1 Cuvântul Domnului care a venit la Mica, din Moreşet, în zilele lui Iotam, Ahaz, Ezechia, regii lui Iuda, pe care el l-a văzut cu privire la Samaria şi Ierusalim.
2 Ascultaţi, voi popoare toate! Ia aminte, pământule, şi ce este pe el! Domnul Dumnezeu să fie martor împotriva voastră, Domnul din templul Lui cel sfânt!
3 Căci iată, Domnul iese din locuinţa Lui; El va coborî şi va umbla pe înălţimile pământului!
4 Se vor topi munţii sub El, văile vor crăpa ca şi ceara înaintea focului, ca apa care curge prin locuri abrupte;
5 Şi toate acestea din cauza nelegiuirii lui Iacov, din cauza păcatelor casei lui Israel! Dar care este nelegiuirea lui Iacov? Nu este oare Samaria? Şi ce sunt înălţimile lui Iuda? Nu sunt Ierusalimul?
6 De aceea, voi preface Samaria într-un morman de pietre pe câmp, într-un loc de sădit vie; îi voi prăvăli pietrele în vale şi îi voi dezgoli temeliile.
7 Toate chipurile ei cioplite vor fi sfărâmate, toate câştigurile ei de prostituată vor fi arse în foc; şi îi voi stârpi toţi idolii, căci din câştiguri de prostituată şi i-a adunat şi în câştiguri de prostituată se vor preface.
8 De aceea, plâng, mă lamentez, umblu desculţ şi gol, strig ca şacalul şi gem ca struţul;
9 Căci rana ei este fără vindecare; se întinde până la Iuda, pătrunde până la poarta poporului meu, până la Ierusalim.
10 Nu spuneţi lucrul acesta în Gat, şi nu plângeţi în Aco; tăvăliţi-vă în ţărână la Bet-Leafra.
11 Treci, locuitoare din Şafir, în goliciune şi ruşine; locuitoarea din Ţaanan nu îndrăzneşte să iasă, jalea Bet-Haeţelului nu vă lasă să vă adăpostiţi;
12 Căci locuitoarea din Marot a fost bolnavă aşteptând după binele ei, pentru că s-a coborât o nenorocire din partea Domnului până la poarta Ierusalimului.
13 Înhamă-ţi caii cei iuţi la car, locuitoare din Lachis; tu ai fost cea dintâi pricină de păcat pentru fiica Sionului, căci în tine s-au găsit nelegiuirile lui Israel.
14 De aceea te vei despărţi de Moreşet-Gat, casele din Aczib vor fi o minciună pentru regii lui Israel;
15 Îţi voi aduce un nou stăpân, locuitoare din Mareşa; gloria lui Israel va merge la Adulam.
16 Rade-ţi, taie-ţi părul, pentru fiii desfătărilor tale; lăţeşte-ţi pleşuvia ca vulturul, căci ei se duc în captivitate, departe de tine!
1 Vai de cei ce cugetă nelegiuirea şi făuresc rele în aşternutul lor; când se crapă de ziuă, o înfăptuiesc, pentru că stă în puterea mâinii lor.
2 Dacă poftesc ogoare, pun mâna pe ele, dacă doresc case, le şi iau; asupresc pe om şi casa lui, pe om şi moştenirea lui.
3 De aceea, aşa vorbeşte Domnul: Iată, Eu am de gând să aduc o nenorocire împotriva acestei familii de care nu vă veţi putea feri gâtul, şi nu veţi mai umbla cu capul atât de sus, căci vremea aceea va fi rea.
4 În ziua aceea, veţi ajunge de batjocură, veţi plânge amarnic şi veţi zice: Suntem nimiciţi cu desăvârşire! Partea de moştenire a poporului meu trece în mâna altuia! Vai! cum mi-o ia! A împărţit câmpiile noastre celor păgâni!
