1

1 De la Petru, apostol al lui Isus Cristos, către aleşii lui Dumnezeu, străini în lumea aceasta, împrăştiaţi prin Pont, Galatia, Capadocia, Asia şi Bitinia,

2 care au fost aleşi după preştiinţa lui Dumnezeu Tatăl, prin lucrarea de sfinţire a Duhului Sfânt, pentru ascultarea de Isus Cristos şi stropirea cu sângele lui: Harul şi pacea să le aveţi din belşug!

3 Toată cinstea şi lauda să-i fie Dumnezeului şi Tatălui Domnului nostru Isus Cristos; căci numai îndurarea lui nemărginită a fost aceea care ne-a dăruit privilegiul de a ne naşte din nou, pentru ca acum să facem parte, ca membri, din însăşi familia lui Dumnezeu. Acum trăim în speranţa unei vieţi eterne, întrucât Cristos a înviat din morţi.

4 Şi Dumnezeu a pus deoparte pentru copiii săi darul nepreţuit al vieţii veşnice care vă este păstrat în ceruri, curat şi nepătat, fără posibilitate de schimbare ori degradare.

5 Şi, fiindcă aveţi încredere în Dumnezeu, tot el este acela care, în măreaţa sa putere, va avea grijă să ajungeţi acolo teferi, pentru a putea lua darul în primire. Viaţa veşnică va fi a voastră în ziua aceea de apoi, pentru ca toţi s-o poată vedea.

6 Deci, nu încetaţi să vă bucuraţi! Căci minunată-i bucuria ce ne aşteaptă, chiar dacă, pentru o vreme, drumul e greu aici jos.

7 Greutăţile acestea nu au altă menire decât să vă încerce credinţa, pentru a stabili dacă este sau nu puternică şi curată. Ea este pusă la încercare, aşa cum şi aurul este încercat şi purificat prin foc – dar Dumnezeu preţuieşte credinţa voastră incomparabil mai mult decât aurul acela. Deci, dacă credinţa voastră rămâne puternică, după ce a fost încercată în foc, ea vă va aduce multă laudă, glorie şi onoare în ziua revenirii sale.

8 Voi îl iubiţi, deşi nu l-aţi văzut niciodată; deşi nu-l vedeţi, vă încredeţi în el; şi încă de-acum sunteţi fericiţi, simţind acea bucurie inexprimabilă care provine direct din cer.

9 Şi, pe deasupra, fiindcă vă încredeţi în el, veţi fi răsplătiţi şi cu mântuirea sufletelor voastre.

10 Profeţii, totuşi, n-au prea înţeles mântuirea aceasta. Deşi au scris despre ea, ei aveau multe nelămuriri cu privire la sensul ei.

11 Ei se întrebau ce-a vrut să zică Duhul lui Cristos din ei, când le spunea să aştearnă în scris evenimentele referitoare la Cristos respectiv suferinţele sale şi marea sa glorie ulterioară. Şi se mai întrebau când şi cui aveau să i se întâmple toate aceste lucruri.

12 Până la urmă, au fost înştiinţaţi că aceste fapte nu se vor petrece în timpul vieţii lor, ci mulţi ani mai târziu, pe vremea voastră. Şi acum, în sfârşit, Vestea aceasta Bună ne-a fost explicată desluşit, nouă tuturor. Şi ne-a fost predicată, în puterea aceluiaşi Duh Sfânt trimis din cer care le vorbise şi lor. Este un fapt minunat şi, în acelaşi timp, ciudat că până şi îngerii din cer ar da orice, numai să poată afla mai multe despre ea.

13 De aceea, voi aveţi toate motivele să vă bucuraţi, încă de pe acum, în mod cumpătat şi în deplină cunoştinţă de cauză, la gândul că veţi avea parte de mai multă îndurare de la Dumnezeu când se va întoarce Isus Cristos.

14 Ascultaţi de Dumnezeu, pentru că sunteţi copiii lui; nu vă întoarceţi iarăşi la vechile voastre năravuri, când nu ştiaţi să faceţi decât rău.

