3
1 In'jan'cho Teófilo: Majan a'i tseyi me'ttia'ye Jesúsi'ccu can'jemba osha'choma attepa va ñotsse condase'choma inginga conda'fa. Tsain'bio a'i pañamba pa'ccoma tansintsse tevaen'fa. Ña'qque bo'tssingae osha'choma ñotsse atesupa ja'ño asi'ttaemba gi in'jan tansintsse quenga tevaeñe.
4 Qquen tevaensi qui tansintsse que osha'chove paña'choma atesuya. Juanma isuya'chone condase'cho
5 Tayopi Herodes Judea ande na'suite Chigama afa'su Zacaríasja can'jen. Tisei'ccu fae'ngae Chigama afaye semasundeccuja Abiasundeccu tsu. Zacarías pushe'qque Chigama afa'su Aarón aindeccu'su pushesu tsu. Tise iniseja Elisabet.
6 Tsendeccuja Chigave in'jamba ño'a'fa. Pa'cco Chiga manda'choma ñotsse pañamba shaca mecho canse'fa.
7 Elisabetja du'shuve isumbe'yi coenza ccasheve da. Zacarías'qque ccashe'ye.
8 Tseyi tise Abiasundeccu Chiga ettini semajeinte Zacarías'qque Chigama afa'suve sema'jen.
9 Chigama afasundeccu in'janqquia'caen quini'ccocho'ccoma attufaen'fa majan Chiga ettinga ca'nimba ñome'bama oque oraeña'chove atesuye. Tsequi a'ta tsu quini'ccoja canjaen Zacarías ca'niña'chove.
10 Zacarías ca'nimba ñome'bama oque oraen'jen'ni poiyi'cco a'i tsotefanga ccutsupa Chigama iñajan'jen'fa.
11 Tsa'caen Zacarías tisuyi ca'nisi Chigama sefacconi'su shondo'suja tisenga attian ñome'bama oque'je'chombe tansinfani ccutsupa.
12 Zacaríasja tisema attepa asi'ttaemba dyo.
13 Tsa'ma Chigama sefacconi'su shondo'suja tisema su: —Dyojama Zacarías. Tayo tsu Chiga Quitsaja que iñajan'choma paña. Que pushe Elisabetja tsandie du'shuve tsu isuya. Tisema qui inisian'faya Juanme.
14 Que'i qui avujatssi'faya. Tisema isusi tsain'bio a'i'qque avujatssi'faya.
15 Nane Tiseja Na'su Chiga joccapitssia a'iya tsu. Osha'cho ccusianqque'suma tiseja cu'iya'bi. Tsa'ma toya isumbi'te tsu Chiga Qquendya'pa tisenga ca'nimba in'jaeña.
16 Du'shuja coenzave dapa tsu tsain'bio israendeccuma in'jaeña cuintsu Chiga Quitsama tise'pa Na'suve tta'tta'faye.
17 Tiseja Na'suma o'tie tsu jiya. Tayopi'su Chiga Aya'fama afa'su Elías injama'choma an'bianqquia'caen tise'qque osha'choma oshaya. Tiseja aindeccuma in'jaeña cuintsu yayandeccu tise'pa dushundeccuma in'jan'faye; cuintsu egae tsinconsundeccu'qque ño'a a'i in'jan'chove ttatta'faye. Tsa'caen aindeccuma in'jaensi tise'paja Na'suma shondo'faya.
18 Tsa'ma Zacaríasja Chigama shondo'suma su: —¿Ma'caen gi in'jaña que su'choja tansintssia've? Ñajan coenza ccashe'ye. Ña pushe'qque coenza ccashe.
19 Tsa'caen iñajampañasi Chigama sefacconi'su shondo'suja su: —Ña gi Gabriel. Ña gi Chiga can'jeni ccutsu'cho. Tiseja ñama moen va ñotsse condase'choma quenga condaseye.
20 Tsa'ma ¡que canjan! Ña suqquia'caen tsu ñoa'me tsoña. Tsa'ma queja ña su'choma in'jambipa qui ayafambie dapa can'jeña que pushe du'shuma isuya'ngae.
