ɨsêropɨ niyéru kuhire bokagɨ́sa'. Tii kuhí me'ra marî pɨárã yeere wapa yeégɨ wa'âya, niîwĩ Jesu.

18

¹ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ikãhase wapa seérãre Pedro wapa yeégɨ wa'âka terore ɨ̃sâ Jesu tirópɨ wa'â, kɨ̃ɨ̂re niîwɨ: —Ɨ'mɨ̂sepɨre noa nohó ɨ̃sâ mɨ'ɨ̂ bese kũú'kãrã ãpêrã yɨ'rɨóro niî yɨ'rɨ nɨ'kagɨsari? niîwɨ.

² Ɨ̃sâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu ni'kɨ́ wi'magɨ́re pihîo, ɨ̃sâ tiropɨ nɨ'kowĩ́.

³ Ɨ̃sâre niîwĩ: —Mɨsâre diakɨ̃hɨ́ werêgɨti. Ãpêrã yɨ'rɨóro niî yɨ'rɨ nɨ'ka sĩ'risere du'úkã'ya. Mɨsâ teeré wãkû nu'kurã, ã'rí weeró noho niîtirã, ɨ'mɨ̂sepɨ yɨ'ɨ̂ wiôgɨ niiátohopɨ wa'âsome.

⁴ A'tîro niî'. No'ó ã'rí wi'magɨ́ weeró noho ãpêrã yɨ'rɨóro niisére wãkûtigɨ noho kɨ̃ɨ́ta yɨ'ɨ̂ niiátohopɨre ãpêrã yɨ'rɨóro niî yɨ'rɨ nɨ'kagɨsami.

⁵ Apêye kẽ'rare werêgɨti. Yɨ'ɨ̂re ma'igɨ́ noho ni'kɨ́ ã'rí wi'magɨ́re yẽ'êgɨ weeró noho weemí. Kɨ̃ɨ̂re yẽ'êgɨ, yɨ'ɨ̂reta yẽ'êgɨ weemí, niîwĩ. Ãpêrãre yã'âro weekã́ weetíkã'ya niisé niî'

⁶ Jesu apêye ɨ̃sâre werê nemowĩ: —No'ó yɨ'ɨ̂re ẽho peógɨ wi'magɨ́re yã'âro weekã́ weegɨ́ ɨpɨ́tɨ bu'îri da'rê no'ogɨsami. Ɨ̃tâga pahikahá kɨ̃ɨ̂ wamɨ̂tahapɨ dɨ'te yoó, kɨ̃ɨ̂re maâ pahirí maapɨ doke yõókã, nemoró ãyu boósa'. Tohô weekã́, kɨ̃ɨ̂ maatá wẽrîa wa'â, dohórẽ' nemoti boosami.

⁷ Masaré yã'âro weekã́ weesé yã'â butia'. Yã'âro weé nu'kukã'rãsama, weérã pe'ea'. Mehô tohô weegɨ́ noho ɨpɨ́tɨ waro bu'îri da'rê no'ogɨsami.

⁸ A'tîro weeyá. Mɨsâ amûkã, mɨsâ dɨ'pôkã me'ra yã'âro weé sĩ'rirã, dɨtê kõ'a boo'karo weeró noho yã'âro weé du'ukã'ya. Mɨsâ ni'kâ amûkã me'ra ou ni'kâ dɨ'pôkã me'ra ɨ'mɨ̂sepɨ wa'akã́, nemoró ãyú'. Pɨá amûkã me'ra, pɨá dɨ'pôkã me'ra pekâ me'epɨ wa'akã́ pe'ere, yã'â yɨ'rɨa boosa'.

⁹ Mɨsâ kapêri me'ra meharóta yã'âro weé sĩ'rirã, mɨsâ kapêrire orê wee kõ'â boo'karo weeró noho yã'asére ĩ'yâ du'ukã'ya. Mɨsâ ni'kâ kapêa me'ra ɨ'mɨ̂sepɨ wa'akã́, nemoró ãyú'. Mɨsâ pekâ me'epɨ pɨá kapêa me'ra wa'akã́ pe'ere, yã'â yɨ'rɨa boosa'. Ovelha bahu dutí'kɨ yeekãhase niî'

¹⁰ Ã'rá wi'marã́ nohore tohô ĩ'yâ kõ'atikã'ya. A'tîro niî'. Ɨ'mɨ̂sekãharã Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã ã'rá wi'marã́re ko'terã́ yɨ'ɨ̂ pakɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ ĩ'yóropɨ niî nu'kuma.

¹¹ Masá Õ'âkɨ̃hɨre wãkûtirã ovelha bahu dutí'kãrã weeró noho niîma. Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ naâre yɨ'rɨógɨ a'tîgɨ weewɨ́.

¹² Yɨ'ɨ̂ weresére de'ró tɨ'ó yã'ati? Ni'kɨ́ cem ovelha kɨogɨ́ ni'kɨ́ bahu dutíkã, ãpêrã dɨ'sarã́ noventa e novere opâ bu'upa naâ ba'âropɨ kũûsami. Be'ró ãpí bahu dutí'kɨre a'mâgɨ wa'âsami.

¹³ Kɨ̃ɨ̂re bokágɨ, pũûro e'katísami. Ãpêrã noventa e nove bahu dutíti'kãrã nemoró kɨ̃ɨ̂ me'ra e'katísami.

¹⁴ Meharóta marî pakɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ neê ni'kɨ́ ã'rá wi'marã́ nohore pekâ me'epɨ wa'akã́ ɨatími, niîwĩ Jesu. Marî akawerérã marîre yã'âro weekã́ a'tîro weeró ɨá' niisé niî'

¹⁵ Jesu werê nemowĩ: —Mɨ'ɨ̂ akawerégɨ mɨ'ɨ̂re yã'âro weekã́, mɨ'ɨ̂ se'saro kɨ̃ɨ̂ tiropɨ werêgɨ wa'âya. Kɨ̃ɨ̂ yã'âro weé'kere masikã́ weeyá. Kɨ̃ɨ̂ “Yɨ'ɨ̂ yã'âro weeápɨ” niî tɨ'ó yã'akã, mɨsâ opâturi a'mêri uúkũ, e'katírãsa' taha.

¹⁶ Kɨ̃ɨ̂ yɨ'titíkã maa, ni'kɨ́ ou pɨárãre pihîo, kɨ̃ɨ̂ tiropɨ wa'âya. Naâ tɨ'óropɨ werêya kɨ̃ɨ̂ mɨ'ɨ̂re yã'âro weé'kere. Tohô weéro Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũri niî'karo nohota pɨárã ou i'tiárã tɨ'óropɨ “Diakɨ̃hɨ́ta niî'”, niî masî no'orosa'.

¹⁷ Naá kẽ'rare yɨ'titíkã, niî pe'tirã yɨ'ɨ̂re ẽho peórã naâ nererópɨ werêya. Naá kẽ'rare yɨ'titíkã, yɨ'ɨ̂re ẽho peótigɨ ou wiôrãre niyéru wapa seé basagɨre weeró noho tɨ'ó yã'aya.

¹⁸ Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. No'ó mɨsâ a'ti nukúkãpɨ dɨ'te kũúkã, ɨ'mɨ̂sepɨ kẽ'rare dɨ'te kũú no'orosa'. A'ti nukúkãpɨre “Tohôta weeáto” niikã́, ɨ'mɨ̂sepɨ kẽ'rare tohôta wa'ârosa', niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niîgɨ, mɨsâ “Bu'îritimi” ou “Bu'îri moomí” niî masîrãsa' niîgɨ, tohô niîwĩ.

¹⁹ Jesu niî nemowĩ: —Apêyere werêgɨti. Pɨárã “Marî a'te nohóre Õ'âkɨ̃hɨre sẽrirã́” niikã́, yɨ'ɨ̂ pakɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ mɨsâ sẽriró nohota weegɨ́sami.

²⁰ No'ó pɨárã ou i'tiárã yɨ'ɨ̂re ẽho peórã nerekã́, yɨ'ɨ̂ naâ wa'teropɨ niîgɨti, niîwĩ. Ãpêrã yã'âro weekã́ akobohósekãhase niî'

²¹ Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pedro Jesu tiró wa'â, sẽrí yã'awĩ: —Wiôgɨ, yɨ'ɨ̂ akawerégɨ yɨ'ɨ̂re yã'âro weekã́, diikésetiri kɨ̃ɨ̂re akobohógɨsari? Setetiripɨta kɨ̃ɨ̂ yã'âro weesére akobohósari? niîwĩ.

²² Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tiwĩ́: —“Tiikésetiri akobohóya”, nií wee'. Tohô niîro noho o'ôgɨ, “Naâ yã'âro weesétisetiri nɨkɨ akobohóya”, niîgɨti.

²³ Tohô weégɨ mɨsâre yɨ'ɨ̂ pakɨ kɨ̃ɨ̂ akobohósekãhasere werêgɨti. Kɨ̃ɨ̂ ni'kâ di'ta wiôgɨ weeró noho niîmi. Tií di'ta wiôgɨ kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'terã naâ wapa moósere apogɨ́tigɨ pihîosami.

²⁴ Kɨ̃ɨ̂ naâre wapa seé nɨ'kari kura ni'kɨ́ pahiró waro wapa moógɨre miáasama.

²⁵ Kɨ̃ɨ̂ de'ró weé wapa yeéta basiótikã ĩ'yâgɨ, wiôgɨ kɨ̃ɨ̂re, kɨ̃ɨ̂ nɨmoré, kɨ̃ɨ̂ põ'raré, niî pe'tise kɨ̃ɨ̂ kɨosére ãpêrãpɨre duâ turia dutisami. Kɨ̃ɨ̂ wapa moósere wapa yeé dɨo dutigɨ tohô weesamí.

²⁶ Teeré ĩ'yâgɨ, da'rá ko'tegɨ wiôgɨ tiro ehâ ke'a, niîsami: “Wiôgɨ, yɨ'ɨ̂re pahá yã'a kureya. Yɨ'ɨ̂ wapa yeé pe'okɨ̃'ti”, niîsami.

²⁷ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, a'tîro weesamí. Kɨ̃ɨ̂re pahá yã'agɨ, kɨ̃ɨ̂ wapa moó'kere akobohó, kɨ̃ɨ̂re du'úkã'sami.

²⁸ Tohô weéka be'roakã wa'â, ãpí kɨ̃ɨ̂ me'rakɨ̃hɨ da'rá ko'tegɨre boka ehásami. Kɨ̃ɨ̂ pe'e kɨ̃ɨ̂re kã'roákã wapa moósami. Be'ró kɨ̃ɨ̂re wapa yeé dutigɨ ɨpɨ́tɨ wamɨ̂tahapɨ yẽ'êsami. “Mɨ'ɨ̂ wapa moósere wapa yeé bakeo'ya”, niîsami.

²⁹ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, kɨ̃ɨ̂ weé'karo weeró noho kɨ̃ɨ̂ tiro ehâ ke'a, niîsami: “Yɨ'ɨ̂re pahá yã'a kureya. Mɨ'ɨ̂re wapa yeé pe'okɨ̃'ti”, niîsami.

³⁰ Kɨ̃ɨ̂ pe'e neê ɨatísami. Maatá kɨ̃ɨ̂re bu'îri da'rerí wi'ipɨ miáa, sõróo dutisami. “Kɨ̃ɨ̂ wapa yeé pe'okã'pɨ, du'u wĩróya”, niîsami.

³¹ Be'ró ãpêrã da'rá ko'terã kɨ̃ɨ̂ tohô weesére ĩ'yârã, neê tɨ'sâtisama. Tohô weérã naâ wiôgɨpɨre teeré werê pe'okã'sama.

³² Teeré tɨ'ógɨ, wiôgɨ kɨ̃ɨ̂re pihî duti o'osami. Kɨ̃ɨ̂re niîsami: “Da'rá ko'tegɨ keoró weetígɨ niî'. Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re sẽrikã́, niî pe'tise mɨ'ɨ̂ wapa moó'ke pakare akobohó pe'okã'apɨ.

³³ Mɨ'ɨ́ kẽ'ra yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂re pahá yã'a'karo noho mɨ'ɨ̂ me'rakɨ̃hɨre pahá yã'a booapã”, niîsami.

³⁴ Wiôgɨ ɨpɨ́tɨ uâgɨ, kɨ̃ɨ̂re pũûro bu'îri da'rêsami. Bu'îri da'rerí wi'ipɨ kɨ̃ɨ̂re pi'etíkã wee dutísami. Teê niî pe'tise kɨ̃ɨ̂ wapa moósere wapa yeé pe'otigɨ, toopɨ́ niî nu'kugɨsami, niî werêwĩ Jesu.

³⁵ Be'ró Jesu teeré werêka be'ro niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ pakɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ mɨsâ akawerérãre diakɨ̃hɨ́ akobohótikã, tohôta weegɨ́sami mɨsâre, niîwĩ.

19

¹ Jesu ãpêrãre a'mêri akobohósere uúkũka be'ro ɨ̃sâ a'tîro weewɨ́. Galiléia di'tapɨ niî'kãrã ɨ̃sâ Judéia di'tapɨ Jordão wamêtiri maa muhîpũ mɨhátiro apé pã'repɨ pẽ'âwɨ.

² Toopɨ́ wa'akã́, pãharã́ masá Jesuré siru tuúwã. Naâre do'âtirãre yɨ'rɨówĩ.

³ Naâre yɨ'rɨókã ĩ'yârã, fariseu masa Jesuré bu'îri boká sĩ'rirã, kɨ̃ɨ̂ tiro wa'â, sẽrí yã'awã: —Ni'kɨ́ no'ó mehô niiseákã me'ra kɨ̃ɨ̂ nɨmoré kõ'â masisari? Marîre dutisé tohô niîti? niîwã.

⁴ Jesu naâre yɨ'tiwĩ́: —Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũrire bu'êmirã, masí weeti? Õ'âkɨ̃hɨ niî pe'tise kɨ̃ɨ̂ neê waro weé nɨ'kaka teropɨ ɨmɨ́, numiô weékɨ niîwĩ.

⁵ Tu'â eha nɨ'ko, a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Tohô weégɨ ɨmɨ́ kɨ̃ɨ̂ pakɨré, kɨ̃ɨ̂ pakoré wiháa, kɨ̃ɨ̂ nɨmó me'ra niîgɨsami. Naâ pɨárã ni'kâ ɨpɨ weeró noho niîrãsama”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ.

⁶ Tohô weérã naâ pɨárã niîtima. Ni'kâ ɨpɨta niîma. Tohô weérã Õ'âkɨ̃hɨ a'mé sɨ'o'kãrãre masá dɨka waátikã'ro ɨá', niîwĩ Jesu.

⁷ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, fariseu masa sẽrí yã'awã taha: —Too pũríkãre de'ró weégɨ Moisé a'tîro niîpari? “Ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂ nɨmoré kõ'âgɨ, ‘A'té bu'iri mɨ'ɨ̂re kõ'â'’ niirí pũrire ohâ o'oro ɨá'”, niî ohâkɨ niîwĩ, niîwã.

⁸ Jesu naâre niîwĩ: —Mɨsâ yẽkɨ sɨmɨá ehêri põ'ra bɨtisé bu'iri Moisé naâ nɨmosã́ numiare kõ'akã́, ka'mú ta'atikɨ niîwĩ. Tohô niîmikã, Õ'âkɨ̃hɨ neê waropɨta “A'mêri kõ'âya”, niîtikɨ niîwĩ.

⁹ Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂ nɨmoré kõ'agɨ́re a'tîro niîgɨti. Koô ãpí me'ra yã'âro weetímikã, kõ'agɨ́ noho apêgore nɨmôtigɨ, kɨ̃ɨ̂ nɨmó niîtigo me'ra a'me tãrágɨ weeró noho tohasamí. No'ó marapɨ́ kõ'â no'o'kore nɨórẽ'gɨ noho kẽ'ra meharóta taha kɨ̃ɨ̂ nɨmó niîtigore a'me tãrágɨ weeró noho niîsami. Õ'âkɨ̃hɨ koôre “Niî mɨ'ta'kɨ nɨmo niîmo yuhûpɨ”, niî ĩ'yâsami. Naâ tohô weérã, Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ dutisére yɨ'rɨ́ nɨ'karã weemá, niîwĩ.

¹⁰ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ niîwɨ: —Tohô niikã́ pũrikãre marî nɨmôtitikã, nemoró ãyúsa', niîwɨ.

¹¹ Jesu ɨ̃sâre niîwĩ: —Niî pe'tirã nɨmô marirã́ niî masitisama. Õ'âkɨ̃hɨ nɨmô marirã́ niî masiato niî'kãrã di'akɨ̃ niî masisama.

¹² Ãpêrã a'té bu'iri nɨmôtitisama. Ãpêrãre dohôri wi'ia bahuá'ke bu'iri nɨmôtita basiótisa'. Ãpêrãre nɨmôti dutitirã naâ ɨpɨkãhásere yehê kõ'a no'o'kãrã niîsama. Tohô weérã naâ nɨmôti masitisama. Ãpêrã Õ'âkɨ̃hɨ yeekãhase di'akɨ̃re weé sĩ'rirã nɨmôtitisama. “Tohô nɨmô marigɨ́ niîgɨti” niigɨ́ noho nɨmô marigɨ́ tohaáto, niîwĩ. Jesu wi'marã́re yãa peó sẽri basá'ke niî'

¹³ Be'ró ãpêrã naâ põ'raré Jesu tirópɨ mii eháwã. Naâre yãa peó, Õ'âkɨ̃hɨre sẽri basá dutirã tohô weewã́. Naâ tohô weekã́, ɨ̃sâ wi'marã́re mii ehárãre tu'tîwɨ: —Kɨ̃ɨ̂re kari boótirãta, niîmiwɨ.

¹⁴ Ɨ̃sâ tohô niikã́, Jesu ɨ̃sâre niîwĩ: —Wi'marã́re yɨ'ɨ̂ tiro a'tikã́ du'óo'ya. Naâre ka'mú ta'atikã'ya. Wi'marã́ marî nohore ãyuró ẽho peóma. Ãpêrã kẽ'ra wi'marã́ weeró noho yɨ'ɨ̂re ẽho peórã yɨ'ɨ̂ pakɨ wiôgɨ niirópɨ wa'ârãsama, niîwĩ.

¹⁵ Be'ró wi'marã́re yãa peó, sẽri basáwĩ. Tu'â eha nɨ'ko, ɨ̃sâ apé sia'pɨ wa'â wa'âwɨ. Ma'mɨ̂ pehé kɨogɨ́ Jesu me'ra uúkũ'ke niî'

¹⁶ Be'ró ni'kɨ́ ma'mɨ̂ Jesuré ĩ'yâgɨ ehâwĩ. Kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'awĩ: —Mɨ'ɨ̂ masaré bu'egɨ́ ãyugɨ́ niî'. Yɨ'ɨ̂ katî nu'kuakɨhɨ yẽ'e nohó ãyusére weegɨ́sari? niîwĩ.

¹⁷ Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tiwĩ́: —De'ró weégɨ yɨ'ɨ̂re ãyusékãhasere sẽrí yã'ati? Ni'kɨtá ãyugɨ́ niîmi. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ niîmi. Mɨ'ɨ̂ katî nu'ku sĩ'rigɨ, Õ'âkɨ̃hɨ dutisé kũû'kere weeyá, niîwĩ.

¹⁸ Ma'mɨ̂ yɨ'tiwĩ́: —Dise nohóre weegɨ́sari? Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Masaré wẽhé kõ'atikã'ya. Ãpi nɨmóre a'me tãrátikã'ya. Yahatíkã'ya. Ãpêrã yeekãhasere niî sootikã'ya.

¹⁹ Mɨ'ɨ̂ pakɨre, mɨ'ɨ̂ pakore ẽho peóya. Mɨ'ɨ̂ basi ma'iró nohota ãpêrãre ma'iyá, niîwĩ.

²⁰ Ma'mɨ̂ Jesuré yɨ'tiwĩ́: —Yɨ'ɨ̂ wi'magɨ́pɨta a'teré keoró wee mɨhátiwɨ. Yẽ'e nohó apêye noho yɨ'ɨ̂ wee nemógɨsari? niîwĩ.

²¹ Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ dutisére weé pe'o sĩ'rigɨ, niî pe'tise mɨ'ɨ̂ kɨosére duâ pe'okɨ̃hɨ wa'âya. Duâ toha, teé duâ'ke wapare pahasé kɨorãre o'ôya. Mɨ'ɨ̂ tohô weégɨ ɨ'mɨ̂sepɨ pehé ãyusé kɨogɨ́sa'. Tohô weé toha nɨ'ko, yɨ'ɨ̂re siru tuúgɨ a'tiá, niîwĩ.

²² Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, ma'mɨ̂ pehé kɨogɨ́ niî tĩhagɨ teeré ma'í yɨ'rɨgɨ, bɨhâ wetise me'ra dahâ tohaawĩ.

