1

7 Totuşi Cristos ne-a dat aptitudini speciale – tot ce găseşte el de cuviinţă să primim din bogatul său tezaur de daruri.

8 Psalmistul vorbeşte despre aceasta, fiindcă zice că după ce s-a întors Cristos triumfător la cer, în urma învierii sale şi a victoriei asupra Satanei, a împărţit cu mână largă daruri oamenilor.

9 Notaţi ce spune: că s-a întors la cer. Aceasta înseamnă că mai întâi se coborâse din înălţimile cerurilor până jos, în adâncurile pă-mântului.

10 Cel care s-a coborât este unul şi acelaşi cu cel care s-a înălţat din nou, spre a umple cu sine toate lucrurile de pretutindeni, de la cele mai de jos până la cele mai de sus.

11 Unii dintre noi au fost înzestraţi cu aptitudini speciale în calitate de apostoli; altora li s-a dat darul predicării inspirate; unii posedă aptitudinea specială de a câştiga oameni pentru Cristos; pe când alţii au darul de a îngriji oamenii lui Dumnezeu cum îşi îngrijeşte păstorul oile, călăuzindu-i şi învăţându-i căile lui Dumnezeu.

12 Oare de ce ne dă el aceste înzestrări speciale de a înfăptui anumite lucruri în modul cel mai bun? Pentru ca oamenii lui Dumnezeu să fie înzestraţi în vederea efectuării unei munci mai bune pentru el, întărind biserica, trupul lui Cristos, şi aducând-o la poziţia de tărie şi maturitate;

13 până când vom crede toţi acelaşi lucru cu privire la salvarea noastră şi cu privire la Salvatorul nostru, Fiul lui Dumnezeu, şi vom atinge deplina maturizare în Domnul – până într-acolo încât să fim plini de Cristos.

14 Atunci nu vom mai fi ca nişte copii, schimbându-ne mereu concepţia asupra credinţei noastre, fiindcă ne-a spus cineva un lucru cu totul deosebit sau ne-a minţit pur şi simplu, făcând ca minciuna respectivă să aibe rezonanţa adevărului.

15 În schimb, vom urma adevărul dintr-un spirit de dragoste în orice împrejurare – vorbind cu sinceritate, tratând cu sinceritate, trăind cu sinceritate –

16 ajungând astfel să ne asemănăm tot mai mult cu Cristos, care este capul trupului său, biserica. Sub îndrumarea sa, întreg corpul se îmbină perfect şi fiecare parte ajută în felul ei deosebit celelalte părţi, astfel încât tot trupul rămâne sănătos, se dezvoltă şi e plin de dragoste.

17 Permiteţi-mi atunci, vorbind în numele Domnului, să spun aceasta: nu mai trăiţi ca cei nemântuiţi, care sunt orbiţi şi derutaţi.

18 Inimile lor închise sunt pline de întuneric; ei sunt total înstrăinaţi de viaţa lui Dumnezeu, fiindcă şi-au ferecat minţile faţă de el şi nu pot înţelege căile sale.

19 Lor a încetat să le mai pese de ce e bine şi ce e rău şi s-au dedat căilor necurate. Nu se mai înfrânează de la nimic, mânaţi fiind de minţile lor perverse şi poftele lor nesăbuite.

20 Voi însă nu aşa.l-aţi cunoscut pe Cristos!

21 Dacă i-aţi auzit cu adevărat vocea şi aţi învăţat de la el adevărurile privitoare la el,

22 atunci lepădaţi-vă odată de vechea voastră fire păcătoasă – de omul vechi din voi, care se asocia la căile voastre rele – fiindcă natura aceasta e putredă până în măduva oaselor, plină de pofte şi făţărnicie.

23 Acum atitudinile şi gândurile voastre trebuie să fie într-o permanentă schimbare spre bine.

24 Da, trebuie să fiţi o persoană nouă şi deosebită, sfântă şi bună. Îmbrăcaţi-vă cu această natură nouă.

25 Nu vă mai minţiţi unii pe alţii; spuneţi adevărul, fiindcă avem părtăşie unii cu alţii, şi atunci când ne minţim unii pe alţii ne facem rău nouă înşine.

26 Dacă sunteţi supăraţi, nu comiteţi păcatul de a da în continuare apă la moara supărării voastre. Nu lăsaţi să apună soarele peste mânia voastră – treceţi cât mai curând peste ea;

27 fiindcă atunci când sunteţi supăraţi îi oferiţi diavolului posibilitatea să se afirme în voi.

28 Dacă e vreunul care fură, trebuie să se lase de furat îndată şi să se apuce de o muncă cinstită, începând să se servească de cele două mâini ale sale pentru a da la alţii care duc lipsă.

29 Nu folosiţi un limbaj murdar. Să nu vă iasă din gură decât vorbe bune, care să-i ajute pe cei cu care vorbiţi şi să constituie pentru ei o binecuvântare.