21 Tsa'caen condase'je'ni aindeccuja tsotefani Zacaríasve ro'ndá can'jen'fa. Junde sombombisi asi'ttaen'fa.
22 Tsa'caen asi'ttaen'jen'fani Zacaríasja sombopa afaye oshambipa tise tivei'ccu canjan'jaen. Tsa'caen afaye oshambisi poiyi'cco a'i in'jan'fa tise Chiga ettini can'jemba sefacconi'su attian'choma atte'chove.
23 Tsomba Zacarías Chiga ettini sema'jen'choma nanimba tise tsaoni ja.
24 Omboe tise pushe Elisabet surie dapa cinco ccovuve tsaoni can'jen. Can'jemba qquen in'jan:
25 “Ñajan du'shu mechopa ansangé can'jen. Tsa'ma Na'su Chiga ñama in'jamba ñama ñotsse tson cuintsu cca'i ñama afambe can'faye.” Jesúsma isuya'chone condase'cho
26 Seis ccovu pasasi Chigaja Tisema sefacconi'su shondo'su Gabrielma mandamoen Galilea ande'su Nasaret canqqueni.
27 Mandasi ja, chu'a pushesu, Maríanga condaye. Tsaja, toya tsandiema atesumbi'choa. Tsa'ma fae tsandie, José, tisema pusheye tayo iñajan. Joséja tayopi'su israe Na'su David a'i.
28 Gabrielja jipa Maríama ttu'sepa su: —¡María! Que qui Chiga in'jan'cho. Chigaja quei'ccu can'jen.
29 Tsama pañamba Maríaja injama'choni dyo. Jongoesie tsa'caen chigambian'chove atesumbipa asi'ttaen.
30 Tsa'caen dyosi Chigama sefacconi'su shondo'suja ti'tsse condase: —Dyombe canjan, María. Chigaja ñoa'me quema ñotsse in'jan.
31 Surie dapa qui tsandie du'shuve isuya. Tisema qui inisiaña Jesúsve.
32 Tise tsu joccapitssiaya. “Joccapitssia Chigambe Dutssi'ye” qquen tsu poiyi'cco tisema afa'faya. Nane Tayopi'su Na'su Davidnga mandaye antteqquia'caen Na'su Chigaja tisenga'qque antteya cuintsu na'suve dapa mandaye.
33 Tsangae tsu tiseja israe aindeccuma manda'jeya. Tise na'suve da'choja minga'ni'qque pasaya'bi tsu.
34 Tsama pañamba Maríaja su: —¿Ma'caen tsu tsa'caen tsoña ñajan tsa'ndu mechoamajan?
35 Tsa'ma Chigama sefacconi'su shondo'suja su: —Chigaja osha'choma joccapitssiapa osha'choma oshacho. Chiga Qquendya'pa quenga ca'nisi Joccapitssia Chigaja quema oppoeña. Tsa'caen oppoensi que du'shuja ñoa'me egave mechosi tsu Chiga Dutssi'ye qquen su'faya.
36 Toya'caen que antian coenza Elisabet ccasheve dajipa surie da. Tsa du'shuve mechoa qquen su'cho tsu ja'ñojan surie dapa seis ccovuve can'jen.
37 Nane Chigaja osha'choma oshacho.
38 Tsonsi Maríaja su: —Dasu'. Ña gi Na'su Chigama shondo'su pushesu. Cuintsu Tiseja que suqquia'caen ñanga tsonjan. Tsa'caen susi Chigama sefacconi'su shondo'suja ja. María Elisabetma can'su ja'cho
39 Tsonsi Maríaja ñoñamba Judea ande'su ccotta'cco'su canqqueni pasia'su ja.
40 Japa Zacarías tsa'onga ca'nimba Elisabetma chigambian.
41 María chigambian'choma Elisabet pañasi tise du'shuja ttopa'ye quia'me oya. Tse'faei'ccuyi Chiga Qquendya'pa in'jaensi
42 Elisabetja quia'me afapa su: —Quema tsu Chigaja poiyi'cco pushesuma ti'tsse'tsse injancho. Que du'shuma'qque tsu ñoa'me injancho.
43 Ña na'su chan ñama can'su jisi gi ñoa'me avuja.
44 Nane que chigambian'choma ña pañasi tsu tse'faei'ccuyi ña du'shu'qque avujapa ña ttopa'ye quia'me oya.
45 Chigaja Tise su'choma ñoa'me tsoña. Tsama pañamba in'jamba qui ñoa'me avujatssiya.
46 Tsonsi Maríaja su:
—Ña injama'choi'ccu gi Na'su Chigama ñotsse afa.47 Chiga ñama ccushaen'su can'jensi tsu ña qquendya'pa'qque avujatssi.