²³ Kɨ̃ɨ̂ wa'âka be'ro Jesu ɨ̃sâre niîwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. Pehé kɨogɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niirópɨ ɨ'mɨ̂sepɨ wa'akã́, diâsa niî'.

²⁴ Opâturi mɨsâre niîgɨti taha. Camelo wamêtigɨ awigá yutâ daa pĩ'ô sõrori peepɨ sãhá yɨ'rɨ tãríkã, diâsa niî'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ wiôgɨ niirópɨ pehé kɨogɨ́ wa'akã́ pe'e maa, tootá nemoró diâsa niî', niîwĩ.

²⁵ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, ɨ̃sâ tɨ'o mariá wa'âwɨ. Ɨ̃sâ a'mêri sẽrí yã'awɨ: —Too pũríkãre noa nohó pe'e Õ'âkɨ̃hɨ tiropɨ wa'â masirãsari? niîwɨ.

²⁶ Jesu ɨ̃sâre ĩ'yâ, niîwĩ: —Masá naâ basi wee tutuáse me'ra yɨ'rɨ masítisama. Õ'âkɨ̃hɨ pũrikãre basió'. Kɨ̃ɨ́ maa neê apêye noho weetá basiótise marí', niîwĩ.

²⁷ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pedro niîwĩ: —Wiôgɨ, ɨ̃sâ pe'e mɨ'ɨ̂re siru tuúrã, niî pe'tise ɨ̃sâ kɨomí'kere du'u kũú pe'okã'wɨ. Ɨ̃sâ tohô weé'ke wapare Õ'âkɨ̃hɨ yẽ'e nohóre o'ôgɨsari? niîwĩ.

²⁸ Jesu ɨ̃sâre niîwĩ taha: —Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre niîgɨti. Õ'âkɨ̃hɨ a'ti nukúkãpɨre neê waropɨ weé'karo weeró noho opâturi weekã́, yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ wiôgɨ sãhagɨ́sa'. Sãháa Wiôgɨ duhirí kumuropɨ niî pe'tirãre dutîgɨsa'. Tohô yɨ'ɨ̂ weekã́, mɨsá kẽ'ra yɨ'ɨ̂re dutî tamurãsa'. Mɨsâ yɨ'ɨ̂ tiro doze wiôrã duhisé kumuripɨ duhîrãsa'. Toopɨ́ mɨsâ yɨ'ɨ̂re ẽho peórã doze kurari Israel kurarikãharãre dutîrãsa'.

²⁹ Ãpêrã niî pe'tirã yɨ'ɨ̂re ẽho peóse bu'iri naa yeé wi'serire, naâ akawerérãre, naâ pakɨ sɨmɨáre, naâ põ'raré, naa yeé di'tare du'u kũú wã'karã kẽ'rare a'tîro wa'ârosa'. Pehé naâ kõ'â wã'ka'ke nemoró yẽ'ê nemorãsama. Tohô niikã́ Õ'âkɨ̃hɨ me'ra katî nu'kurãsama.

³⁰ Tohô niîmikã, pãharã́ ni'kâroakãre wiôrã weeró noho niirã́ be'ropɨ́re mehô niirã́ niîrãsama. Pãharã́ ni'kâroakãre mehô niirã́ pe'e kẽ'ra be'ropɨ́re wiôrã weeró noho niîrãsama, niîwĩ.

20

¹ Jesu be'ropɨ́ kɨ̃ɨ̂ o'oátehere a'tîro werê nemowĩ: —Ɨ'mɨ̂sepɨ yɨ'ɨ̂re ẽho peórãre o'oátehe a'tîro weeró noho niî'. Ni'kɨ́ ɨ'sê wese kɨóro weeró noho niî'. Kɨ̃ɨ̂ bo'rê ke'ari kura ɨ'sê wi'reáhãre a'mâsami.

² Naâre bokágɨ, “Ni'kâ nɨmɨ wapa yeé wɨaro noho mɨsâre wapa yeégɨti”, niîsami. Naâ yɨ'tíka be'ro naâre kɨ̃ɨ yaá wesepɨ da'ra dutígɨ o'ôo'kã'sami.

³ Be'ró nove niikã́ ãpêrã da'raáhãre a'mâ nemogɨ wa'âsami. Toopɨ́ makâ dekopɨ da'rasé moorã́ duhirã́re boka ehásami.

⁴ Boka ehá, naâre niîsami: “Mɨsá kẽ'ra yaa wesé ɨ'sê wesepɨ da'rárã wa'âya. Mɨsâre keoró wapa yeégɨti”, niîsami. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, naâ “Aɨ” niî, naá kẽ'ra da'rárã wa'âsama.

⁵ Be'ró daharí tero niikã́, tohô niikã́ yamîka' três niikã́ meharóta a'mâgɨ wa'â, naâre o'ôo'sami taha.

⁶ Be'ró taha cinco niikã́ makâ dekopɨ wa'âsami. Toopɨ́ ãpêrã da'rasé moorã́ niî baha ke'atirãre boka ehásami. Boka ehágɨ, niîsami: “De'ró weérã mɨsâ da'rasé moorã́ ni'kâri duhî na'iati?” niîsami.

⁷ Naâ yɨ'tisamá: “Ãpêrã ɨ̃sâre ‘Da'rárã wa'âya’, niîtiama. Tohô weérã da'rá wee'”, niîsama. Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, wesé wiôgɨ naâre niîsami: “Mɨsá kẽ'ra yaa wesépɨ da'rárã wa'âya. Keoró wapa yeégɨti”, niîsami. Tohô weérã naá kẽ'ra da'rárã wa'âsama.

⁸ Yamîpɨ tii wesé wiôgɨ sɨ'orí da'ragɨ́re pihîo, niîsami: “Da'rarã́re pihî nee, wapa yeéya. Be'ropɨ́ ehâ'kãrãre wapa yeé mɨ'taya. Be'ró bo'rê ke'ari kura da'rá nɨ'ka'kãrãre wapa yeé tu'â eha nɨ'koya”, niîsami.

⁹ Tohô weégɨ a'tîro weesamí. Cinco niikã́pɨ wesepɨ́ da'rá nɨ'ka'kãrãre pihîo mɨ'tasami. Ni'kâ nɨmɨ da'rasé wapa wapa yeé wɨaro noho naâre wapa yeésami.

¹⁰ Be'ró bo'reakã́ da'rá nɨ'ka'kãrã “Ɨ̃sâ naâ nemoró wapá ta'arãsa'”, niîmisama. Tohô niîmikã, naâ wãkû'karo noho wa'âtisa'. Naá kẽ'ra meharóta wapá ta'asama.

¹¹ Tohô weérã tii wesé wiôgɨ me'ra tɨ'sâtirã, a'tîro niîsama:

¹² “Ã'rá be'ropɨ́ da'rarã́ ehâ'kãrã yoâtikã ni'kâ horata da'raáma. Ɨ̃sâ pũrikã yoakã́ asisé poó, da'rá na'i tõ'oapɨ. Tohô weemíkã, ɨ̃sâre wapa yeé'karo nohota naá kẽ'rare wapa yeeápɨ”, niîsama.

¹³ Wiôgɨ pe'e ni'kɨ́ tohô bɨsɨ̂ nu'kugɨre a'tîro niîsami: “Yɨ'ɨ̂ me'rakɨ̃hɨ, mɨ'ɨ̂re yã'âro weégɨ meheta weé'. Mɨ'ɨ̂ da'raátoho dɨporo ‘Ni'kâ nɨmɨ da'ra wapá ta'a wɨaro noho wapá ta'agɨsa'’, niî no'o tohapɨ.

¹⁴ Tohô weégɨ mɨ'ɨ̂ wapá ta'a'kere yẽ'ê, toháa wa'âya. Yɨ'ɨ̂ ã'rí be'ropɨ́ da'ragɨ́ a'tî'kɨre mɨ'ɨ̂re wapa yeé'karo noho wapa yeégɨti.

¹⁵ Yeé niyéru niiápɨ. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ ɨaró noho wapa yeé masi'. Yɨ'ɨ̂ niî pe'tirãre ni'kâro noho o'okã́ naâre doégɨ weetí?” niîsami.

¹⁶ A'tîro niî'. Yarã́ sãhá mɨ'ta'kãrã, naâ be'ro ẽho peó'kãrã kẽ'rare meharóta Õ'âkɨ̃hɨ ãyusére o'ôgɨsami. Tohô weérã niî mɨ'ta'kãrã “Ɨ̃sâre o'ô nemogɨsami”, niî masisome, niîwĩ. Jesu kɨ̃ɨ̂ wẽriátehere opâturi werê nemo'ke niî'

¹⁷ Be'ró ɨ̃sâ Jesu me'ra Jerusalẽ́ wa'arí ma'apɨ wa'âwɨ. Ɨ̃sâre, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ dozere mehêkã pihîawĩ. Ɨ̃sâre niîwĩ:

¹⁸ —Mɨsâ ĩ'yâ'. Marî Jerusalẽ́pɨ wa'ârã weé'. Toopɨ́ yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨre a'tîro weerã́sama. Sacerdotea wiôrãpɨre, tohô niikã́ Moisé ohâ'kere bu'erã́pɨre o'ôrãsama. Naâ yɨ'ɨ̂re wẽhe dutírãsama.

¹⁹ Naáta taha apé di'takãharã Judeu masa niîtirã wiôrãpɨre wia turiárãsama. Yɨ'ɨ̂re buhíkã', tãrá, kurúsapɨ wẽhe dutírãsama. Naâ tohô weemíkã, yɨ'ɨ̂ i'tiá nɨmɨ be'ro masagɨ́sa', niîwĩ Jesu. Tiago, João pako Jesu me'ra uúkũ'ke niî'

²⁰ Zebedeu nɨmo koô põ'rá Tiago, João me'ra Jesu tirópɨ ehâwõ. Jesuré apêye noho sẽrígo, kɨ̃ɨ̂ tiropɨ ehâ ke'awõ.

²¹ Jesu koôre niîwĩ: —Yẽ'e nohóre yɨ'ɨ̂ weekã́ ɨasarí? niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re yɨ'tiwṍ: —Mɨ'ɨ̂ wiôgɨ sãhágɨ, ã'rá yɨ'ɨ̂ põ'ra pɨárãre mɨ'ɨ̂re dutî tamu dutigɨ sõróoapa. Ni'kɨ́ mɨ'ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ pe'e, ãpí kũûpe' pe'e dɨpoápa, niîwõ.

²² Koô tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu koô põ'raré niîwĩ: —Mɨsâ yɨ'ɨ̂re sẽrisére tɨ'o masí wee'. Yɨ'ɨ̂ ɨpɨ́tɨ pi'etí, wẽrîgɨsa'. Mɨsá kẽ'ra yɨ'ɨ̂ weeró noho pi'etí masiti? niîwĩ. Naâ yɨ'tiwã́: —Ɨ̃ɨ̂. Pi'etí masi'.

²³ Naâ tohô niikã́, Jesu naâre niîwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ta niî'. Mɨsá kẽ'ra pi'etírãsa'. Tohô weemíkã, diakɨ̃hɨ́ pe'e, kũûpe' pe'e mɨsâre dɨpo masítisa'. A'té yɨ'ɨ̂ weesé nií wee'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ bese yuú'kãrã pe'e toopɨ́re duhîrãsama, niîwĩ.

²⁴ Ɨ̃sâ pɨámukãrã naâ tohô sẽrikã́ tɨ'órã, naâ me'ra uâ wa'âwɨ.

²⁵ Tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Jesu ɨ̃sâre pihîo, niîwĩ: —Mɨsâ masísa'. A'ti nukúkãre dutirã́ tií di'tare mii wapá wa'âsama. Naâ dokakãharã kẽ'ra meharóta dutîpesama.

²⁶ Mɨsâ pũrikã naâ weeró noho weesomé. Tohô weeró noho o'ôrã, mɨsâ wa'teropɨ wiôrã niî sĩ'rirã, ãpêrãre da'rá ko'terã weeró noho niîya.

²⁷ No'ó ãpêrã nemoró niî sĩ'rigɨ noho ãpêrãre da'rá ko'tegɨ weeró noho niîya.

²⁸ Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ weeró noho weeyá. Yɨ'ɨ̂re ãpêrã wee tamuáto niîgɨ meheta a'tîwɨ. Yɨ'ɨ̂ pe'e naâre wee tamúgɨ a'tîwɨ. Tohô niikã́ yã'âro weé'ke wapare pãharã́re wẽrî basa, wapa yeé wĩrogɨ a'tîwɨ, niîwĩ. Jesu pɨárã kapêri bahutírãre yɨ'rɨó'ke niî'

²⁹ Be'ró ɨ̃sâ Jericó wamêtiri makapɨre wihá wã'kawɨ. Tiîtare pãharã́ masá Jesuré siru tuúwã.

³⁰ Ɨ̃sâ wa'aró tií ma'a sumútoho pɨárã kapêri bahú no'otirã duhîwã. Jesu yɨ'rɨásere tɨ'ó yã'arã, karíkũwã: —Wiôgɨ, Davi paramí niî turiagɨ, ɨ̃sâre pahá yã'aya, niîwã.

³¹ Masá pe'e naâre “Karíkũtikã'ya”, niîmiwã. Tohô niikã́ta, naâ pe'e nemoró karíkũ nemowã: —Wiôgɨ, Davi paramí niî turiagɨ, ɨ̃sâre pahá yã'aya, niîwã.

³² Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu tohâ nɨ'ka, naâre pihîo sẽrí yã'awĩ: —De'ró yɨ'ɨ̂ weekã́ ɨasarí? niîwĩ.

³³ Naâ kɨ̃ɨ̂re yɨ'tiwã́: —Ɨ̃sâre kapêri bahukã́ weeyá, niîwã.

³⁴ Tohô niisére tɨ'ógɨ, Jesu naâre pahá yã'agɨ, naâ kapêrire yãa peówĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weerí kura naâ pɨárãpɨta kapêri ĩ'yâwã. Be'ró naá kẽ'ra Jesuré siru tuú wã'kawã.

21

¹ Ɨ̃sâ Jerusalẽ́pɨ ehaátoho dɨporo Betfagé ɨ̃rɨgɨ́ Oliveira wamêtikɨhɨ bu'áropɨ ehâwɨ. Toopɨ́ ehâ, Jesu pɨárã ɨ̃sâ me'rakãharãre tii makápɨ o'ôo'wĩ.

² Naâre niîwĩ: —Siî maka marî diakɨ̃hɨ niirí makapɨ wa'ârãsa'. Toopɨ́ ni'kó jumenta dɨ'té nɨ'ko'kore koô makɨ́ me'ra boka ehárãsa'. Naâre pãâ, miítia.

³ No'ó ni'kɨ́ mɨsâre mehêkã niikã́, a'tîro niîya: “Marî wiôgɨ ɨaámi. Maatá wiá no'orosa' taha”, niîya, niîwĩ.

⁴ Dɨporókɨ̃hɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ kɨ̃ɨ̂ ohâ'karo nohota tohô wa'âwɨ. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ uúkũ'kere a'tîro ohâkɨ niîwĩ:

⁵ Jerusalẽ́kãharãre a'tîro niîya:

“Ĩ'yâya. Mɨsâ wiôgɨ mɨsâ tiropɨ a'tîmi. Mehô niigɨ́ weeró noho jumenta makɨ wi'magɨ́ bu'ipɨ pesâ wã'katimi”, niî ohâkɨ niîwĩ.

⁶ Be'ró Jesu kɨ̃ɨ̂ o'ôo'kãrã tii makápɨ wa'â, kɨ̃ɨ̂ wee dutí'karo nohota weékãrã niîwã.

⁷ jumentinhore kɨ̃ɨ̂ pakó me'ra miítikãrã niîwã. Be'ró ɨ̃sa yeé su'tí bu'îkãhasere naâ bu'ipɨ pũûtã peowɨ. Tu'â eha nɨ'ko, Jesu jumento wi'magɨ́ bu'ipɨ mɨhâ pehawĩ.

⁸ Toopɨ́re pãharã́ masá niîwã. Naâ ẽho peósere ĩ'yórã, naa yeé su'tí bu'îkãhasere Jesu yɨ'rɨáropɨ sẽô kũuwã. Ãpêrã ma'â sumútoho pũrî niisé keerire dɨtê kũuwã.

⁹ Masá kɨ̃ɨ̂ dɨporo wa'arã́, kɨ̃ɨ̂ sirokãharã kẽ'ra e'katíse me'ra karíkũwã: —Dɨporókɨ̃hɨpɨ wiôgɨ niî'kɨ Davi paramíre e'katí peorã. Ãyuró wa'aáto ã'rí Õ'âkɨ̃hɨ o'ôo'kɨre. Ɨ'mɨ̂sekãharã kɨ̃ɨ̂re “Ãyú butia'mi” niiáto, niî karíkũ wã'kawã.

¹⁰ Be'ró Jesu Jerusalẽ́pɨ sãháakã, toopɨ́ niirã́ ɨkɨá pe'tia wa'âwã. Pãharã́ sẽrí yã'awã: —Noá niîti kɨ̃ɨ̂a'? niîwã.

¹¹ Naâre Jesu me'ra wa'arã́ yɨ'tiwã́: —Kɨ̃ɨ̂ Jesu Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ Nazaré maka Galiléia di'takɨ̃hɨ niîmi, niîwã. Jesu Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ duarã́re kõ'â wĩro'ke niî'

¹² Be'ró Jesu Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ sãháawĩ. Toopɨ́re wa'îkɨ̃rã naâ Õ'âkɨ̃hɨre ɨ̃hâ moro peoahã niîwã. Niî pe'tirã tií wi'i po'peapɨ naâre duurã́re, duarã́ kẽ'rare ĩ'yâgɨ, kõ'â wĩro pe'okã'wĩ. Naâ niyéru dɨka yuúri mesare, buhâre naâ duâ duhise kẽ'rare tuu kehé kũu pe'okã'wĩ. Naâ keoró weetíse bu'iri tohô weewĩ́.

¹³ Be'ró naâre niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ a'tîro ohâ no'owɨ: “Yaá wi'i ‘Õ'âkɨ̃hɨre sẽrirí wi'i niî'’, niî no'oka wi'i niî'.” Mɨsâ pe'e keoró weetiápã. Yaharã́ yaa wi'ire weeró noho tohakã́ weé', niî tu'tîwĩ naâre.

¹⁴ Tií wi'ipɨre kapêri bahú no'otirã, sihâ masitirã kɨ̃ɨ̂ tiropɨ a'tîwã. Naâ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, naâre yɨ'rɨówĩ.

¹⁵ Sacerdotea wiôrã, Moisé ohâ'kere bu'erã́ pe'e kɨ̃ɨ̂ ãyusé weé ĩ'yokã ĩ'yârã, tɨ'sâtiwã. Wi'marã́ tií wi'i po'peapɨ niirã́ a'tîro karíkũwã: —Dɨporókɨ̃hɨpɨ wiôgɨ niî'kɨ Davi paramíre e'katí peorã, niîwã. Teeré tɨ'órã, sacerdotea wiôrã kẽ'ra uâ wa'âwã.

¹⁶ Tohô weérã Jesuré a'tîro sẽrí yã'awã: —Sõhá wi'marã́ naâ niisére tɨ'otí? Jesu, “Tɨ'ó'. Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ niî'kere bu'êpã. A'tîro niî':

Õ'âkɨ̃hɨ, mɨ'ɨ̂ wi'marã́, tohô niikã́ mi'rirã́re a'tîro weekã́ weeápɨ. Mɨ'ɨ̂re “Ãyú'” niîrã, keoró basâ peo me'rikã weeápɨ, niî'”, niîwĩ.

¹⁷ Tohô niîka be'ro sacerdotea wiôrãre, Moisé ohâ'kere bu'erã́re kõ'â wã'ka, Betâniapɨ wa'â wa'âwĩ. Toopɨ́ ɨ̃sâ kãriwɨ́. Jesu figueira wamêtikɨhɨ dɨkâ marikɨhɨ́re yãî dihakã weé'ke niî'

¹⁸ Ape nɨmɨ́ bo'reakã́ Jesu Jerusalẽ́pɨ mahâmi tohagɨ, ɨhá boâ yɨ'rɨa wa'âwĩ.

¹⁹ Tohô weégɨ ma'â sumútohopɨ niikɨhɨ́ figueira wamêtikɨhɨre ĩ'yâgɨ, tigɨ tiró wa'â, tigɨ dɨkáre ĩ'yâ ma'agɨ wa'âwĩ. Neê dɨkâ maríkaro niîwɨ. Pũri pehé di'akɨ̃ niîwɨ. Tohô dɨkâ marikã́ ĩ'yâgɨ, Jesu tigɨré niîwĩ: —Neê opâturi dɨkâti nemosome, niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro maatá yãî diha wa'âwɨ.

²⁰ Tohô wa'akã́, ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ ĩ'yâ mariarã, kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'awɨ: —De'ró weéro tigɨ́ maatá yãî dihati? niîwɨ.

