1

¹ Era pe vremea lui Ahaşveroş, acel Ahaşveroş care domnea din India până în Etiopia peste o sută douăzeci şi şapte de ţinuturi.

² În acele zile, când regele Ahaşveroş stătea pe tronul împărăţiei lui, care era în capitala lui la Susa,

³ În al treilea an al domniei lui, a făcut o petrecere pentru toţi prinţii şi slujitorii săi. Conducătorii armatei Persiei şi Mediei, nobilii şi prinţii ţinuturilor erau înaintea lui.

⁴ El le-a arătat bogăţia strălucită a împărăţiei lui şi splendoarea minunată a măreţiei lui, în multe zile, o sută optzeci de zile.

⁵ Şi după ce au trecut aceste zile, regele a făcut o petrecere întregului popor care era în capitala Susa, de la cel mai mare la cel mai mic, şapte zile, în curtea grădinii palatului regesc.

⁶ Covoare albe, verzi, şi albastre erau legate cu şnururi de in subţire şi de purpură de nişte verigi de argint şi de nişte coloane de marmură. Paturi de aur şi argint stăteau pe o podea de porfir, de marmură, de alabastru şi de pietre negre.

⁷ Şi li se dădea să bea din vase de aur de diferite feluri, iar vinul regesc era din belşug, datorită dărniciei regelui.

⁸ Dar nimeni nu era obligat să bea, pentru că regele poruncise tuturor oamenilor din casa lui să facă după plăcerea fiecăruia.

⁹ Regina Vasti a dat şi ea o petrecere femeilor, în casa regească a regelui Ahaşveroş.

¹⁰ În a şaptea zi, pe când inima regelui era veselă de vin, a poruncit lui Mehuman, Bizta, Harbona, Bigta, Abagta, Zeţar şi Carcas, cei şapte fameni care slujeau înaintea regelui Ahaşveroş,

¹¹ să aducă în faţa lui pe regina Vasti cu coroana regească, pentru ca să arate frumuseţea ei popoarelor şi prinţilor lor, căci ea era frumoasă.

¹² Dar regina Vasti n-a vrut să vină, când a primit prin fameni porunca regelui: de aceea regele s-a supărat foarte tare, şi mânia lui ardea în el.

¹³ Atunci regele a zis oamenilor înţelepţi, care cunoşteau obiceiurile timpului – căci obiceiul regelui era să vorbească cu toţi cei ce cunoşteau legile şi dreptul,

¹⁴ şi lângă el era: Carşena, Şetar, Admata, Tars, Meres, Marsena, şi Memucan, şapte prinţi ai Persiei şi Mediei, care vedeau faţa regelui şi care aveau locul întâi în împărăţie –

¹⁵ Ce trebuie să-i facem reginei Vasti, potrivit legii, pentru că n-a împlinit ce i-a poruncit regele Ahaşveroş prin fameni?, a zis el.

¹⁶ Şi Memucan a răspuns înaintea regelui şi a prinţilor: Nu numai în faţa regelui s-a purtat rău regina Vasti, ci şi faţă de toţi prinţii, şi de toate popoarele care sunt în ţinuturile regelui Ahaşveroş.

¹⁷ Căci fapta reginei va ajunge la cunoştinţa tuturor femeilor, şi le va face să-şi nesocotească soţii. Ele vor zice: Regele Ahaşveroş a poruncit ca regina Vasti să fie adusă înaintea lui, şi ea nu s-a dus.

¹⁸ Şi din ziua de azi prinţesele Persiei şi Mediei, care vor afla de fapta reginei, vor vorbi la fel tuturor prinţilor regelui: aşa se va naşte mult dispreţ şi mânie.

¹⁹ Dacă regele găseşte de bine, să se dea poruncă regească din partea lui şi să fie scrisă în legile perşilor şi mezilor, ca să nu se poată trece peste ea, că Vasti nu va mai intra înaintea regelui Ahaşveroş; şi regele să dea demnitate regească alteia, mai bună decât ea.

²⁰ Şi când porunca regelui se va vesti în toată împărăţia lui – căci este mare – toate soţiile vor da cinste soţilor lor, de la mare până la mic.

²¹ Şi sfatul acesta a plăcut regelui şi prinţilor; şi regele a făcut după cuvântul lui Memucan.

²² A trimis scrisori tuturor ţinuturilor din împărăţia lui, fiecărui ţinut după scrierea lui, şi fiecărui popor după limba lui; că fiecare bărbat trebuie să aibă conducerea în casa lui, şi că va vorbi limba poporului său.