48 Ña gi utu'ccoa Chigama shondo'su. Tsa'ma Chigaja ñama attepa ñotsse in'jan.
Tsa'cansi poiyi'cco a'i tsu ja'ño, jai'ngae'qque conda'faya ma'caen Chiga ñama ñotsse in'jan'choma.49 Tiseja Joccapitssiapa ñama ñotsse tson. Tise inise tsu Ño'a.
50 Poiyi'cco majan Tise've in'jamba canse'nijan tsendeccuma tsu mendeyeya.
51 A'i quin'an tisu tivema canjaenqquia'caen Chigaja osha'choma oshapa canjaen.
Aindeccu “Ña gi ño'a” qquen in'jan'ni'qque Chigaja tise'pama joqquitssian maña.52 Tiseja Nasundeccuma joqquitssiamba bove'ccondeqquiama tsu ti'tsse'tssia've tson.
53 Qquipoe'sundeccuma o'fianqquia'caen ñotssiama afe.
Tsa'ma osha'choma an'biansundeccumajan me'ccoeyi maña.54 Israendeccuja Tisema shondosundeccusi Chigaja tise'pama fuite.
Tayopi suqquia'caen tise'pamajan anttembe'yi tsangae mendeye'je.55 Tsa'caen Chigaja ingi tayopi'su coenzandeccuma conda.
Nane Abraham, tise dushundeccuma'qque tsa'caen fuiteye conda.56 Maríaja tsa'caen Chigama ñotsse afapa tres ccovuve Elisabeti'ccu can'jemba toequi tise tsaoni ja. Juanma isu'cho
57 Elisabet du'shuma isuya'cho napisi tsandie du'shuve isu.
58 Pporotsse can'jensundeccu, antiandeccu'qque Chiga tisema ñotsse tson'choma pañamba fae'ngae avuja'fa.
59 Ocho a'ta pasasi israendeccu in'janqquia'caen du'shumbe ttonoma chhiyitevaeñe poiyi'cco a'i bo'fa. Bopa du'shuma tise yaya iniseningae Zacaríasve inisiañe in'jan'fa.
60 Tsa'ma chan tsu su: —Me'i. Tsa'cambi. Juanme tsu inisiaña'cho.
61 Tsonsi tisema su'fa: —Tsa'ma me'i'on tsu que antian tsesu iniseve.
62 Tsomba du'shumbe yaya Zacaríasma iñajampañañe in'jamba tivei'ccu canjan'jen'fa cuintsu du'shuma jongoesuve inisiaña'choma condaye.
63 Tsonsi Zacaríasja canjan'jen'choma in'jamba canjan'jen cuintsu tisenga tevaenqque'suma afe'faye. Isupa tevaen: “Tise iniseja Juan.” Qquen tevaensi poiyi'cco a'i asi'ttaemba can'boen'fa.
64 Tse'faei'ccuyi Zacaríasja ccase afaye oshapa Chigama ñotsse afa.
65 Tsonsi pporotsse can'jensundeccuja dyopa can'boen'fa. Tsa'caen tson'chone tsain'bitsse condasecco'fa. Nane pa'cco ccotta'cco'su Judea ande'ye tsa'caen tson'chone condasecco'fa.
66 Poiyi'cco majan tsane pañamba injama'choni in'jamba su'fa: —¿Micoña tsu va du'shuja? Chigaja ñoa'me tisema in'jamba fuitepa angacan. Zacarías settapoen'cho
67 Chiga Qquendya'pa tisenga ca'nisi du'shumbe yaya, Zacaríasja, Chiga in'jaensi afa'choma afa:
68 “Ñotssi tsu israe Na'su Chiga Quitsa.
Tise aindeccuma can'su jipa ccushaemba Tiseja ñotssi.69 Tisema shondo'su David omba'su dutssiyendeccu'su quin'an ccushaen'suma ttu'sepa inginga moen.