5 De aceea, nu vei avea pe nimeni care să întindă frânghia de măsurat pentru sorţul tău în adunarea Domnului.
6 Nu profeţiţi, zic ei celor ce profeţesc. Dacă ei nu profeţesc, batjocura nu se va îndepărta.
7 Tu care te numeşti casa lui Iacov: Este Duhul Domnului limitat? Acesta este felul Lui de lucru? Nu fac bine cuvintele Mele celui ce umblă cu dreptate?
8 În ultima vreme poporul Meu s-a ridicat ca duşman; voi luaţi roba de pe hainele celor ce trec liniştiţi şi se dau înapoi de la război.
9 Voi alungaţi pe femeile poporului Meu din casele lor plăcute; aţi luat de la copiii lor gloria Mea pentru totdeauna.
10 Sculaţi-vă şi plecaţi, căci aici nu este odihnă pentru voi, din cauza pângăririi care aduce nimicirea, o nimicire dureroasă.
11 Dacă ar veni un om cu un spirit de minciună şi ar spune o minciună, zicând: Îţi voi profeţi despre vin şi băutură, acela ar fi un profet pentru poporul acesta!
12 Te voi strânge în întregime, Iacove! Voi strânge rămăşiţa lui Israel, îi voi aduna ca pe nişte oi dintr-un staul, ca pe o turmă în păşunea ei, aşa că va fi o mare agitaţie de oameni.
13 Cel ce va face spărtura se va urca înaintea lor; vor face spărtura, vor trece prin poartă şi vor ieşi pe ea; regele lor va merge înaintea lor, şi Domnul va fi în fruntea lor.
1 Am zis: Ascultaţi, conducători ai lui Iacov şi mai mari ai casei lui Israel! Nu este datoria voastră să cunoaşteţi dreptatea?
2 Şi totuşi voi urâţi binele şi iubiţi răul, jupuiţi pielea de pe poporul Meu şi carnea de pe oasele lor;
3 după ce mâncaţi carnea poporului Meu, jupuiţi pielea de pe el, îi sfărâmaţi oasele şi îl faceţi bucăţi ca şi carnea ce se fierbe în oală, ca şi carnea dintr-un cazan.
4 Apoi strigă către Domnul. Dar El nu îi aude; ba chiar îşi va ascunde faţa de ei în vremea aceea, pentru că au făcut fapte rele;
5 Aşa vorbeşte Domnul despre profeţii care rătăcesc pe poporul meu, care, dacă au ceva de muşcat cu dinţii, strigă: Pace!, iar împotriva celui ce nu le pune nimic în gură declară război sfânt;
6 De aceea, va veni noaptea peste voi, fără nici o viziune! Şi întunericul, fără nici o profeţie; soarele va apune peste aceşti profeţi şi ziua se va întuneca peste ei!
7 Văzătorii vor fi făcuţi de ruşine, ghicitorii vor roşi, toţi îşi vor acoperi barba; căci Dumnezeu nu va răspunde.
8 Dar eu sunt plin de putere prin Duhul Domnului, de judecată şi de tărie, ca să fac de cunoscut lui Iacov nelegiuirea lui şi lui Israel păcatul lui;
9 Ascultaţi deci lucrul acesta, conducători ai casei lui Iacov şi conducători ai casei lui Israel, care urâţi dreptatea şi care suciţi tot ce este drept;
10 voi, care zidiţi Sionul cu sânge şi Ierusalimul cu nelegiuire!
11 Conducătorii cetăţii judecă pentru mită, preoţii lui învaţă pe popor pentru plată şi profeţii lui profeţesc pe bani. Şi încă se mai bizuie pe Domnul şi zic: Oare nu este Domnul în mijlocul nostru? Nu ne poate atinge nici o nenorocire!
12 De aceea, din cauza voastră, Sionul va fi arat ca un ogor, Ierusalimul va ajunge un morman de pietre, şi muntele templului o înălţime acoperită de păduri;
1 În zilele de pe urmă, muntele casei Domnului va fi întemeiat pe vârful munţilor, se va înălţa deasupra dealurilor; şi toate popoarele vor năvăli la el.
