1

¹ Petru Apostol al lui Iisus Hristos, nemernicilor celor aleşi ai risipirii Pontului, Galatiei, Capadociei, Asiei, şi Bitiniei.

² Dupre cea mai înainte cunoştinţă a lui Dumnezeu Tatăl, întru sfinţirea Duhului, spre ascultarea şi stropirea Sângelui lui Iisus Hristos: Dar vouă şi pace să se înmulţească.

³ Bine este cuvântat Dumnezeu, şi Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos, care dupre mare mila sa a doua oară ne-a născut pre noi spre nădejde vie, prin Învierea lui Iisus Hristos din morţi.

⁴ Spre moştenire nestricăcioasă şi nespurcată şi neveştejită, păzită în Ceruri pentru voi.

⁵ Care sunteţi păziţi cu Puterea lui Dumnezeu prin credinţă spre mântuire gata a se arăta în vremea de apoi.

⁶ Întru care vă bucuraţi acum puţin, de se cuvine, necăjiţi fiind întru multe feluri de ispite.

⁷ Ca lămurirea credinţei voastre, cea cu mult mai scumpă decât aurul cel pieritor, şi prin foc lămurit, să se afle spre laudă şi cinste şi slavă, întru arătarea lui Iisus Hristos.

⁸ Pre care nevăzându-l iubiţi; întru care acum nu privind, ci crezând, vă bucuraţi cu bucurie negrăită şi preaslăvită.

⁹ Luând sfârşitul credinţei voastre mântuirea sufletelor.

¹⁰ Pentru care mântuire au căutat şi au cercetat Prorocii, care au prorocit pentru darul ce era să fie spre voi.

¹¹ Cercetând în care, şi în ce fel de vreme le arăta Duhul lui Hristos, care era întru dânşii, mai înainte mărturisind de Patimile lui Hristos, şi de Slavele cele după aceea.

¹² Cărora s-a descoperit, că nu lor însuşi, ci nouă slujeau acestea; care acum s-au vestit vouă prin cei ce bine au vestit vouă întru Duhul Sfânt cel trimis din Cer, spre care doresc Îngerii să privească.

¹³ Pentru aceea încingând mijloacele cugetului vostru, trezvindu-vă, desăvârşit nădăjduiţi spre darul care se aduce vouă, prin arătarea lui Iisus Hristos.

¹⁴ Ca fiii ascultării, neprefăcându-vă cu poftele cele mai dinainte ale necunoştinţei voastre.

¹⁵ Ci dupre Sfântul care v-a chemat pre voi, şi voi fiţi sfinţi întru toată petrecerea.

¹⁶ Căci scris este: Fiţi sfinţi, că eu Sfânt sunt.

¹⁷ Şi dacă chemaţi Tată pre cel ce judecă fără de alegerea feţelor dupre lucrul fieştecăruia, întru frică vremea vieţii voastre să o petreceţi.

¹⁸ Ştiind că nu cu argint sau cu aur, care se strică, v-aţi izbăvit de petrecerea voastră cea deşartă, care era de la părinţi dată.

¹⁹ Ci cu scump Sângele ca al unui Miel nevinovat şi nespurcat al lui Hristos.

²⁰ Care era cunoscut mai înainte de întemeierea lumii, dar s-a arătat în anii cei mai de apoi pentru voi.

²¹ Cei ce printr-însul aţi crezut în Dumnezeu, care l-a înviat pre el din morţi, şi i-a dat lui slavă, ca credinţa voastră, şi nădejdea să fie întru Dumnezeu.

²² Curăţind sufletele voastre cu ascultarea adevărului prin Duhul, spre nefăţarnică iubire de fraţi, din inimă curată iubiţi-vă unul pre altul cu deadinsul.

²³ Fiind născuţi a doua oară, nu din sămânţă stricăcioasă, ci din nestricăcioasă, prin cuvântul lui Dumnezeu celui viu, şi care petrece în veac.

²⁴ Pentru căci tot trupul este ca iarba, şi toată slava omului ca floarea ierbii; uscatu-s-a iarba şi floarea ei a căzut.

²⁵ Iar cuvântul Domnului rămâne în veac; şi acesta este cuvântul cel ce bine s-a vestit întru voi.

2

¹ Deci lepădând toată răutatea, şi tot vicleşugul şi făţărniciile, şi pizmele, şi toate clevetirile;

² Ca nişte prunci de curând născuţi, să iubiţi laptele cel cuvântător, şi fără de vicleşug, ca printr-însul să creşteţi spre mântuire.