2

¹ După aceste lucruri, când mânia regelui Ahaşveroş s-a potolit, el şi-a amintit de Vasti, şi ce făcuse ea, şi la ce se hotărâse împotriva ei.

² Atunci cei ce slujeau regelui au zis: Să se caute pentru rege nişte fete, fecioare şi frumoase.

³ Şi regele să pună în toate ţinuturile din împărăţia lui supraveghetori care să strângă pe toate fetele, fecioare şi frumoase, în capitala Susa, în casa femeilor, sub supravegherea lui Hegai, famenul regelui, păzitorul femeilor, şi să li se dea lucrurile pentru pregătire.

⁴ Şi fata care-i va plăcea regelui să fie regină în locul Vastiei. Şi lucrul acesta a plăcut regelui; şi aşa a făcut.

⁵ În capitala Susa era un iudeu numit Mardoheu, fiul lui Iair, fiul lui Şimei, fiul lui Chis, un beniamit

⁶ care fusese luat din Ierusalim printre sclavii deportaţi împreună cu Ieconia, regele lui Iuda, de Nebucadneţar, regele Babilonului.

⁷ El creştea pe Hadasa, adică Estera, fiica unchiului său; căci ea n-avea, nici tată, nici mamă, şi fata era frumoasă la statură şi plăcută la vedere. Şi după moartea tatălui şi a mamei sale, Mardoheu o luase ca şi fiică a lui.

⁸ Când s-a auzit porunca regelui şi hotărârea lui, a fost strâns un mare număr de fete în capitala Susa, sub supravegherea lui Hegai. O dată cu ele a fost adusă în casa regelui şi Estera, sub supravegherea lui Hegai, păzitorul femeilor.

⁹ Şi lui i-a plăcut fata, şi a căpătat trecere înaintea lui. Şi el s-a grăbit să-i dea cele necesare pentru curăţire şi hrană, i-a dat şapte slujnice din casa regelui şi a pus-o împreună cu slujnicele ei în cel mai bun loc din casa femeilor.

¹⁰ Estera nu şi-a făcut cunoscut nici poporul, nici naşterea, căci Mardoheu o oprise să vorbească despre aceste lucruri.

¹¹ Şi în fiecare zi Mardoheu se ducea înaintea curţii femeilor, ca să afle cum îi mergea Esterei şi ce se făcea cu privire la ea.

¹² Fiecare fată se ducea la rândul ei la regele Ahaşveroş, după ce timp de douăsprezece luni împlinea ce era rânduit femeilor, în timpul acesta aveau grijă să se pregătească, ungându-se şase luni cu ulei de smirnă, şi şase luni cu miresme de parfumuri anume pentru pregătirea femeilor.

¹³ Aşa se ducea fiecare fată la rege. Şi, când trecea din casa femeilor în casa regelui, o lăsau să ia cu ea tot ce voia.

¹⁴ Se ducea seara; şi a doua zi dimineaţa trecea în a doua casă a femeilor, sub supravegherea lui Şaaşgaz, famenul regelui şi păzitorul concubinelor regelui. Nu se mai întorcea la rege, decât dacă regelui i-ar fi plăcut de ea şi ar fi chemat-o pe nume.

¹⁵ Când i-a venit rândul să se ducă la rege, Estera, fiica lui Abihail, unchiul lui Mardoheu, care o înfiase, n-a cerut decât ce a fost rânduit de Hegai, famenul regelui şi păzitorul femeilor. Şi Estera căpăta trecere înaintea tuturor celor ce o vedeau.

¹⁶ Astfel Estera a fost dusă la regele Ahaşveroş, în casa regească, în luna a zecea, adică luna Tebet, în al şaptelea an al domniei lui.

¹⁷ Şi regele a iubit pe Estera mai mult decât pe toate celelalte femei şi ea a căpătat trecere şi favoare înaintea lui mai mult decât toate celelalte fete. I-a pus coroana regească pe cap şi a făcut-o regină în locul Vastiei.

¹⁸ Regele a dat o mare petrecere tuturor prinţilor şi slujitorilor lui, petrecere în cinstea Esterei; şi el a uşurat sarcinile ţinuturilor şi a împărţit daruri cu o bunătate regească.

¹⁹ Şi când s-au strâns fetele a doua oară, Mardoheu stătea la poarta regelui.

²⁰ Estera nu-şi spusese încă nici naşterea, nici poporul, aşa cum îi poruncise Mardoheu; căci Estera asculta ce îi spunea Mardoheu, ca şi atunci când o creştea el.