2 Vor veni multe popoare şi vor zice: Veniţi, să ne urcăm pe muntele Domnului, la casa Dumnezeului lui Iacov, ca să ne înveţe căile Lui şi să umblăm pe cărările Lui! Căci din Sion va ieşi Legea, şi din Ierusalim Cuvântul Domnului.
3 El va judeca între multe popoare şi va hotărî pentru naţiuni puternice, îndepărtate. Din săbiile lor îşi vor făuri fiare de plug, şi din suliţele lor cosoare; nici o naţiune nu va mai ridica sabia împotriva alteia, şi nu vor mai învăţa să facă război;
4 ci fiecare va sta sub via şi sub smochinul lui, şi nimeni nu-l va mai înspăimânta. Căci gura Domnului oştirilor a vorbit.
5 Căci toate popoarele umblă fiecare în numele dumnezeului lui, dar noi vom umbla în Numele Domnului Dumnezeului nostru pentru veci de veci!
6 În ziua aceea, zice Domnul, voi aduna pe cei şchiopi, voi strânge pe cei alungaţi şi pe aceia pe care-i întristasem;
7 Pe cei şchiopi îi voi face o rămăşiţă, pe cei ce erau risipiţi, o naţiune puternică; şi Domnul va domni peste ei pe Muntele Sionului, de acum şi în veci de veci!
8 Şi la tine, turn al turmei, fortăreaţa fiicei Sionului, la tine va veni vechea stăpânire, împărăţia fiicei Ierusalimului!
9 Acum, de ce strigi atât de tare? N-ai rege? Ţi-a pierit sfătuitorul? Căci te-au cuprins durerile ca pe o femeie la naştere;
10 Suferă, fiică a Sionului, şi gemi ca o femeie la naştere! Căci acum vei ieşi din cetate şi vei locui în câmp şi te vei duce până la Babilon! Acolo vei fi eliberată, acolo te va răscumpăra Domnul din mâna duşmanilor tăi.
11 Căci acum multe naţiuni s-au strâns împotriva ta, şi zic: Să fie pângărită, şi ochiul nostru să privească spre Sion!
12 Dar ei nu cunosc gândurile Domnului, nici nu-I înţeleg sfatul, căci El i-a strâns ca pe nişte snopi în arie.
13 Scoală-te, fiica Sionului, şi treieră! Căci îţi fac un corn de fier şi o copită de aramă, ca să sfărâmi multe popoare şi să închini Domnului prada lor, şi, averea lor Domnului întregului pământ!
1 Acum, strânge-ţi rândurile, fiică a trupelor, căci suntem asediaţi! Judecătorul lui Israel este lovit cu nuiaua peste obraz!
2 Şi tu, Betleeme Efrata, măcar că eşti prea mic între cetăţile de căpetenie ale lui Iuda, totuşi din tine îmi va ieşi Cel ce va stăpâni peste Israel, şi a cărui origine se duce până în vremuri străvechi, până în zilele veşniciei;
3 De aceea îi va lăsa, până în vremea când cea care este în dureri are să nască; atunci rămăşiţa fraţilor săi se va întoarce la copiii lui Israel.
4 Şi El se va ridica şi va păstori turma în puterea Domnului şi în măreţia Numelui Domnului Dumnezeului Său. Şi ei vor locui liniştiţi, pentru că în vremea aceea El va fi glorificat până la marginile pământului;
5 Şi El va fi pacea noastră. Când va veni asirianul în ţara noastră şi va pătrunde în palatele noastre, vom ridica împotriva lui şapte păstori şi opt conducători ai poporului;
6 Ei vor pustii ţara Asiriei cu sabia, şi ţara lui Nimrod la intrările ei. Astfel ne va elibera de asirian, când va veni în ţara noastră şi va pătrunde în ţinutul nostru.