15 Acum însă fiţi sfinţi în tot ceea ce faceţi, după cum şi Domnul, care v-a invitat să-i fiţi copii este sfânt.

16 Aşa a spus chiar el însuşi: „Fiţi sfinţi, aşa cum sunt şi eu.”

17 Şi nu uitaţi că Tatăl vostru ceresc, la care vă rugaţi, nu are preferaţi atunci când judecă. El vă va judeca şi pe voi, cu dreptate absolută, pentru toate faptele voastre. Purtaţi-vă deci cu acea frică plină de respect faţă de el, de acum şi până veţi ajunge în cer.

18 Dumnezeu a plătit un preţ de răscumpărare ca să vă salveze de pe drumul acela pe care au mers părinţii voştri, care nu putea să ducă niciodată la cer, şi plata nu s-a făcut în aur sau argint, cum bine ştiţi;

19 ci aţi fost plătiţi cu sângele scump al lui Cristos, Mielul fără prihană şi fără cusur al lui Dumnezeu.

20 El l-a ales în vederea acestui scop, cu mult înainte de întemeierea lumii, dar a fost adus numai de curând în ochii lumii, ca o binecuvântare pentru voi, abia în aceste zile.

21 Datorită acestui fapt, vă puteţi pune încrederea în Dumnezeu care l-a înviat pe Cristos din morţi şi i-a dăruit mare slavă. Acum credinţa şi nădejdea voastră se pot odihni numai în el singur.

22 Acum puteţi avea o dragoste reală pentru toţi, fiindcă inimile v-au fost curăţite de egoism şi ură atunci când v-aţi încrezut în Cristos pentru a fi mântuiţi; aşadar, aveţi grijă să vă iubiţi unii pe alţii cu căldură şi din toată inima.

23 Căci voi aveţi o viaţă nouă. Nu una care v-a fost transmisă de la părinţii voştri, fiindcă aceasta se stinge cu timpul, ci una nouă care va ţine în veac, întrucât provine de la Cristos, mesajul veşnic viu al lui Dumnezeu către oameni.

24 Într-adevăr, viaţa noastră pământească va trece ca iarba când se îngălbeneşte şi moare veştejită. Toată măreţia noastră e ca o floare ce îndată se ofileşte şi cade la pământ, strivită;

25 dar Cuvântul Domnului va dăinui în veac şi mesajul său este tocmai Evanghelia ce vi s-a predicat vouă.

2

1 Prin urmare, nu vă prefaceţi doar că sunteţi buni, ci lepădaţi sentimentele voastre de ură! Încetaţi odată cu necinstea, cu invidia şi nu mai vorbiţi de rău pe alţii, pe la spate.

2 Dacă aţi gustat bunătatea şi îndurarea Domnului, cereţi să vă mai dea,

3 cum plânge copilul mic după lapte, şi astfel, creşteţi puternici în Domnul.

4 Apropiaţi-vă de Cristos, Temelia cea Vie de Stâncă pe care zideşte Dumnezeu; chiar dacă oamenii l-au dispreţuit, el rămâne scump în ochii lui Dumnezeu, care l-a ales să fie mai presus de toţi ceilalţi.

5 Şi acum voi aţi devenit pietre vii de construcţie de care Dumnezeu se serveşte la zidirea casei sale. Ba, încă şi mai mult, sunteţi preoţii lui sfinţi. De aceea, veniţi la el ca unii care i-aţi câştigat bunăvoinţa lui Isus Cristos şi oferiţi-i lucruri plăcute.

6 Cum se exprimă şi Scriptura: „Iată, îl trimit pe Cristos ca să fie preţioasa piatră unghiulară a bisericii mele, aleasă cu multă grijă, iar pe aceia care se încred în el niciodată nu-i voi dezamăgi.”

7 Da, foarte scump vă este el vouă, celor care credeţi; pe când, celor care-l resping… ce să le spun? – „Aceeaşi Piatră care a fost respinsă de zidar a devenit piatră unghiulară, adică partea cea mai importantă şi mai de preţ din toată clădirea.”