²¹ În aceste zile, când Mardoheu stătea la poarta regelui, doi fameni ai regelui, Bigtan şi Tereş, păzitorii pragului, erau mânioşi, şi au gândit să întindă mâna împotriva regelui Ahaşveroş.

²² Şi lucrul acesta a fost ştiut de Mardoheu, care i-a dat de ştire reginei Estera, şi Estera i l-a spus regelui în numele lui Mardoheu.

²³ Şi când faptul a fost cercetat, şi găsit întocmai, cei doi au fost spânzuraţi de un lemn. Şi lucrul acesta a fost scris în Cartea Cronicilor, în faţa regelui.

3

¹ După aceste lucruri, regele Ahaşveroş a ridicat la putere pe Haman, fiul lui Hamedata, agaghitul, şi l-a avansat, şi a pus scaunul lui mai presus de scaunele tuturor conducătorilor care erau cu el.

² Toţi slujitorii regelui, care stăteau la poarta regelui, plecau genunchiul şi se închinau înaintea lui Haman, căci aşa era porunca regelui cu privire la el. Dar Mardoheu nu-şi pleca genunchiul şi nu se închina.

³ Şi slujitorii regelui, care stăteau la poarta regelui, au zis lui Mardoheu: Pentru ce încâlci porunca regelui?

⁴ Fiindcă ei îi spuneau în fiecare zi lucrul acesta, şi el nu-i asculta, l-au spus lui Haman, ca să vadă dacă Mardoheu se va ţine de hotărârea lui; căci el le spusese că era iudeu.

⁵ Şi când Haman a văzut că Mardoheu nu-şi pleca genunchiul şi nu se închina înaintea lui, Haman s-a umplut de mânie.

⁶ Dar a crezut că este prea puţin să pună mâna numai pe Mardoheu, căci i se spusese din ce popor era Mardoheu; de aceea, Haman a vrut să nimicească tot poporul lui Mardoheu, pe iudeii care se aflau în împărăţia lui Ahaşveroş.

⁷ În luna întâi, adică luna Nisan, în al doisprezecelea an al regelui Ahaşveroş, au aruncat Pur, adică sorţul, înaintea lui Haman, pentru fiecare zi şi pentru fiecare lună, până în luna a douăsprezecea, adică luna lui Adar.

⁸ Şi Haman a zis regelui Ahaşveroş: în toate ţinuturile împărăţiei tale este risipit un popor deosebit între popoare, care are legi deosebite de ale tuturor popoarelor, şi nu ţine legile regelui. Nu este în folosul regelui să-l lase liniştit.

⁹ Dacă regele găseşte cu cale, să se scrie o poruncă pentru ca ei să fie nimiciţi, şi eu voi cântări zece mii de talanţi de argint în mâinile slujbaşilor, ca să-i ducă în vistieria regelui.

¹⁰ Şi regele şi-a scos inelul din deget şi l-a dat lui Haman, fiul lui Hamedata agaghitul, duşmanul iudeilor.

¹¹ Şi regele a zis lui Haman: îţi dăruiesc şi argintul şi poporul acesta; fă cu el ce vei vrea.

¹² Cărturarii regelui au fost chemaţi în a treisprezecea zi a lunii întâi şi au scris totul cum a poruncit Haman, mai-marilor armatelor, guvernatorilor fiecărui ţinut şi conducătorilor fiecărui popor, fiecărui ţinut după scrierea lui şi fiecărui popor după limba lui. Au scris în numele regelui Ahaşveroş şi a fost pecetluit cu inelul regelui.

¹³ Şi scrisorile au fost trimise prin gărzi în toate ţinuturile regelui, ca să nimicească, să omoare şi să piardă pe toţi iudeii, tineri şi bătrâni, copii mici şi femei, într-o singură zi, în ziua a treisprezecea a lunii a douăsprezecea, adică luna Adar, şi să li se prădeze averile.

¹⁴ O copie a scrisorii, pentru ca decretul să poată fi dat în fiecare provincie, a fost adusă la cunoştinţa tuturor popoarelor, ca să fie gata pentru ziua aceea.

¹⁵ Gărzile au plecat în grabă mare, după porunca regelui, şi decretul a fost anunţat în capitala Susa. Şi regele şi Haman stăteau şi beau, dar cetatea Susa era îngrozită.

4

¹ Când Mardoheu a aflat tot ce se întâmpla, şi-a sfâşiat hainele, s-a îmbrăcat cu un sac şi s-a presărat cu cenuşă. Apoi s-a dus în mijlocul cetăţii, scoţând cu putere strigăte amare,

² şi a mers până la poarta regelui, a cărei intrare era oprită oricui era îmbrăcat cu un sac.