7 Rămăşiţa lui Iacov va fi în mijlocul multor popoare, ca roua care vine de la Domnul, ca ploaia măruntă pe iarbă, care nu depinde de nici un om, nici nu aşteaptă nimic de la fiii oamenilor.
8 Şi rămăşiţa lui Iacov va fi între naţiuni, în mijlocul multor popoare, ca un leu între fiarele pădurii, ca un pui de leu între turmele de oi, care, când trece, calcă în picioare şi sfâşie, şi nimeni nu poate scăpa.
9 Ţi se va ridica mâna împotriva duşmanilor tăi şi toţi duşmanii tăi vor fi nimiciţi!
10 În ziua aceea, zice Domnul, îţi voi nimici cu desăvârşire caii din mijlocul tău şi îţi voi sfărâma carele;
11 voi nimici cu desăvârşire cetăţile din ţara ta şi îţi voi surpa toate întăriturile.
12 Voi nimici cu desăvârşire toate descântecele din mâna ta şi nu vei mai avea vrăjitori;
13 voi nimici cu desăvârşire idolii tăi şi stâlpii tăi idolatri din mijlocul tău, şi nu te vei mai închina la lucrarea mâinilor tale;
14 voi smulge din mijlocul tău Astarteele tale; aşa îţi voi distruge cetăţile.
15 Şi Mă voi răzbuna cu mânie şi urgie pe naţiunile care n-au vrut să asculte.
1 Ascultaţi acum ce zice Domnul: Scoală-te şi te judecă înaintea munţilor, şi dealurile să-ţi audă glasul!
2 Ascultaţi, munţilor, plângerea Domnului, şi voi, temelii tari ale pământului; căci Domnul are o plângere împotriva poporului Său şi vrea să Se judece cu Israel;
3 Poporul Meu, ce ţi-am făcut şi cu ce te-am obosit? Răspunde-Mi!
4 Căci te-am scos din ţara Egiptului, te-am răscumpărat din casa captivităţii; şi am trimis înaintea ta pe Moise, Aaron şi Maria!
5 Poporul Meu, adu-ţi aminte ce plănuia Balac, regele Moabului, şi ce i-a răspuns Balaam, fiul lui Beor, şi ce s-a întâmplat din Sitim până la Ghilgal, ca să cunoşti faptele drepte ale Domnului!
6 Cu ce voi întâmpina pe Domnul, şi cu ce mă voi pleca înaintea Dumnezeului Celui Preaînalt? îl voi întâmpina oare cu arderi-de-tot, cu viţei de un an?
7 Va fi Domnul mulţumit cu mii de berbeci sau cu zeci de mii de râuri de untdelemn? Să dau eu pentru fărădelegile mele pe întâiul meu născut, rodul trupului meu, pentru păcatul sufletului meu?
8 Ţi s-a arătat, omule, ce este bine şi ce alta cere Domnul de la tine, decât să faci dreptate, să iubeşti mila şi să umbli umil cu Dumnezeul tău?
9 Glasul Domnului strigă către cetate, şi omul înţelept se teme de Numele Tău. Supuneţi-vă Toiagului şi Celui care l-a hotărât!
10 Mai sunt în casa celui rău comori nelegiuite şi efa cea mică, obiect de batjocură?
11 Pot Eu socoti curat pe cel ce are un cântar nedrept şi greutăţi înşelătoare în sac?
12 Pentru că bogaţii lui sunt plini de violenţă, locuitorii lui spun minciuni, şi limba lor este numai înşelătorie în gura lor,
13 de aceea, şi Eu te voi lovi cu suferinţa, te voi pustii pentru păcatele tale.
14 Vei mânca şi tot nu te vei sătura, şi foamea va rămâne în mijlocul tău; vei lua dinaintea duşmanului, dar nu vei scăpa; şi ce vei scăpa, voi da pradă săbiei.
15 Vei semăna, dar nu vei secera; vei stoarce măsline, dar nu te vei unge cu untdelemnul lor; vei face must, dar nu vei bea vin!