³ De vreme ce aţi gustat că este bun Domnul.

⁴ Către care apropiind-vă cela ce este Piatra cea vie, de oameni cu adevărat nebăgată în seamă, iar la Dumnezeu aleasă şi scumpă.

⁵ Şi voi înşivă ca nişte pietre vii, vă zidiţi casă duhovnicească, Preoţie sfântă, ca să aduceţi jertfe duhovniceşti, plăcute lui Dumnezeu prin Iisus Hristos.

⁶ Pentru că scris este în Scriptură, Iată pun în Sion Piatră în capul unghiului, aleasă, scumpă; şi cel ce va crede întru dânsa, nu se va ruşina.

⁷ Drept aceea vouă celor ce credeţi, cinstea; iar celor necredincioşi, Piatra care nu o au băgat în seamă ziditorii, aceasta s-a făcut în capul unghiului, şi Piatră de poticnire, şi Piatră de sminteală.

⁸ Care se poticnesc neplecându-se cuvântului, spre care şi puşi sunt.

⁹ Iar voi, Rod ales, Preoţie Împărătească, neam sfânt, norod spre câştigare; ca să vestiţi bunătăţile celui ce v-a chemat pre voi dintru întuneric la cea minunată a sa Lumină.

¹⁰ Care odinioară nu eraţi norod, iar acum norodul lui Dumnezeu; care eraţi nemiluiţi, iar acum miluiţi.

¹¹ Iubiţilor, rogu-vă ca pre nişte nemernici şi străini, să vă feriţi de poftele cele trupeşti, care se oştesc asupra sufletului.

¹² Petrecerea voastră având-o bună întru neamuri, ca întru care (când) vă clevetesc pre voi ca pre nişte făcători de rău, din faptele cele bune văzând, să slăvească pre Dumnezeu în ziua cercetării.

¹³ Deci supuneţi-vă la toată omeneasca zidire pentru Domnul, ori împăratului, ca celui ce este mai presus.

¹⁴ Ori domnilor, ca celor ce sunt de el trimişi spre izbânda făcătorilor de rău, şi lauda făcătorilor de bine.

¹⁵ Căci aşa este voia lui Dumnezeu, ca binefăcând, să înfrânaţi necunoştinţa oamenilor celor fără de minte.

¹⁶ Ca cei slobozi, şi nu ca cum aţi avea slobozenia acoperământ răutăţii, ci ca robii lui Dumnezeu.

¹⁷ Pre toţi cinstiţi, frăţia iubiţi, de Dumnezeu vă temeţi, pre împăratul cinstiţi.

¹⁸ Slugile supuneţi-vă cu toată frica stăpânilor, nu numai celor blânzi şi buni, ci şi celor năsilnici.

¹⁹ Pentru că acesta este dar, de rabdă cineva scârbe pentru ştiinţa lui Dumnezeu, pătimind cu nedreptate.

²⁰ Că ce laudă este, dacă greşind şi pedepsindu-vă veţi răbda? Ci dacă bine făcând şi pătimind veţi răbda, acesta este dar înaintea lui Dumnezeu.

²¹ Că spre aceasta v-aţi chemat, că şi Hristos a pătimit pentru noi, nouă lăsându-ne pildă ca să urmăm Urmelor lui.

²² Care păcat nu a făcut, nici s-a aflat vicleşug în gura lui.

²³ Care ocărându-se, împotrivă nu a ocărât; pătimind, nu a îngrozit; ci da celui ce judecă cu dreptul.

²⁴ Care păcatele noastre însuşi le-a ridicat în trupul său pre lemn; ca păcatelor murind, să vieţuim dreptăţii, cu a căruia rană v-aţi vindecat.

²⁵ Că eraţi ca nişte oi rătăcite, ci v-aţi întors acum la Păstorul şi Păzitorul sufletelor voastre.

3

¹ Aşijderea şi femeile plecându-vă bărbaţilor voştri, ca deşi nu se pleacă oarecare cuvântului, prin viaţa femeilor fără de cuvânt să se dobândească.

² Văzând viaţa voastră cea dimpreună curată întru frică.

³ A cărora podoabă să fie nu cea din afară a împletirii părului, şi a înfăşurăturii aurului, sau a îmbrăcăminţii hainelor.

⁴ Ci omul cel ascuns al inimii, întru nestricăciunea duhului celui blând şi lin, care este înaintea lui Dumnezeu de mult preţ.

