1

¹ Petru, apostol al lui Isus Cristos, către cei care trăiesc ca străini, împrăştiaţi prin Pont, Galatia, Capadocia, Asia şi Bitinia,

² aleşi după ştiinţa mai dinainte a lui Dumnezeu Tatăl, prin lucrarea de sfinţire a Duhului, spre ascultarea şi stropirea cu sângele lui Isus Cristos: har vouă şi pacea să vă fie înmulţită;

³ Binecuvântat să fie Dumnezeul şi Tatăl Domnului nostru Isus Cristos, care, după îndurarea Sa cea mare, ne-a născut din nou, prin învierea lui Isus Cristos dintre cei morţi, la o Speranţă vie,

⁴ la o moştenire nestricăcioasă şi nepătată şi care nu se poate veşteji, păstrată în ceruri pentru voi,

⁵ care sunteţi păziţi de puterea lui Dumnezeu, prin credinţă, pentru mântuirea gata să fie descoperită în vremea de pe urmă.

⁶ În aceasta voi vă bucuraţi mult, cu toate că acum, dacă trebuie, sunteţi întristaţi pentru puţină vreme prin felurite încercări,

⁷ pentru ca încercarea credinţei voastre, cu mult mai scumpă decât aurul care piere şi care totuşi este încercat prin foc, să fie găsită spre laudă şi glorie şi cinste la arătarea lui Isus Cristos,

⁸ pe care voi îl iubiţi fără să-L fi văzut şi, deşi nu-L vedeţi acum, dar credeţi în El, vă bucuraţi cu o bucurie nespusă şi plină de glorie,

⁹ primind ca sfârşit al credinţei voastre, mântuirea sufletelor voastre;

¹⁰ în privinţa acestei mântuiri, profeţii care au profeţit despre harul care vă era păstrat vouă, au făcut cercetări şi căutări insistente,

¹¹ căutând să cunoască ce vreme sau ce împrejurări avea în vedere Duhul lui Cristos, care era în ei, când vestea mai dinainte suferinţele lui Cristos şi gloriile care aveau să urmeze;

¹² Lor le-a fost descoperit că nu pentru ei înşişi, ci pentru noi spuneau ei lucrurile care acum v-au fost vestite prin cei care v-au predicat Evanghelia, prin Duhul Sfânt trimis din cer; lucruri la care îngerii doresc să privească;

¹³ De aceea, încingeti-vă coapsele minţii voastre, fiţi treji şi puneţi-vă toată speranţa în harul care vă va fi adus la descoperirea lui Isus Cristos.

¹⁴ Ca nişte copii ascultători, nu vă conformaţi poftelor pe care le aveaţi altădată, când eraţi în neştiinţă;

¹⁵ Ci, după cum Cel ce v-a chemat este sfânt, fiţi şi voi sfinţi în toată purtarea voastră,

¹⁶ pentru că este scris: Fiţi sfinţi, căci Eu sunt sfânt.

¹⁷ Şi dacă chemaţi ca Tată pe Cel care judecă fără părtinire pe fiecare după faptele lui, purtaţi-vă cu frică în timpul pribegiei voastre;

¹⁸ ştiind că aţi fost răscumpăraţi, nu cu lucruri pieritoare, cu argint sau cu aur, din felul vostru deşert de viaţă moştenit de la părinţii voştri,

¹⁹ ci cu sângele scump al lui Cristos, Mielul fără cusur şi fără pată,

²⁰ care a fost cunoscut mai înainte de întemeierea lumii, dar a fost arătat la sfârşitul vremurilor pentru voi,

²¹ care prin El credeţi în Dumnezeu, care L-a înviat dintre cei morţi şi I-a dat glorie, încât credinţa şi speranţa voastră să fie în Dumnezeu;

²² Deci, ca unii care v-aţi curăţat sufletele în ascultare de adevăr prin Duhul ca să aveţi o dragoste neprefăcută faţă de fraţi, iubiţi-vă cu căldură unul pe altul cu o inimă curată,

²³ fiindcă aţi fost născuţi din nou nu dintr-o sămânţă pieritoare, ci dintr-una nepieritoare, prin Cuvântul lui Dumnezeu, care este viu şi care rămâne în veci.

²⁴ Pentru că orice făptură este ca iarba şi toată gloria omului ca floarea ierbii. Iarba se usucă şi floarea ei cade,

²⁵ dar Cuvântul Domnului rămâne în veci. Şi acesta este cuvântul care v-a fost vestit prin Evanghelie;

2

¹ De aceea, lepădând orice răutate, orice viclenie, orice fel de prefăcătorie, de invidie şi de vorbire de rău,

² ca nişte prunci născuţi de curând, să doriţi laptele curat al cuvântului, ca prin el să creşteţi spre mântuire,

³ dacă aţi gustat într-adevăr că Domnul este bun.