²¹ Jesu ɨ̃sâre yɨ'tiwĩ́: —Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. Mɨsâ ẽho peóse kɨórã, Õ'âkɨ̃hɨ diakɨ̃hɨ́ta yɨ'tigɨ́sami niîrã, yɨ'ɨ̂ tigɨré yãikã́ weé'karo weeró noho wee masírãsa'. A'té yɨ'ɨ̂ tigɨ́ yãikã́ weé'karo yɨ'rɨóro wee masírãsa'. A'tîgɨ ɨ̃rɨgɨ́re apêropɨ diâ pahirí maapɨ wa'akã́ wee masírãsa'.

²² Mɨsâ ẽho peóse kɨórã, niî pe'tise mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨre sẽrisére bokarã́sa', niîwĩ. Jesuré “Noá dutiró me'ra tohô weetí?” niî'ke niî'

²³ Be'ró Jesu Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ sãháawĩ. Kɨ̃ɨ̂ tií wi'ipɨ bu'erí kura sacerdotea wiôrã, ãpêrã Judeu masa bɨkɨrã́ kɨ̃ɨ̂ tiropɨ a'tîwã. Kɨ̃ɨ̂re bu'îri boká sĩ'rirã, sẽrí yã'awã: —De'ró dutisé me'ra mɨ'ɨ̂ weesére tohô weetí? Noá mɨ'ɨ̂re tohô wee dutígɨ dutisé o'oáti? niîwã.

²⁴ Jesu naâre yɨ'tiwĩ́: —Yɨ'ɨ́ kẽ'ra mɨsâre sẽrí yã'a a'megɨti. Mɨsâ yɨ'tikã́, yɨ'ɨ́ kẽ'ra mɨsâre “A'té dutiró me'ra weé'”, niîgɨti.

²⁵ Noá Joãore wamê yee dutigɨ o'ôo'pari? Õ'âkɨ̃hɨ tohô wee dutípari? ou masá pe'e kɨ̃ɨ̂re tohô wee dutípari? niîwĩ. Be'ró naâ basi a'mêri niîwã: —Marî “Õ'âkɨ̃hɨ Joãore wamê yee dutikɨ niîwĩ” niikã́, kɨ̃ɨ̂ marîre “Too pũríkãre de'ró weérã Joãore ẽho peótiri?” niîgɨsami.

²⁶ Marî “Õ'âkɨ̃hɨ o'ôo'tikɨ niîwĩ; masá kɨ̃ɨ̂re o'ôo'kãrã niîwã” niikã́, masá marîre tu'tî boosama. Niî pe'tirã masá “João Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ niîwĩ”, niî ẽho peósama, niîwã.

²⁷ Tohô weérã “Masîtisa'”, niî yɨ'rɨokã'wã. Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu naâre niîwĩ: —Yɨ'ɨ́ kẽ'ra “A'té dutiró me'ra weé'”, niî weré wee', niîwĩ naâre. Jesu ni'kɨ́ põ'ra pɨárã yee kití me'ra naâre werê'ke niî'

²⁸ Be'ró Jesu naâre a'tîro niî werêwĩ: —Yɨ'ɨ̂ ni'kâroakã weresére de'ró tɨ'ó yã'arãsari mɨsâ? Ni'kɨ́ pɨárã ɨmɨá põ'ratísami. Ni'kɨré a'tîro niîsami: “Makɨ́, yaa wesé ɨ'sê wesepɨ da'rágɨ wa'âya”, niîmisami.

²⁹ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, kɨ̃ɨ̂ makɨ́ “Wa'á wee'”, niî yɨ'tisamí. Be'ró mehêkã wãkû taha, da'rágɨ wa'âsami.

³⁰ Be'ró kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ ãpí kɨ̃ɨ̂ makɨ tirópɨ ĩ'yâgɨ wa'âsami. Meharóta kɨ̃ɨ̂re “Da'rágɨ wa'âya”, niîsami. Kɨ̃ɨ̂ makɨ́ yɨ'tisamí: “Aɨ, pakɨ, wa'âgɨti”, niîsami. Kɨ̃ɨ̂ tohô niî'kɨ niîmigɨ, wa'âtisami, niî werêwĩ Jesu sacerdotea wiôrã, ãpêrã Judeu masa wiôrãre.

³¹ Kɨ̃ɨ̂ makɨ́ ni'i nohó pe'e kɨ̃ɨ̂ ɨaró weeparí? niî sẽrí yã'awĩ naâre. Naâ a'tîro yɨ'tiwã́: —Kɨ̃ɨ̂ dutî mɨ'ta'kɨ keoró weepĩ́, niî yɨ'tiwã́. Teeré tɨ'ógɨ, Jesu naâre niîwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. “Yã'arã́”, mɨsâ niirã́, niyéru wapa seérã, tohô niikã́ ɨmɨaré a'me tãrá wapá ta'arã numia mɨsâ ɨ'mɨ̂sepɨ wa'âtiri kura naâ pe'e wa'ârãsama.

³² João masaré wamê yeegɨ Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró noho a'tîro ãyuró niisétiro ɨamí niisére bu'ekã́, mɨsâ ẽho peótiwɨ. Naâ mɨsâ “Yã'arã́ niîma” niirã́ pũrikã kɨ̃ɨ̂ weresére ẽho peó, naâ wãkusére dɨka yuúkãrã niîwã. Naâ tohô weekã́ ĩ'yâmirã, mɨsâ pe'e dɨka yuúti, kɨ̃ɨ̂ weresére ẽho peótikãrã niîwɨ, niîwĩ Jesu. Da'rá ko'terã keoró weetí'ke niî'

³³ Jesu opâturi werêwĩ: —Apêye kití me'ra mɨsâre werê nemogɨti. Teeré tɨ'oyá. Ni'kɨ́ pahiró di'tâ kɨogɨ́ ɨ'sê wese weesamí. Tii wesére sã'ri sãásami. Toopɨ́ naâ ɨ'sê bipe sãátihi peere ɨ̃tâgapɨ se'ê sãhasami. Tohô niikã́ ɨ'mɨári wi'i naâ ko'tê duhiatihi wi'ire weesamí. Tohô weéka be'ro apêropɨ wa'âgɨ, ãpêrãre tii wesére ko'tê dutigɨ kũûsami. Naâre kɨ̃ɨ yaá di'tare da'rasé wapa “Toô kã'ro yɨ'ɨ̂re ɨ'sê wiayá”, niîsami.

³⁴ Be'ró ɨ'sê dɨkâtiri kura ãpêrã kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'terãre toopɨ́ o'ôo'sami. Naâre o'ôo'gɨ, “Yaá di'ta da'rarã́re yeé ɨ'sêre sẽrírã wa'âya”, niîsami.

³⁵ Toopɨ́ ehakã́, tii wesé ko'terã́ kɨ̃ɨ̂ o'ôo'kãrãre yẽ'êsama. Ni'kɨré paâsama. Ãpiré wẽhé kõ'asama. Ãpiré ɨ̃tâ peeri me'ra dokesamá.

³⁶ Naâ tohô weekã́ tɨ'ógɨ, tii wesé wiôgɨ too dɨpóro o'ôo' mɨ'ta'kãrã nemoró o'ôo'sami. Naâ ehakã́ ĩ'yârã, tii wesé ko'terã́ naá kẽ'rare meharóta weesamá.

³⁷ Be'ró o'ôo' tɨogɨpɨa maha, kɨ̃ɨ̂ makɨré o'ôo'sami. A'tîro niî wãkûmisami: “Yɨ'ɨ̂ makɨre wio pesáse me'ra ĩ'yârãsama”, niîmisami.

³⁸ Kɨ̃ɨ̂ makɨré ĩ'yârã, tii wesé ko'terã́ naâ basi a'mêri uúkũsama: “Ã'ritá niîmi be'ropɨ́ a'ti wesére yẽ'eákɨhɨ. Mâa, kɨ̃ɨ̂re wẽherã́. Be'ró a'ti wesé mari yaá wese toharósa'”, niîsama.

³⁹ Tohô niîka be'ro kɨ̃ɨ̂ makɨré yẽ'ê, tii wesé sumútohopɨ miáa, kɨ̃ɨ̂re wẽhé kõ'asama, niî werêwĩ Jesu.

⁴⁰ Kɨ̃ɨ̂ werêka be'ro Jesu wiôrãre sẽrí yã'awĩ: —Too pũríkãre tii wesé wiôgɨ a'tîgɨ, de'ró weegɨ́sari tii wesé ko'terã́re? niîwĩ.

⁴¹ Kɨ̃ɨ̂re yɨ'tiwã́: —Pahá yã'aro mariró naâ yã'arã́re wẽhé kõ'agɨsami. Be'ró kɨ̃ɨ yaá wesere ãpêrã pe'ere ko'tê dutigɨsami. Naâ pe'e ɨ'sê dɨkâti'kere keoró kɨ̃ɨ yeé niisére wiarã́sama, niîwã.

⁴² Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu niîwĩ: —Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũrire bu'êpã. Yɨ'ɨ̂re wa'aátehere a'tîro ohâ no'owɨ:

Ɨ̃tâ pĩhiri me'ra wi'í yeerã́ ni'kâ pĩhi naâ ɨatíka pĩhire kõ'ârãsama. Naâ kõ'âka pĩhi me'ra ãpêrã pe'e ãyuró tutuarí wi'i yeê nɨ'ka mɨhasama. Õ'âkɨ̃hɨ marî wiôgɨ naâ kõ'âka pĩhi me'ra tohô weesamí. Kɨ̃ɨ̂ tohô weé'ke “Ãyú butia'”, niî tɨ'ó yã'a no'o', niî ohâ no'owɨ, niîwĩ Jesu.

⁴³ Tohô weégɨ mɨsâre werêgɨti. Sĩ'í wesé wiôgɨ sõhá ko'terã́re di'tâ e'mâ'karo weeró noho Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre weegɨ́sami. Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâ wiôgɨ niî sĩ'rimiwĩ. Niî pe'tise ãyusé kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niirópɨ niisé mɨsa yeé niî boopã. Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tarãre, tohô niikã́ yɨ'ɨ̂re ɨatíse bu'iri Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâ kɨo boó'kere e'mâgɨsami. Ãpêrã pe'ere o'ôgɨsami. Naâ yɨ'ɨ̂re ẽho peó, Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró weerã́sama.

⁴⁴ Ɨ̃tâga yɨ'ɨ̂ werêkagare a'tîro werêgɨti. No'ó tigapɨ́ bɨrɨ̂ pehagɨ noho mɨto dihó no'ogɨsami. No'ó tigá pe'e kɨ̃ɨ̂ bu'ipɨ dokê pehakã maa, ãyusé mara wa'âgɨsami, niîwĩ. Tohô niîgɨ, kɨ̃ɨ̂re ɨatírã be'ropɨ́ bu'îri da'rê no'orãsama niîgɨ, tohô niîwĩ.

⁴⁵ Sacerdotea wiôrã, ãpêrã fariseu masa Jesu tee kitíre werekã́ tɨ'órã, “Marîre tohô niîgɨ weesamí”, niîwã.

⁴⁶ Tohô weérã kɨ̃ɨ̂re bu'îri da'rerí wi'ipɨ sõróorãtirã yẽ'ê sĩ'rimiwã. Naâ tohô weé sĩ'rimirã, a'tîro wãkûkãrã niîwã: “Masá kɨ̃ɨ̂re ‘Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ niîmi’, niîsama.” Tohô weérã marî kɨ̃ɨ̂re yẽ'ekã́, marîre yã'âro wee boósama niîrã, wee masítiwã.

22

¹ Jesu opâturi kití weeró noho niisé me'ra wiôrãre werê nemowĩ taha. A'tîro niîwĩ:

² —Õ'âkɨ̃hɨ masaré kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niirópɨ wa'akã́ weesé a'tîro weeró noho niî'. Ni'kɨ́ di'tâ wiôgɨ kɨ̃ɨ̂ makɨ́ amûkã dɨ'tekã́ bosê nɨmɨ wee peóro weeró noho niî'.

³ Kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'terãre niîsami: “Yɨ'ɨ̂ kãrɨ̂ werê'kãrãre pihîrã wa'âya”, niîsami. Be'ró naâ pe'e naâre pihikã́, “Wa'á wee'”, niîsama.

⁴ Naâ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, ãpêrãre o'ôo'sami taha. Naâre niîsami: “Yɨ'ɨ̂ pihî'kãrãre werêrã wa'âya. Ba'asé tu'â eha no'o toha'. Yarã́ wekɨá, ãpêrã ekarã́ di'i yohákã weé'kãrãre wẽhe dutí tohapɨ. Niî pe'tise apó no'o toha'. Keêro, bosê nɨmɨ wee peórã a'tiáto”, niîsami.

⁵ Tohô weérã naá kẽ'ra pihîrã wa'âmisama. Naá kẽ'rare yɨ'tití yɨ'rɨokã'sama. “Wa'á wee'”, niîkã'sama. Ãpí kɨ̃ɨ̂ pihî no'o'kɨ kɨ̃ɨ yaá wesepɨ wa'âsami. Ãpí kɨ̃ɨ̂ da'rarópɨ wa'âsami.

⁶ Ãpêrã, wiôgɨ o'ôo'kãrãre yẽ'ê, paâ, wẽhé kõ'akã'sama.

⁷ Naâ tohô weesére tɨ'ógɨ, wiôgɨ ɨpɨ́tɨ uâsami. Tohô weégɨ naâre wẽhé kõ'a'kãrãre kɨ̃ɨ yarã́ surárare wẽhe dutígɨ o'ôo'sami. Tohô niikã́ naa yaá makare ɨ̃hâ dutisami.

⁸ Be'ró ãpêrã kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'terãre niîsami: “Niî pe'tise yɨ'ɨ̂ makɨre bosê nɨmɨ wee peoátehere apó tohapɨ. Tohô weemíkã, yɨ'ɨ̂ pihî'kãrã yã'arã́ niî tĩharã a'tîta basióti yuukã, a'tîtikãrã niiáma.

⁹ Tohô weérã no'ó mɨsâ makâ dekopɨ boka ehárãre pihîya”, niîsami.

¹⁰ Be'ró kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'terã makâ dekopɨ pihîrã wa'âsama. Niî pe'tirã naâ boka ehárã ãyurã́, yã'arã́re pihî neêo kũu, wiôgɨ yaá wi'ipɨ miáasama. Naâ tohô weekã́, toopɨ́ naâ nererí tũku mu'mûa wa'ása'.

¹¹ Be'ró wiôgɨ naâre ĩ'yâgɨ wa'âsami. Ni'kɨ́ naâ wa'teropɨ niigɨ́ naâ amûkã dɨ'tekã́ sãyâ wɨaro noho sãyâtigɨre ĩ'yâsami.

¹² Wiôgɨ kɨ̃ɨ̂re niîsami: “Akawerégɨ, a'tí bosê nɨmɨre de'ró weé su'tí amûkã dɨ'tekã́ sãyâ wɨaro noho sãyâtimigɨ sãhátiati?” niîsami. Kɨ̃ɨ̂ pe'e yɨ'tití yɨ'rɨokã'sami.

¹³ Be'ró wiôgɨ tií bosê nɨmɨ sɨ'orí weerã́re niîsami: “Kɨ̃ɨ̂re yẽ'ê, dɨ'pôkãri, amûkãripɨ dɨ'te butuáya. Wiháaro na'î tĩ'aropɨ kõ'âkã'ya. Toopɨ́ pũrî no'ogɨ, upîkari kũ'rî wagɨa, utîgɨsami”, niîsami wiôgɨ.

¹⁴ A'té weeró noho niî' Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niisé. Õ'âkɨ̃hɨ pãharã́ masaré pihîmikã, pehêterãkã kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niirópɨ sãháarãsama, niîwĩ Jesu. Weé ta'sase me'ra Jesuré bu'îri a'mârã naâ sẽrí yã'a'ke niî'

¹⁵ Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro fariseu masa wa'â wa'âwã. Be'ró naâ Jesuré bu'îri boká sĩ'rirã, “A'tîro weerã́”, niî apo yuúkãrã niîwã.

¹⁶ Tohô weérã naâ bu'esére siru tuúrãre, tohô niikã́ ãpêrã Herode yaa kurákãharã me'ra Jesu tirópɨ o'ôo'kãrã niîwã. Naâ kɨ̃ɨ̂ tiropɨ etârã, niîwã: —Masaré bu'egɨ́, ɨ̃sâ mɨ'ɨ̂ niisétisere masî'. Mɨ'ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ uúkũ'. Masá yɨ'ɨ̂re de'ró wãkûrãsari? niiró mariró diakɨ̃hɨ́ uúkũ'. Õ'âkɨ̃hɨ yeere diakɨ̃hɨ́ werê'. Ãpêrã wiôrã niîma niiró mariró niî pe'tirãre ni'kâro noho ĩ'yâ'.

¹⁷ Tohô weérã mɨ'ɨ̂re apêye noho sẽrí yã'arã a'tiápɨ. Romano masa wiôgɨre kɨ̃ɨ̂ niyéru wapa seésere wapa yeékã, marîre dutisé ãyú niîti, ou yã'â niîti nee? Naâ Jesuré bu'îri boká sĩ'rirã, tohô niîwã. (Jesu “Wapa yeéro ɨá'” niikã́ maa, Judeu masa “Õ'âkɨ̃hɨ ni'kɨréta ẽho peóro ɨá'; mɨ'ɨ̂ tohô niisé yã'â niî'”, niî bookãrã niîwã. “Wapa yeétikã'ro ɨá'” niikã́ pe'e maa, “Romano masa wiôgɨre yɨ'rɨ́ nɨ'kagɨ weé'”, niî bookãrã niîwã).

¹⁸ Tohô weégɨ Jesu naâ yã'âro wãkusére ĩ'yâgɨ, a'tîro niîwĩ: —Mɨsâ tohô niîrã, weé ta'sarã niî'. De'ró weérã yɨ'ɨ̂re mehêkã yɨ'tígɨ, bu'îri bokagɨ́sami niîrã, sẽrí yã'ati?

¹⁹ Niyéru kuhi romano masa wiôgɨre wapa yeéri kuhi nohore miítia, niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, ni'kâ nɨmɨ da'ra wapá ta'ari kuhi nohore miítiwã.

²⁰ Tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Jesu naâre sẽrí yã'awĩ: —Noa nohó yaa diâpoa, noá wamé wã'yatí a'ti kuhípɨre? niîwĩ.

²¹ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, naâ yɨ'tiwã́: —César, romano masa wiôgɨ kɨ̃ɨ̂ diâpoa, kɨ̃ɨ̂ wamé wã'yá', niîwã. Be'ró Jesu naâre niîwĩ: —Too pũríkãre romano masa wiôgɨ wapa yeé dutise nohore kɨ̃ɨ̂re o'ôya. Õ'âkɨ̃hɨ yee pe'e maa kɨ̃ɨ̂re o'ôya. Kɨ̃ɨ̂ wee dutísere weeyá, niîwĩ.

²² Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, tɨ'o mariá, be'ró wa'â wa'âwã. Masá wẽrîka be'ro masasére Jesuré sẽrí yã'a'ke niî'

²³ Jesuré “Romano masa wiôgɨre wapa yeéro ɨatí?” niîka nɨmɨreta ãpêrã sacerdotea saduceu masa kɨ̃ɨ̂re ĩ'yârã etâwã. Naâ “Wẽrî'kãrãpɨ masasomé”, niî ẽho peóma. Tohô weérã Jesuré masasékãhasere a'tîro niîwã:

²⁴ —Masaré bu'egɨ́, dɨporópɨ Moisé a'tîro dutîkɨ niîwĩ. “Ni'kɨ́ nɨmôtigɨ põ'ratítimigɨ wẽrikã́, kɨ̃ɨ̂ akabihí kɨ̃ɨ̂ nɨmó niî'kore nɨórẽ'ato. Be'ró kɨ̃ɨ̂ koô me'ra neê waro põ'ratí mɨ'tagɨre kɨ̃ɨ̂ ma'mí wẽrî'kɨre põ'ratí basaato”, niîkɨ niîwĩ Moisé.

²⁵ Tohôta wa'â' ɨ̃sâ wa'terore. Sete ɨmɨá ni'kɨ́ põ'ra niîwã. Masá ma'mi nɨmôti, be'ró wẽrîa wa'âkɨ niîwĩ. Põ'ra marí yuugɨ, kɨ̃ɨ̂ nɨmó niî'kore kɨ̃ɨ̂ akabihíre kũûkɨ niîwĩ.

²⁶ Kɨ̃ɨ́ kẽ'ra põ'ratítimigɨ wẽrîa wa'âkɨ niîwĩ. Be'rokɨ̃hɨ́ kẽ'rare tohôta wa'âkaro niîwɨ. Tohô di'akɨ̃ wa'â turia dihakaro niîwɨ teê niî tɨogɨpɨre.