70 Tayopi Chiga Tisema afasundeccuma in'jaensi tise'paja ingi ccushaya'chone afa'fa.
71 Ingima iyiccayesundeccu'ye, ingima chi'gasundeccuye'qque Chigaja ingima ccushaeña.
72 Ingi tayopi'su coenzandeccuma mende'yeya qquen su'chopa tsu tsa'caen tsoña.
73 Nane Chigaja Abrahami'ccu condasepa ñoa'me tsoña'choma tansintsse conda.
74 Ma'caen ingija ingima iyiccayesundeccu'ye ccushapa tisema dyombi'tsse shondo can'faya'choma.
75 Tisema shondocamba gi ño'ame dapa tsangae egae tsincombe'yi tisei'ccu can'jen'faya.
76 Que, ña du'shuja, Sefacconi'su Chigama afa'su qui. Tsa'cansi tsu poiyi'cco a'i su'faya:
‘Na'suma o'tie japa tsu Tise jiya'chove ñoñaña.’77 Egae tsincon'choma joqquitssiaña'chone tsu poiyi'cco a'inga condaya cuintsu atesu'faye tsa'caen Chiga a'ima ccushaeña'choma.
78 Chiga Quitsa ñoa'me ingima mende'yepa tsa'caen tsoña.
Nane a'ta a'taqquia'caen Chiga sefacconi ingima attiaña.79 Tsa'caen tsu paya'chondeccunga attiaña cuintsu tise'pa sinttia'ni can'jen'choma catipa a'tatssianga ji'faye.
Inginga'qque attiaña cuintsu ingi'qque Tise've in'jamba cansepa dyombi'tsse opatsse canse'faye.” Tsa'caen tsu Zacaríasja Chigama ñotsse afa.80 Du'shu Juan Chigave in'jamba coen. Tayo coemba a'i menia japa bo'tsse tseni can'jen. Nane tise israendeccuma candusiaña'cho napiya'ngae tseni ro'ndá can'jen.
1 Ande na'su Agosto na'suite tiseja manda poi ande'su a'ima agattoye.
2 Me'ttia'ye tsa'caen agattoye mandasi Cirenio tsu Siria ande'su governaror.
3 Poiyi'cco tsu tise a'i canqqueni ja'faya'cho tseni tise'pa inisema tevaensi cuintsu agatto'faye.
4 Tsa'cansi Joséja Galilea ande'su Nasaret canqquene sombopa Judea andeni ja. Joséja David a'ipa Judeani japa Belén canqqueni ja. Tsa canqque tsu tayopi'su Na'su Davidma isu'cho canqque.
5 Nane tise pushe Maríai'ccu tseni tise'pa inisema tevaeñe ja'fa. Maríaja tayo suri.
6 Tsa'cansi toya Beléni can'jen'ni tayo tsu María du'shuma isuya'cho napi.
7 A'i ana'jen'cho tsa'o panshaen on'basi vaura ettini can'jemba Maríaja tseni tise aishe tsandie du'shuma isu. Isupa sarupai'ccu findipa vaura an'jen'cho cafonga ppiña. Chigama sefacconi'su shondosundeccu attian'fa'cho
8 Beléni pporotsse tsu can'jen'fa oveja coirasundeccu. Cose potreroni can'jen'fa tise'pa ovejama coiraye.
9 Tse'faei'ccuyi Na'su Chigama sefacconi'su shondo'su tise'panga attian. Attiansi na'su Chiga a'tatssiaja tise'panga chanjun. Tsa'caen chanjunsi ñoa'me dyo'fa.
10 Tsa'ma Chigama sefacconi'su shondo'suja su: —Dyo'fajama. Ñotsse condase'choma condaye gi ji. Poiyi'cco a'i tsu vama pañamba avujatssi'faya.
11 Ja'ño a'ta tsu David canqqueni que'ima ccushaen'suve isu. Tsaja Na'su Cristo tsu.
12 Nane ña su'cho du'shumanda qui atte'faya sarupai'ccu findipa vaura an'jen'cho cafonga ppiña'choma.
13 Tise tsa'caen su'je'ni tse'faei'ccuyi tsain'bio Chigama sefacconi'su shondosundeccu tisei'ccu fae'ngae attian'fa. Tsa'caen attiamba Chigama ñotsse afapa su'fa:
14 Sefacconi'su Chigaja ñoa'me ñotssia tsu.
Va ande'su aindeccuma ñotsse in'jamba Chigaja in'jan cuintsu poiyi'cco a'i tisupapora ñotsse in'jamba opatsse canse'faye.15 Tsa'caen afa nanimba poiyi'cco Chigama sefacconi'su shondosundeccu ja'fasi oveja coirasundeccu tisupaporai'ccu condasecco'fa: —Jinge Beléni jaye. Na'su Chiga va ñotsse tson'choma inginga condase'choma japa atteye.