30 Nu întristaţi pe Duhul Sfânt prin felul vostru de trai. Amintiţi-vă că el este acela care vă marchează cu un semn, în vederea păstrării voastre pentru acea zi când salvarea voastră din păcat se va fi încheiat.

31 Încetaţi de a mai fi răutăcioşi, iritabili şi supărăcioşi. Certurile, cuvintele grele şi antipatia faţă de alte persoane nu trebuie să aibe absolut nici un loc în viaţa voastră.

32 Dimpotrivă, purtaţi-vă omenos unii cu alţii, cu blândeţe, iertându-vă unul pe altul, precum v-a iertat şi Dumnezeu pentru că aparţineţi lui Cristos.

5

1 Urmaţi exemplul lui Dumnezeu în tot ceea ce faceţi întocmai precum un copil preaiubit îşi imită tatăl.

2 Fiţi plini de iubire faţă de alţii, urmând exemplul lui Cristos care v-a iubit şi s-a dat pe sine lui Dumnezeu ca jertfă pentru a vă spăla de păcate. Şi lui Dumnezeu aceasta i-a făcut plăcere, căci dragostea lui Cristos faţă de voi a fost pentru el ca un parfum ales.

3 Să nu se petreacă printre voi nici un fel de păcate sexuale, necurăţie ori lăcomie. Nimeni să nu vă poată acuza de asemenea lucruri.

4 Anecdotele şi vorbele obscene, glumele deplasate – toate acestea nu sunt pentru voi. Voi însă amintiţi-vă unii altora despre bunătatea lui Dumnezeu şi fiţi recunoscători.

5 De asta puteţi fi siguri, că Împărăţia lui Cristos şi a lui Dumnezeu în veci nu va aparţine aceluia care e necurat ori hrăpăreţ, căci în fond hrăpăreţul nu este decât unul care se închina la idoli – el iubeşte lucrurile acestei lumi mai mult decât pe Dumnezeu şi li se închină lor.

6 Nu vă lăsaţi amăgiţi de cei care încearcă să găsească scuze pentru aceste păcate, fiindcă mânia aprinsă a lui Dumnezeu îi paşte pe toţi cei care comit asemenea fapte.

7 Cu astfel de oameni nici măcar să nu aveţi de-a face.

8 Fiindcă deşi inima voastră era năpădită de întuneric, acum e inundată de o lumină care vine de la Domnul şi comportarea voastră trebuie s-o arate!

9 Datorită acestei lumini din voi, s-ar cuveni să săvârşiţi numai ceea ce este bun, drept şi adevărat.

10 Pe măsură ce înaintaţi în viaţă, căutaţi să aflaţi ce lucruri îi plac Domnului.

11 Nu luaţi parte la plăcerile de nimic ale răului şi întunericului, ci, mai degrabă, osândiţi-le şi demascaţi-le.

12 Ar fi o ruşine chiar şi numai să amintesc aici plăcerile întunericului în care se complac cei necredincioşi.

13 Fapt e că atunci când voi le daţi în vileag, lumina îi surprinde în păcatul lor, scoţându-l în evidenţă, şi când văd cât de greşiţi sunt, unii din ei s-ar putea chiar să devină copii ai luminii.

14 De aceea se zice: „Trezeşte-te tu care dormi, ridică-te din mormânt şi Cristos îţi va da lumină.”

15 Deci luaţi seama cum vă purtaţi, căci trăim zile grele. Nu fiţi nechibzuiţi, ci înţelepţi:

16 profitaţi la maximum de orice prilej ce vi se iveşte de a face bine.

17 Nu acţionaţi necugetat, ci străduiţi-vă să aflaţi şi să faceţi tot ceea ce doreşte Domnul de la voi.

18 Nu vă îmbătaţi cu vin, deoarece multe rele se ascund pe calea aceasta; fiţi, în schimb, umpluţi de Duhul Sfânt şi călăuziţi de el.

19 Discutaţi îndelung unii cu alţii despre Domnul, recitând psalmi şi imnuri, intonând cântece sacre şi cântând în inimile voastre pentru Domnul.

20 Mulţumiţi întotdeauna pentru orice lucru Dumnezeului şi Tatălui nostru în numele Domnului nostru Isus Cristos.

21 Onoraţi-l pe Cristos prin supunerea voastră unul faţă de celălalt.

22 Voi, nevestelor, trebuie să vă supuneţi conducerii soţului vostru în acelaşi fel în care vă supuneţi Domnului.

23 Căci soţul c are în grija sa pe soţie tot aşa cum şi Cristos are în grija sa trupul său, biserica, (în grija lui pentru biserică, el şi-a dat până şi viaţa, ca să-i fie Salvator!

24 Aşadar, voi soţiilor trebuie să vă as cultaţi de bună voie soţul în toate lucrurile, întocmai precum ascultă şi biserica de Cristos.