²⁷ Naâ niî pe'tirã be'ró koó kẽ'ra wẽrîa wa'âko niîwõ.

²⁸ Naâ sete koô me'ra amûkã dɨ'tékãrã niîwã. Tohô weéro wẽrî'kãrã masakã́, ni'i nɨmó tohá butia'gosari? niî sẽrí yã'awã.

²⁹ Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu naâre yɨ'tiwĩ́: —Mɨsâ wisí yɨ'rɨa wa'a'. Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũrikãhasere neê masí wee'. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ tutuasé kẽ'rare masí wee'.

³⁰ Wẽrî'kãrã naâ masáka be'ro nɨmôtisome. Põ'ra numiá kẽ'rare numî soosome. Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã ɨ'mɨ̂sepɨ niirã́ weeró noho niîrãsama.

³¹ Apêye noho wẽrî'kãrã masasére werê nemogɨti taha. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ yeé kiti ohâka pũripɨ mɨsâre niî'kere bu'êpã. A'tîro niîkɨ niîwĩ:

³² “Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ niî'. Abraão, Isaque, Jacó wiôgɨ niî'”, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ naâ wiôgɨ niî' niîgɨ, yɨ'ɨ̂ tiropɨ katîma niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ katirã́ wiôgɨ niîmi. Wẽrî bahu dutí'kãrã marimá, niîwĩ Jesu.

³³ Kɨ̃ɨ̂ bu'esére tɨ'órã, masisé me'ra yɨ'tikã́ ĩ'yârã, masá tɨ'o mariá wa'âwã. Moisé kɨ̃ɨ̂ dutisé kũû'ke, ni'kâro ãyú yɨ'rɨ nɨ'karo niî' niisé niî'

³⁴ Be'ró Jesu saduceu masare di'ta mariákã weesére fariseu masa tɨ'ókãrã niîwã. Teeré tɨ'ó, nerêkãrã niîwã.

³⁵ Naâ me'ra ni'kɨ́ Moisé ohâ'kere bu'egɨ́ Jesuré mehêkã yɨ'tikã́ ɨágɨ, kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'awĩ:

³⁶ —Masaré bu'egɨ́, Moisé dutî'ke dise nohó apêye yɨ'rɨóro ãyú yɨ'rɨ nɨ'kati? niîwĩ.

³⁷ Jesu kɨ̃ɨ̂re a'tîro yɨ'tiwĩ́: —A'tîro niî'. “Õ'âkɨ̃hɨ marî wiôgɨre niî pe'tise mɨsâ ẽho peóse me'ra, mɨsâ wãkusé me'ra, mɨsâ tɨ'ó yã'ase me'ra ma'iyá.”

³⁸ A'té niî' apêye yɨ'rɨóro niî yɨ'rɨ nɨ'kase.

³⁹ A'té be'rore tohô kureta niî', niîro pe'ea'. A'tîro niî'. “Marî basi ma'iró nohota ãpêrãre ma'iró ɨá'.”

⁴⁰ A'té pɨáro dutisére weérã, niî pe'tise Moisé kɨ̃ɨ̂ dutî'kere, tohô niikã́ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã naâ bu'ê'kere yɨ'tírãta weé', niîwĩ Jesu. Jesu masaré “Cristo naâ niigɨ́ noa makɨ́ niîti?” niî sẽrí yã'a'ke niî'

⁴¹ Fariseu masa naâ nererí kura Jesu naâre sẽrí yã'awĩ:

⁴² —Mɨsâ Cristo Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨre de'ró tɨ'ó yã'ati? Noa makɨ́ niîti kɨ̃ɨ? niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re yɨ'tiwã́: —Dɨporókɨ̃hɨpɨ wiôgɨ Davi paramí niî turiagɨ niîmi, niîwã.

⁴³ Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu naâre niîwĩ: —Cristo Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Davi paramí niî turiagɨ niikã́, too pũríkãre de'ró weégɨ Davi Espírito Santo tutuaró me'ra uúkũgɨ, kɨ̃ɨ̂re “Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ niîmi”, niîpari? Marî, marî paramíre “Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ niîmi”, nií wee'. Davi Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨre uúkũ yuugɨ, a'tîro ohâkɨ niîwĩ:

⁴⁴ Õ'âkɨ̃hɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ kɨ̃ɨ̂ makɨré, yɨ'ɨ̂ wiôgɨre a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Yɨ'ɨ̂ tiro wiôgɨ duhirí kumuropɨ duhîgɨsa'. Mɨ'ɨ̂ toopɨ́ duhikã́, mɨ'ɨ̂re ĩ'yâ tu'timi'kãrãre dokâ ke'akã weegɨ́ti”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ, niî ohâkɨ niîwĩ Davi.

⁴⁵ De'ró weégɨ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo Davi paramí niî masi boosari? Davi basíta kɨ̃ɨ̂re “Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ niîmi”, niîkɨ niîwĩ. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ paramí se'saro niîtikɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ kẽ'ra niîkɨ niîwĩ, niîwĩ Jesu.

⁴⁶ Kɨ̃ɨ̂ tohô niisére tɨ'órã, neê ni'kɨ́ kã'ró yɨ'titíwã. Tiîta me'ra be'ró maha uîrã, neê sẽrí yã'a nemotiwã.

23

¹ Be'ró Jesu masaré, tohô niikã́ ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re niîwĩ:

² —Moisé ohâ'kere bu'erã́, ãpêrã fariseu masa Õ'âkɨ̃hɨ dutisé Moisére kũû'kere wererã́ niîma.

³ Tohô weérã naâ weresére tɨ'ó, teeré wee sirú tuuya. Naâ weesétise pe'ere ĩ'yâ kũutikã'ya. Naâ ãyuró werê me'rima, werêrã pe'ea'. Tohô weemírã, naâ niisé pe'ere weetíma.

⁴ Naâ dutî wɨaro noho dutî yɨ'rɨokã'sama. Masá teeré põo tẽótisama. Naâ tohô weérã, wɨâ põo tẽóya marisé nɨkɨsére dɨ'te peórã weeró noho weesamá. Naâ masaré teeré wɨâ peorã weeró noho weesamá. Naâ teeré wɨâ dutirã, neê ãpêrã tã'rirã́re wee tamútirã weeró noho weesamá. Neê pahá yã'ati, masaré neê kã'ró wee tamútisama.

⁵ Niî pe'tise naâ weesére masaré ãyuró ĩ'yâ dutirã weé ta'sasama. Masá naâre “Õ'âkɨ̃hɨre ãyuró ẽho peósama” niikã́ tɨ'ó sĩ'rirã, a'tîro weesamá. Naâ diâpoapɨ, naâ amûkãpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũrikãhasere pahirí kasero me'ra ohâ'kere dɨ'té õ'osama. Tohô niikã́ naâ Õ'âkɨ̃hɨre sẽrikã́ ĩ'yâ dutirã ãpêrã yɨ'rɨóro naa yaró su'tîro sumútohopɨ opa daári kɨoróhore sãyâsama.

⁶ Bosê nɨmɨ niikã́ wiôrã naâ duhî wɨase kumuripɨ duhî sĩ'risama. Naâ neresé wi'seripɨ kẽ'rare meharóta weesamá.

⁷ Masá naâre makâ dekopɨ wio pesáse me'ra põo tẽríkã ɨasamá. Naâre, “Ɨ̃sâre bu'erã́” pisukã́ ɨasamá.

⁸ Mɨsâ pũrikã ãpêrãre “Mɨsâ ɨ̃sâre bu'erã́ niî'”, niî no'otikã'ya. A'tîro niî'. Mɨsâ ni'kɨ́ põ'rata niî'. Yɨ'ɨ̂ ni'kɨtá mɨsâre bu'egɨ́ niî'.

⁹ Mɨsâ neê ni'kɨré a'ti nukúkãpɨre “Ɨ̃sâ pakɨ”, niîtikã'ya. Mɨsâ ni'kɨtá pakɨ̂ti'. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niîmi.

¹⁰ Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâ pũrikã “Ɨ̃sâ wiôgɨ”, niî pisû no'otikã'ya. Yɨ'ɨ̂ Cristo Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ ni'kɨtá mɨsâ wiôgɨ niî'.

¹¹ No'ó ãpêrãre wee tamúgɨ, kɨ̃ɨ́ta niîmi ãpêrã yɨ'rɨóro bu'ipɨ niî yɨ'rɨ nɨ'kagɨ.

¹² No'ó “Yɨ'ɨ̂ ãpêrã yɨ'rɨóro niî yɨ'rɨ nɨ'ka'” niî tɨ'ó yã'agɨ noho Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re mehô niigɨákã waro tohakã́ weegɨ́sami. No'ó “Yɨ'ɨ̂ ãpêrã yɨ'rɨóro niî'” niî tɨ'ó yã'atigɨ pe'ere Õ'âkɨ̃hɨ ãpêrã yɨ'rɨóro tohakã́ weegɨ́sami.

¹³ Mɨsâ Moisé ohâ'kere bu'erã́, tohô niikã́ fariseu masa weé ta'sarã niî'. Masá yɨ'ɨ̂re ẽho peó sĩ'rirãre ka'mú ta'a'. Tohô weérã, yɨ'ɨ̂ pakɨ wiôgɨ niirópɨ wa'arí ma'are naâre bi'árã weé'. Mɨsâ basita yɨ'ɨ̂re ẽho peó wee'. Ãpêrã kẽ'rare ẽho peó sĩ'rikã ɨa sãá wee'. Tohô weéro yã'â butia'ro wa'ârosa' mɨsâre.

¹⁴ Mɨsâ wapê wi'ia numia yeé wi'serire e'mása'. Mɨsâ yã'âro weé'kere wãkû dutitirã yoakã́ Õ'âkɨ̃hɨre sẽrí ta'sa'. Tohô weérã mɨsâ ãpêrã nemoró bu'îri boká yɨ'rɨ nɨ'karãsa'.

¹⁵ Jesu a'tîro niî nemowĩ Moisé ohâ'kere bu'erã́re, tohô niikã́ fariseu masare: —Mɨsâ ɨpɨ́tɨ waro weé ta'sa'. Mɨsâ ẽho peósere no'ó ni'kɨ́ niigɨákãre mɨsâ weeró noho ẽho peókã ɨárã, niî pe'tiropɨ sihâ bi'a'. Be'ró tu'â eha nɨ'ko, kɨ̃ɨ̂re mɨsâ nemoró yã'âro pekâ me'epɨ wa'âta basiókã weésa'.

¹⁶ Yã'âro wa'ârosa' mɨsâre. Kapêri bahutírã a'mêri wehêro weeró noho niî'. A'tîro niî bu'ê' masaré: “Ni'kɨ́ ‘A'tîro weegɨ́ti’, niîsami Õ'âkɨ̃hɨre. ‘Õ'âkɨ̃hɨ wi'i me'ra tohô weegɨ́ti’ niîka be'ro kɨ̃ɨ̂ niî'kere keoró weetíkã, ‘Bu'îri marí'’, niísa'. “Kɨ̃ɨ̂ ‘Õ'âkɨ̃hɨ wi'ikãhase ouro me'ra tohô weegɨ́ti’ niî'kere keoró weetíkã pũrikãre, Yã'â niî'”, niísa'.

¹⁷ Mɨsâ tohô niîrã, diakɨ̃hɨ́ wãkú wee'. Tɨ'o masí wee'. Ouro Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ niî yuuro, Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨ ãyusé tohása'. Õ'âkɨ̃hɨ wi'i, tií wi'ikãhase ouro nemoró ãyú yɨ'rɨ nɨ'ka'.

¹⁸ Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ dutiró weé sĩ'ritirã, uúkũ me'rise me'ra niî soo'. Masaré a'tîro niísa': “Mɨsâ ‘Õ'âkɨ̃hɨre wa'îkɨ̃rã ɨ̃hâ moro peo wɨaro me'ra tohô weerã́ti’ niî'kere weetíkã, bu'îri marísa'. Wa'îkɨ̃ Õ'âkɨ̃hɨre o'osé toopɨ́ peô'ke me'ra pũrikãre wapatísa'”, niî'.

¹⁹ Mɨsâ tɨ'o masí wee'. Õ'âkɨ̃hɨre o'osé nemoró naâ wa'îkɨ̃rã ɨ̃hâ moro peo wɨaro pe'e wapatí'. Toopɨ́ ɨ̃hɨ̂ pesase me'ra naâ Õ'âkɨ̃hɨre o'osé ãyusé tohása'.

²⁰ Tohô weérã mɨsâ “Õ'âkɨ̃hɨre wa'îkɨ̃rã ɨ̃hâ moro peo wɨaro me'ra tohô weerã́ti” niîrã, teé se'sarore niîrã meheta weé'. Toopɨ́ peoátehe kẽ'rare meharóta weerã́ti, niîrã weésa'.

²¹ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ yaá wi'i, Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ niîsami. Tohô weérã Õ'âkɨ̃hɨre tií wi'i me'ra tohô weerã́ti niîrã, kɨ̃ɨ̂ me'rata tohô weerã́ti, niîrã weé'.

²² Meharóta ɨ'mɨ̂se me'ra tohô weerã́ti niîrã, Õ'âkɨ̃hɨ duhiró me'rata, toopɨ́ duhigɨ́ me'rata niîrã weé'.

²³ Yã'âro wa'ârosa' mɨsâ Moisé ohâ'kere bu'erã́re, tohô niikã́ fariseu masare. Mɨsâ wee soóse bɨhɨrã niî'. Mɨsâ otesé õ'ô mahakã, hortelã, erva-doce, cominho wamêtise ba'asé sãâ moresere see neéo, opâ sɨ̃'ɨri weésa'. Pɨámukãse sɨ̃'ɨri kɨórã, ni'kâ sɨ̃'ɨ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ miáa, Õ'âkɨ̃hɨre wamê peo, sacerdotere o'ósa'. Mɨsâ tohô ãyuró weemírã, Moisé ohâ'ke apêye pakasé pe'ere weé wee'. Ãpêrãre keoró weesére, pahá yã'asere, Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peóse pe'ere weé wee'. A'tîro pe'e weeyá. Mɨsâ otesére kɨ̃ɨ̂re o'ô du'utimirã, a'té ãyú yɨ'rɨ nɨ'kasere weeyá.

²⁴ Mɨsâ basi diakɨ̃hɨ́ weé wee'. Ãpêrã kẽ'rare sɨ'orí diakɨ̃hɨ́ weé wee'. Tohô weérã mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ yeekãhasere bu'êrã, kapêri bahutírã a'mêri sɨ'orí tɨ̃á wã'karã weeró noho niî'. Moisé kɨ̃ɨ̂ ohâ'ke, mehô niiseákã dutisé pe'ere wãkû yɨ'rɨrã, apêye paka pe'ere weé wee'.

²⁵ Mɨsâ wee soórã a'tîro weé'. Bahû yoaropɨ di'akɨ̃ ãyuró weé'. Bapârire bu'îpɨ di'akɨ̃ ãyuró koérã weeró noho wee soó'. Tii paá po'peapɨre pehé yã'asé mɨsâ ãpêrã yeere yahá'ke, ãpêrã yeere ɨâri peha yɨ'rɨ nɨ'ka'ke ũ'îri weeró noho wã'yása'. Tohô weéro yã'â butia'ro wa'ârosa' mɨsâre.

²⁶ Mɨsâ fariseu masa tɨ'o masítirã, kapêri bahú no'otirã weeró noho niî'. Neê waro po'peápɨkãhase mɨsâ wãkusére dɨka yuú mɨ'taya. Be'ró bahû yoaropɨ ãyurã́, yã'asé moorã́ toharã́sa'. Bapâri po'peápɨ koé mɨ'ta'karo weeró noho bu'îpɨ kẽ'ra ũ'îri mariró toháro weeró noho weerã́sa'.

²⁷ Mɨsâ Moisé ohâ'kere bu'erã́, fariseu masa wee soórã niî'. Tohô weéro yã'â butia'ro wa'ârosa' mɨsâre. Wẽrî'kãrã masâ peeri weeró noho niî'. Bu'îpɨre ãyuró bahu dutírã pasî me'ra wa'rê'ke kuhirire nɨ'kósa'. Tii peé po'peapɨre wẽrî'kãrã õ'ari, tohô niikã́ diikése naâ ɨpɨ́ yã'asé boâ'ke sãyása'.

²⁸ Mɨsâ a'tîro niiséti'. Masá ĩ'yóropɨre ãyurã́ weeró noho bahú'. Po'peápɨ pe'ere wee soóse bɨhɨrã niî'. Mɨsâpɨre yã'asé niî yɨ'rɨa'.

²⁹ Mɨsâ Moisé ohâ'kere bu'erã́, fariseu masa wee soóse bɨkɨrã niî'. Mɨsâ dɨporókãharã Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã masâ peeri bu'ipɨ ãyuró bahu dutírã yeê nɨ'ko'. Tohô niikã́ ãpêrã masá ãyurã́ niî'kãrãre masâ peeri bu'ipɨ meharóta ma'mâ su'a nɨ'ko'.

³⁰ Tu'â eha nɨ'ko, a'tîro uúkũsa'. “Ɨ̃sâ yẽkɨ sɨmɨá Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarãre wẽhékãrã niîwã. Ɨ̃sâ naâ katîka teropɨre niîrã, naâre wẽhekã́, wẽhe tamúti boopã”, niî'.

³¹ Mɨsâ a'teré tohô niîrã, “Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarãre wẽhé'kãrã paramérã niî turiarã niî'”, niîrã weé'.

³² Mɨsâ, mɨsâ yẽkɨ sɨmɨá wee mɨháti'karo nohota weé yapatíkã'ya, niî tu'tîwĩ.

³³ Mɨsâ wee soóri kurakãharã ãyâ weeró noho niî'. Mɨsâ de'ró weé Õ'âkɨ̃hɨ pekâ me'epɨ bu'îri da'reátehere yɨ'rɨ wetí masisome.

³⁴ Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ mɨsâ tiropɨre Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã, masirã́re, bu'erã́re o'ôo'gɨti. Mɨsâ pe'e naâ ni'karérãre wẽhé, ãpêrãre kurúsapɨ paâ bi'pe nɨ'korãsa'. Ãpêrãre naâ nerê wɨase wi'seripɨ paâpe, naâ no'ó wa'asé makaripɨ siru tuú kusiarãsa'.

³⁵ Tohô weéro niî pe'tirã masá ãyurã́re wẽhé'ke wapa mɨsâre bu'îri wã'á'. Mɨsâ yẽkɨ sɨmɨá ãyugɨ́ Abel me'ra neê waro wẽhé dɨ'pôkãtikãrã niîwã. Teê Zacaria Baraquia makɨ me'ra yapá da'reokãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re naâ Õ'âkɨ̃hɨre wa'îkɨ̃rãre ɨ̃hâ moro peo wɨaropɨ Õ'âkɨ̃hɨ wi'i dekopɨ wẽhékãrã niîwã.

³⁶ Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. Tohô weé'ke wapare ni'kâroakã a'tóka teropɨ niirã́re bu'îri wa'ârosa', niîwĩ Jesu. Jesu Jerusalẽ́re ĩ'yâgɨ utî'ke niî'

³⁷ Fariseu masare tohô niîka be'ro Jesu Jerusalẽ́kãharã, tohô niikã́ too dɨpóropɨ tii makápɨ niî'kãrãre wãkûgɨ, a'tîro niîwĩ: —Jerusalẽ́kãharã, mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarãre wẽhé kõ'a'. Õ'âkɨ̃hɨ o'ôo'kãrã kɨ̃ɨ yeé kiti wererã́re ɨ̃tâ peeri me'ra doke wẽhé'. Mɨsâre pehetíri yɨ'ɨ̂ ma'ígɨ, neêo kũu sĩ'rimiwɨ. Ni'kó kãrêkẽ' koô põ'raré wɨɨsé dokapɨ neêo kũuro weeró noho weé sĩ'rimiwɨ. Mɨsâ ɨatíwɨ.

³⁸ Tohô weéro mɨsâ niîmi'ke wi'seri masá mariró toharósa'.

³⁹ A'teré tɨ'o masíya. Yɨ'ɨ̂re opâturi ĩ'yâ nemosome maha. Be'ró yɨ'ɨ̂ a'ti nukúkãpɨ opâturi a'tikã́pɨ, mɨsâ “Õ'âkɨ̃hɨ dɨporópɨ ‘O'ôo'gɨti’ niî'kɨ ãyú butia'gɨ niîmi” niîrãpɨ ĩ'yârãsa' taha, niîwĩ Jesu.

24

¹ Jesu Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ niî'kɨ wiháa wa'âwĩ. Kɨ̃ɨ̂ wa'arí kura ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ kɨ̃ɨ̂ tiro wa'â, niîwɨ: —Ĩ'yâya a'tí wi'ire. Ãyú butia'ri wi'i, pahirí wi'i niî', niîmiwɨ.