16 Cunshoa'me japa Maríama, Joséma'qque cachui'fa. Tsomba du'shuma'qque atte'fa, vaura an'jen'cho cafonga ppiña'choma.
17 Du'shuma attepa du'shune tise'panga condase'choma condase'fa.
18 Oveja coirasundeccu tsa'caen condase'fasi poiyi'cco pañasundeccu asi'ttaemba can'boen'fa.
19 Tsa'ma Maríaja osha'choma in'jamba injama'choni asi'ttaén can'jen.
20 Tsomba ovejama coirasundeccu toequi japa Chigama ñotsse afa'fa. Nane Chigama sefacconi'su shondo'su ma'caen conda'choma tayo pañamba tsa'caen attepa Chigama avujatsse afa'fa. Jesúsma Chiganga afe'fa'cho
21 Ocho a'ta pasasi du'shumbe ttonoma chhiyitevaemba tisema inisian'fa Jesúsve. Tsa'caen tsu Chigama sefacconi'su shondo'suja tayoe conda María toya surimbi'te.
22 Moisés manda'cho mandaqquia'caen pushesu asettupa onjoña'chone napisi Maríaja onjon. Onjomba du'shu Jesúsma Jerusaléni anga'fa tisema Chiganga afeye.
23 (Na'su Chiga manda'cho tsu su: Majan aisheve isu'cho tsandie du'shumajan tsama Chigaja in'jan Tise'beve.)
24 Toya'caen Na'su Chiga manda'cho tsu manda dos ppuppuju'choma, tsambi'ta dos manambema Chiganga afeye. Tsa'caen manda'chosi María, José tsama afeye ji'fa.
25 Tsaite Jerusaléni fae tsandie can'jen, tise inise Simeón. Tiseja ño'amba Chigama ñoa'me in'jan. Chiga Qquendya'pa tisei'ccu can'jensi tiseja israendeccuma ccushaeña'chove ronda'je.
26 Toya'caen Chiga Qquendya'pa tisema in'jaemba conda, tiseja toya pambi'te Na'su Chigambe Cristoma atteya.
27 Tsa'caen condapa in'jaensi Chiga ettini ja. Tseni japa can'jen'ni María, Joséi'ccu du'shu Jesúsma i'fa manda'cho suqquia'caen tisema tsoñe.
28 Tsa'caen i'fasi attepa Simeónjan du'shuma opipa Chigama ñotsse afapa qquen su:
29 Na'su, ja'ñonda gi avujatsse paya.
Que suqquia'caen30 gi Que ccushaen'suma tayo atte.
31 Queja poiyi'cco a'inga tisema moen cuintsu attepa in'jan'faye.
32 Nane tiseja israembindeqquianga attiansi tsendeccu'qque queve in'jan'faya.
Tise'qque israendeccu'susi israendeccuja ti'tsse'tssia've dapa avujatssi'faya.33 Simeón tsa'caen susi José, María pañamba can'boen ccutsu'fa.
34 Tsonsi Simeón tise'pama ñotsse afapa du'shumbe chan Maríama su: —¡Que canjan! Va du'shuve in'jambi'ta tsain'bio israendeccu tsu qque'faya. Tsa'ma cca'indeccuja tise've in'jamba ti'tsse'tssia've dapa tsu avuja'faya. Aindeccu tisema afase'fasi
35 qui dansan'choi'ccu que injama'choma quiccu'fa'ma'caen injama'cho tsosipie ñombi'yeya. Nane tsain'bio a'i tsu tise'pa injama'cho tsosipie in'jan'choma tsa'caen poiyi'cconga canjaen'faya.
37
36 Toya'caen Chiga Aya'fama afa'su pushesuja Chiga ettini can'jen. Aser aindeccu'su Fanuel onque'nge tsu. Tise iniseja Ana. Tiseja ñoa'me ccashe, ochenta y cuatro canqque'fave tsu an'bian. Tseyi coemba tsa'ndupa siete canqque'fave can'jensi tise tsa'nduja pa. Tsa'caen pan'jaemba ja'ñojan Chiga ettini can'jen. Ni sombombi. Tsa'ma a'ta, cose'qque tseni can'jemba Chigama iñajan'jen. Maqui a'taja ambe'yi Chigama iñaján canse.