³ Şi în fiecare ţinut unde ajungea porunca regelui şi hotărârea lui, era mare plânset printre iudei, şi posteau, şi plângeau, şi se văitau, şi mulţi se culcau în sac şi cenuşă.

⁴ Slujnicele Esterei şi famenii ei au venit şi i-au spus lucrul acesta. Atunci regina a rămas îngrozită. A trimis haine lui Mardoheu ca să-l îmbrace şi să ia sacul de pe el, dar el nu le-a primit.

⁵ Atunci Estera a chemat pe Hatac, unul din famenii pe care-i pusese regele în slujba ei, şi i-a poruncit să se ducă să întrebe pe Mardoheu ce înseamnă lucrul acesta şi de unde vine.

⁶ Şi Hatac s-a dus la Mardoheu în locul deschis al cetăţii, înaintea porţii regelui.

⁷ Şi Mardoheu i-a istorisit tot ce i se întâmplase, şi i-a spus suma de argint pe care Haman promisese că o va da vistieriei regelui pentru a-i nimici pe iudei.

⁸ I-a dat şi o copie a decretului vestit în Susa în vederea nimicirii lor, ca s-o arate Esterei şi să-i spună totul. Şi a poruncit ca ea să se ducă la rege, să-l roage şi să mijlocească la el pentru poporul ei.

⁹ Şi Hatac a venit şi a spus Esterei cuvintele lui Mardoheu.

¹⁰ Estera i-a vorbit lui Hatac şi i-a poruncit să-i spună lui Mardoheu:

¹¹ Toţi slujitorii regelui şi poporul din ţinuturile regelui ştiu că este o lege care pedepseşte cu moartea pe oricine, fie bărbat fie femeie, intră la rege, în curtea dinăuntru, fără să fie chemat. Numai acela scapă cu viaţă, căruia regele îi întinde sceptrul de aur. Şi eu n-am fost chemată la rege de treizeci de zile.

¹² Şi când s-au spus cuvintele Esterei lui Mardoheu,

¹³ Mardoheu a trimis următorul răspuns Esterei: Să nu-ţi închipui că numai tu vei scăpa dintre toţi iudeii, pentru că eşti în casa regelui.

¹⁴ Căci dacă vei tăcea acum, ajutorul şi scăparea vor veni pentru iudei din altă parte, şi tu şi casa tatălui tău veţi pieri. Şi cine ştie dacă nu pentru un timp ca acesta ai ajuns regină?

¹⁵ Şi Estera a trimis să spună lui Mardoheu:

¹⁶ Du-te, strânge pe toţi iudeii care se află în Susa, şi postiţi pentru mine trei zile, fără să mâncaţi sau să beţi, nici noaptea, nici ziua. Şi eu voi posti o dată cu slujnicele mele; apoi voi intra la rege, contrar legii; şi dacă va fi să pier, voi pieri.

¹⁷ Mardoheu a plecat şi a făcut tot ce-i poruncise Estera.

5

¹ A treia zi, Estera s-a îmbrăcat cu haine regeşti şi a venit în curtea dinăuntru a casei regelui. Regele stătea pe tronul lui regesc, în casa regească, în faţa uşii casei.

² Şi îndată ce regele a văzut pe regina Estera în picioare în curte, ea a căpătat trecere înaintea lui. Şi regele a întins Esterei sceptrul de aur care era în mâna lui. Estera s-a apropiat şi a atins vârful sceptrului.

³ Regele i-a zis: Ce ai tu, regină Estera, şi ce ceri? Chiar dacă ai cere jumătate din împărăţie, îţi voi da.

⁴ Şi Estera a răspuns şi a zis: Dacă regele binevoieşte, să vină regele astăzi cu Haman la petrecerea pe care i-am pregătit-o.

⁵ Atunci regele a zis: Duceţi-vă îndată şi aduceţi pe Haman, cum doreşte Estera. Şi regele s-a dus cu Haman la o petrecere pe care o pregătise Estera.

⁶ Şi, pe când beau vin, regele a zis Esterei: Care este cererea ta? Ea îţi va fi împlinită. Ce doreşti? Chiar dacă ai cere jumătate din împărăţie, ţi se va da.

⁷ Atunci Estera a răspuns şi a zis: Iată ce cer şi ce doresc:

⁸ dacă am căpătat trecere înaintea regelui şi dacă binevoieşte regele să-mi primească cererea şi să-mi îndeplinească dorinţa, să vină regele cu Haman şi la petrecerea pe care o voi pregăti, şi mâine eu voi da răspuns regelui, după cuvântul lui.