² Ɨ̃sâ tohô niikã́, Jesu niîwĩ: —Mɨsâ a'te pehére ĩ'yâ', ĩ'yârã pe'ea'. Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. Niî pe'tise a'tí wi'ikãhase neê ni'kâ ɨ̃tâga apêga bu'ipɨ yeê turia mɨha'ke tohasomé. Niî pe'tise mɨto dihó no'orosa', niîwĩ. A'ti ɨmɨ́koho pe'tiátoho dɨporo Jesu “A'tîro wa'ârosa'” niî'ke niî'

³ Be'ró ɨ̃sâ wa'â, ɨ̃rɨgɨ́ Oliveira wamêtikɨhɨpɨ ehâwɨ. Jesu toopɨ́ ehâ nuhari kura ɨ̃sâ ya'yióropɨ sẽrí yã'awɨ: —Ɨ̃sâre werêya. De'ró niikã́ tohô wa'ârosari? Yẽ'e nohó me'ra ĩ'yogɨ́sari mɨ'ɨ̂ opâturi a'tiátehere? Tohô niikã́ a'ti ɨmɨ́koho pe'tiátoho dɨporo de'ró weé masîrãsari? niî sẽrí yã'awɨ.

⁴ Jesu ɨ̃sâre yɨ'tiwĩ́: —Ãpêrã mɨsâre niî sootikã'ato niîrã, ãyuró tɨ'o masí yuuya.

⁵ Pãharã́ a'tîro niî soorãsama. “Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ tutuaró me'ra weé'; Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo niî'”, niîrãsama. Naâ tohô niisére tɨ'órã, pãharã́ siru tuúrãsama.

⁶ Mɨsâ a'mê wẽhese kitire tɨ'ó, “Toopɨ́ tohô wa'âpa'ro” niikã́ tɨ'orã́sa'. Teeré tɨ'órã, ɨkɨátikã'ya. Teé a'tîrota wa'ârosa'. Tohô niîmiro, a'ti ɨmɨ́koho pe'tiátoho dɨ'sarósa' yuhûpɨ.

⁷ Ni'kâ kurakãharã ape kurákãharã me'ra a'mê wẽherãsama. Tohô niikã́ ni'kâ di'takãharã apé di'takãharã me'ra meharóta weerã́sama. Pehé apé sia'pɨre ɨhá boasé niîrosa'. Apêropɨre pehé di'tâ nara sãáse niîrosa'.

⁸ A'té niî pe'tise me'ra masá neê waro pi'etí wã'kose niî'. Numiô koô makɨré wɨaátoho dɨporoakã pũrisé nɨ'káro weeró noho niîrosa'.

⁹ Tohô wa'akã́, yɨ'ɨ̂re ẽho peótirã mɨsâre yã'âro weerã́sama. Mɨsâre yẽ'ê, wiôrã tiropɨ miáa, bu'îri da'rê dutirãsama. Mɨsâre wẽherã́sama. Yɨ'ɨ̂re ẽho peóse bu'iri niî pe'tirokãharã masá mɨsâre ĩ'yâ tu'tirãsama.

¹⁰ Tohô wa'akã́, pãharã́ yɨ'ɨ̂re ẽho peómi'kãrã ẽho peó du'urãsama. Naâ a'mé tu'ti, ãpêrã wiôrãpɨre bu'îri da'rê dutirã o'ôrãsama.

¹¹ Pãharã́ “Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã niî'”, niî soorãsama. Pãharã́re niî soo, ẽho peókã weerã́sama.

¹² Yã'asé niî yɨ'rɨ maharosa'. Tohô wa'akã́, pãharã́ a'mêri ma'í du'urãsama.

¹³ Yɨ'ɨ̂re ẽho peó yapatirã pũrikã yɨ'rɨ wetírãsama. Yɨ'ɨ̂ pakɨ tiropɨ katî nu'kurãsama.

¹⁴ Niî pe'tiro a'tí di'tapɨ Õ'âkɨ̃hɨ masaré yɨ'rɨóse kitire werê se'sa bi'á no'orosa'. Naá kẽ'rare masî dutiro werê no'orosa'. “Yã'âro weé'kere bɨhâ weti dɨka yuúkã, Õ'âkɨ̃hɨ yẽ'êgɨsami”, niî werê no'orosa'. A'té niî pe'tiropɨ se'sâka be'ro a'ti ɨmɨ́koho pe'tirósa' maha.

¹⁵ Dɨporókɨ̃hɨpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ Daniel wamêtigɨ a'ti ɨmɨ́koho pe'tiátoho dɨporo wa'aátehere ohâ yuukɨ niîwĩ. “Yã'agɨ́, Õ'âkɨ̃hɨre yabigɨ́ noho kɨ̃ɨ yaá wi'i ãyurí wi'ipɨ sãhatígɨ noho Jerusalẽ́kãha wi'ipɨ sãhagɨ́sami”, niî ohâ yuukɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tií wi'ipɨ nu'kukã́ ĩ'yârã, mɨsâ a'ti pũríre bu'ê, tɨ'o masíya.

¹⁶ Tohô wa'akã́ ĩ'yârã, Õ'âkɨ̃hɨ bu'îri da'rêgɨsami niîrã, Judéiapɨ niirã́ ɨ̃rɨpagɨ́pɨ du'tiáya.

¹⁷ Wi'í dɨpo sãrí opâ sirapɨ soo peságɨ noho po'peápɨkãhasere sãháa, durêtimigɨ, diakɨ̃hɨ́ du'tiáya.

¹⁸ No'ó wesepɨ́ tõ'ogɨ́ kẽ'ra neê wi'ipɨ́ toháa, durêgɨ wa'âtikã'ya. Soharó me'ra du'tiáya.

¹⁹ Tohô wa'asé nɨmɨri numiâ nihî pakosã numiare, tohô niikã́ põ'rá mi'rirã́ kɨorã́re bɨhâ weose nɨmɨri niîrosa'. Naâ ɨmɨ̂yaro wa'â masisome.

²⁰ Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨre sẽriyá: “Yɨsɨáse nɨmɨrire, soo wɨári nɨmɨ ɨ̃sâ Judeu masa yoarópɨ wa'âtiri nɨmɨre wa'âtikã'ato”, niîya.

²¹ Tohô wa'asé nɨmɨrire ɨpɨ́tɨ pi'etíse niîrosa'. Õ'âkɨ̃hɨ a'ti nukúkã weéka be'rore toô kã'ro pi'etíse maríkaro niîwɨ. Be'ropɨ́ kẽ'rare toô kã'ro pi'etíse marirósa'.

²² Õ'âkɨ̃hɨ naâ pi'etíse nɨmɨrire dɨôtikã maa, neê ni'kɨ́ yɨ'rɨ wetíti butia' boosami. Õ'âkɨ̃hɨ pe'e kɨ̃ɨ yarã́, kɨ̃ɨ̂ besé'kãrãre pahá yã'agɨ, tohô wa'asé nɨmɨrire dɨôgɨsami.

²³ Ãpêrã mɨsâre a'tîro niî soorãsama. “Ĩ'yâya. Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo a'tó niîmi.” Ou apé tero weérã “Sõ'opɨ́ niîmi”, niîrãsama. Naâ tohô niikã́, ẽho peótikã'ya.

²⁴ Pãharã́ niî soorã a'tîrãsama. A'tîro niîrãsama: “Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo niî'. Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tagɨ niî'”, niî soorãsama. Naâre ẽho peókã weé sĩ'rirã, pehé weé ĩ'yose ĩ'yorã́sama. Basiókã maa, Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ besé'kãrãpɨreta ẽho peó du'ukã weé sĩ'rirãsama.

²⁵ Mɨsâ basi masîya maha. Yɨ'ɨ̂ mɨsâre be'ropɨ́ wa'aátehere werê yuu toha'.

²⁶ Tohô weérã ãpêrã mɨsâre “Sõ'opɨ́ yukɨ́ marirópɨ Cristo niîsami, ĩ'yârã wa'âya” niikã́, wa'âtikã'ya. Ãpêrã “A'ti tũkúpɨ niîmi, ĩ'yârã a'tiá” niikã́, ẽho peótikã'ya.

²⁷ Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ a'tirí kura a'tîro niîrosa'. Muhîpũ mɨhátiro pe'e, kɨ̃ɨ̂ sãháaro pe'e kẽ'rare bɨpô ya'báro weeró noho niîrosa'. Ya'yióropɨ a'tîsome.

²⁸ Ãpi nohó wa'îkɨ̃ boakã́, yukâ maatá masî, wĩhî wã'kasama. Tohô wa'akã́ ĩ'yârã, “Ãpi nohó boaápĩ”, niî masî'. A'té weeró noho yɨ'ɨ̂ a'tikã́, masá masîrãsama, niîwĩ Jesu. Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ de'ró weé a'tîgɨsari? niisé niî'

²⁹ Jesu a'tîro niî nemowĩ: —Teé pi'etíse nɨmɨri yɨ'rɨ́ka be'ro muhîpũ ɨmɨ̂kohokɨ̃hɨ na'î tĩ'a wa'âgɨsami. Yamîkɨ̃hɨ kẽ'ra bo'rê yuusome. Yõkoá bɨrɨ̂ diharãsama. Niî pe'tirã ɨ'mɨáropɨ niirã́ nara sãákã weé no'orãsama.

³⁰ Tohô wa'akã́, ɨ'mɨ̂sepɨ yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ a'tisére ĩ'yârãsama. Niî pe'tise makarikãharã uîrã, utîrãsama. Yɨ'ɨ̂ o'me kuráripɨ tutuaró me'ra asisté dihatikã, ĩ'yârãsama.

³¹ Yɨ'ɨ̂re werê ko'terã ɨ'mɨ̂sekãharãre niî pe'tiro a'tí di'tapɨ o'ôo'gɨti. Yaró coroneta ɨpɨ́tɨ bɨsɨkã́, yɨ'ɨ̂ besé'kãrã niî pe'tiro no'ó niirókãharãre neêorãsama.

³² Mɨsâre otesé figueiragɨ wamêtikɨhɨkãhase me'ra bu'êgɨti. Tigɨ dɨpɨ́ripɨ pũrî yãsâ wihikã, “Kɨ'má wa'ârotiro weé'”, niísa'.

³³ A'té weeró noho yɨ'ɨ̂ too dɨpóro niî'ke pehé wa'akã́ ĩ'yârã, “Kã'roákã Jesu a'tí di'ta wiôgɨ sãhaátoho dɨ'sá'”, niîya.

³⁴ Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. A'té pehé tohô wa'arí kura niirã́ wẽrîsome. Tohô wa'asére ĩ'yâ pe'okã'rãsama.

³⁵ A'ti ɨmɨ́koho, a'tí di'ta pe'ti dihárosa'. Yɨ'ɨ̂ uúkũse, yɨ'ɨ̂ bu'esé pũrikã niî nu'kukã'rosa'. Niî pe'tise yɨ'ɨ̂ niî'ke keoró wa'ârosa'.

³⁶ Yɨ'ɨ̂ opâturi a'tiátehe maa tii nɨmɨ́ niikã́, tií hora niikã́ a'tîgɨsa' niisére neê masî no'oya marí'. Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã ɨ'mɨ̂sekãharã, yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ kẽ'ra masí wee'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ Õ'âkɨ̃hɨ ni'kɨtá masîsami.

³⁷ Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ a'tirí kura kẽ'rare dɨporókɨ̃hɨpɨ Noé kɨ̃ɨ̂ niîka teropɨ weé'karo noho weerã́sama.

³⁸ Õ'âkɨ̃hɨ a'ti nukúkã mioátoho dɨporo masá ba'â, sĩ'rí, amûkã dɨ'té, naâ põ'ra numiáre numî sookãrã niîwã. A'teré wee tɨókãrã niîwã teê Noé kɨ̃ɨ̂ yukɨ̂sɨhopɨ sãháari kurapɨ.

³⁹ Naâ, neê “Mehêkã wa'ârosa'”, niî wãkû ma'atikãrã niîwã. Be'ró akôro pehâa, naâre diâ miorí kurapɨ tɨ'o masíkãrã niîwã. Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ a'tirí kura kẽ'rare masá meharóta weerã́sama.

⁴⁰ Yɨ'ɨ̂ a'tirí kura ɨmɨá pɨárã ni'kâro me'ra wesepɨ́ da'rarã́, ni'kɨ́ yɨ'ɨ̂re ẽho peógɨ miáa no'ogɨsami. Ãpí yɨ'ɨ̂re ẽho peótigɨ tohagɨ́sami.

⁴¹ Pɨárã numia ni'kâro me'ra ohôka ãrɨárã, ni'kó yɨ'ɨ̂re ẽho peógo miáa no'ogosamo. Apêgo yɨ'ɨ̂re ẽho peótigo tohagósamo.

⁴² Yɨ'ɨ̂ mɨsâ wiôgɨ opâturi a'tiátehere mɨsâ masîtisa'. Tohô weérã ãyuró wãkû, tɨ'o masí yuuya.

⁴³ Apêye kẽ'rare a'tîro masîya. Yahagɨ́ tií hora niikã́ a'tîgɨsami niîgɨ, wi'í wiôgɨ kãritísami. Kɨ̃ɨ̂re ko'tê, kɨ̃ɨ yaá wi'ire yahagɨ́ pãâo sãhakã, ka'mú ta'asami.

⁴⁴ Mɨsá kẽ'ra ã'rí weeró noho niîya. Mɨsâ neê kã'ró wãkûtiri kura yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ a'tîgɨsa', niîwĩ. Jesu pɨárã da'rá ko'terã yee kití me'ra bu'ê'ke niî'

⁴⁵ Jesu a'tîro niî nemowĩ: —Noa nohó pe'e yɨ'ɨ̂ dutiró weé nu'kugɨ, tɨ'o masígɨ waro niîsari? niîgɨ, a'tîro werêgɨti. Wiôgɨ apêropɨ wa'âgɨ, kɨ̃ɨ yaá wi'ire ko'tê dutigɨ ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'tegɨre kũûsami. “Ãpêrã da'rá ko'terãre no'ó dɨ'sasé nohore ba'asé ekayá”, niîsami.

⁴⁶ Be'ró apêropɨ ehâ'kɨ dahâsami. Kɨ̃ɨ̂ dahakã́, keoró da'rá boka ehá no'ogɨ e'katísami.

⁴⁷ Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. Kɨ̃ɨ̂ keoró weesé wapa wiôgɨ niî pe'tise kɨ̃ɨ̂ kɨosére ko'tê dutigɨ sõróogɨsami.

⁴⁸ Kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'tegɨ yã'agɨ́, “Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ maatá dahâsome” niigɨ́ noho pũrikã a'tîro weesamí.

⁴⁹ Ãpêrã da'rá ko'terãre yã'âro paâ pi'etíkã weesamí. Ãpêrã ke'arã́ me'ra ba'â, sĩ'risamí.

⁵⁰ Kɨ̃ɨ̂ tohô weerí kura wiôgɨ wãkûtiro kɨ̃ɨ̂ ko'têtiri kura dahâsami.

⁵¹ Kɨ̃ɨ̂ kũû'kɨre dutî'kere weetí'ke wapa ɨpɨ́tɨ kɨ̃ɨ̂re bu'îri da'rêgɨsami. Ãpêrã yã'arã́, wee soórãre wa'â'karo noho bu'î peha siru tuugɨsami. Tohô wa'akã́, kɨ̃ɨ̂ pũrî no'ogɨ, upîkari kũ'rî wagɨa, utîgɨsami, niîwĩ Jesu.

25

¹ Jesu kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niirópɨ noa nohó sãháarosari? niîgɨ, a'tîro niî werêwĩ: —Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ niirópɨre sãhaátehe a'tîro weeró noho niî'. Pɨámukãrã nu'mia naâ me'rakõho marapɨ́ niiákɨhɨ a'tikã́ ko'têsama. Naâ nɨkɨ ɨ'sê me'ra sĩ'óo'separe kɨosamá.

² Ni'kâmukãrã niî pe'tisere ãyuró apo yuútisama. Ãpêrã tiikérãta taha ãyuró apo yuú, ko'têsama.

³ Apo yuútirã nu'mia naa yeé sĩ'óo'separe miáarã, ɨ'sê naâ piô sãa dɨka yuuátehere miáatisama.

⁴ Apo yuú'kãrã nu'mia pe'e pose yeé'kepapɨre miáasama. Tohô niikã́ apêyepaga me'ra ɨ'sêre miáa nemosama.

⁵ Koô marapɨ́ niiákɨhɨ maatá etâtisami. Tohô weérã naâre wɨhá pũrikã́, kãriá wa'âsama.

⁶ Be'ró yamî deko ẽháakã, ãpêrã pe'e a'tîro karíkũ mɨ'tasama: “Koô marapɨ́ niiákɨhɨ a'tî tohami. Põo tẽrírã a'tiá”, niîsama.

⁷ Naâ tohô karíkũkã, niî pe'tirã nu'mia wã'ká pe'tia wa'âsama. Wã'ká, naa yeé sĩ'óo'separe apo bɨrósama.

⁸ Ɨ'sê miáati'kãrã nu'mia pe'e ãpêrã miáa'kãrãre a'tîro niîsama: “Ɨ̃sá kẽ'rare kã'ró ɨ'sê sĩ'óo'se o'ôya. Ɨ̃sâ sĩ'óo'sepa yatîro weé'”, niîsama.

⁹ Ɨ'sê miáa'kãrã nu'mia pe'e naâre yɨ'tisamá: “Mɨsâre o'ôsome. Ɨ̃sâ mɨsâre o'okã́ maa, ɨ̃sâre ehâti, mɨsá kẽ'rare ehâti boosa'. Mɨsâ basi naâ ɨ'sê duâ wɨaropɨ duúrã wa'âya”, niîsama.

¹⁰ Naâ ni'kâmukãrã nu'mia ɨ'sê duúrã wa'âka be'ro naâ me'rakõho marapɨ́ niiákɨhɨ etâsami. Ãpêrã apo yuú'kãrã nu'mia pe'e kɨ̃ɨ̂ me'ra bosê nɨmɨ weerí wi'ipɨ sãháasama. Naâ sãháaka be'ro tií wi'ikãharã soperé bi'ákã'sama.

¹¹ Be'ropɨ́ ɨ'sê duúrã ehâ'kãrã nu'mia dahâa, bosê nɨmɨ weerí wi'i sopepɨ́ etâ, “Wiôgɨ, ɨ̃sâre pãâoya”, niîsama.

¹² Naâ tohô pisukã́ tɨ'ógɨ, naâ me'rakõho marapɨ́ niiákɨhɨ naâre yɨ'tisamí: “Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre neê masîtisa'”, niîsami, niî werêwĩ Jesu.

¹³ Jesu teeré werêka be'ro ɨ̃sâre niîwĩ: —A'té weeró noho yɨ'ɨ̂ a'tiátihi nɨmɨre mɨsâ masí wee'. Tohô weérã ãyuró wãkû apo yuúya, niîwĩ. I'tiárã da'rá ko'terã yee kití me'ra Jesu bu'ê'ke niî'

¹⁴ Jesu ɨ̃sâre a'tîro werê nemowĩ: —Yɨ'ɨ̂ a'ti nukúkãpɨ opâturi a'tîgɨ, masaré o'oátehe a'té weeró noho niî'. Ni'kɨ́ masɨ́ apé di'tapɨ wa'âgɨ, kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'terãre pihîosami. Naâre kɨ̃ɨ yeére ko'tê dutigɨ kũûsami.

¹⁵ Naâre naâ da'raátoho põo tẽóro kũû bɨrosami. Ni'kɨré ni'kâmukãsetiri mil niyéru kuhiri wapa bɨhɨ́se kuhirire o'ôsami. Ãpiré pɨáti mil kuhiri o'ôsami. Ãpiré mil kuhiri o'ôsami. O'ô toha, wa'â wa'âsami.

¹⁶ Kɨ̃ɨ̂ wa'âka be'ro ni'kâmukãsetiri mil kuhiri o'ô no'o'kɨ maatá teé niyéru me'ra da'rá, tiikéseta wapá ta'a nemosami.

¹⁷ Pɨáti mil kuhiri kɨó'kɨ kẽ'ra meharóta apêye pɨáti mil kuhiri wapá ta'a nemosami.

¹⁸ Mil kuhiri yẽ'ê'kɨ pe'e kopê se'ê, kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ da'ra dutími'kere yaákã'sami.

¹⁹ Be'ró, yoâka be'ropɨ naâ wiôgɨ sihâgɨ ehâ'kɨ dahâsami. Kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'terãre pihîo, naâ da'rá'kere aposamí.

²⁰ Ni'kâmukãsetiri mil kuhiri kɨó'kɨ ehâ mɨ'tasami. Apêye tiikéseta kɨ̃ɨ̂ wapá ta'a'kere wiágɨ, kɨ̃ɨ̂ wiôgɨre niîsami: “Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ, yɨ'ɨ̂re ni'kâmukãsetiri mil kuhiri o'ôwɨ. A'té kɨó'. Teé me'ra apêye tiikéseta mɨ'ɨ̂re wapá ta'a basawɨ”, niîsami.