⁴ Şi venind la El, Piatra vie, lepădată de oameni, dar aleasă şi scumpă înaintea lui Dumnezeu,

⁵ şi voi, ca nişte pietre vii sunteţi zidiţi să fiţi o casă spirituală, o preoţie sfântă, ca să aduceţi jertfe spirituale, primite de Dumnezeu prin Isus Cristos.

⁶ Pentru că este scris în Scriptură: Iată, pun în Sion o piatră din capul unghiului, aleasă, scumpă; şi cel ce se încrede în El nu va fi făcut de ruşine;

⁷ De aceea pentru voi, cei ce credeţi, El este de mare preţ, dar pentru cei care nu cred: Piatra pe care au lepădat-o zidarii a devenit piatra din capul unghiului;

⁸ şi: O piatră de poticnire şi o stâncă de cădere. Ei se poticnesc, pentru că nu ascultă de cuvânt, şi la aceasta au şi fost rânduiţi;

⁹ Voi însă sunteţi o seminţie aleasă, o preoţie regală, o naţiune sfântă, un popor pe care Dumnezeu Şi l-a câştigat ca să fie al Lui, ca să vestiţi puterile minunate ale Celui ce v-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată;

¹⁰ voi, care odinioară nu eraţi un popor, dar acum sunteţi poporul lui Dumnezeu; voi, care nu căpătaserăţi îndurare, dar acum aţi căpătat îndurare.

¹¹ Preaiubiţilor, vă sfătuiesc, ca pe nişte străini şi călători, să vă feriţi de poftele cărnii, care se luptă împotriva sufletului,

¹² având o purtare bună în mijlocul Neamurilor, pentru ca, atunci când vorbesc împotriva voastră ca despre nişte răufăcători, văzând faptele voastre bune, să slăvească pe Dumnezeu în ziua cercetării.

¹³ Fiţi supuşi deci oricărei stăpâniri omeneşti, pentru Domnul: atât regelui, fiind mai înalt stăpânitor,

¹⁴ cât şi guvernatorilor, ca unii care sunt trimişi de el ca să pedepsească pe răufăcători şi să laude pe cei ce fac bine.

¹⁵ Pentru că voia lui Dumnezeu este ca, făcând ce este bine, să aduceţi la tăcere neştiinţa oamenilor fără minte.

¹⁶ Purtaţi-vă ca nişte oameni liberi, fără să folosiţi libertatea aceasta ca pe o haină a răutăţii, dar ca nişte robi ai lui Dumnezeu.

¹⁷ Daţi onoare tuturor oamenilor, iubiţi pe fraţi, temeţi-vă de Dumnezeu; daţi onoare regelui!

¹⁸ Slugilor, fiţi supuşi stăpânilor voştri cu toată frica, nu numai celor ce sunt buni şi blânzi, ci şi, celor ce sunt greu de mulţumit.

¹⁹ Căci este un har, dacă cineva, pentru conştiinţa lui faţă de Dumnezeu, îndură întristare, suferind pe nedrept.

²⁰ Căci ce laudă este dacă atunci când sunteţi bătuţi pentru că aţi făcut rău, suferiţi cu răbdare? Dar dacă suferiţi cu răbdare când aţi făcut ce este bine, lucrul acesta este un har de la Dumnezeu,

²¹ Căci la aceasta aţi fost chemaţi, fiindcă şi Cristos a suferit pentru voi, lăsându-vă un exemplu, ca să călcaţi pe urmele Lui;

²² El n-a făcut păcat, nici nu s-a găsit viclenie în gura Lui.

²³ Când era batjocorit, nu răspundea cu batjocuri; şi, când era chinuit, nu ameninţa, ci Se încredinţa Celui care judecă drept.

²⁴ El însuşi a purtat păcatele noastre în trupul Său, pe lemn, pentru ca noi, fiind morţi faţă de păcate, să trăim pentru dreptate; prin rănile Lui aţi fost vindecaţi.

²⁵ Căci eraţi ca nişte oi rătăcite, dar acum v-aţi întors la Păstorul şi Episcopul sufletelor voastre.

3

¹ Tot astfel, soţiilor, fiţi supuse soţilor voştri, pentru ca, dacă unii nu ascultă de cuvânt, să fie câştigaţi fără cuvânt, prin purtarea soţiilor lor,

² când vă vor vedea felul vostru de purtare curată, unită cu frica.