⁵ Că aşa odinioară şi sfintele femei, care nădăjduiau întru Dumnezeu, se împodobeau pre sine, plecându-se bărbaţilor săi.

⁶ Precum Sarra asculta pre Avraam, domn pre acela chemându-l, căria v-aţi făcut fii, făcând bine, şi netemându-vă de nici o frică.

⁷ Bărbaţii aşijderea împreună locuind cu femeile sale cu cunoştinţă, ca unui vas mai slab celui femeiesc dându-le cinste, ca şi celor împreună moştenitoare darului vieţii, ca să nu se curmeze rugăciunile voastre.

⁸ Iar la sfârşit, toţi să fiţi cu un gând, milostivi, iubitori de fraţi, îndurători, blânzi, smeriţi.

⁹ Nerăsplătind rău pentru rău, sau ocară pentru ocară, ci împrotivă, binecuvântând; ştiind că spre aceasta sunteţi chemaţi, ca să moşteniţi blagoslovenia.

¹⁰ Că cela ce voieşte să iubească viaţa, şi să vadă zile bune, să îşi oprească limba sa de la rău, şi buzele sale să nu grăiască vicleşug.

¹¹ Să se depărteze de la rău şi să facă bine; să caute pacea, şi să o urmeze pre ea.

¹² Pentru că Ochii Domnului sunt spre cei drepţi, şi Urechile lui spre rugăciunea lor; iară Faţa Domnului asupra celor ce fac rele.

¹³ Şi cine este cel ce va face vouă rău, de veţi fi următori binelui?

¹⁴ Şi de şi veţi pătimi pentru dreptate, fericiţi veţi fi; iar de îngrozirea lor să nu vă temeţi, nici să vă tulburaţi.

¹⁵ Ci pre Domnul Dumnezeu să îl sfinţiţi întru inimile voastre. Şi să fiţi gata pururea spre răspuns la tot cel ce vă întreabă pre voi cuvânt pentru nădejdea cea întru voi, însă cu blândeţe şi cu frică.

¹⁶ Având ştiinţă bună, că întru care (când) vă clevetesc pre voi ca pre nişte făcători de rău, să se ruşineze cei ce grăiesc de rău viaţa voastră cea bună întru Hristos.

¹⁷ Că mai bine este făcând cele bune (de este aşa voia lui Dumnezeu), a pătimi, decât făcând cele rele.

¹⁸ Pentru că şi Hristos o dată pentru păcate a pătimit, cel Drept pentru cei nedrepţi, ca pre noi să ne aducă la Dumnezeu, omorându-se cu Trupul, şi înviind cu Duhul.

¹⁹ Întru care (pentru aceea) şi duhurilor ce erau în temniţă pogorându-se a propovăduit.

²⁰ Celor ce fuseseră odinioară necredincioase; când aştepta îndelungă răbdarea lui Dumnezeu în zilele lui Noe, făcându-se corabia, întru care puţine, adică opt suflete s-au mântuit de apă.

²¹ A căria lucrul cel închipuit Botezul şi pre noi acum ne mântuieşte, nu a spurcăciunii celei trupeşti fiind lepădare, ci a ştiinţei celei bune către Dumnezeu întrebare prin Învierea lui Iisus Hristos.

²² Care este de-a dreapta lui Dumnezeu, după ce s-a suit la Cer, plecându-se lui Îngerii şi Stăpâniile şi Puterile.

4

¹ Hristos dar pătimind pentru voi cu trupul, şi voi dupre acelaşi gând să vă înarmaţi. Pentru că cel ce a pătimit cu trupul, a încetat despre păcat.

² Ca să nu mai vieţuiască cealaltă vreme în trup poftelor omeneşti, ci voii lui Dumnezeu.

³ Că destul ne este nouă vremea cea trecută a vieţii, voia păgânească a o săvârşi, umblând întru necurăţii, întru pofte, întru beţii, întru ospeţe, întru băuturi, şi întru cele de Dumnezeu urâte slujiri idoleşti.

⁴ Întru care (pentru aceea) se minunează căci nu vă adunaţi voi la aceeaşi tulburare a curviei, hulind.

⁵ Care vor da seama la cel ce este gata să judece pre cei vii şi pre cei morţi.

⁶ Că spre aceasta şi morţilor s-a binevestit, ca să se judece cu trupul dupre om, şi să vieze dupre Dumnezeu cu duhul.

⁷ Şi sfârşitul tuturor s-a apropiat; deci fiţi cu întreagă înţelepciune, şi privegheaţi întru rugăciuni.