²¹ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, wiôgɨ niîsami: “Mɨ'ɨ̂ ãyuró weeápã. Yɨ'ɨ̂ dutî'karo nohota keoró weé me'rikã'apã. Yɨ'ɨ̂ kã'roákã kũû'ke me'ra ãyuró weeápã. Tohô weégɨ pehé yɨ'ɨ̂ kɨosére ko'tê dutigɨ sõróogɨti. A'tiá. Yɨ'ɨ̂ me'ra e'katí tamuya”, niîsami.

²² Be'ró ãpí da'rá ko'tegɨ pɨáti mil kuhiri o'ô no'o'kɨ ehâsami. Wiôgɨre a'tîro niîsami: “Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ, yɨ'ɨ̂re pɨáti mil kuhiri o'ôwɨ. A'té kɨó'. Teé me'ra tiikéseta taha mɨ'ɨ̂re wapá ta'a basawɨ”, niîsami.

²³ Wiôgɨ kɨ̃ɨ̂re niîsami: “Mɨ'ɨ̂ ãyuró weeápã. Yɨ'ɨ̂ dutî'karo nohota keoró weé me'rikã'apã. Yɨ'ɨ̂ kã'roákã kũû'ke me'ra ãyuró weeápã. Tohô weégɨ pehé yɨ'ɨ̂ kɨosére ko'tê dutigɨ sõróogɨti. A'tiá. Yɨ'ɨ̂ me'ra e'katí tamuya”, niîsami.

²⁴ Be'ró maha mil kuhiri o'ô no'o'kɨ ehâ, kɨ̃ɨ̂ wiôgɨre a'tîro niîsami: “Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ, mɨ'ɨ̂ tutuaró da'ra dutígɨ niisére masîwɨ. Mɨ'ɨ̂ da'ratímigɨ, ãpêrã yee da'rasé wapa me'ra mɨ'ɨ̂ wapá ta'a'.

²⁵ Tohô weégɨ uîgɨ, mɨ'ɨ yeé niyérure di'tâ po'peapɨ yaa kũúwɨ. A'té niî' mɨ'ɨ yeéta taha”, niîsami.

²⁶ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, wiôgɨ a'tîro yɨ'tisamí: “Yɨ'ɨ̂ kũû'ke me'ra mɨ'ɨ̂ yã'âro weeápã. Yã'agɨ́, nihî sihagɨ niî'. Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re a'tîro wãkûpã. ‘Da'ratímigɨ, ãpêrã da'rasé wapa me'ra wapá ta'ami’, niîpã.

²⁷ Mɨ'ɨ̂ tohô wãkûgɨ, yeé niyérure yaatímigɨ, niyéru nɨrorí wi'ipɨ bɨkɨâ mɨha dutigɨ kũû boopã. Tohô weéka be'ro yɨ'ɨ̂ dahâgɨ, tií wi'ipɨ kũyaró mɨhâa'ke me'ra yẽ'ê booapã”, niîsami.

²⁸ Tohô niîka be'ro ãpêrã toopɨ́ niirã́re niîsami: “Kɨ̃ɨ yeé mil kuhirire e'mâ, pɨámukãsetiri mil kɨogɨ́ pe'ere o'ôya.

²⁹ A'tîro niî'. No'ó pehé kɨogɨ́re nemoró o'ô no'orosa'. Kɨ̃ɨ̂ pehé kɨó yɨ'rɨogɨsami. Ãpí moogɨ́ pe'ere kɨ̃ɨ̂ kɨomí'keakãpɨreta e'mâ pe'okã' no'ogɨsami.

³⁰ Ã'rí da'rá ko'tegɨ keoró weetígɨre yẽ'ê, na'î tĩ'aro wiháaropɨ kõ'âkã'ya. Toopɨ́ pũrî no'ogɨ, upîkari kũ'rî wagɨa, utîgɨsami”, niîsami naâ wiôgɨ, niîwĩ Jesu. Jesu niî pe'tise di'takãharãre beseátehe niî'

³¹ Jesu ɨ̃sâre werê nemowĩ: —Be'ró yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ a'ti nukúkãkãharãre dutîgɨ a'tîgɨti. Yɨ'ɨ̂re werê ko'terã ɨ'mɨ̂sekãharã me'ra a'tîgɨ, asistése me'ra a'tîgɨti. Be'ró wiôgɨ duhirí kumuropɨ duhîgɨsa'.

³² Niî pe'tise di'takãharã yɨ'ɨ̂ duhiró tiropɨ nerêrãsama. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂re ẽho peórãre mehêkã, ãpêrã yɨ'ɨ̂re ẽho peótirãre mehêkã dɨka waá nɨ'kogɨti. Ni'kɨ́ ekarã́ ko'tegɨ́ ovelhare mehêkã, cabrare mehêkã dɨka waá nɨ'kogɨ weeró noho weegɨ́ti.

³³ Kɨ̃ɨ̂ ovelhare diakɨ̃hɨ́kãha amukã pe'e nɨ'kosamí. Cabra pe'ere kũûpe' pe'e nɨ'kosamí. A'té weeró noho yɨ'ɨ̂re ẽho peórãre diakɨ̃hɨ́ pe'e nɨ'kogɨ́ti. Yɨ'ɨ̂re ẽho peótirã pe'ere kũûpe' pe'e nɨ'kogɨ́ti.

³⁴ Tohô weéka be'ro diakɨ̃hɨ́ pe'e nu'kurã́re niîgɨti. “A'tiá. Yɨ'ɨ̂ pakɨ mɨsâre ãyuró weeámi. Neê waropɨ kɨ̃ɨ̂ a'ti nukúkãre weé nɨ'kaka teropɨ mɨsâ niiátohore apo yuú tohakɨ niîwĩ. Teeré yẽ'êrã a'tiá maha.

³⁵ Yɨ'ɨ̂ ɨhá boakã́, yɨ'ɨ̂re ekawɨ́. Yɨ'ɨ̂ ako wɨókã, sĩ'risé tĩâwɨ. Yɨ'ɨ̂ apêropɨ sihakã́, yɨ'ɨ̂re kãriró o'ôwɨ.

³⁶ Su'tí dɨ'sakã́, yɨ'ɨ̂re sãâwɨ. Do'âtikã, yɨ'ɨ̂re ĩ'yâ kusiawɨ. Ãpêrã yɨ'ɨ̂re bu'îri da'rerí wi'ipɨ sõróokã, yɨ'ɨ̂re ĩ'yârã etâwɨ”, niîgɨti.

³⁷ Teeré tɨ'órã, diakɨ̃hɨ́ pe'e nu'kurã́, naâ yã'âro weé'kere akobohó no'o'kãrã a'tîro niîrãsama: “Ɨ̃sâ wiôgɨ de'ró niikã́ mɨ'ɨ̂re ɨhá boakã́, ekarí? De'ró niikã́ mɨ'ɨ̂ ako wɨókã, tĩâri?

³⁸ De'ró niikã́ apêropɨ sihakã́, mɨ'ɨ̂re kãriró o'ôri ou su'ti nohó dɨ'sakã́, mɨ'ɨ̂re sãâri?

³⁹ De'ró niikã́ mɨ'ɨ̂re do'âtigɨre, ou bu'îri da'rerí wi'ipɨ niigɨ́re ĩ'yârã etâri?” niîrãsama.

⁴⁰ Naâ tohô niikã́, naâre yɨ'tigɨ́ti: “Mɨsâre diakɨ̃hɨ́ werêgɨti. Mɨsâ yɨ'ɨ̂re ẽho peórãre, no'ó mehô niirã́pɨreta ãyuró weérã, yɨ'ɨ̂reta weérã weewɨ́.”

⁴¹ Be'ró kũûpe' pe'e nu'kurã́re a'tîro niîgɨti: “Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ bu'îri da'rê no'oahã niî'. Tohô weérã a'toré niîtikã'ya. Pekâ me'e ɨ̃hɨ̂ nu'kuri me'epɨ wa'âya. Tií me'e wãtiâ wiôgɨ, kɨ̃ɨ̂ me'ra ɨ'mɨ̂sepɨ kõ'â diho'kãrãre apo yuúka me'e niî'.

⁴² Yɨ'ɨ̂ ɨhá boakã́, mɨsâ yɨ'ɨ̂re ekatíwɨ. Yɨ'ɨ̂ ako wɨókã, tĩâtiwɨ.

⁴³ Yɨ'ɨ̂ apêropɨ sihakã́, yɨ'ɨ̂re kãrisé o'ôtiwɨ. Yɨ'ɨ̂re su'tí dɨ'sakã́, sãâtiwɨ. Yɨ'ɨ̂ do'âtikã, yɨ'ɨ̂ bu'îri da'rerí wi'ipɨ niikã́ kẽ'rare, ĩ'yârã wa'âtiwɨ.”

⁴⁴ Teeré tɨ'órã, a'tîro niîrãsama: “Wiôgɨ, mɨ'ɨ̂ ɨhá boakã́, ako wɨókã, apêropɨ sihakã́, su'tí mookã́, do'âtikã, bu'îri da'rerí wi'ipɨ niikã́, de'ró niikã́ noho ɨ̃sâ mɨ'ɨ̂re wee tamútiri?” niîrãsama.

⁴⁵ Yɨ'ɨ̂ naâre yɨ'tigɨ́ti: “Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. Mɨsâ ã'rá mehô niirã́re wee tamútiwɨ. Naâre wee tamútirã, yɨ'ɨ̂reta wee tamútirã weewɨ́”, niîgɨti.

⁴⁶ Be'ró naâre bu'îri da'rê bahuriógɨti. Ãpêrã yã'âro weé'kere akobohó no'o'kãrã pe'e katî nu'kusere boká, ɨ'mɨ̂sepɨ wa'ârãsama, niîwĩ Jesu.

26

¹ Jesu opâturi kɨ̃ɨ̂ a'tiátehere werêka be'ro ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re niîwĩ:

² —Mɨsâ masî', Páscoa bosê nɨmɨ wa'aátoho pɨá nɨmɨ dɨ'sá'. Tií bosê nɨmɨ niikã́, yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨre wiôrãpɨre o'ô, kurúsapɨ paâ bi'pe wẽherã́sama, niîwĩ.

³ Tiîtare sacerdotea wiôrã, Moisé ohâ'kere bu'erã́, Judeu masa bɨkɨrã́, Caifá sacerdotea wiôgɨ yaá wi'i sopé pɨ'topɨ nerêkãrã niîwã.

⁴ Toopɨ́ naâ Jesuré niî soose me'ra yẽ'ê, wẽheátehere apo yuúkãrã niîwã.

⁵ Teeré apomírã, a'tîro niîkãrã niîwã: —Bosê nɨmɨ niikã́ weetíkã'rã. Masá kɨ̃ɨ̂re ma'írã, no'ó ɨaró karíkũ ma'a, marî tohô weesére dohórẽ' boosama, niîkãrã niîwã. Ni'kó numiô Jesuré ma'í yɨ'rɨgo ɨ'mɨ̂tihise piô peo'ke niî'

⁶ Naâ “Jesuré wẽherã́ti” niî apóka terore Jesu Betâniapɨ niîwĩ. Simão kamî boâ, yɨ'rɨ́'kɨ yaá wi'ipɨ niîwĩ.

⁷ Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂ niikã́, ni'kó numiô kɨ̃ɨ̂ tiro a'tîwõ. Koô ɨ'mɨ̂tihikaha akostíkahare kɨowṍ. Teé ɨ'mɨ̂tihisere wapa bɨhɨ́se niîwɨ. Koô Jesu ba'â duhigɨre kɨ̃ɨ̂ dɨpôa bu'ipɨ ɨ'mɨ̂tihise piô peowõ.

⁸ Koô tohô weekã́ ĩ'yârã, ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ ɨpɨ́tɨ uâwɨ. Ɨ̃sâ basi a'mêri niîwɨ: —De'ró weégo tohô weetí? Mehô waro a'teré bahuriógo weemó.

⁹ Koô tohô weetígo, ãpêrãre pahiró duâ wapá ta'a booapõ. Teé me'ra pahasé kɨorãre wee tamú booapõ, niîwɨ.

¹⁰ Jesu ɨ̃sâ tohô niisére masîgɨ, ɨ̃sâre niîwĩ: —De'ró weérã koôre kari boórã weetí? A'teré yɨ'ɨ̂re tohô weégo, ãyuró weégo weemó.

¹¹ Pahasé kɨorã mɨsâ wa'teropɨ niî nu'kukã'rãsama. Yɨ'ɨ̂ pũrikãre mɨsâ wa'teropɨre niî nu'kukã ĩ'yâsome.

¹² Koô yɨ'ɨ̂re teeré piô peogo, yɨ'ɨ̂ wẽrîka be'ro naâ yaátoho dɨporo wa'reátehere weeró noho wee yuúgo weemó.

¹³ Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. Yɨ'ɨ̂ masaré yɨ'rɨóse kitire no'ó niiró werê kusiarã, niî pe'tiro a'tí di'tapɨre a'tîro weerã́sama. A'tîgo koô yɨ'ɨ̂re weé'kere koôre wãkû dutirã werêrãsama, niîwĩ Jesu. Juda Jesuré kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ tu'tirã tiropɨ o'ô'ke niî'

¹⁴ Jesu numiôre tohô niîka be'ro ɨ̃sâ Jesu bu'erã́ me'rakɨ̃hɨ niî'kɨ, Juda Iscariote naâ niigɨ́ a'tîro weewĩ́. Sacerdotea wiôrã tiropɨ wa'â tĩhagɨ, uúkũgɨ wa'âkɨ niîwĩ.

¹⁵ Naâre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ Jesuré mɨsâre o'okã́, no'ó kõ'ro niyéru yɨ'ɨ̂re wapa yeérãsari? niîkɨ niîwĩ. Tohô niikã́ tɨ'órã, naâ trinta niyéru kuhirire o'ôkãrã niîwã.

¹⁶ Naâ wapa yeéka be'ro kɨ̃ɨ̂ “De'ró niikã́ Jesuré wiôrãpɨre o'oró ɨamítito yɨ'ɨ̂re?” niî wãkûkɨ niîwĩ. Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ me'ra kɨ̃ɨ̂ ba'â tɨo'ke niî'

¹⁷ Ɨ̃sâ Jesu bu'erã́ naâ pãú bɨkɨasé me'ra moretí'kere ba'arí bosê nɨmɨ niî nɨ'kakã, kɨ̃ɨ̂ tiro wa'â, sẽrí yã'awɨ: —No'opɨ́ marî Páscoa bosê nɨmɨ ba'aátohore apo yuúkã ɨasarí? niîwɨ.

¹⁸ Kɨ̃ɨ̂ ɨ̃sâre niîwĩ: —Jerusalẽ́pɨ wa'âya. Toopɨ́ ni'kɨ́ niîsami. Kɨ̃ɨ̂re a'tîro niîya. “Ɨ̃sâre bu'egɨ́ a'tîro niî dutiami. ‘Yɨ'ɨ̂ pi'etiátoho kã'roákã dɨ'sá'. Mɨ'ɨ yaá wi'ipɨ yɨ'ɨ̂ bu'erã́ me'ra ba'â tɨogɨti’, niî werê dutiami Jesu”, niîya.

¹⁹ Tohô weérã Jesu o'ôo'kãrã kɨ̃ɨ̂ dutî'karo nohota weékãrã niîwã. Páscoa niikã́ ɨ̃sâ ba'aátehere apo yuúkãrã niîwã.

²⁰ Na'î ke'aka be'ro Jesu ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ doze me'ra ba'â duhiwĩ.

²¹ Ɨ̃sâ ba'arí kura Jesu ɨ̃sâre niîwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre werêgɨti. Ni'kɨ́ mɨsâ wa'teropɨ niigɨ́ yɨ'ɨ̂re wiôrãpɨre wẽhe dutígɨ o'ôgɨsami, niîwĩ.

²² Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, ɨ̃sâ ɨpɨ́tɨ bɨhâ wetiwɨ. Be'ró a'mêri sẽrí yã'a bɨrowɨ: —Ɨ̃sâ wiôgɨ, yɨ'ɨ́ta niîkã'sa' baa, niîwɨ.

²³ Jesu ɨ̃sâre yɨ'tiwĩ́: —Yɨ'ɨ̂ me'ra a'ti paápɨ yosó ba'agɨ kɨ̃ɨ́ta niîgɨsami wiôrãpɨre o'oákɨhɨ.

²⁴ Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨre Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũri niî'karo nohota wa'ârosa'. Tohô wa'akã́, yɨ'ɨ̂re wiôrãpɨre o'ogɨ́ maa yã'â butia'ro wa'ârosa'. Kɨ̃ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ta bahuáti yɨ'rɨokã, nemoró ãyu boópã, niîwĩ.

²⁵ Tohô niîka be'roakã Juda Jesuré wiôrãpɨre o'oákɨhɨ a'tîro niîwĩ: —Ɨ̃sâre bu'egɨ́, yɨ'ɨ́ta niîkã'sa' baa, niîwĩ. Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tiwĩ́: —Mɨ'ɨ́ta niî', niîwĩ.

²⁶ Ɨ̃sâ ba'arí kura Jesu pãugáre miî, kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niîwĩ. Tu'â eha nɨ'ko, pãuré dɨka waá, ɨ̃sâre ekawĩ́. Dɨka waágɨ, ɨ̃sâre niîwĩ: —Ba'âya. A'té yɨ'ɨ̂ ɨpɨ́ niî', niîwĩ.

²⁷ Be'ró sĩ'rirí paare miî, Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niîwĩ taha. Tii paáre ɨ̃sâre tĩâgɨ, a'tîro niîwĩ: —Niî pe'tirã a'ti paákãhasere sĩ'rí pe'tikã'ya.

²⁸ A'té yeé diî niî'. Masá yã'âro weé'kere wẽrî wapa yeé basagɨsa'. Õ'âkɨ̃hɨ masaré apêye ma'má “A'tîro weegɨ́ti” niî'kere kũûgɨsami. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ wẽrîgɨ diî a'mâ bɨrose me'ra pãharã́ masá yã'âro weé'kere akobohógɨsami.

²⁹ Mɨsâre werêgɨti. A'té ɨ'sê dɨka koo vinho ni'kâroakã marî sĩ'rirã́ weeró noho wee nemósome. Be'ró yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re wiôgɨ sõróokã, mɨsâ me'ra opâturi ma'má vinho sĩ'ri nemógɨsa' taha, niîwĩ Jesu. Jesu Pedrore “Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re ‘Masí wee'’ niîgɨsa'” niî'ke niî'

³⁰ Ɨ̃sâ ba'âka be'ro Õ'âkɨ̃hɨre basâ peo toha nɨ'ko, tií wi'ire wiháa wa'âwɨ. Wiháa, ɨ̃rɨgɨ́ Oliveira wamêtikɨhɨpɨ wa'âwɨ.

³¹ Toopɨ́ wa'âgɨ, Jesu ɨ̃sâre niîwĩ: —Mɨsâ niî pe'tirã a'ti yamí uîrã, yɨ'ɨ̂re kõ'â wã'ka pe'tia wa'ârãsa'. Mɨsâ tohô weeátehe Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ niiró nohota wa'ârosa'. A'tîro ohâ no'owɨ: “Yɨ'ɨ̂ ovelha ko'tegɨ́re wẽhé no'okã weegɨ́sa'. Tohô weekã́, kɨ̃ɨ yarã́ ovelha no'ó ɨaró omastéarãsama”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ yeé kiti ohâka pũripɨ.

³² Yɨ'ɨ̂ wẽrî'kɨpɨ masáka be'ro mɨsâ dɨporo Galiléia di'tapɨ wa'â yuu tohagɨsa', niîwĩ.

³³ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pedro yɨ'tiwĩ́: —Ãpêrã mɨ'ɨ̂re kõ'â wã'kakã, yɨ'ɨ̂ pũrikã neê wa'âsome, niîwĩ.

³⁴ Tohô niisére tɨ'ógɨ, Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ mɨ'ɨ̂re werêgɨti. Ni'kakã́ yamita kãrêkẽ' uuátoho dɨporo i'tiáti “Kɨ̃ɨ̂re neê masí wee'”, niîgɨsa', niîwĩ.

³⁵ Pedro kɨ̃ɨ̂re yɨ'tiwĩ́: —Yɨ'ɨ̂ pũrikã naâ yɨ'ɨ̂re wẽhé sĩ'rikã maa, “Kɨ̃ɨ̂ me'ra boâgɨti”, niîgɨsa'. “Kɨ̃ɨ̂re masí wee'”, niîsome, niîwĩ. Be'ró niî pe'tirã ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ kɨ̃ɨ̂ niî'karo nohota niî bɨrowɨ. Jesu Getsêmani wamêtiropɨ kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ me'ra uúkũ'ke niî'

³⁶ Be'ró Jesu ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ me'ra masá naâ oteró Getsêmani wamêtiropɨ etâwɨ. Toopɨ́ etâ, ɨ̃sâre niîwĩ: —A'tó duhî ni'iya yuhûpɨ. Sõ'opɨ́ yɨ'ɨ̂ pakɨre sẽrígɨ wa'âgɨti, niîwĩ.