³ Podoaba voastră să nu fie cea de afară, care stă în împletirea părului şi în purtarea de podoabe de aur sau în îmbrăcarea hainelor,

⁴ ci omul ascuns al inimii, cu podoaba nepieritoare a unui duh blând şi liniştit, care este de mare preţ înaintea lui Dumnezeu.

⁵ Căci astfel se împodobeau odinioară şi sfintele femei care se încredeau în Dumnezeu, fiind supuse soţilor lor,

⁶ ca Sara, care asculta de Avraam şi-l numea domn, ale cărei fiice sunteţi voi, dacă faceţi binele fără să vă temeţi de ceva.

⁷ La fel şi voi, soţilor, purtaţi-vă cu înţelepciune cu soţiile voastre, dând onoare soţiei ca unui vas mai slab, şi ca unora care vor moşteni împreună cu voi harul vieţii, ca să nu fie împiedicate rugăciunile voastre;

⁸ În cele din urmă, toţi să fiţi cu acelaşi gând, având milă unii de alţii, iubind ca fraţii, miloşi, umili;

⁹ Nu întoarceţi rău pentru rău, sau batjocură pentru batjocură; ci dimpotrivă, binecuvântaţi: ştiind că la aceasta aţi fost chemaţi, ca să moşteniţi binecuvântarea;

¹⁰ Căci: Cel ce vrea să iubească viaţa şi să vadă zile bune, să-şi înfrâneze limba de la rău şi buzele de la cuvinte înşelătoare.

¹¹ Să se depărteze de rău şi să facă binele, să caute pacea şi s-o urmărească;

¹² Pentru că ochii Domnului sunt peste cei drepţi şi urechile Lui iau aminte la rugăciunile lor. Dar faţa Domnului este împotriva celor ce fac răul.

¹³ Şi cine vă va face rău, dacă sunteţi plini de râvnă pentru bine?

¹⁴ Dar chiar şi dacă aţi suferi din cauza dreptăţii, sunteţi binecuvântaţi! Şi să nu vă temeţi de ameninţările lor, nici să nu vă tulburaţi,

¹⁵ ci sfinţiţi în inimile voastre pe Domnul Dumnezeu şi fiţi totdeauna gata să răspundeţi oricui vă cere socoteală de speranţa care este în voi, cu blândeţe şi teamă,

¹⁶ având o conştiinţă curată, pentru ca aceia care bârfesc purtarea voastră bună în Cristos să rămână de ruşine tocmai în ceea ce se vorbeşte împotriva voastră.

¹⁷ Căci este mai bine, dacă aşa este voia lui Dumnezeu, să suferiţi pentru că faceţi binele, decât pentru că faceţi răul.

¹⁸ Căci Cristos, de asemenea, a suferit o dată pentru păcate, Cel Drept pentru cei nedrepţi, ca să ne aducă la Dumnezeu; fiind omorât în carne, dar înviat în duh,

¹⁹ în care S-a şi dus şi a predicat duhurilor în închisoare,

²⁰ care fuseseră neascultătoare odinioară, când îndelunga-răbdare a lui Dumnezeu aştepta, în zilele lui Noe, când se făcea corabia, în care a fost scăpat prin apă un număr mic de suflete, şi anume opt;

²¹ Această imagine ne mântuieşte acum şi pe noi, anume botezul, (care nu este o curăţare de întinăciunile trupeşti, ci mărturia unei conştiinţe curate înaintea lui Dumnezeu), prin învierea lui Isus Cristos,

²² care S-a înălţat la cer şi este la dreapta lui Dumnezeu şi I-au fost supuşi îngeri, autorităţi şi puteri.

4

¹ Deci, fiindcă Cristos a suferit pentru noi în carne, înarmaţi-vă şi voi cu acelaşi fel de gândire, pentru că acela care a suferit în carne, a sfârşit cu păcatul,

² pentru ca, în timpul cât îi mai rămâne de trăit în carne, să nu mai trăiască după poftele oamenilor, ci după voia lui Dumnezeu;

³ Căci este destul că în viaţa noastră din trecut am făcut voia Neamurilor, când am trăit în desfrânări, în pofte, în beţii, în petreceri, în chefuri şi în idolatrii scârboase;

⁴ De aceea se miră ei că nu alergaţi cu ei la acelaşi potop de desfrânare, şi vă vorbesc de rău.

⁵ Dar vor da socoteală înaintea Celui ce este gata să judece viii şi morţii;

⁶ Căci tocmai de aceea a fost vestită Evanghelia şi celor morţi, ca să fie judecaţi în carne potrivit oamenilor, dar să trăiască în duh potrivit lui Dumnezeu;

⁷ Dar sfârşitul tuturor lucrurilor este aproape. Fiţi înţelepţi deci şi vegheaţi în rugăciune.