8 Şi Scripturile adaugă: „El este Piatra de care unii se vor poticni fiindcă nu vor să audă Cuvântul lui Dumnezeu, nici să se lase călăuziţi de el, şi atunci trebuie să urmeze, drept pedeapsă, căderea lor.

9 Dar voi nu sunteţi din aceia, fiindcă voi aţi fost aleşi chiar de Dumnezeu – sunteţi preoţii Regelui, sunteţi sfinţi şi curaţi, sunteţi chiar ai lui Dumnezeu – şi toate acestea cu un singur scop: ca să puteţi arăta şi altora cum v-a chemat Dumnezeu din întuneric la lumina sa minunată.

10 Cândva eraţi cum nu se poate mai rău; dar acum sunteţi chiar ai lui Dumnezeu. Cândva nu cunoşteaţi prea multe despre îndurarea lui Dumnezeu; acum însăşi viaţa v-a fost schimbată de această îndurare.

11 Iubiţi fraţi, aici nu sunteţi decât nişte călători în trecere pe acest pământ. Dat fiind că adevărata voastră casă este în cer, vă rog fierbinte, feriţi-vă cu desăvârşire de plăcerile rele ale acestei lumi; ele nu sunt pentru voi, deoarece se luptă direct cu sufletul vostru.

12 Fiţi atenţi cum vă purtaţi în mijlocul semenilor voştri necredincioşi; fiindcă atunci, chiar dacă sunt suspicioşi faţă de voi şi vă vorbesc de rău, până la urmă vor sfârşi prin a-l lăuda pe Dumnezeu pentru faptele voastre bune, la întoarcerea lui Cristos.

13 De dragul Domnului, supuneţi-vă tuturor legilor cârmuirii de care aveţi parte: atât legilor regelui, ca şef de stat,

14 cât şi celor ale slujbaşilor acestuia, pe care el i-a trimis să pedepsească pe toţi răufăcătorii şi să onoreze pe cei drepţi.

15 Voia lui Dumnezeu este ca vieţile voastre frumoase să reducă la tăcere pe cei care vorbesc ca nişte prosti împotriva Evangheliei, fără să ştie măcar ce poate face aceasta pentru ei, întrucât nu i-au cunoscut niciodată puterea.

16 Voi sunteţi liberi faţă de lege, dar asta nu înseamnă că sunteţi liberi să faceţi rău. Trăiţi ca aceia care sunt liberi să facă numai voia lui Dumnezeu, în orice clipă a vieţii.

17 Purtaţi-vă respectuos cu toată lumea. Iubiţi-i pe creştinii de pretutindeni. Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi cinste guvernului.

18 Şi voi, slugilor, trebuie să vă respectaţi stăpânii şi faceţi tot ce vă pretind – nu numai când sunt oameni de treabă şi înţelegători, ci şi atunci când sunt aspri şi necruţători.

19 Slăviţi pe Domnul dacă sunteţi pedepsiţi pe nedrept!

20 Se înţelege că n-aveţi nici un merit atunci când răbdaţi dacă sunteţi bătuţi pentru nişte fapte rele; dar dacă voi sunteţi corecţi şi trebuie să suferiţi pentru asta, îndurând loviturile, Dumnezeu va fi onorat.

21 Suferinţa aceasta face parte integrantă din slujba pe care v-a încredinţat-o Dumnezeu. Cristos, care a suferit pentru voi, este exemplul vostru. Călcaţi pe urmele sale:

22 el n-a păcătuit niciodată, n-a minţit,

23 şi n-a ripostat niciodată la insulte; iar când a suferit, n-a ameninţat că se va răzbuna, ci şi-a încredinţat soarta în mâinile lui Dumnezeu care totdeauna judecă drept.

24 El a purtat, personal, povara păcatelor noastre în propriul său trup, când a murit pe cruce, pentru ca noi să isprăvim odată cu păcatul şi să trăim, de acum încolo, o viaţă ca a lui. Căci rănile sale le-au vindecat pe ale noastre.

25 Ca nişte oi, voi vă rătăciserăţi de la Dumnezeu, dar acum v-aţi întors la Păstorul şi Păzitorul sufletelor voastre, care vă păzeşte de toate atacurile.