³⁷ Toopɨ́ wa'âgɨ, Pedro, tohô niikã́ Zebedeu põ'ra pɨárãre miáawĩ. Kɨ̃ɨ̂ ɨpɨ́tɨ waro bɨhâ weti, wãkû ke'tikɨ niîwĩ.

³⁸ Tohô weégɨ naâre niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂re wẽrîta wioro, bɨhâ wetise yɨ'rɨ mahása'. Mɨsâ a'tó tohayá. Yɨ'ɨ̂re ko'têya. Neê kãritíkã'ya, niîkɨ niîwĩ.

³⁹ Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro naâ yɨ'rɨro yoâ kurero wa'â, di'tâpɨ mu'rí ke'akɨ niîwĩ. Toopɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre sẽrígɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Pakɨ́, mɨ'ɨ̂ ɨakã́, yɨ'ɨ̂re a'té yã'âro yɨ'rɨátehe wa'âtikã'ato. Yɨ'ɨ̂ tohô niîmikã, yɨ'ɨ̂ ɨaró weetíkã'ya. Mɨ'ɨ̂ ɨaró pe'e wa'aáto, niî sẽríkɨ niîwĩ.

⁴⁰ Be'ró kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ i'tiárã tiropɨ mahâmi tohakɨ niîwĩ. Naâ kãrí'kãrãpɨre boka ehákɨ niîwĩ. Pedrore a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Neê kã'roákã kãritímirã, mɨsâ tɨ'sɨ̂ masitisari?

⁴¹ Kãritíkã'ya. Wãtî ɨ̃sâre niî kehe sãatikã'ato niîrã, Õ'âkɨ̃hɨre sẽriyá. Mɨsâ wãkusépɨ me'ra maa yɨ'ɨ̂re ẽho peó nu'ku sĩ'rimisa'. Mɨsâ se'saro tohô weé sĩ'rimirã, wãkû tutua masitisa'. Tohô weérã Õ'âkɨ̃hɨre sẽriyá, niîkɨ niîwĩ.

⁴² Be'ró opâturi wa'â, kɨ̃ɨ̂ pakɨré sẽri nemókɨ niîwĩ taha: —Pakɨ́, yã'âro pi'etísere yɨ'ɨ̂re ka'mú ta'a sĩ'ritigɨ, mɨ'ɨ̂ ɨaró weeyá. Yɨ'ɨ̂ ɨaró wa'âtikã'ato, niîkɨ niîwĩ.

⁴³ Be'ró opâturi naâ i'tiárã tiropɨ mahâmi tohakɨ niîwĩ. Naâ kãrí'kãrãpɨre boka ehákɨ niîwĩ taha. Naâre wɨhá pũrî yɨ'rɨakaro niîwɨ.

⁴⁴ Tohô weégɨ naâre wã'kotímigɨ, opâturi kɨ̃ɨ̂ pakɨré sẽrígɨ wa'âkɨ niîwĩ taha. Kɨ̃ɨ̂ sẽrí'karo nohota sẽríkɨ niîwĩ taha.

⁴⁵ Be'ró naâ tiropɨ mahâmi tohagɨ, naâre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Ni'kâroakã maa sooyá; kãriyá maha. Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨre masá yã'arã́pɨre o'oátehe ehâ toha'.

⁴⁶ Wã'kâ nɨ'kaya. Te'á naâ tiropɨ wa'ârã. Yɨ'ɨ̂re o'oákɨhɨ a'tî tohami, niîkɨ niîwĩ. Jesuré naâ yẽ'ê wã'ka'ke niî'

⁴⁷ Jesu uúkũri kura Juda, ɨ̃sâ Jesu bu'erã́ me'ra niîmi'kɨ etâwĩ. Pãharã́ masá di'pĩhíri, yukɨpagɨ́ kɨó'kãrã kɨ̃ɨ̂ me'ra a'tîwã. Naâ sacerdotea wiôrã, Judeu masa bɨkɨrã́ naâ o'ôo'kãrã niîwã.

⁴⁸ Juda Jesuré o'oákɨhɨ a'tîro werê yuu tohakɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ wa'sûporopɨ si'siákɨhɨ kɨ̃ɨ́ta niîgɨsami. Kɨ̃ɨ̂re yẽ'êya, niî werê yuukɨ niîwĩ.

⁴⁹ Kɨ̃ɨ̂ naâre niî'karo nohota weewĩ́. Maatá Jesu tirópɨ ehâ nɨ'kagɨ, “Yɨ'ɨ̂re bu'egɨ́”, niîwĩ. Tohô niîgɨta, Jesuré wa'sûporopɨ si'sîwĩ.

⁵⁰ Tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ me'rakɨ̃hɨ, mɨ'ɨ̂ weégɨ a'tisére weeyá. Tohô niîka be'ro masá a'tî, Jesuré yẽ'ê wã'ka wa'âwã.

⁵¹ Naâ kɨ̃ɨ̂re yẽ'ê wã'kari kura ni'kɨ́ Jesu bu'egɨ́ kɨ̃ɨ yaá di'pĩhíre wehê wee, sacerdotea wiôgɨre da'rá ko'tegɨre o'mê peero dɨtê pã'rekã'wĩ.

⁵² Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Weetíkã'ya. Mɨ'ɨ yaá di'pĩhíre nɨrôya. Di'pĩhí me'ra a'me kẽérã noho di'pĩhí me'rata wẽrîrãsama.

⁵³ Mɨ'ɨ̂ masí weeti? Yɨ'ɨ̂, yɨ'ɨ̂ pakɨre sẽrikã́ maa, maatá doze kurari kɨ̃ɨ̂re werê ko'terãre yɨ'ɨ̂re wee tamú dutigɨ o'ôo' boosami. Yɨ'ɨ̂ tohô wee masí'.

⁵⁴ Yɨ'ɨ̂ tohô weekã́ maa, Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ niî'ke wa'âti boosa', niîwĩ.

⁵⁵ Jesu kɨ̃ɨ̂re yẽ'êrã a'tirã́re niîwĩ: —Yahagɨ́re yẽ'êrã a'tîrã weeró noho yɨ'ɨ̂re di'pĩhíri, yukɨpagɨ́ me'ra yẽ'êrã a'tiáti? Niî pe'tise nɨmɨri Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ masaré bu'ê duhiwɨ. Tohô weemíkã, mɨsâ yɨ'ɨ̂re yẽ'êtiwɨ.

⁵⁶ Mɨsâ ni'kâroakã weesé Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã yɨ'ɨ̂re ohâ'karo nohota wa'â', niîwĩ Jesu. Kɨ̃ɨ̂re yẽ'ekã́ ĩ'yârã, ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ pe'e kɨ̃ɨ̂ ni'kɨréta kõ'â nɨ'kokã, du'tí wã'ka pe'tia wa'âwɨ. Jesuré wiôrã tiropɨ naâ miáa'ke niî'

⁵⁷ Be'ró Jesuré sacerdotea wiôgɨ Caifá tiropɨ miáakãrã niîwã. Toopɨ́re Moisé ohâ'kere bu'erã́, tohô niikã́ Judeu masa bɨkɨrã́ nerê yuu tohakãrã niîwã.

⁵⁸ Pedro pe'e Jesuré yoâ kurero siru tuúkɨ niîwĩ. Sacerdotea wiôgɨ yaá wi'i sopé pɨ'topɨ siru tuú tɨokɨ niîwĩ. Toopɨ́ tií sã'riropɨ sãháa, surára pɨ'to duhîkɨ niîwĩ. De'ró wa'â butia'rosari? niîgɨ, tohô weékɨ niîwĩ.

⁵⁹ Sacerdotea wiôrã, Judeu masa bɨkɨrã́, niî pe'tirã wiôrã Jesuré wẽhé sĩ'rikãrã niîwã. Tohô weérã diakɨ̃hɨ́ niîtise me'ra kɨ̃ɨ̂re werê sãatehere a'mâkãrã niîwã.

⁶⁰ Pãharã́ naâ tiro wa'â, mehêkã niî soomirã, neê kɨ̃ɨ̂re teé bu'iri wẽheró ɨá' niisére bokatíkãrã niîwã. Tohô weé kumí, be'ropɨ́ pɨárã niî soorãre bokákãrã niîwã.

⁶¹ A'tîro niî sookãrã niîwã: —Ã'rí masɨ́ a'tîro niîwĩ: “A'tí wi'i Õ'âkɨ̃hɨ wi'ire kõ'â pe'o masi'. I'tiá nɨmɨ be'ro opâturi tu'â eha nɨ'ko pe'o masi' taha”, niîwĩ, niîkãrã niîwã.

⁶² Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, sacerdotea wiôgɨ wã'kâ nɨ'ka, Jesuré niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ yɨ'tí weeti? De'ró niî yɨ'tigɨ́sari naâ werê sãasere? niîkɨ niîwĩ.

⁶³ Jesu yɨ'tití yɨ'rɨokã'kɨ niîwĩ. Tohô weekã́, Caifá kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ katî nu'kugɨ wamé me'ra mɨ'ɨ̂re diakɨ̃hɨ́ yɨ'tikã́ ɨá'. Werêya. Mɨ'ɨ́ta niîti Õ'âkɨ̃hɨ makɨ kɨ̃ɨ̂ besé'kɨ Cristo naâ niigɨ́? niîkɨ niîwĩ.

⁶⁴ Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Kɨ̃ɨ́ta niî' mɨ'ɨ̂ niîro nohota. Apêye kẽ'rare mɨsâre werê nemogɨti. Be'ró yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ Õ'âkɨ̃hɨ tutuâ yɨ'rɨgɨ diakɨ̃hɨ́ pe'e duhikã́ ĩ'yârãsa'. Tohô niikã́ yɨ'ɨ̂ o'me kurári bu'ipɨ opâturi dihátikã ĩ'yârãsa', niîkɨ niîwĩ.

⁶⁵ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Caifá sacerdotea wiôgɨ uâgɨ, kɨ̃ɨ̂ basi kɨ̃ɨ yeé su'tire wehê tɨ̃'rekɨ niîwĩ. A'tîro niîkɨ niîwĩ: —Ã'rí masɨ́ tohô uúkũgɨ, Õ'âkɨ̃hɨre yã'â butia'ro niîgɨ weemí. Ãpêrã masá kɨ̃ɨ̂re werê sãarã ɨa nemó wee'. Mɨsâ kɨ̃ɨ̂ yã'âro niî'kere tɨ'ó tohapɨ.

⁶⁶ De'ró niî wãkûti? niîkɨ niîwĩ. Naâ yɨ'tíkãrã niîwã: —Kɨ̃ɨ̂ bu'îritimi. Wẽriáto, niîkãrã niîwã.

⁶⁷ Tohô niîka be'ro kɨ̃ɨ̂ diâpoapɨ ɨ'sê koo e'ó wa're, kɨ̃ɨ̂re dotêkãrã niîwã. Ãpêrã diâpoapɨ paâkãrã niîwã.

⁶⁸ Be'ró kɨ̃ɨ̂re a'tîro niî buhipékãrã niîwã: —Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo niî' niîgɨ, niî bokaya. Noá mɨ'ɨ̂re paâti? niîkãrã niîwã. Pedro Jesuré “Masí wee'” kɨ̃ɨ̂ niî'ke niî'

⁶⁹ Naâ wi'í po'peapɨ tohô weerí kura Pedro wiháaro sopé pɨ'topɨ duhîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ toopɨ́ duhikã́, ni'kó tií wi'i da'rá ko'tego kɨ̃ɨ̂ tiropɨ wa'â, “Mɨ'ɨ̂ Jesu Galiléiakɨ̃hɨ me'ra sihâ'kɨta niî' baa”, niîko niîwõ.

⁷⁰ Koô tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pedro niî pe'tirã tɨ'óropɨ niî soogɨ, a'tîro niî yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ tohô uúkũsere tɨ'o masítisa', niîkɨ niîwĩ.

⁷¹ Tohô niî toha, tií sã'riro sopé pɨ'topɨ wiháakɨ niîwĩ. Toó kɨ̃ɨ̂ wiháakã, apêgo kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ bokako niîwõ taha. Toopɨ́ niirã́re a'tîro niîko niîwõ: —Ã'rí kẽ'ra Jesu Nazarékɨ̃hɨ me'ra sihâ'kɨta niîmi, niîko niîwõ.

⁷² Meharóta koôre niî soogɨ, a'tîro yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ me'ra diakɨ̃hɨ́ta kɨ̃ɨ̂re neê masîti butia'kã'sa', niîkɨ niîwĩ.

⁷³ Kã'roákã be'ro masá toopɨ́ niirã́ Pedro tiro wa'â, kɨ̃ɨ̂re niîkãrã niîwã: —Mɨ'ɨ́ kẽ'ra Jesu bu'erã́ me'ra sihâ'kɨta niî'. Mɨ'ɨ̂ uúkũsepɨta tɨ'otá basió niî', niîkãrã niîwã.

⁷⁴ Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, kɨ̃ɨ̂ naâre niî soo nemokɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ta uúkũtikã, Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re bu'îri da'reáto. Yɨ'ɨ̂ mɨsâ uúkũgɨre neê masîtisa', niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niirí kura kãrêkẽ' uúkɨ niîwĩ.

⁷⁵ Tohô wa'akã́, Jesu kɨ̃ɨ̂re uúkũ'kere wãkû bokakɨ niîwĩ. Jesu too dɨpóropɨ a'tîro werê yuukɨ niîwĩ: “Kãrêkẽ' uuátoho dɨporo mɨ'ɨ̂ i'tiáti yɨ'ɨ̂re ‘Kɨ̃ɨ̂re masí wee'’, niîgɨsa'.” Teeré wãkû boka wiha, ɨpɨ́tɨ utî wã'ka wa'âkɨ niîwĩ.

27

¹ Bo'rê ke'ari kura niî pe'tirã sacerdotea wiôrã, tohô niikã́ Judeu masa bɨkɨrã́ nerêkãrã niîwã. Nerê, ni'kâro noho wãkusétikãrã niîwã. “De'ró weé marî Jesuré wẽherã́sari?” niî apo yuúkãrã niîwã.

² Apó toha, Jesuré kome daári me'ra dɨ'te tĩhárã, Pôncio Pilato, Judéia di'ta wiôgɨ tiropɨ mii ehákãrã niîwã. Juda kɨ̃ɨ̂ wẽrî'ke niî'

³ Be'ró Juda Jesuré wẽherã́sama niisére tɨ'ókɨ niîwĩ. Teeré tɨ'ógɨ, pũûro waro bɨhâ wetikɨ niîwĩ. Tohô weégɨ naâ niyéru wapa yeé'ke trinta kuhirire sacerdotea wiôrãre, tohô niikã́ Judeu masa bɨkɨrã́re wiákã'kɨ niîwĩ.

⁴ Naâre niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ yã'â butia'ro weeásɨ. Masɨ́ ãyugɨ́, bu'îri marigɨ́re wẽhe dutígɨ wiôrãpɨre o'oásɨ, niîkɨ niîwĩ. Naâ kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkãrã niîwã: —Mɨ'ɨ̂ tohô weesé ɨ̃sa yeé meheta niî'. Mɨ'ɨ yeékãhase niísa', niîkãrã niîwã.

⁵ Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Juda niyérure Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ dokê wiakã'kɨ niîwĩ. Be'ró wa'â, kɨ̃ɨ̂ basi wamɨ̂tahapɨ dɨ'te yohá, wẽrîa wa'âkɨ niîwĩ.

⁶ Sacerdotea wiôrã niyéru kuhirire see neéorã, a'tîro niîkãrã niîwã: —A'té niyéru masɨré wẽhesé wapa niî'. Tohô weérã marî Õ'âkɨ̃hɨ wi'i niyéru kũurí akaropɨ kũû masitisa'. Marîre dutisé tohô wee dutí wee', niîkãrã niîwã.

⁷ Be'ró naâ basi a'mêri uúkũ, a'tîro wãkûkãrã niîwã: —Marî a'té niyéru me'ra di'tâ sɨtɨparɨ́ yeêrãtirã naâ di'î miiróre duurã́. Tohô weérã marî apêrokãharã naâ wẽrikã́ yaátoho niîrosa', niî apókãrã niîwã.

⁸ Masɨ́ wẽhesé wapa me'ra duúka di'ta niîkaro niîwɨ. Tohô weéro a'tóka tero kẽ'ra tií di'ta “Diî kõ'âka di'ta” wamêti'.

¹⁰

⁹ Dɨporókɨ̃hɨpɨta Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ Jeremia kɨ̃ɨ̂ “A'tîro wa'ârosa'” niî'ke keoró wa'âkaro niîwɨ. Kɨ̃ɨ̂ a'tîro ohâkɨ niîwĩ: “Israel kurakãharã ‘Trinta niyéru kuhiri wapatími’ niî'karo weeró nohota teé niyéru me'ra di'tâ sɨtɨparɨ́ yeêrãtirã naâ di'î miiróre duurã́sama. Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re ohâ duti'karo nohota weerã́sama”, niî ohâkɨ niîwĩ Jeremia. Jesu romano masa wiôgɨ Pilato tiropɨ niî'ke niî'

¹¹ Be'ró Jesuré Judéia di'ta wiôgɨ Pilato tiropɨ miáakãrã niîwã. Pilato kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ́ta niîti Judeu masa wiôgɨ? niîkɨ niîwĩ. Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ niîro nohota kɨ̃ɨ́ta niî', niîkɨ niîwĩ.

¹² Sacerdotea wiôrã, Judeu masa bɨkɨrã́ werê sãase pe'e maa neê yɨ'tití yɨ'rɨokã'kɨ niîwĩ.

¹³ Tohô weégɨ Pilato kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —De'ró weégɨ mɨ'ɨ̂ naâ uúkũse pehere yɨ'tí weeti? niîkɨ niîwĩ.

¹⁴ Jesu neê kã'ró yɨ'titíkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'titíkã ĩ'yâgɨ, Pilato ĩ'yâ maria wa'âkɨ niîwĩ. Jesuré wẽhe dutí'ke niî'

¹⁵ Kɨ'mâri nɨkɨ Páscoa bosê nɨmɨ niikã́ Judéia di'ta wiôgɨ a'tîro weesétikũkɨ niîwĩ. Ni'kɨ́ bu'îri da'rerí wi'ipɨ niigɨ́re masá naâ du'u wĩró dutigɨre du'u wĩró mɨhakɨ niîwĩ.

¹⁶ Tiîtare ni'kɨ́ bu'îri da'rerí wi'ipɨ niigɨ́ Barrabá wamêtigɨ niîkɨ niîwĩ. Niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂ yã'âro weé'kere masîkãrã niîwã.

¹⁷ Pilato masá pãharã́ kɨ̃ɨ̂ tiropɨ nerekã́ ĩ'yâgɨ, naâre sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Ni'iré yɨ'ɨ̂ du'u wĩrókã ɨasarí? Barrabáre du'u wĩrósari, ou Jesu naâ Cristo pisû no'ogɨ pe'ere du'u wĩrósari? niîkɨ niîwĩ.

¹⁸ Jesuré masá ma'ikã́ ĩ'yârã, wiôrã Jesuré ɨókãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re ɨórã, Pilatopɨre wiákãrã niîwã. Naâ tohô ɨosére Pilato masîkɨ niîwĩ. Tohô weégɨ Jesuré du'u wĩró sĩ'rigɨ, teeré sẽrí yã'akɨ niîwĩ.

¹⁹ Pilato masaré bese wɨáropɨ duhîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ toopɨ́ duhikã́, kɨ̃ɨ̂ nɨmó a'tîro kití o'ôo'ko niîwõ. “Kɨ̃ɨ̂ masɨ́ bu'îri moogɨ́re mehêkã weetíkã'ya. Ni'ká yami kɨ̃ɨ̂re tohô wa'aátehere wió butia'ro kẽ'eásɨ”, niî kití o'ôo'ko niîwõ.

²⁰ Sacerdotea wiôrã, tohô niikã́ Judeu masa bɨkɨrã́ masaré a'tîro niî dutikãrã niîwã: —Barrabá pe'ere du'u wĩró dutiya. Jesu pe'ere wẽhe dutíya, niîkãrã niîwã.

²¹ Be'ró Pilato masaré sẽrí yã'a nemokɨ niîwĩ: —Ã'rá pɨárãre niî' pe'ere yɨ'ɨ̂ du'u wĩrókã ɨasarí? niîkɨ niîwĩ. Naâ a'tîro yɨ'tíkãrã niîwã: —Barrabáre du'u wĩróya, niîkãrã niîwã.

²² Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pilato niîkɨ niîwĩ: —Too pũríkãre Jesu naâ Cristo niigɨ́re de'ró weegɨ́sari? Niî pe'tirã yɨ'tíkãrã niîwã: —Kurúsapɨ paâ bi'pe wẽheyá, niîkãrã niîwã.