⁹ Haman a ieşit în ziua aceea vesel şi cu inima mulţumită. Dar, când Haman a văzut la poarta regelui pe Mardoheu care nu se scula, nici nu se mişca înaintea lui, s-a umplut de mânie împotriva lui Mardoheu.

¹⁰ Haman a ştiut să se stăpânească şi s-a dus acasă. Apoi a trimis să aducă pe prietenii săi şi pe soţia sa, Zereş.

¹¹ Şi Haman le-a vorbit despre strălucirea bogăţiilor lui, despre numărul mare al fiilor săi, despre tot ce făcuse regele ca să-l înalţe şi despre locul pe care i-l dăduse mai presus de conducătorii şi slujitorii regelui.

¹² Şi Haman a spus: Eu sunt singurul pe care regina Estera l-a primit împreună cu regele la petrecerea pe care a făcut-o şi sunt invitat şi mâine la ea cu regele.

¹³ Dar toate acestea n-au nici un preţ pentru mine, atâta timp cât voi vedea pe Mardoheu, iudeul acela, şezând la poarta regelui.

¹⁴ Atunci soţia sa Zereş şi toţi prietenii lui i-au zis: Să se pregătească o spânzurătoare înaltă de cincizeci de coţi şi mâine dimineaţă cere regelui ca Mardoheu să fie spânzurat pe ea. Apoi vei merge vesel la petrecere cu regele. Lui Haman i-a plăcut lucrul acesta şi a pus să pregătească spânzurătoarea.

6

¹ În noaptea aceea regele n-a putut să doarmă, şi a poruncit să aducă lângă el cartea aducerilor aminte, Cronicile. Le-au citit înaintea regelui

² şi s-a găsit scris ce descoperise Mardoheu cu privire la Bigtan şi Tereş, cei doi fameni ai regelui, păzitorii pragului, care voiseră să întindă mâna împotriva regelui Ahaşveroş.

³ Şi regele a zis: Ce cinste şi ce mărire s-a făcut lui Mardoheu pentru aceasta? Şi tinerii regelui, care îl slujeau, au zis: Nimic nu s-a făcut pentru el.

⁴ Şi regele a zis: Cine este în curte? Şi Haman venise în curtea de afară a casei regelui, ca să ceară regelui să spânzure pe Mardoheu pe lemnul pe care-l pregătise pentru el.

⁵ Şi slujitorii regelui i-au răspuns: Iată, Haman este în curte. Şi regele a zis: Să intre.

⁶ Haman a intrat şi regele i-a zis: Ce trebuie făcut pentru un om pe care vrea să-l cinstească regele? Haman şi-a zis în inima sa: Pe cine altul decât pe mine ar vrea regele să-l cinstească?

⁷ Şi Haman a răspuns regelui: Omului pe care vrea regele să-l cinstească,

⁸ trebuie să i se aducă haină regească, aceea cu care se îmbracă regele, şi calul pe care călăreşte regele, şi să i se pună coroana regească pe cap.

⁹ Şi să se dea haina şi calul în mâna unuia dintre conducătorii ele seamă ai regelui, apoi să îmbrace cu haina pe omul acela pe care regele vrea să-l cinstească, să-l plimbe călare pe cal pe străzile cetăţii şi să se strige înaintea lui: Aşa se face omului pe care regele vrea să-l cinstească!

¹⁰ Atunci regele a zis lui Haman: Ia îndată haina şi calul, cum ai zis, şi fă aşa iudeului Mardoheu, care stă la poarta regelui: nu lăsa nimic nefăcut din ce ai spus.

¹¹ Şi Haman a luat haina şi calul, a îmbrăcat pe Mardoheu, l-a plimbat pe străzile cetăţii şi a strigat înaintea lui: Aşa se face omului pe care regele vrea să-l cinstească!

¹² Şi Mardoheu s-a întors la poarta regelui şi Haman s-a dus în grabă acasă, mâhnit şi cu capul acoperit.

¹³ Şi Haman a istorisit soţiei sale Zereş şi tuturor prietenilor săi tot ce i se întâmplase. Şi înţelepţii lui, şi soţia lui, Zereş, i-au zis: Dacă Mardoheu, înaintea căruia ai început să cazi, este din sămânţa iudeilor, nu vei putea face nimic împotriva lui, ci vei cădea negreşit înaintea lui.

¹⁴ Şi în timp ce ei vorbeau, au venit famenii regelui şi au luat îndată pe Haman la petrecerea pe care o pregătise Estera.

7

¹ Regele şi Haman au venit la petrecere, la regina Estera.

