1 Pavel, şi Siluan, şi Timotei, Bisericii Tesalonicenilor, întru Dumnezeu Tatăl, şi Domnul Iisus Hristos: Dar vouă şi pace, de la Dumnezeu Tatăl nostru şi Domnul Iisus Hristos.
2 Mulţumim lui Dumnezeu pururea pentru voi toţi, pomenire de voi făcând în rugăciunile noastre.
3 Neîncetat pomenind pre voi de lucrul credinţei, şi osteneala dragostei, şi răbdarea nădăjduirii întru Domnul nostru Iisus Hristos, înaintea lui Dumnezeu şi Tatăl nostru.
4 Ştiind iubiţilor fraţi de la Dumnezeu alegerea voastră.
5 Căci Evanghelia noastră nu s-a făcut la voi numai în cuvânt, ci şi în putere, şi întru Duhul Sfânt, şi întru adeverire multă; precum ştiţi în ce chip am fost între voi pentru voi.
6 Şi voi următori nouă v-aţi făcut şi Domnului, primind cuvântul întru necaz mult, cu bucuria Duhului Sfânt.
7 Atâta cât v-aţi făcut voi pildă tuturor celor ce cred în Macedonia, şi Ahaia.
8 Că de la voi s-a vestit cuvântul Domnului, nu numai în Macedonia şi Ahaia, ci şi în tot locul credinţa voastră cea întru Domnul a ieşit, cât nu trebuie să mai grăim noi ceva.
9 Că aceia de noi spun, ce fel de intrare am avut la voi, şi cum v-aţi întors la Dumnezeu de la idoli, a sluji Dumnezeului celui viu şi adevărat.
10 Şi a aştepta pre Fiul lui din Ceruri, (pre care l-a înviat din morţi) pre Iisus, care ne izbăveşte pre noi de mânia cea viitoare.
1 Că voi ştiţi, fraţilor, intrarea noastră la voi, că nu a fost deşartă.
2 Ci întâi pătimind, şi ocărâţi fiind, precum ştiţi, în Filipi, am îndrăznit întru Dumnezeul nostru a grăi către voi Evanghelia lui Dumnezeu cu multă nevoinţă.
3 Că îndemnarea noastră nu este dintru înşelăciune, nici din necurăţie, nici cu vicleşug.
4 Ci precum ne-am cercat (adeverit) de la Dumnezeu a fi credincioşi a primi Evanghelia, aşa grăim, nu ca cum am plăcea oamenilor, ci lui Dumnezeu, celui ce cearcă inimile noastre.
5 Că niciodată întru cuvânt de măgulire am fost la voi, precum ştiţi, nici prin prilej de lăcomie, Dumnezeu este martor.
6 Nici căutând de la oameni slavă, nici de la voi, nici de la alţii, putând întru greutate a fi ca Apostolii lui Hristos.
7 Ci am fost cu linişte în mijlocul vostru, precum doica îşi încălzeşte pre fii săi.
8 Aşa ţiindu-ne (iubindu-vă) de voi bine voim a vă da vouă nu numai Evanghelia lui Dumnezeu, ci încă şi sufletele noastre; pentru căci aţi fost nouă iubiţi.
9 Că aduceţi-vă aminte, fraţilor, de ostenelele noastre şi de nevoinţe; că ziua şi noaptea lucrând, ca să nu îngreoiem pre cineva din voi, am propovăduit vouă Evanghelia lui Dumnezeu.
10 Voi sunteţi martori şi Dumnezeu, cum cu cuvioşie, şi cu dreptate, şi fără de prihană am fost vouă celora ce aţi crezut.
11 Precum ştiţi, că pre unul fieştecare din voi, ca un părinte pre fiii săi, v-am rugat şi v-am mângâiat.
12 Şi am mărturisit ca să umblaţi voi cu vrednicie lui Dumnezeu, carele v-a chemat pre voi întru a sa Împărăţie şi Slavă.
13 Drept aceea şi noi mulţumim lui Dumnezeu neîncetat, căci luând voi cuvântul auzirii de Dumnezeu de la noi, aţi primit, nu cuvânt al oamenilor, ci (precum este adevărat) cuvântul lui Dumnezeu, carele se şi lucrează întru voi cei ce credeţi.
14 Că voi, fraţilor, următori v-aţi făcut Bisericilor lui Dumnezeu celor ce sunt în Iudeea întru Hristos Iisus. Căci aceleaşi aţi pătimit şi voi de la cei de un neam cu voi, precum şi aceia de la Iudei.