⁸ Şi mai presus de toate lucrurile, să aveţi o dragoste fierbinte unul pentru altul, căci dragostea acoperă o sumedenie de păcate;

⁹ Fiţi primitori de oaspeţi între voi, fără murmur;

¹⁰ După cum fiecare aţi primit un dar, slujiţi-vă de el unul pentru altul, ca nişte buni administratori ai harului felurit al lui Dumnezeu;

¹¹ Dacă vorbeşte cineva, să vorbească aşa ca şi cum ar vorbi cuvintele lui Dumnezeu. Dacă slujeşte cineva, să slujească după puterea pe care i-o dă Dumnezeu, ca în toate lucrurile să fie glorificat Dumnezeu, prin Isus Cristos, a Căruia este gloria şi puterea în vecii vecilor! Amin.

¹² Preaiubiţilor, nu vă miraţi de încercarea de foc din mijlocul vostru, care a venit peste voi ca să vă încerce, ca şi cum vi s-ar întâmpla ceva neobişnuit,

¹³ ci bucuraţi-vă, deoarece aveţi parte de suferinţele lui Cristos, ca la descoperirea gloriei Lui, să vă bucuraţi nespus de mult.

¹⁴ Dacă sunteţi batjocoriţi pentru Numele lui Cristos, sunteţi binecuvântaţi, fiindcă Duhul gloriei şi al lui Dumnezeu Se odihneşte peste voi.

¹⁵ Şi nimeni din voi să nu sufere ca un ucigaş sau ca un hoţ sau ca un răufăcător sau ca unul care se amestecă în treburile altuia.

¹⁶ Dar dacă unul suferă pentru că este creştin, să nu-i fie ruşine, ci să glorifice pe Dumnezeu în privinţa aceasta;

¹⁷ Pentru că este vremea ca judecata să înceapă de la casa lui Dumnezeu. Şi dacă începe cu noi, care va fi sfârşitul celor care nu ascultă de Evanghelia lui Dumnezeu?

¹⁸ Şi dacă cel drept este mântuit cu greu, ce se va face cu cel nelegiuit şi cu cel păcătos?

¹⁹ De aceea, cei ce suferă după voia lui Dumnezeu să-şi încredinţeze sufletele credinciosului Creator, făcând binele.

5

¹ Îndemn pe prezbiterii care sunt între voi, eu care sunt un prezbiter împreună cu ei şi martor al suferinţelor lui Cristos şi părtaş al gloriei care va fi descoperită:

² Păstoriţi turma lui Dumnezeu, care este între voi, slujind ca veghetori nu din constrângere, ci de bunăvoie; nu pentru un câştig necinstit, ci cu dragă inimă;

³ nu ca şi cum aţi stăpâni peste cei încredinţaţi vouă, ci fiind exemple turmei;

⁴ Şi când Se va arăta Păstorul cel Mare, veţi căpăta cununa gloriei, care nu se veştejeşte.

⁵ Tot aşa şi voi, tinerilor, fiţi supuşi celor bătrâni. Şi toţi fiţi supuşi unul altuia şi încingeţi-vă cu umilinţa, pentru că Dumnezeu stă împotriva celor mândri, dar celor umili le dă har.

⁶ Umiliţi-vă deci sub mâna tare a lui Dumnezeu, ca El să vă înalţe la vremea potrivită,

⁷ aruncând asupra Lui toată îngrijorarea voastră, pentru că El însuşi Se îngrijeşte de voi.

⁸ Fiţi treji, vegheaţi, pentru că potrivnicul vostru, Diavolul, dă târcoale ca un leu care răcneşte şi caută pe cine să înghită.

⁹ Împotriviţi-vă lui, tari în credinţă, ştiind că aceleaşi suferinţe sunt experimentate şi de fraţii voştri care sunt în lume.

¹⁰ Dar Dumnezeul oricărui har, care ne-a chemat în Cristos Isus la gloria Sa veşnică, după ce aţi suferit puţină vreme, vă va desăvârşi, vă va întări, vă va da putere şi vă va face neclintiţi.

¹¹ A Lui să fie gloria şi puterea în vecii vecilor! Amin.

¹² V-am scris pe scurt prin Silvan, pe care îl socotesc un frate credincios, îndemnându-vă şi mărturisindu-vă că adevăratul har al lui Dumnezeu este acesta în care vă aflaţi;

¹³ Biserica aleasă împreună cu voi, care este în Babilon, vă salută. Tot aşa şi Marcu, fiul meu;

¹⁴ Salutaţi-vă unul pe altul cu o sărutare de dragoste. Pacea să fie cu voi toţi care sunteţi în Cristos. Amin;