16 Căci ei păzesc toate orânduirile lui Omri, şi lucrează întocmai cum a lucrat casa lui Ahab, şi umblă după sfaturile lor; de aceea, te voi lăsa să fii nimicită, îţi voi face locuitorii de batjocură, şi vei purta ruşinea poporului Meu;
1 Vai de mine! Căci sunt ca şi cei ce strâng fructe de vară, ca şi cei ce strâng boabele după culesul strugurilor; nu mai este nici un ciorchine de mâncat, nici cea dintâi smochină dorită de sufletul meu!
2 A pierit omul credincios din ţară şi nu mai este nici un om cinstit printre oameni; toţi stau la pândă ca să verse sânge, fiecare întinde o cursă fratelui său.
3 Mâinile lor sunt îndreptate să facă rău: prinţul cere daruri, judecătorul cere mită, cel mare îşi arată dorinţele rele; aşa că împreună pun la cale planuri rele.
4 Cel mai bun dintre ei este ca spinul, cel mai drept este mai ghimpos decât gardul de spini; ziua vestită de toţi profeţii tăi, pedeapsa ta se apropie; acum va fi tulburarea lor.
5 Nu te încrede în prieten; nu-ţi pune încrederea în ruda cea mai de aproape; păzeşte uşile gurii tale de cea care stă la sânul tău!
6 Căci fiul dezonorează pe tată, fiica se ridică împotriva mamei ei, nora împotriva soacrei sale; duşmanii omului sunt cei din casa lui!
7 Eu însă voi privi spre Domnul, îmi voi pune încrederea în Dumnezeul mântuirii mele; Dumnezeul meu mă va asculta.
8 Nu te bucura de starea mea, duşmană, căci chiar dacă am căzut, mă voi ridica, chiar dacă stau în întuneric, Domnul este Lumina mea!
9 Voi suferi mânia Domnului, căci am păcătuit împotriva Lui, până ce îmi va apăra cauza şi va face dreptate pentru mine; mă va scoate la lumină şi voi privi dreptatea Lui.
10 Atunci duşmana mea va vedea lucrul acesta şi va fi acoperită de ruşine, ea, care-mi zicea: Unde este Domnul Dumnezeul tău? Ochii mei o vor vedea. Ea va fi călcată în picioare ca noroiul de pe stradă.
11 În ziua când îţi vor zidi iarăşi zidurile, în ziua aceea ţi se vor lărgi graniţele;
12 În ziua aceea, vor veni la tine, din Asiria până în Egipt, din Egipt până la Râu, de la mare la mare şi de la munte la munte.
13 Totuşi ţara va fi pustiită din cauza celor ce locuiesc în ea şi a roadei faptelor lor;
14 Paşte-Ţi poporul cu toiagul Tău, paşte turma moştenirii Tale, care locuieşte singură în pădurea din mijlocul Carmelului; lasă-i să se hrănească în Basan şi în Galaad, ca în zilele din vechime.
15 Îţi voi arăta lucruri minunate, zice Domnul, ca în ziua când ai ieşit din ţara Egiptului.
16 Naţiunile vor vedea lucrul acesta şi se vor ruşina pentru toată puterea lor; vor pune mâna la gură şi îşi vor acoperi urechile.
17 Vor linge praful ca şarpele; vor ieşi târându-se din găurile lor ca şerpii pământului. Se vor teme de Domnul Dumnezeul nostru, şi se vor teme de Tine.
18 Cine este un Dumnezeu ca Tine, care să ierte nelegiuirea şi să treacă cu vederea păcatele rămăşiţei moştenirii Sale? El nu-Şi ţine mânia pe veci, căci îi place îndurarea!
19 El va avea iarăşi milă de noi, va călca în picioare nelegiuirile noastre. Vei arunca în fundul mării toate păcatele lor.
20 Vei împlini adevărul Tău faţă de Iacov şi vei ţine cu milă faţă de Avraam, ce ai jurat părinţilor noştri în zilele din vechime.