² Şi, în această a doua zi, regele a zis iarăşi Esterei, pe când beau vin: Care este cererea ta, regină Estera? Şi ea îţi va fi împlinită. Ce doreşti? Chiar dacă ai cere jumătate din împărăţie, ţi se va da.

³ Regina Estera a răspuns şi a zis: Dacă am găsit favoare în ochii tăi, o rege, şi dacă regele găseşte că este bine, dă-mi viaţa: iată cererea mea; şi scapă pe poporul meu: iată dorinţa mea!

⁴ Căci eu şi poporul meu suntem vânduţi să fim nimiciţi, înjunghiaţi şi să pierim. Măcar dacă am fi vânduţi sclavi şi sclave, aş fi tăcut, deşi duşmanul n-ar putea să înlocuiască pierderea făcută regelui.

⁵ Regele Ahaşveroş a luat cuvântul şi a zis reginei Estera: Cine este acela şi unde este acela care are de gând să facă aşa?

⁶ Şi Estera a răspuns: Asupritorul şi duşmanul, este Haman, răul acesta! Atunci Haman a rămas îngrozit în faţa regelui şi a reginei.

⁷ Şi regele, în mânia lui, s-a sculat de la petrecerea vinului şi s-a dus în grădina palatului; şi Haman a rămas să-şi ceară viaţa de la regina Estera, căci vedea că era hotărât de rege ceva rău împotriva lui.

⁸ Când s-a întors regele din grădina palatului în camera petrecerii vinului, a văzut pe Haman că se aruncase spre patul pe care era Estera. Şi regele i-a zis: Cum, să mai şi sileşti pe regină la mine în casă? Cum au ieşit cuvintele acestea din gura regelui, i-au şi acoperit faţa lui Haman.

⁹ Şi Harbona, unul din fameni, a zis în faţa regelui: Iată spânzurătoarea pregătită de Haman pentru Mardoheu, care a vorbit spre binele regelui, este ridicată în casa lui Haman, la o înălţime de cincizeci de coţi. Regele a zis: Haman să fie spânzurat pe ea!

¹⁰ Aşa au spânzurat pe Haman pe lemnul pe care el îl pregătise pentru Mardoheu. Şi mânia regelui s-a potolit.

8

¹ În aceeaşi zi, regele Ahaşveroş a dat reginei Estera casa lui Haman, duşmanul iudeilor. Şi Mardoheu a venit înaintea regelui, căci Estera spusese ce era el pentru ea.

² Şi regele şi-a scos inelul, pe care-l luase înapoi de la Haman, şi l-a dat lui Mardoheu. Şi Estera a pus pe Mardoheu peste casa lui Haman.

³ Şi Estera a vorbit din nou înaintea regelui, şi a căzut la picioarele lui, şi l-a implorat cu lacrimi să înlăture răutatea lui Haman, agaghitul, şi planul cu care complotase împotriva iudeilor.

⁴ Regele a întins sceptrul de aur spre Estera. Şi Estera s-a ridicat şi a stat în picioare înaintea regelui,

⁵ şi a zis: Dacă regele găseşte cu cale şi dacă am căpătat trecere înaintea lui, dacă lucrul pare potrivit regelui şi dacă eu sunt plăcută înaintea lui, să se scrie ca să se întoarcă scrisorile făcute de Haman, fiul lui Hamedata, agaghitul, şi scrise de el ca să nimicească pe iudeii care sunt în toate ţinuturile regelui.

⁶ Căci cum aş putea eu să văd nenorocirea care ar atinge pe poporul meu, sau cum aş putea să văd nimicirea naţiunii mele?

⁷ Regele Ahaşveroş a zis reginei Estera şi iudeului Mardoheu: Iată, am dat Esterei casa lui Haman şi el a fost spânzurat pe lemn, pentru că întinsese mâna împotriva iudeilor.

⁸ Scrieţi dar în folosul iudeilor cum vă va plăcea, în numele regelui, şi pecetluiţi cu inelul regelui. Căci o scrisoare scrisă în numele regelui şi pecetluită cu inelul regelui nu poate fi schimbată.

⁹ Scriitorii regelui au fost chemaţi în timpul acela, în a douăzeci şi treia zi a lunii a treia, care este luna Sivan, şi au scris, după tot ce a poruncit Mardoheu, iudeilor, satrapilor, guvernatorilor şi mai-marilor celor o sută douăzeci şi şapte de ţinuturi care sunt din India până în Etiopia, fiecărui ţinut după scrierea lui, fiecărui popor după limba lui şi iudeilor după scrierea şi limba lor.