15 Care şi pre Domnul Iisus au omorât, şi pre Prorocii lor, şi pre noi ne-au gonit, şi lui Dumnezeu nu sunt plăcuţi, şi tuturor oamenilor stau împotrivă.
16 Care ne opresc pre noi să nu grăim neamurilor ca să se mântuiască, ca să-şi plinească păcatele lor pururea; ci a sosit asupra lor mânia până în sfârşit.
17 Iar noi, fraţilor, rămânând sărmani de către voi, la vreme de un ceas, cu faţa, nu cu inima, mai mult ne-am sârguit a vedea faţa voastră cu mare dorinţă.
18 Pentru aceea am vrut să venim la voi, (eu adică Pavel), şi odată, şi de două ori, şi ne-a făcut sminteală satana.
19 Căci care este nădejdea noastră, sau bucuria, sau cununa laudei? Au nu şi voi înaintea Domnului nostru Iisus Hristos întru a lui venire?
20 Că voi sunteţi slava noastră şi bucuria.
1 Drept aceea mai mult neputând răbda, bine am voit a rămânea în Atena singuri.
2 Şi am trimis pre Timotei fratele nostru, şi slujitorul lui Dumnezeu, şi ajutătorul nostru întru Evanghelia lui Hristos, ca să vă întărească pre voi, şi să vă mângâie întru credinţa voastră.
3 Ca nici unul să nu se clătească întru scârbele acestea; că singuri ştiţi că spre aceasta suntem puşi.
4 Căci când am fost la voi, am zis vouă mai înainte, că vom să avem scârbe, precum au şi fost, şi ştiţi.
5 Drept aceea, şi eu nerăbdând mai mult, am trimis ca să cunosc credinţa voastră, ca nu cumva să vă fi ispitit pre voi cel ce ispiteşte, şi să fie în zadar osteneala noastră.
6 Iar acum venind Timotei la noi de la voi, şi binevestind nouă credinţa şi dragostea voastră, şi cum că aveţi pomenire de noi pururea, dorind a ne vedea pre noi, precum şi noi pre voi.
7 Pentru aceasta ne-am mângâiat, fraţilor, de voi, întru tot necazul şi nevoia noastră, pentru credinţa voastră.
8 Că acum noi vii suntem, dacă staţi voi întru Domnul.
9 Că ce mulţămită vom putea da lui Dumnezeu pentru voi, pentru toată bucuria cu care ne bucurăm pentru voi, înaintea Dumnezeului nostru?
10 Noaptea şi ziua preste măsură rugându-ne ca să vedem faţa voastră, şi să plinim lipsele credinţei voastre.
11 Iar însăşi Dumnezeu şi Tatăl nostru, şi Domnul Iisus Hristos, să îndrepteze calea noastră către voi.
12 Şi pre voi Domnul să vă înmulţească, şi să vă prisosească cu dragostea unuia spre altul, şi spre toţi, precum şi noi spre voi.
13 Ca să întărească inimile voastre fără prihană întru sfinţenie înaintea lui Dumnezeu şi Tatăl nostru, întru venirea Domnului nostru Iisus Hristos cu toţi sfinţii lui.
1 De aceea, fraţilor, vă poftim pre voi şi vă rugăm întru Domul Iisus, precum aţi luat de la noi, în ce chip se cuvine vouă a umbla şi a plăcea lui Dumnezeu, ca să prisosiţi mai mult.
2 Că ştiţi ce porunci am dat vouă prin Domnul Iisus.
3 Căci aceasta este voia lui Dumnezeu, sfinţirea voastră, a vă feri voi de toată curvia.
4 A şti fieştecare din voi a-şi stăpâni vasul său întru sfinţenie şi cinste.
5 Nu întru patimă de poftă, ca şi păgânii care nu cunosc pre Dumnezeu.
6 A nu trece şi a se lăcomi în lucru asupra fratelui său, de vreme ce răsplătitor este Domnul pentru toate acestea, precum şi mai înainte am zis vouă, şi am mărturisit.
7 Că nu ne-a chemat pre noi Dumnezeu spre necurăţie, ci spre sfinţenie.
8 Drept aceea cel ce defăimează, nu om defăimează, ci pre Dumnezeu, care a dat Duhul său cel Sfânt întru noi.
9 Iar pentru iubirea de fraţi nu trebuie a scrie vouă, că singuri voi sunteţi învăţaţi de la Dumnezeu, ca să iubiţi unul pre altul.
10 Pentru că şi faceţi aceea spre toţi fraţii, care sunt în toată Macedonia; şi vă rugăm pre voi fraţilor, să adăugaţi mai mult.