3

1 Nevestelor, integraţi-vă în planurile soţilor voştri; căci dacă ei refuză să asculte când le vorbiţi despre Domnul, vor fi în schimb câştigaţi prin purtarea voastră curată şi respectuoasă.

2 Viaţa voastră evlavioasă le va suna mai convingător decât toate vorbele la un loc.

3 Nu vă preocupaţi de frumuseţea exterioară ce stă în bijuterii sau haine frumoase, ori în pieptănătură.

4 Frumuseţea voastră să fie cea interioară, a inimii pătrunse de acel farmec nepieritor al unui duh liniştit, care îi este atât de scump lui Dumnezeu.

5 Tocmai această frumuseţe profundă era podoaba sfintelor femei din vechime, care s-au încrezut în Dumnezeu şi s-au integrat în planurile soţilor lor.

6 Bunăoară, Sara a ascultat de soţul ei, Avraam, şi l-a cinstit ca pe un cap de familie. Dacă veţi face şi voi la fel, veţi păşi pe urmele ei, ca nişte fiice bune şi veţi proceda cum e bine; atunci nu veţi avea de ce să vă temeţi că v-aţi putea jigni bărbaţii.

7 Şi voi, soţilor, trebuie să aveţi grijă de soţiile voastre, fiind atenţi la nevoile lor, acordându-le înţelegerea ce li se cuvine ca vas mai slab, amintindu-vă că şi ele vor moşteni împreună cu voi harul vieţii, pentru că să nu fie împiedicate rugăciunile voastre.

8 Şi acum am câteva cuvinte pentru voi toţi: Voi ar trebui să fiţi ca o familie mare de oameni fericiţi, plini de înţelegere unii faţă de alţii, iubindu-vă între voi cu inimi duioase şi minţi smerite.

9 Nu răspundeţi la rău cu rău. Nu ripostaţi celor care fac afirmaţii urâte la adresa voastră, ci, mai degrabă, rugaţi-vă lui Dumnezeu să-i ajute, căci datoria noastră este să fim buni unii cu alţii, iar Dumnezeu ne va binecuvânta pentru asta.

10 Dacă vrei să trăieşti o viaţă frumoasă şi fericită, ţine-ţi limba în frâu şi păzeşte-ţi buzele de minciuni.

11 Întoarce-ţi faţa de la rău şi fă bine. Sileşte-te să trăieşti în pace, chiar dacă va trebui uneori să alergi după ea şi s-o ţii în loc.

12 Căci Domnul veghează asupra copiilor săi, ascultându-le rugăciunile, dar se încruntă la faţă împotriva celor ce fac răul.

13 De obicei, nimeni nu vă va lovi fiindcă vreţi să faceţi bine.

14 Însă chiar dacă ar face-o, sunteţi de invidiat, fiindcă Dumnezeu vă va răsplăti pentru acest lucru.

15 Sfinţiţi în inimile voastre pe Cristos ca Domn şi dacă o fi să vă întrebe cineva de ce credeţi ceea ce credeţi, fiţi gata să-i răspundeţi, dar s-o faceţi cu blândeţe şi respect.

16 Purtaţi-vă corect, fiindcă atunci, chiar dacă vă vor vorbi oamenii de rău, aruncându-vă în obraz tot felul de cuvinte rele, când vor vedea că aţi făcut numai bine, se vor ruşina de faptul că v-au învinuit pe nedrept.

17 Nu uitaţi acest lucru, că dacă Dumnezeu voieşte să suferiţi, atunci e mai bine să suferiţi pentru fapte bune, decât pentru cele rele.

18 Şi Cristos a suferit. El a murit odată pentru păcatele noastre ale tuturor, el care n-a putut fi găsit vinovat nicicând măcar de un singur păcat, pentru ca să ne poată duce în pace acasă, la Dumnezeu. Trupeşte a fost ucis, dar duhul său a continuat să trăiască

19 şi în acest mod a ajuns el la duhurile închise într-o temniţă şi acolo le-a predicat;

20 erau duhurile acelora care, demult, pe vremea lui Noe, au refuzat să ia aminte la Dumnezeu, deşi el i-a aşteptat cu îndelungă răbdare tot timpul cât a construit Noe arca. Totuşi numai opt persoane au fost salvate de la înec când a venit potopul acela îngrozitor.