¹⁰ Au scris în numele regelui Ahaşveroş şi au pecetluit cu inelul regelui. Au trimis scrisorile prin gărzi, călare pe cai şi catâri născuţi din iepe.

¹¹ Prin aceste scrisori regele dădea voie iudeilor, în oricare cetate ar fi fost, să se adune şi să-şi apere viaţa, să nimicească, să omoare şi să facă să piară, împreună cu pruncii şi femeile lor, pe toţi aceia din fiecare popor şi din fiecare ţinut care i-ar ataca, pentru a le prăda averile,

¹² într-o singură zi, în toate ţinuturile regelui Ahaşveroş, în a treisprezecea zi a lunii a douăsprezecea, adică luna Adar.

¹³ Pentru ca hotărârea să fie dată în fiecare ţinut, o copie a scrisorii trebuia adusă la cunoştinţa tuturor popoarelor, că iudeii stau gata pentru ziua aceea ca să se răzbune pe duşmanii lor.

¹⁴ Gărzile, călare pe cai şi pe catâri, au plecat îndată şi cu toată graba, după porunca regelui. Hotărârea a fost vestită şi în capitala Susa.

¹⁵ Şi Mardoheu a ieşit din prezenţa regelui, cu o haină regească albastră şi albă, cu o mare coroană de aur, şi cu o robă de in subţire şi de purpură. Şi cetatea Susa striga şi se bucura.

¹⁶ Pentru iudei era lumină, şi bucurie, şi fericire, şi cinste.

¹⁷ Şi în fiecare ţinut, şi în fiecare cetate, pretutindeni unde ajungea cuvântul regelui şi hotărârea lui, a fost între iudei bucurie şi fericire, petreceri şi zile de sărbătoare. Şi mulţi oameni dintre popoarele ţării s-au făcut iudei, căci frica de iudei căzuse peste ei.

9

¹ În luna a douăsprezecea, adică luna lui Adar, în a treisprezecea zi a lunii, ziua în care aveau să se ducă la îndeplinire porunca şi hotărârea regelui, şi când duşmanii iudeilor speraseră să stăpânească peste ei, s-a întâmplat tocmai contrariul, că iudeii au stăpânit asupra celor ce-i urau.

² Iudeii s-au strâns în cetăţile lor, în toate ţinuturile regelui Ahaşveroş, ca să pună mâna pe cei ce căutau nenorocirea lor. Nimeni n-a putut să le stea împotrivă, căci frica de ei venise peste toate popoarele.

³ Şi toţi mai-marii ţinuturilor, comandanţii armatelor, guvernatorii şi slujitorii regelui, au sprijinit pe iudei, căci frica de Mardoheu venise peste ei.

⁴ Căci Mardoheu era puternic în casa regelui, şi faima lui se răspândea în toate ţinuturile, pentru că ajungea din ce în ce mai puternic.

⁵ Iudeii au ucis cu lovituri de sabie pe toţi duşmanii lor, i-au omorât şi i-au nimicit; şi au făcut ce au vrut cu cei care-i urau.

⁶ Şi în fortăreaţa Susa, iudeii au ucis şi au nimicit cinci sute de oameni.

⁷ Şi au înjunghiat pe Parşandata, Dalfon, Aspata,

⁸ Porata, Adalia, Aridata,

⁹ Parmaşta, Arizai, Aridai, Vaiezata,

¹⁰ cei zece fii ai lui Haman, fiul lui Hamedata, duşmanul iudeilor. Dar n-au pus mâna pe averile lor.

¹¹ În ziua aceea, numărul celor ce au fost ucişi în fortăreaţa Susa a ajuns la cunoştinţa regelui.

¹² Şi regele a zis reginei Estera: Iudeii au ucis şi au nimicit în capitala Susa cinci sute de oameni şi pe cei zece fii ai lui Haman. Ce vor fi făcut în celelalte ţinuturi ale regelui? Care-ţi este cererea? Ea îţi va fi îndeplinită. Ce mai doreşti? Ţi se va da.

¹³ Atunci Estera a spus: Dacă regele găseşte că este bine, să fie permis iudeilor care sunt în Susa să facă şi mâine potrivit decretului de azi şi să spânzure pe lemn pe cei zece fii ai lui Haman.

¹⁴ Şi regele a poruncit să se facă aşa: şi decretul a fost dat în Susa. Şi au spânzurat pe cei zece fii ai lui Haman.

¹⁵ Iudeii care se aflau în Susa s-au strâns în a paisprezecea zi a lunii lui Adar, şi au ucis în Susa trei sute de oameni. Dar n-au pus mâna pe averile lor.