38 Simeón toya José, Maríai'ccu condase'je'ni Ana'qque jipa cachui. Cachuipa du'shuma attepa Chigama ñotsse afapa du'shu Jesúsne Jerusalensundeccunga condaseye ashaen. Condasesi majan Chiga ccushaeña'chove ronda'je'chondeccuja ñotsse paña'fa. Toequi Nasaretni ja'cho
39 Tsonsi pa'ccoma Na'su Chiga manda'cho mandaqquia'caen tsomba María, José, du'shui'ccu toequi Galileani ja'fa. Tise'pa Nasaret canqqueni japa can'jen'fa.
40 Du'shu Jesús coenjimba quinsetssia've da. Chiga tisema ñotsse in'jansi osha'choma atesupa in'jan. Jesús chuite Chiga ettini ja'cho
41 Jesús chan, tisema coeña'su yaya'qque poi canqque'fa Jerusaléni jaye atesu'fa Chiga panshaen'cho injienge'cho fiestama panshaeñe.
42 Jesús doce canqque'fave napiansi ccase tise'pa in'janqquia'caen fiestani jayipa Jesúsma'qque anga'fa.
43 Fiestama panshaemba toequi Galileani jayi'fasi Jesúsja toe Jerusaléni shanda. Tsa'caen shandasi tise chan, tise yaya'qque atesumbe'yi tsu jaja'fa.
44 Jesúsja tayo tise amigondeccui'ccu ja qquen in'jamba jaja'fa. Tsa'caen in'jamba fae a'ta já cosepa tise've ttatta'fa. Antiandeccu, amigondeccuni japa ttatta'ma attembi.
45 Attembipa toequi Jerusaléni ttattaye ja'fa.
46 Tsa'caen toequi japa tres a'ta tta'ttá jacamba tisema atte Chiga ettini Chiga manda'choma atesiansundeccui'ccu condasé dyai'choma. Nane atesiansundeccu su'choma pañamba osha'chove iñajampaña'jen.
47 Jesúsja osha'choma in'jamba tsa'caen condasesi poiyi'cco majan tisema pañasundeccu can'boen'fa.
48 Tsa'caen tson'jen'ni Jesús chan, tise yaya'qque tisema attepa can'boen ccutsupa Jesús chanjan su: —Jaricho, ¿jongoesie qui ingima a'tu maña? Tsa'caen que a'tu mañasi ingija ñoa'me ñombi'yepa tta'ttá vana'jen'fa.
49 Tsa'ma Jesús tise'pama su: —¿Jongoesie qui ñame ttatta'je'fa? ¿In'jan'fambi ti qui ñajan ña Quitsa tsaoni can'jemba semaña'cho?
50 Tsa'ma tsa'caen susi tise su'choma ñotsse paña'ma in'jan'fambi.
51 Tsa'caen supa Jesúsja tise'pai'ccu Nasaretni ja. Tseni japa tise'pama ñotsse pañamba canse. Toya'caen Jesús chanjan osha'choma in'jamba tisu injama'choni asi'taén can'jen.
52 Jesúsja ti'tsse coemba osha'choma atesu. Poi a'i tisema ñotsse in'jan'fa. Chiga Quitsa'qque tisema ñotsse in'jan.
1 Poi ande'suma joccapitssia na'su, Tiberio César, quince canqque'fave tayo mandasi Poncio Pilato, Judea ande'su governarorve can'jemba manda. Toya'caen Herodesja Galilea ande na'su tsu. Tise quinshin, Felipe tsu Iturea ande na'su. Traconite andema'qque manda. Lisaniasja Abilinia ande na'su.
2 Chigama afa'su nasundeccuja Anas, toya'caen Caifás'qque. Tsendeccu tsu Chiga ettini manda'fa. Poiyi'cco tsendeccu tsa'caen manda'fasi Zacarías dutssi'ye Juan a'i menia ro'ndá can'jen'ni Chigaja Tisu Aya'fai'ccu tisema in'jaen.
3 Tsa'caen in'jaensi pa'cco Jordán na'en utufa'ye candusiancan, a'i cuintsu tisu egae tsincon'choma catipa fettiye'faye, Chiga tise shacama aqquepoeñe.