11 Şi cu dragoste să vă nevoiţi ca să fiţi cu linişte, şi să faceţi ale voastre, şi să lucraţi cu mâinile voastre, precum am poruncit vouă.
12 Ca să umblaţi cu bun chip către cei de afară, şi de nimic să nu aveţi trebuinţă.
13 Iar nu voi să nu ştiţi voi, fraţilor, pentru cei ce au adormit, ca să nu vă întristaţi, ca şi ceilalţi care nu au nădejde.
14 Pentru că de credem că Iisus a murit, şi a înviat, aşa şi Dumnezeu pre cei adormiţi întru Iisus, aduce-i-va împreună cu el.
15 Că aceasta grăim vouă cu cuvântul Domnului, că noi cei vii, care vom fi rămaşi întru venirea Domnului, nu vom întrece pre cei adormiţi.
16 Că însuşi Domnul întru poruncă, cu glasul Arhanghelului, şi întru trâmbiţa lui Dumnezeu se va pogorî din Cer, şi cei morţi întru Hristos vor învia întâi.
17 După aceea, noi cei vii care vom fi rămaşi, împreună cu dânşii ne vom răpi în Nori, întru întâmpinarea Domnului în văzduh; şi aşa pururea cu Domnul vom fi.
18 Drept aceea mângâiaţi-vă unii pre alţii în cuvintele acestea.
1 Iar de ani şi de vremi, fraţilor, nu aveţi trebuinţă să scriem vouă.
2 Că înşivă adevărat ştiţi, că ziua Domnului ca un fur noaptea, aşa va veni.
3 Căci când vor zice pace şi linişte, atunci fără de veste va veni preste dânşii pieirea, ca şi durerea celeia ce are în pântece, şi nu vor scăpa.
4 Iar voi, fraţilor, nu sunteţi întru întunerec, ca să vă apuce ziua aceea ca un fur.
5 Că toţi voi fii ai luminii sunteţi, şi fii ai zilei; nu sunteţi ai nopţii, nici ai întunericului.
6 Drept aceea, să nu dormim ca şi ceilalţi, ci să priveghem, şi să fim treji.
7 Că cei ce dorm, noaptea dorm; şi cei ce se îmbată, noaptea se îmbată.
8 Iar noi ai zilei fiind, să ne trezim, îmbrăcându-ne în zaua credinţei şi a dragostei, şi în coiful nădejdii de mântuire.
9 Că nu ne-a pus pre noi Dumnezeu spre mânie, ci spre dobândirea mântuirii, prin Domnul nostru Iisus Hristos.
10 Care a murit pentru noi; ca ori de vom priveghea, ori de vom dormi, împreună cu el să vieţuim.
11 Pentru aceea mângâiaţi unul pre altul, şi zidiţi unul pre altul, precum şi faceţi.
12 Şi vă rugăm pre voi, fraţilor, să cunoaşteţi pre cei ce se ostenesc întru voi, şi pre mai marii voştri întru Domnul, şi pre cei ce vă învaţă pre voi.
13 Şi să-i aveţi pre dânşii de prisosit întru dragoste, pentru lucrul lor: Pace să aveţi întru voi.
14 Şi vă rugăm pre voi, fraţilor, sfătuiţi pre cei fără de rânduială, mângâiaţi pre cei puţini la suflet, sprijiniţi pre cei neputincioşi, fiţi îndelung răbdători spre toţi.
15 Socotiţi să nu răsplătească cineva cuiva rău pentru rău; ci pururea cele bune să urmaţi, şi spre voi unul spre altul şi spre toţi.
16 Pururea vă bucuraţi.
17 Neîncetat vă rugaţi.
18 Întru toate mulţumiţi; căci aceasta este voia lui Dumnezeu întru Hristos Iisus spre voi.
19 Duhul să nu-l stingeţi.
20 Prorociile să nu le defăimaţi.
21 Toate să le ispitiţi; ce este bun să ţineţi.
22 De tot felul de lucru rău să vă feriţi.
23 Iar însuşi Dumnezeul păcii să vă sfinţească pre voi întru toate desăvârşit; şi întru tot întreg duhul vostru, şi sufletul, şi trupul fără de prihană întru venirea Domnului nostru Iisus Hristos să se păzească.
24 Credincios este cel ce v-a chemat pre voi, care va şi face.
25 Fraţilor, rugaţi-vă pentru noi.
26 Spuneţi închinăciune fraţilor tuturor cu sărutare sfântă.
27 Juru-vă pre voi întru Domnul, ca să se citească Epistolia aceasta tuturor sfinţilor fraţi.
28 Darul Domnului nostru Iisus Hristos cu voi. Amin.