²³ Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pilato niîkɨ niîwĩ: —De'ró weégɨ tohô wee boósari? Ã'rí neê kã'ró yã'âro weetíkɨ niiámi, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niîmikã, masá pe'e karíkũ nemokãrã niîwã: —Kurúsapɨ paâ bi'pe wẽheyá, niîkãrã niîwã.

²⁴ Masá Pilato uúkũsere tɨ'ó sĩ'ritikãrã niîwã. Tohô tɨ'óro noho o'ôrã, mehô pe'e kumûkã wã'kókãrã niîwã. Naâ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Pilato akó miíti dutikɨ niîwĩ. Teé me'ra masá ĩ'yóropɨ amûkoe, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Ã'rí masɨ́ bu'îri moogɨ́re wẽhekã́, yɨ'ɨ̂ bu'îri moogɨ́sa'. Mɨsâ basi bu'îritirãsa', niîkɨ niîwĩ.

²⁵ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, masá niî pe'tirã toopɨ́ niirã́ yɨ'tíkãrã niîwã: —Kɨ̃ɨ̂ wẽrisé wapa ɨ̃sâ põ'ra me'ra bu'îri kɨorã́ti, niîkãrã niîwã.

²⁶ Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pilato Barrabáre du'u wĩrókɨ niîwĩ. Jesu pe'ere tãra dutíkɨ niîwĩ. Be'ró kurúsapɨ surárare paâ bi'pe wẽhe dutíkɨ niîwĩ.

²⁷ Be'ró Pilato yarã surára kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ Jesuré miáakãrã niîwã. Toopɨ́ niî pe'tirã surára nerê nɨ'ka tĩharã, Jesuré be'toâ nɨ'kakãrã niîwã.

²⁸ Be'ró kɨ̃ɨ yaró su'tîrore tuu weé, su'tîro sõ'aró wiôrã sãyaró nohore sãâkãrã niîwã.

²⁹ Kɨ̃ɨ̂ dɨpôapɨ ni'kâ be'to potâ me'ra weéka be'tore peôkãrã niîwã. Ni'kâgɨ tuakɨhɨ́ wiôrã kɨokɨhɨ́ nohore Jesuré diakɨ̃hɨ́kãha amukãpɨ o'ôkãrã niîwã. Tohô weé toha, kɨ̃ɨ̂ tiropɨ ehâ ke'a, kɨ̃ɨ̂re buhíkã'kãrã niîwã. A'tîro niîkãrã niîwã: —E'katí peoya Judeu masa wiôgɨre, niî buhíkã'kãrã niîwã.

³⁰ Tohô niikã́ apêye ɨ'sê koo e'ó wa'rekãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ tuakɨhɨ́re tɨ̃a weé, dɨpôapɨ paâ mɨhakãrã niîwã.

³¹ Naâ tohô buhíkã'ka be'ro kɨ̃ɨ̂ sãyaró su'tîro wiôgɨ yaá su'tirore tuu weékãrã niîwã. Be'ró kɨ̃ɨ̂ too dɨpóro sãyâka su'tirore sãâkãrã niîwã taha. Tu'â eha nɨ'ko, kɨ̃ɨ̂re kurúsapɨ wẽhérã wa'ârã miáakãrã niîwã. Jesuré kurúsapɨ paâ bi'pe wẽhé'ke niî'

³² Naâ Jesuré wẽhérã wa'ârã miáari kura ni'kɨ́ masɨ́ Simão Cirene wamêtiri makakɨ̃hɨre boka eháwã. Kɨ̃ɨ̂re Jesu yaá kurúsare wɨâ dutiwã.

³³ Tohô weé wã'karã, ni'kâ bu'a Gólgota wamêtiropɨ ehâwã. Gólgota niîro, “Masá boâ weeka dɨpoa” niîro weésa'.

³⁴ Toopɨ́ pũrisé tɨ'ó yã'atikã'ato niîrã, Jesuré vinho sɨ̃esé me'ra moré'kere tĩâwã. Jesu kã'ró sĩ'rí yã'a kumí, sĩ'rí du'ukã'wĩ.

³⁵ Jesuré kurúsapɨ paâ bi'peka be'ro surára kɨ̃ɨ yeé su'tiré niî bokape wapá ta'a'kãrãre dɨka waáwã. Naâ tohô weekã́, dɨporókɨ̃hɨpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ ohâ'ke keoró wa'âkaro niîwɨ. A'tîro ohâ no'okaro niîwɨ Jesuré wa'aátehere: “Yeé su'tire naâ basi niî bokape, dɨka waáwã”, niîkaro niîwɨ.

³⁶ Be'ró kurúsa dokapɨ surára kɨ̃ɨ̂re ko'têrã ehâ nuhawã.

³⁷ Jesu dɨpôa bu'ipɨ ni'kâ pĩhi me'ra a'té bu'iri kɨ̃ɨ̂re wẽhé' niisére ohâ õ'owã. A'tîro ohâ no'owɨ: “Ã'rí Jesu niîmi. Kɨ̃ɨ̂ Judeu masa wiôgɨ niîmi”, niîwɨ.

³⁸ Jesu me'ra ãpêrã kẽ'ra pɨárã yaharã́ kurúsapɨ paâ bi'pe nɨ'ko no'owã. Ni'kɨ́ diakɨ̃hɨ́ pe'e, ãpiré kũûpe' pe'e nɨ'kowã́.

³⁹ Jesu pɨ'topɨ masá yɨ'rɨárã, kɨ̃ɨ̂re buhíkã'rã dɨpôa yure mɨháwã.

⁴⁰ Kɨ̃ɨ̂re a'tîro niîwã: —“Õ'âkɨ̃hɨ wi'ire kõ'âgɨti, i'tiá nɨmɨ be'rota tu'â eha tohagɨti”, niîmiwɨ mɨ'ɨ̂. Tohô niî'kɨ mɨ'ɨ̂ basita yɨ'rɨóya. Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niîgɨ, kurúsapɨ wã'yágɨ dihátia, niîwã.

⁴¹ Naâ weeró nohota sacerdotea wiôrã, Moisé ohâ'kere bu'erã́, tohô niikã́ Judeu masa bɨkɨrã́ kɨ̃ɨ̂re buhíkã'wã. Naâ basi a'mêri a'tîro uúkũkãrã niîwã:

⁴² —Ãpêrã marikãre yɨ'rɨówĩ. Kɨ̃ɨ̂ basi pe'e yɨ'rɨó masitimi. “Israel kurakãharã wiôgɨ niî'”, niîwĩ. Too pũríkãre kurúsapɨ wã'yágɨ dihátiato. Tohô weekã́, marî kɨ̃ɨ̂re ẽho peórãsa'.

⁴³ Kɨ̃ɨ̂ “Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peó'”, niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re ma'ígɨ pũrikã, kɨ̃ɨ̂re yɨ'rɨoáto. Kɨ̃ɨ̂ marîre “Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niî'”, niî tohamiwĩ baa, niî buhíkã'wã.

⁴⁴ Yaharã́ Jesu me'ra kurúsapɨ paâ bi'pe nɨ'ko'kãrãpɨta buhíkã' sãhawã. Jesu wẽrî'ke niî'

⁴⁵ Jesu kurúsapɨ wẽrirí kura daharí tero niikã́ niî pe'tiropɨ na'î tĩ'a wa'âwɨ. Teê yamîka' três niikã́pɨ na'î tĩ'a tɨowɨ.

⁴⁶ Jesu tiîtata três niikã́ ɨpɨ́tɨ karíkũwĩ. Kɨ̃ɨ̂ arameu masa yee uúkũse me'ra a'tîro niîwĩ: —Eli, Eli, lama sabactâni? niîwĩ. A'tîro niîgɨ, tohô niîwĩ: “Õ'âkɨ̃hɨ, Õ'âkɨ̃hɨ, de'ró weégɨ yɨ'ɨ̂re kõ'â wã'kati?” niîwĩ.

⁴⁷ Ãpêrã ni'karérã toopɨ́ niirã́ tohô niisére tɨ'órã, a'tîro niîwã: —Ã'rí dɨporókɨ̃hɨpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ Eliare pisûgɨ weesamí, niîwã.

⁴⁸ Tohô niikã́, ni'kɨ́ toopɨ́ niigɨ́ soharó me'ra yosorí si'tire miîgɨ wa'âwĩ. Be'ró vinho piasé me'ra moré'kere yosowĩ́. Yosó toha, ni'kâgɨ yukɨ̂gɨpɨ dɨ'té õ'o, Jesuré sĩ'riáto niîgɨ sĩô morowĩ.

⁴⁹ Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, ãpêrã pe'e a'tîro niîwã: —Weetígɨta. Ĩ'yâ ni'irã yuhûpɨ. Elia yɨ'rɨógɨ a'tîgɨ a'tîgɨsami kɨ̃ɨ̂re.

⁵⁰ Be'ró Jesu opâturi ɨpɨ́tɨ karíkũ nemo, wẽrîa wa'âwĩ.

⁵¹ Kɨ̃ɨ̂ wẽrirí kura a'tîro wa'âkaro niîwɨ. Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ sacerdotea sãháaropɨ ka'mú ta'a yooka kasero ɨ'mɨáro pe'e tɨ̃'rɨ̂ dihati, dekô me'ra tɨ̃'rɨ̂ yohakaro niîwɨ. Tohô niikã́ di'tâ nara sãáwɨ. Ɨ̃tâ peeri niîmi'ke batá wa'âwɨ.

⁵² Ɨ̃tâ tutiri masaré yaá'ke pãrîa wa'âkaro niîwɨ. Tohô wa'akã́, wẽrî'kãrãpɨta Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peó'kãrã masawã́.

⁵³ Jesu kɨ̃ɨ̂ masáka be'ro masâ peeripɨ niî'kãrã wiháawã. Wiháa, Jerusalẽ́ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peóri makapɨ sãháawã. Naâre pãharã́ ĩ'yâkãrã niîwã.

⁵⁴ Surára wiôgɨ kɨ̃ɨ̂ surára me'ra Jesuré ko'tê'kãrã di'tâ nara sãákã ĩ'yârã, niî pe'tise toó wa'asére ĩ'yârã, pũûro ɨkɨá wa'âwã. A'tîro niîwã: —Diakɨ̃hɨ́ta ã'rí Õ'âkɨ̃hɨ makɨta niiápĩ, niîwã.

⁵⁵ Pãharã́ numiâ Jesuré yoarópɨ ĩ'yâ nu'kuwã. Naâ Galiléiapɨta Jesuré wee tamúrã siru tuú nɨ'kawã.

⁵⁶ Naâ wa'teropɨre ã'rá niîwã: Maria Madalena, tohô niikã́ Maria Tiago, José pakó, apêgo Zebedeu nɨmo niîwã. Jesuré naâ yaá'ke niî'

⁵⁷ Na'î ke'ari kura ni'kɨ́ José wamêtigɨ pehé kɨogɨ́ Arimatéia wamêtiri makakɨ̃hɨ etâkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ́ kẽ'ra Jesuré ẽho peókɨ niîwĩ.

⁵⁸ Pilato tiropɨ wa'â, Jesu yaá ɨpɨré sẽríkɨ niîwĩ. Tohô weégɨ Pilato surárare “Jesu yaá ɨpɨré kɨ̃ɨ̂re o'ôya”, niîkɨ niîwĩ.

⁵⁹ Be'ró José Jesu yaá ɨpɨre mii dihóo, su'tîro ãyurí, ũ'îri marirí kasero me'ra omákɨ niîwĩ.

⁶⁰ Omá toha, ɨ̃tâ tuti ma'ma tutípɨ sĩô sõro kũuokɨ niîwĩ. Tii tutí Joseré yaa boóka tuti kɨ̃ɨ̂ se'ê dutika tuti niîkaro niîmiwɨ. Be'ró ɨ̃tâga pahikahá me'ra tii tutíre tuú bi'akɨ niîwĩ. Bi'á toha, wa'â wa'âkɨ niîwĩ.

⁶¹ Tii tutí diakɨ̃hɨpɨ Maria Madalena, tohô niikã́ apêgo Maria ĩ'yâ duhikãrã niîwã. Surára Jesuré yaá'karopɨ ko'tê'ke niî'

⁶² Ape nɨmɨ́, saurú ɨ̃sâ soo wɨári nɨmɨ niikã́ sacerdotea wiôrã, tohô niikã́ fariseu masa Pilato tiropɨ wa'âkãrã niîwã.

⁶³ Toopɨ́ etârã, Pilatore a'tîro niîkãrã niîwã: —Wiôgɨ, ɨ̃sâ sõ'ó niîkɨ katîgɨpɨ niî soose pihagɨ niî'kere wãkû'. Kɨ̃ɨ̂ “I'tiá nɨmɨ yɨ'ɨ̂ wẽrîka be'ro masagɨ́ti”, niîwĩ.

⁶⁴ Tohô weégɨ mɨ'ɨ yarã́ surárare kɨ̃ɨ̂re yaá'karopɨ ko'tê dutigɨ o'ôo'ya. I'tiá nɨmɨ ãyuró ko'tê dutiya. Tohô weetíkã, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ yamîpɨ kɨ̃ɨ yaá ɨpɨre yahárã wa'â boosama. Naâ yaháka be'ro masaré a'tîro niîrãsama. “Wẽrî'kɨpɨ niîmigɨ, masá wa'âkɨ niiámi”, niî boosama. Naâ a'tîro niikã́ maa, a'té too dɨpóro niî soo'ke nemoró yã'â butia'rosa', niîkãrã niîwã.

⁶⁵ Teeré tɨ'ógɨ, Pilato naâre niîkɨ niîwĩ: —Ã'rá niîma surára. Naâre miáaya. Tií masâ pee mehêkã wa'âri niîrã, no'ó mɨsâ põo tẽóro ko'tê dutiya, niîkɨ niîwĩ.

⁶⁶ Tohô weérã naâ surárare Jesuré yaá'karopɨ ko'tê dutirã kũûkãrã niîwã. Jesu bu'erã́ tii tutípɨ sãháatikã'ato niîrã ɨ̃tâga naâ bi'ákaga bu'i ni'kâ daa pi'râ õ'okãrã niîwã. Naâ sãháakã, ĩ'yâ masirãti niîrã, tohô weékãrã niîwã.

28

¹ Saurú ɨ̃sâ soo wɨári nɨmɨ be'ro soorí nɨmɨ niikã́, yamí yã'kuro Maria Madalena, apêgo Maria me'ra Jesuré yaá'karopɨ ĩ'yârã wa'âkãrã niîwã.

² Wãkûtiro di'tâ ɨpɨ́tɨ nara sãákaro niîwɨ. Tohô wa'arí kura ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ ɨ'mɨ̂sekɨ̃hɨ dihátikɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Jesuré yaá'karopɨ etâgɨ, naâ bi'áka ɨ̃tâgare pãâokɨ niîwĩ. Pãâo toha, tigá bu'ipɨ duhîkɨ niîwĩ.

³ Kɨ̃ɨ̂ bɨpô ya'báro weeró noho asistékɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ yaró su'tîro ɨpɨ́tɨ butíkaro niîwɨ.

⁴ Surára kɨ̃ɨ̂re ĩ'yârã, ɨpɨ́tɨ uî nara sãá, wẽrî'kãrã weeró noho bɨrɨ̂ ke'akãrã niîwã.

⁵ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ numiâre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂re uîtikã'ya. Yɨ'ɨ̂ masî', mɨsâ Jesu naâ kurúsapɨ paâ bi'pe wẽhé'kɨre a'mârã weé'.

⁶ A'toré marimí. Kɨ̃ɨ̂ niî'karo nohota masá tohami. Kɨ̃ɨ̂re kũû'karore ĩ'yârã a'tiá, niî pihî sãhakɨ niîwĩ.

⁷ Naâre ĩ'yó toha, “Kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re soharó me'ra werêrã wa'âya. A'tîro niî werêya naâre. ‘Wẽrî'kɨpɨ niîmigɨ, masá tohakɨ niiámi. Galiléiapɨ mɨsâ dɨporo wa'â yuugɨsami. Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂re ĩ'yârãsa'’, niî werêya. A'teré mɨsâre werêgɨ a'tiápɨ”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ.

⁸ Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, numiâ Jesuré yaá'karopɨ niî'kãrã maatá wa'â wa'âkãrã niîwã. Uîmirã, e'katíse me'ra wa'âkãrã niîwã. Jesu bu'erã́ niî'kãrãre kiti werérã wa'ârã omá wã'kakãrã niîwã.

⁹ Naâ toopɨ́ wa'arí kura Jesu naâre bahuá “Ãyutí mɨsâ” niîkɨ niîwĩ. Tohô weekã́, kɨ̃ɨ̂ tiro wa'â ehâ ke'a, dɨ'pôkãripɨ yẽ'ê, ẽho peókãrã niîwã.

¹⁰ Naâre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂re uîtikã'ya. Yɨ'ɨ̂ bu'erã́re Galiléiapɨ wa'â dutirã wa'âya. Toopɨ́ yɨ'ɨ̂re ĩ'yârãsama, niîkɨ niîwĩ. Surára naâ ĩ'yâ'kere ãpêrãre werê'ke niî'

¹¹ Numiâ Jesu bu'erã́re werêrã wa'arí kura ni'karérã surára Jesuré yaá'karopɨ ko'tê'kãrã makâpɨ pi'ákãrã niîwã. Sacerdotea wiôrãre niî pe'tise toopɨ́ wa'â'kere werêkãrã niîwã.

¹² Naâ tohô niikã́ tɨ'órã, sacerdotea wiôrã, Judeu masa bɨkɨrã́ me'ra nerêkãrã niîwã. Naâ “De'ró weeró ɨatí?” niî apókãrã niîwã. Naâ ni'kâro noho wãkû, a'tîro weékãrã niîwã. Masaré niî sooato niîrã surárare pahiró niyéru wapa yeékãrã niîwã.

¹³ A'tîro niîkãrã niîwã: —A'tîro niîya masaré. “Yamîpɨ ɨ̃sâ kãríka be'ro Jesu bu'erã́ ehâkãrã niiáma. Ehâ, kɨ̃ɨ yaá ɨpɨre yahá wã'kakãrã niiáma”, niîya, niîkãrã niîwã surárare.

¹⁴ Apêye kẽ'rare niî nemokãrã niîwã. —Pilato Judéia di'ta wiôgɨ a'teré masikã́, ɨ̃sâ “Diakɨ̃hɨ́ta tohô wa'âkaro niiápɨ”, niî tamurãti. Ɨ̃sâ tohô niikã́, mɨsâre su'risomé. Mɨsâre bu'îri da'rêsome, niîkãrã niîwã.

¹⁵ Tohô niikã́ tɨ'órã, surára niyéru yẽ'êkãrã niîwã. Be'ró naâre werê duti'karo nohota weékãrã niîwã. Naâ tohô niisé se'sâa wa'âkaro niîwɨ. A'tóka teropɨ kẽ'rare Judeu masa surára naâ niî soo'kere ẽho peó uúkũ dekotima yuhûpɨ. Jesu kɨ̃ɨ̂ wẽrî masáka be'ro kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re “A'tîro weeyá” niî'ke niî'

¹⁶ Be'ró ɨ̃sâ Jesu bu'erã́ onze Galiléiapɨ wa'âwɨ. Jesu kɨ̃ɨ̂ wẽriátoho dɨporo ɨ̃rɨgɨ́pɨ ɨ̃sâre wa'â duti'kɨpɨ wa'âwɨ.

¹⁷ Toopɨ́ Jesuré ĩ'yâwɨ. Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ ehâ ke'a, ẽho peówɨ. Tohô weemíkã, ɨ̃sâ ni'karérã “Kɨ̃ɨ́ta niîti baa?” niî wãkûwɨ.

¹⁸ Be'ró Jesu ɨ̃sâ tiropɨ a'tî, a'tîro niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re wiôgɨ sõróo tohami. Niî pe'tiro ɨ'mɨ̂se, a'tí di'tare dutî masi'.

¹⁹ Tohô weérã niî pe'tirokãharãpɨre yee kitíre werêrã wa'âya. Naâre mɨsâ weeró noho yɨ'ɨ̂ bu'erã́ sãhakã́ weeyá. Naâre wamê yeerã, yɨ'ɨ̂ pakɨ, yɨ'ɨ̂, Espírito Santo wamé me'ra wamê yeeya.

²⁰ Niî pe'tise yɨ'ɨ̂ mɨsâre dutî'kere naâre yɨ'tí bu'ekã́ weeyá. Naâre niî pe'tise nɨmɨri yɨ'ɨ̂ mɨsâre bu'ê'kere werêya. A'teré masîya. Niî pe'tise nɨmɨri mɨsâ me'ra niî nu'kukɨ̃'sa'. Teê a'ti ɨmɨ́koho pe'tikã́pɨ kẽ'ra mɨsâ me'ra niî nu'kukɨ̃'sa', niî werêwĩ Jesu.