4 Tsa'caen tsomba tsu tayopi'su Chiga Aya'fa afa'su Isaías qquen tevaenqquia'caen tson:
A'i aya'fama qui paña'faya a'i menia'ñe qquen fundo'je'choma:“Na'su jiya'chove ñoña'faja.Tise tsaiquima tansianqquia'caen ñoña'faja.5 Sinjun'ccumajan oviviya'cho.
Ccotta'ccomajan joqquitssiamba sefaccoa andema fae'ngaeña'cho.Tsaiqui cca'rutticcoa'ma tansiaña'cho.Ande ccutticcoa'ma ovivipa fae'ngaeña'cho.6 Nane tsa'caen tsu injama'choma ñoñaña'cho poiyi'cco a'i Chiga tise'pama ccushaeña'choma in'jañe.”
7 Tsain'bio a'i Juanga fetiyeye bo'fa. Tsa'caen bo'fasi Juanjan tise'pama iyu'upa su: —Ñoa'me qui iyo dushundeqquia'can'fa. ¿Majan tsu que'imajan dyoña? Chiga iyicca'yepa fi'ttiya'choma pañamba ¿fetiyepa ccushaye'ta ti qui in'jan'fa?
8 Injama'choni egae tsincon'choma catiye qquen in'jamba tsu egae tsincombe'yi canse'faya'cho. Aqquia injanga “Tayopi'su Abraham ingi yayasi gi ccusha'faya” qquen su'fajama tisupa injama'choma ñoquiañe. Israendeccu'qque cca'indeccuma bove ñotssimbi tsu. Chigaja in'jan'da va patundundu'ye a'ive tsoñe osha Abraham dushundeccuve dapa cuintsu Tisema iñajan'faye.
9 Nane quini'cco ñotsse nambisi a'ija tsama ttuttupa si'tsive oque'faya. Tsa'caen tsu Chigaja ttuttupoeñe ovacco'choma tsuiñaqquia'caen tayo ñoña que'i injama'choma somboeñe.
10 Tsonsi a'i bo'fa'chondeccuja Juanma iñajampaña'fa: —Tsa'caenda ¿jongoesuve gi tson'faya?
11 Juanjan tise'pama su: —Tisupapora ñotsse tson'faja. Dos contome an'bian'da conto mechoa'nga fae'cco afeja. Aña'choma an'bian'da attufaen'faja.
12 Govierno impuestoma isusundeccu'qque Juanga fetiyeye ji'fa. Juanma tsu iñajampaña'fa: —Atesian'su, ¿jongoesuve gi ingija tson'faya?
13 Juan tise'pama su: —Govierno isuye manda'choma pan'sha'en isu'fajama.
14 Toya'caen sundarondeccu'qque jipa iñajampaña'fa: —¿Jongoesuve gi ingija tson'faya? Juanjan su: —A'ima afopoemba cca'na'fajama. Ni cca'indeccuma tssai'fajama ti'tsse corifin'dima itsaye. Tsa'ma que'i na'su afepoen'choi'ccuyi opatsse canse'faja.
15 Poiyi'cco a'i Cristo jiya'chove ro'ndá canse'fa. Tsa'camba injama'choni “¿Juanda ti Cristo?” qquen in'jan'fa.
16 Tsa'ma Juanjan poiyi'cconga conda: —Ñajan tsa'ccui'ccu gi que'ima feti'je. Tsa'ma ñama ti'tsse'tssia tsu jiya. Ñajan utu'ccoa. Nane shaca gi tise sapato uga'choma ccupa'suve ca'niñe. Tise jipa tsu Chiga Qquendya'pai'ccu que'ima fetiya. Tsambi'ta si'ngei'ccu fetiqquia'caen tsu injama'choma somboeña.
17 Trigoma qque'shopa fingiain'ccu ttonoma ufattovaenqquia'caen tiseja jiya fundui'sui'ccu giya'tsse funduipa ñotssia trigoma boñaqquia'caen tise a'ima ñoñañe. Tsa'ma trigo ttonoma oque catiqquia'caen tise've in'jambindeqquiama tsangae catiya.