⁸ Iar mai înainte de toate, unul spre altul dragoste cu osârdie având, căci dragostea acoperă mulţime de păcate.

⁹ Iubitori de străini fiţi între voi fără de cârtire.

¹⁰ Fieştecare precum a luat darul, între voi cu acela slujind, ca nişte buni iconomi ai Darului lui Dumnezeu celui de multe feluri.

¹¹ De grăieşte cineva, ca cuvintele lui Dumnezeu. De slujeşte cineva, ca din puterea care o dă Dumnezeu, ca întru toate să se slăvească Dumnezeu prin Iisus Hristos, căruia este slava şi stăpânirea în vecii vecilor. Amin.

¹² Iubiţilor, nu vă miraţi de aprinderea care este întru voi, care se face vouă spre ispită, ca cum s-ar întâmpla vouă ceva străin.

¹³ Ci pentru că vă faceţi părtaşi patimilor lui Hristos, bucuraţi-vă, ca şi întru arătarea Slavei lui să vă bucuraţi veselindu-vă.

¹⁴ De sunteţi ocărâţi pentru Numele lui Hristos, fericiţi sunteţi, căci Duhul Slavei şi al lui Dumnezeu preste voi odihneşte; dupre aceia se huleşte, iar dupre voi se proslăveşte.

¹⁵ Că nimeni din voi să nu pătimească ca un ucigaş, sau fur, sau făcător de rău, sau ca un ispititor de lucruri străine.

¹⁶ Iar dacă ca un Creştin, să nu se ruşineze, ci să proslăvească pre Dumnezeu în partea aceasta.

¹⁷ Căci vremea este a se începe judecata de la Casa lui Dumnezeu; iar dacă este întâi de la noi, care este sfârşitul celor ce se împrotivesc Evangheliei lui Dumnezeu?

¹⁸ Şi de vreme ce dreptul abia se mântuieşte, cel necredincios şi păcătos unde se va arăta?

¹⁹ Pentru aceea şi cei ce pătimesc dupre voia lui Dumnezeu, ca celui Credincios ziditor, să-şi încredinţeze sufletele sale prin fapte bune.

5

¹ Pre Prezbiterii cei dintru voi îi rog, ca cel ce sunt împreună Prezbiter, şi mărturisitor al Patimilor lui Hristos, care şi al Slavei celei ce va să se descopere părtaş.

² Păstoriţi turma lui Hristos cea dintru voi, purtând grija nu cu sila, ci de voie, şi dupre Dumnezeu; nu cu agonisele urâte, ci cu osârdie.

³ Nici ca cum aţi stăpâni preste cliruri, ci pilde făcându-vă turmei.

⁴ Şi când se va arăta Mai Marele păstorilor, veţi lua cununa slavei cea neveştejită.

⁵ Aşijderea şi tinerii plecaţi-vă celor bătrâni; şi toţi unul altuia plecându-vă, smerita cugetare să agonisiţi, de vreme ce Dumnezeu celor mândri le stă împotrivă, iar celor smeriţi le dă dar.

⁶ Drept aceea smeriţi-vă sub Mâna cea tare a lui Dumnezeu, ca să vă înalţe pre voi în vreme.

⁷ Toată grija voastră aruncând spre dânsul, că acela se grijeşte pentru voi.

⁸ Fiţi treji, privegheaţi; pentru că protivnicul vostru diavolul ca un leu răcnind umblă, căutând pre cine să înghită.

⁹ Căruia staţi împotrivă, întăriţi fiind în credinţă, ştiind că aceleaşi patimi se întâmplă frăţimei voastre celei din lume.

¹⁰ Iar Dumnezeu a tot darul, care v-a chemat la Slava sa cea veşnică prin Hristos Iisus, pre voi care puţin aţi pătimit; Acela să vă facă desăvârşit, să vă întărească, să vă facă puternici, să vă întemeieze.

¹¹ Aceluia slava şi stăpânirea în vecii vecilor. Amin.

¹² Prin Siluan vouă credinciosul frate, precum socotesc, puţin am scris, îndemnându-vă şi mărturisind, că acesta este Darul cel adevărat al lui Dumnezeu întru care staţi.

¹³ Închină-se vouă Biserica din Babilon cea împreună aleasă şi Marcu fiul meu.

¹⁴ Închinaţi-vă unul altuia cu sărutare a dragostei. Pace vouă tuturor celor întru Hristos Iisus. Amin.