21 (În paranteză fie spus, asta întruchipează pentru noi botezul: prin el arătăm că am fost salvaţi de la moarte şi osândă prin învierea lui Cristos; nu pentru că trupurile noastre sunt spălate cu apă, ci fiindcă atunci, când suntem botezaţi, ne întoarcem către Dumnezeu şi-l rugăm să ne cureţe inima de păcat).

22 Şi acum Cristos este în cer, unde stă la locul de onoare, chiar lângă Dumnezeu Tatăl, cu toţi îngerii şi puterile cerului plecate şi supuse lui.

4

1 Întrucât Cristos a suferit şi a îndurat durerea, şi voi trebuie să aveţi aceeaşi atitudine ca el, fiind gata să suferiţi şi voi. Fiindcă nu trebuie să uitaţi că atunci când suferă trupul vostru, păcatul îşi pierde puterea

2 iar voi nu veţi mai alerga niciodată în viaţă pentru satisfacerea unor dorinţe păcătoase, ci veţi dori din toată inima să faceţi voia lui Dumnezeu.

3 Destul v-aţi complăcut în trecut în ticăloşiile îndrăgite de cei fără nici un Dumnezeu – păcatul sexual, poftele, beţiile, petrecerile deşănţate, chefurile şi închinarea la idoli – care conduc la alte păcate şi mai grave.

4 Cum e şi firesc, prietenii voştri de odinioară se vor mira foarte tare când nu veţi mai participa, ca altădată, cu toată fiinţa voastră, la faptele lor rele şi vor începe să râdă de voi, cu dispreţ.

5 Voi însă amintiţi-vă un lucru, că şi ei vor trebui să dea faţă cu Judecătorul tuturor, şi-al morţilor, şi-al viilor, şi îşi vor primi pedeapsa pentru felul lor de trai.

6 Aşa se explică de ce a fost predicată Evanghelia chiar şi celor înecaţi în apele potopului, pentru ca ei să poată trăi în duhurile lor, aşa cum trăieşte Dumnezeu, deşi trupurile lor au fost pedepsite cu moartea.

7 Sfârşitul lumii se apropie curând. Fiţi, prin urmare, oameni maturi şi cumpătaţi ai rugăciunii.

8 Şi, mai important decât toate, continuaţi să manifestaţi unul faţă de altul aceeaşi dragoste profundă, căci dragostea compensează multe din greşelile voastre.

9 Împărtăşiţi-vă cu voioşie casa împreună cu aceia care au nevoie de o masă ori un loc de dormit peste noapte.

10 Dumnezeu v-a dat la fiecare anumite aptitudini speciale; aveţi grijă să le folosiţi la ajutorarea voastră reciprocă, transmiţând mai departe numeroasele feluri de binecuvântări ale lui Dumnezeu.

11 Eşti chemat să predici? Predică dar ca şi când ar vorbi însuşi Dumnezeu prin tine. Eşti chemat să dai ajutor altora? Fă-o cu toate forţele şi energia ce ţi le oferă Dumnezeu, pentru ca el să fie glorificat prin Isus Cristos – a lui să fie toată slava şi puterea în veci de veci! Amin.

12 Să nu vă miraţi şi să nu fiţi contrariaţi, iubiţi prieteni, când treceţi prin încercări grele de tot felul, întrucât ceea ce vi se întâmplă nu este un lucru neobişnuit.

13 Dimpotrivă, bucuraţi-vă din toată inima, fiindcă încercările acestea vă fac părtaşi la suferinţele lui Cristos şi, după aceea, veţi avea bucuria neasemuită de a vă împărtăşi din slava sa, în ziua aceea, nu prea îndepărtată, când frumuseţea ei va fi dezvăluită.

14 Bucuraţi-vă când vă înjură şi vă insultă oamenii fiindcă sunteţi creştini, deoarece, în acele momente, Duhul lui Dumnezeu se va coborî peste voi cu mare slavă.

