1 Pavel, rob al lui Dumnezeu şi apostol al lui Isus Cristos, potrivit cu credinţa aleşilor lui Dumnezeu şi cunoştinţa adevărului, care este potrivit cu evlavia,
2 în speranţa vieţii veşnice, pe care Dumnezeu, care nu poate să mintă, a promis-o mai înainte de veşnicii,
3 dar la vremea potrivită Şi-a descoperit Cuvântul Său, prin predicarea care mi-a fost încredinţată, după porunca lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru,
4 către Tit, adevăratul meu copil în credinţa noastră comună: har şi pace de la Dumnezeu Tatăl şi de la Domnul Isus Cristos, Mântuitorul nostru;
5 De aceea te-am lăsat în Creta, ca să pui în ordine ce-a mai rămas de rânduit şi să aşezi presbiteri în fiecare cetate, după cum ţi-am poruncit:
6 Dacă este cineva fără vină, soţ al unei singure soţii, având copii credincioşi care să nu fie învinuiţi de destrăbălare sau neascultare.
7 Căci supraveghetorul, ca administrator al lui Dumnezeu, trebuie să fie fără vină, nu încăpăţânat, nici iute la mânie, nici dedat la vin, nici bătăuş, nici lacom de câştig necinstit,
8 ci primitor de oaspeţi, iubitor de bine, cumpătat, drept, sfânt, controlat;
9 ţinându-se de Cuvântul vrednic de crezut, care este potrivit cu învăţătura, ca să fie în stare atât să îndemne în învăţătura sănătoasă cât şi să înfrunte pe potrivnici;
10 Căci sunt mulţi oameni răzvrătiţi, vorbăreţi fără rost şi înşelători, mai ales printre cei circumcişi,
11 a căror gură trebuie închisă, pentru că ei răstoarnă familii întregi, învăţând pe oameni, pentru un câştig necinstit, lucruri pe care n-ar trebui să le înveţe;
12 Unul dintre ei, un profet de-al lor, a zis: Cretanii sunt totdeauna mincinoşi, fiare sălbatice, pântece leneşe.
13 Mărturia aceasta este adevărată. De aceea mustră-i aspru, ca să fie sănătoşi în credinţă,
14 fără să iei aminte la basmele evreieşti şi la poruncile oamenilor care se întorc de la adevăr;
15 Totul este curat pentru cei curaţi, dar pentru cei necuraţi şi necredincioşi, nimic nu este curat, ci până şi mintea şi conştiinţa le sunt întinate.
16 Ei mărturisesc că îl cunosc pe Dumnezeu, dar prin faptele lor îl neagă, fiind o urâciune şi nişte neascultători şi descalificaţi pentru orice faptă bună.
1 Dar tu vorbeşte lucruri care se potrivesc cu învăţătura sănătoasă:
2 că cei mai în vârstă să fie treji, vrednici de cinste, cumpătaţi, sănătoşi în credinţă, în dragoste, în răbdare;
3 tot la fel, femeile mai în vârstă să aibă o purtare cum se cuvine femeilor sfinte, nu clevetitoare, nici dedate la vin mult, să înveţe pe alţii ce este bine,
4 ca să îndemne pe femeile tinere să-şi iubească soţii, să-şi iubească copiii,
5 să fie cumpătate, cu viaţa curată, să-şi vadă de treburile casei, să fie bune, supuse soţilor lor, ca să nu fie vorbit de rău Cuvântul lui Dumnezeu.
6 Îndeamnă de asemenea pe tineri să fie cumpătaţi.
7 În toate lucrurile dă-te pe tine însuţi un model de fapte bune, iar în învăţătură dă dovadă de curăţie, de seriozitate,
8 de vorbire sănătoasă care nu poate fi condamnată, ca potrivnicul să rămână de ruşine şi să nu poată spune nimic rău despre noi;
9 Îndeamnă pe sclavi să fie supuşi stăpânilor lor, să le fie pe plac în toate lucrurile, să nu le întoarcă vorba,
10 să nu fure nimic, ci în toate să arate o bună credincioşie, ca să facă cinste învăţăturii lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru în toate lucrurile.
11 Căci harul lui Dumnezeu, care aduce mântuire, s-a arătat tuturor oamenilor,
12 învăţându-ne ca, lăsându-ne de nelegiuire şi de poftele lumeşti, să trăim în veacul de acum cu cumpătare, dreptate şi evlavie,
13 aşteptând binecuvântata speranţă şi arătarea gloriei marelui nostru Dumnezeu şi Mântuitor Isus Cristos,
14 care S-a dat pe Sine însuşi pentru noi, ca să ne răscumpere din orice fărădelege şi să-şi curăţească un popor care sa ne al Lui, plin de râvnă pentru fapte bune;
15 Spune lucrurile acestea, îndeamnă şi mustră cu toată autoritatea. Nimeni să nu te dispreţuiască.
1 Aminteşte-le să fie supuşi stăpânirilor şi autorităţilor, să asculte, să fie gata pentru orice lucru bun,
2 să nu vorbească de rău pe nimeni, să nu fie certăreţi, ci să fie cumpătaţi, arătând blândeţe faţă de toţi oamenii;
3 Căci şi noi eram altădată fără minte, neascultători, rătăciţi, robiţi de tot felul de pofte şi plăceri, trăind în răutate şi în invidie, demni de a fi urâţi şi urându-ne unul pe altul.
4 Dar când bunătatea şi dragostea lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru, s-au arătat faţă de oameni,
5 El ne-a mântuit, nu pe baza faptelor făcute de noi în dreptate, ci potrivit cu îndurarea Lui, prin spălarea naşterii din nou şi reînnoirea Duhului Sfânt,
6 pe care l-a vărsat din belşug peste noi, prin Isus Cristos, Mântuitorul nostru;
7 ca, fiind justificaţi prin harul Lui, să devenim moştenitori potrivit cu speranţa vieţii veşnice;
8 Acesta este un cuvânt vrednic de crezut; şi vreau să vorbeşti neîncetat despre aceste lucruri, pentru ca aceia care au crezut în Dumnezeu să caute să facă fapte bune. Aceste lucruri sunt bune şi de folos pentru oameni!
9 Dar fereşte-te de întrebări nebune, şi de genealogii, şi de certuri, şi de contraziceri privind Legea, căci sunt nefolositoare şi zadarnice;
10 Respinge-l pe omul care aduce dezbinări, după întâia şi a doua mustrare,
11 ştiind că unul ca acesta este un stricat şi păcătuieşte, fiind condamnat de sine însuşi,
12 Când voi trimite la tine pe Artema sau pe Tihic, dă-ţi silinţa să vii la mine în Nicopole, căci acolo m-am hotărât să iernez.
13 Ajută degrabă pe Zena, avocatul, şi pe Apolo în călătoria lor, ca să nu ducă lipsă de nimic;
14 Şi ai noştri să înveţe să facă fapte bune pentru cele necesare, ca să nu fie neroditori;
15 Toţi cei ce sunt cu mine te salută. Salută-i pe cei care ne iubesc în credinţă. Harul să fie cu voi cu toţi! Amin.