¹⁶ Ceilalţi iudei din celelalte ţinuturi ale regelui s-au strâns şi şi-au apărat viaţa, şi s-au odihnit de duşmanii lor; şi au ucis şaptezeci şi cinci de mii dintre cei ce-i urau, dar n-au pus mâna pe averile lor.

¹⁷ Era a treisprezecea zi a lunii Adar; şi în ziua a paisprezecea s-au odihnit şi au făcut din ea o zi de petrecere şi de bucurie.

¹⁸ Dar iudeii care se aflau în Susa s-au strâns în ziua a treisprezecea şi a paisprezecea, dar în ziua a cincisprezecea s-au odihnit şi au făcut din ea o zi de petrecere şi bucurie.

¹⁹ De aceea iudeii de la ţară, care locuiesc în oraşe fără ziduri, au făcut din ziua a paisprezecea a lunii Adar o zi de bucurie, de petrecere şi de sărbătoare, în care îşi trimit daruri de mâncare unul altuia.

²⁰ Şi Mardoheu a scris aceste lucruri şi a trimis scrisori tuturor iudeilor din toate ţinuturile regelui Ahaşveroş, de aproape şi din depărtare.

²¹ Le poruncea să sărbătorească în fiecare an ziua a paisprezecea şi a cincisprezecea a lunii Adar,

²² ca zile în care iudeii s-au odihnit de duşmanii lor, şi luna în care întristarea lor se prefăcuse în bucurie, şi jalea lor în zi de sărbătoare; şi să facă din ele nişte zile de petrecere şi de bucurie, când să-şi trimită daruri de mâncare unul altuia, şi daruri celor săraci.

²³ Şi iudeii s-au îndatorat să facă ceea ce începuseră să facă, şi aşa cum le-a scris Mardoheu.

²⁴ Căci Haman, fiul lui Hamedata, agaghitul, duşmanul tuturor iudeilor, plănuise împotriva iudeilor să-i nimicească, şi aruncase Pur, adică sorţul, ca să-i omoare şi să-i nimicească.

²⁵ Dar când Estera a venit înaintea regelui, el a poruncit prin scrisori să întoarcă asupra capului lui Haman planul cel rău pe care-l făcuse împotriva iudeilor; şi l-au spânzurat pe lemn, pe el şi pe fiii lui.

²⁶ De aceea au numit zilele acestea Purim, de la numele Pur. Potrivit cu toate cuvintele acestei scrisori, potrivit cu cele ce văzuseră ei înşişi, şi potrivit cu cele ce li se întâmplaseră,

²⁷ iudeii au luat pentru ei, şi pentru sămânţa lor, şi pentru toţi cei ce se vor alipi de ei, hotărârea şi îndatorirea neschimbătoare ca să sărbătorească în fiecare an aceste două zile în felul rânduit, şi în timpul stabilit.

²⁸ Şi zilele acestea trebuiau să fie amintite şi ţinute din generaţie în generaţie, în fiecare familie, în fiecare ţinut şi în fiecare cetate. Şi zilele acestea Purim nu trebuiau desfiinţate niciodată din mijlocul iudeilor, nici să se şteargă amintirea lor printre urmaşii lor.

²⁹ Regina Estera, fiica lui Abihail, şi iudeul Mardoheu au scris cu toată autoritatea a doua oară, ca să întărească scrisoarea privitoare la Purim.

³⁰ Şi el a trimis scrisori tuturor iudeilor, în cele o sută douăzeci şi şapte de ţinuturi ale regelui Ahaşveroş, cuvinte de pace şi de adevăr,

³¹ întărind ţinerea acestor zile Purim, în timpul stabilit, cum le rânduiseră iudeul Mardoheu şi regina Estera pentru ei, şi cum şi le rânduiseră şi pentru ei înşişi şi pentru sămânţa lor, cu prilejul postului lor şi planşetelor lor.

³² Şi porunca Esterei a întărit aşezarea acestei sărbători Purim, şi lucrul acesta a fost scris în carte.

10

¹ Regele Ahaşveroş a pus un impozit asupra ţării şi asupra insulelor mării.

² Şi toate faptele privitoare la puterea şi tăria lui, şi amănuntele despre mărirea la care a ridicat regele pe Mardoheu, nu sunt scrise în Cartea Cronicilor regilor Mediei şi Persiei?

³ Căci iudeul Mardoheu era al doilea după regele Ahaşveroş. El era mare între iudei şi iubit de mulţimea fraţilor săi, căutând binele poporului său, şi vorbind de pace întregii lui seminţii.