18 Tsa'caen candusiamba Juanjan Cristo jiya'chone ñotsse condase'choma a'inga conda.
20
19 Toya'caen Juanjan ande na'su Herodesma iyu'u. Herodesja osha'cho egave tsomba tise quinshimbe pushe, Herodíasma, itsapa fae'ngae can'jen. Tsa'caen egae tsinconsi Juanjan tisema iyu'u. Iyu'usi Herodesja ti'tsse egae tsincomba iyicca'yepa Juanma picco'je'cho ettinga ca'niamba picco. Jesús Juanga fetiye'cho
21 Juanjan toya piccoyembi'te poiyi'cco a'ima fetipa Jesúsma'qque feti. Jesús fetiyepa Chigama iñajansi Chigaja sefaccoma fetta.
22 Fettasi Chiga Qquendya'pa ppuppuju'choa'caen attiamba Jesúsnga ande. Tsonsi sefaccone afa'choma paña'fa qquen su'choma: —Que qui ña in'jan'cho Dutssi'ye. Ñoa'me gi quema ñotsse in'jan. Jesúsne tayopi'su coenzandeccu
23 Jesúsja treinta canqque'fave napiamba a'ima atesiañe ashaen. Tiseja José dutssi'ye qquen tsu poiyi'cco a'i in'jan'fa.
Joséja Elí dutssi'ye tsu.24 Elí Matat dutssi'ye.
Matatja Leví dutssi'ye.Levíja Melqui dutssi'ye.Tsaja Jana dutssi'ye.Tsaja José dutssi'ye.25 Tsaja Matatías dutssi'ye.
Tsaja Amós dutssi'ye.Tsaja Nahúm dutssi'ye.Tsaja Esli dutssi'ye.Tsaja Nagai dutssi'ye.26 Tsaja Maat dutssi'ye.
Tsaja Matatías dutssi'ye.Tsaja Semei dutssi'ye.Tsaja Josec dutssi'ye.Tsaja Judá dutssi'ye.27 Tsaja Joanán dutssi'ye.
Tsaja Resa dutssi'ye.Tsaja Zorobabel dutssi'ye.Tsaja Salatiel dutssi'ye.Tsaja Neri dutssi'ye.28 Tsaja Melqui dutssi'ye.
Tsaja Adi dutssi'ye.Tsaja Cosam dutssi'ye.Tsaja Elmadam dutssi'ye.Tsaja Er dutssi'ye.29 Tsaja Jesús dutssi'ye.
Tsaja Eliezer dutssi'ye.Tsaja Jorim dutssi'ye.Tsaja Matat dutssi'ye.30 Tsaja Leví dutssi'ye.
Tsaja Simeón dutssi'ye.Tsaja Judá dutssi'ye.Tsaja José dutssi'ye.Tsaja Jonam dutssi'ye.Tsaja Eliaquim dutssi'ye.31 Tsaja Melea dutssi'ye.
Tsaja Mena dutssi'ye.Tsaja Matata dutssi'ye.Tsaja Natán dutssi'ye.32 Tsaja David dutssi'ye.
Tsaja Isaí dutssi'ye.Tsaja Obed dutssi'ye.Tsaja Booz dutssi'ye.Tsaja Sala dutssi'ye.Tsaja Naasón dutssi'ye.33 Tsaja Aminadab dutssi'ye.
Tsaja Admin dutssi'ye.Tsaja Arni dutssi'ye.Tsaja Esrom dutssi'ye.Tsaja Fares dutssi'ye.Tsaja Judá dutssi'ye.34 Tsaja Jacob dutssi'ye.
Tsaja Isaac dutssi'ye.Tsaja Abraham dutssi'ye.Tsaja Taré dutssi'ye.Tsaja Nacor dutssi'ye.35 Tsaja Serug dutssi'ye.
Tsaja Ragau dutssi'ye.Tsaja Peleg dutssi'ye.Tsaja Heber dutssi'ye.Tsaja Sala dutssi'ye.36 Tsaja Cainán dutssi'ye.
Tsaja Arfaxad dutssi'ye.Tsaja Sem dutssi'ye.Tsaja Noé dutssi'ye.Tsaja Lamec dutssi'ye.37 Tsaja Matusalén dutssi'ye.
Tsaja Enoc dutssi'ye.Tsaja Jared dutssi'ye.Tsaja Mahalaleel dutssi'ye.Tsaja Cainán dutssi'ye.38 Tsaja Enós dutssi'ye.
Tsaja Set dutssi'ye.Tsaja Adán dutssi'ye.Adánjan Chiga dutssi'ye.