15 Dar să n-aud cumva că suferiţi pentru un omor sau furt ori fiindcă aţi provocat scandal sau v-aţi băgat nasul în treburile altora.

16 Nu e însă nici o ruşine să suferi fiindcă eşti creştin. Lăudaţi-l pe Dumnezeu pentru privilegiul de a face parte din familia lui Cristos şi de a purta minunatul său nume!

17 Căci a sosit vremea judecăţii, care trebuie să înceapă mai întâi de la copiii lui Dumnezeu. Or, dacă până şi noi, care suntem creştini, trebuie să fim judecaţi, ce cumplită soartă îi aşteaptă pe aceia care n-au crezut niciodată în Domnul?

18 Dacă abia sunt mântuiţi cei neprihăniţi, ce şansă vor mai avea atunci cei fără Dumnezeu?

19 Prin urmare, dacă suferiţi după voia lui Dumnezeu, continuaţi să faceţi, neobosiţi, tot ce e bine şi drept şi încredinţaţi-vă lui Dumnezeu, care v-a făcut, căci n-are să vă înşele aşteptările.

5

1 Către presbiterii bisericii din mijlocul vostru: fac apel la voi, fiind şi eu presbiter, ca unul care am fost martor la suferinţele lui Cristos şi ca unul care voi avea parte de slava ce se va arăta.

2 Păstoriţi turma lui Dumnezeu ce vi s-a dat în grijă, să slujiţi ca nişte supraveghetori – nu din obligaţie, ci de voie bună, cum vrea Dumnezeu să fiţi; nu lacomi de bani, ci dornici să slujiţi;

3 nu făcând pe şefii cu cei ce v-au fost daţi în grijă, ci dându-vă pe voi înşivă ca exemple turmei.

4 Iar când are să vină Păstorul Păstorilor, veţi avea ca răsplată o veşnică parte din gloria şi onoarea sa.

5 Şi voi, cei mai tineri, urmaţi călăuzirea celor mai vârstnici. Slujiţi-vă între voi, cu toţii, într-un spirit de smerenie, căci Domnul acordă binecuvântări deosebite celor smeriţi, dar se ridică împotriva celor mândri.

6 Dacă vă veţi umili sub mâna tare a lui Dumnezeu, la timpul cuvenit şi el vă va înălţa.

7 Lăsaţi pe seama lui toate îngrijorările şi neliniştile voastre, căci el se gândeşte mereu la voi şi este atent la toate lucrurile care vă afectează.

8 Fiţi cu băgare de seamă şi vegheaţi, ca nu cumva să vă ia prin surprindere atacurile Satanei – marele vostru duşman – care dă târcoale şi urlă ca un leu flămând, gata să-şi sfâşie prada.

9 Staţi neclintiţi când vă atacă. Încredeţi-vă în Domnul şi nu uitaţi că şi alţi creştini din lumea asta mare trec prin aceleaşi suferinţe ca şi voi.

10 După ce veţi fi suferit puţină vreme, Dumnezeul nostru, care este plin de îndurare prin Cristos, vă va da slava sa veşnică. El va veni personal să vă ia acolo sus şi să vă aşeze definitiv la locul ce vi se cuvine, făcându-vă mai puternici ca oricând.

11 A lui să fie toată puterea, peste toate lucrurile, în veci de veci! Amin.

12 Vă trimit această scurtă scrisoare prin bunăvoinţa lui Silvan care, după părerea mea, este un frate foarte credincios. Sper să vă fi îmbărbătat cu această scrisoare, căci v-am făcut o expunere fidelă a felului în care binecuvântează Dumnezeu. Cele scrise de mine mai sus au menirea şi datoria să v-ajute să rămâneţi fermi în iubirea sa.

13 Cea care este în Babilon, aleasă împreună cu voi, vă trimite salutările ei, de asemenea şi fiul meu Marcu.

14 Salutaţi-vă unii pe alţii cu o sărutare de dragoste. Vă doresc pace, tuturor celor care sunteţi în Cristos.