25 Iar voi, soţilor, daţi dovadă de aceeaşi dragoste faţă de soţiile voastre pe care a manifestat-o şi Cristos faţă de biserica sa când a murit pentru ea,

26 ca s-o sfinţească şi s-o cureţe, spălând-o prin botez şi prin cuvântul lui Dumnezeu;

27 pentru ca să şi-o poată înfăţişa ca biserică slăvită, fără pată sau zbârcitură sau vreun defect oarecare, ci Sfântă şi lipsită de orice cusur.

28 Iată deci cum au soţii datoria să-şi trateze soţiile, iubindu-le ca pe ei înşişi. Căci, întrucât soţul şi soţia sunt acum una, soţul nu-şi face decât lui însuşi un serviciu şi pe sine se iubeşte atunci când îşi iubeşte soţia.

29 Nimeni nu-şi urăşte trupul, ci şi-l îngrijeşte cu drag, după cum şi Cristos are grijă de trupul său, biserica,

30 ale cărui mădulare suntem noi.

31 (Dovada faptului că soţul şi soţia alcătuiesc un singur trup o găsim în Scriptură, unde se spune: „Bărbatul trebuie să se despartă de tatăl şi de mama sa atunci când se căsătoreşte, pentru a se uni în chip desăvârşit cu soţia sa, cei doi devenind unul singur.”)

32 Lucrul acesta ilustrează modul în care noi alcătuim trupul lui Cristos; secretul acesta e foarte însemnat.

33 Prin urmare, repet: soţul trebuie să-şi iubească soţia ca pe o parte din el însuşi, iar soţia trebuie să aibe grijă să-şi respecte profund soţul – ascultându-l, lăudându-l şi onorându-l.

6

1 Copii, ascultaţi de părinţii voştri; se cuvine să faceţi aşa fiindcă Dumnezeu le-a dat autoritate asupra voastră.

2 Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta. Aceasta e cea dintâi din cele Zece Porunci ale lui Dumnezeu, care se sfârşeşte cu o făgăduinţă.

3 Şi anume: dacă îţi vei cinsti tatăl şi mama, vei avea parte de o viaţă lungă, plină de binecuvântări.

4 Şi acum un cuvânt pentru voi, părinţii. Să n-o ţineţi întruna certându-vă şi cicalindu-vă copiii, trezind în ei mânie şi resentimente. Mai degrabă, creşteţi-i cu acea disciplină plină de iubire aprobată de Domnul, cu sugestii şi sfaturi evlavioase.

5 Şi voi sclavilor, ascultaţi de Stăpânii voştri şi străduiţi-vă din tot sufletul să le oferiţi slujirea cea mai bună de care sunteţi în stare. Slujiţi-i cum l-aţi sluji pe Cristos.

6 Nu lucraţi cu sârguinţă numai atunci când sunteţi supravegheaţi de stăpân, eschivându-vă atunci când nu vă vede.

7 Munciţi cu hărnicie şi cu bucurie tot timpul, ca şi când aţi face-o pentru Cristos, împlinind voia lui Dumnezeu din toată inima voastră.

8 Nu uitaţi, Domnul vă va răsplăti pentru fiecare faptă bună, fie că sunteţi sclavi, fie că sunteţi oameni liberi.

9 Şi voi, stăpânilor de sclavi, aveţi obligaţia de a vă purta drept cu sclavii voştri, aşa cum le-am spus lor să se comporte faţă de voi. Nu-i ameninţaţi întruna. Amintiţi-vă că şi voi sunteţi sclavii lui Cristos; aveţi acelaşi stăpân ca şi ei, or, în faţa lui Isus toţi sunt egali şi nu există favoritism.

10 La urmă de tot, aş dori să vă reamintesc că tăria voastră trebuie să provină din extraordinara putere a Domnului care e în voi.

11 Îmbrăcaţi-vă cu toată armura lui Dumnezeu, pentru ca să puteţi râmâne teferi în faţa strategiilor şi uneltirilor Satanei.

12 Căci nu luptăm împotriva unor oameni din carne şi sânge, ci împotriva unor persoane fără trup – împotriva stăpânitorilor nemernici ai lumii nevăzute, a acelor fiinţe satanice grozave şi a marilor prinţi răi ai întunericului care conduc această lume; împotriva uriaşului număr de spirite rele din lumea spirituală.

13 Aşadar, folosiţi-vă de fiecare piesă din armura lui Dumnezeu pentru a vă împotrivi vrăjmaşului ori de câte ori vă atacă, putând, astfel, rămâne în picioare teferi după ce au trecut toate.

14 Dar pentru a realiza aceasta, veţi avea nevoie de centura puternică a adevărului şi de platoşa aprobării lui Dumnezeu.

15 În picioare purtaţi încălţăminte care să vă poată duce cu iuţeală acolo unde trebuie să predicaţi Vestea cea Bună a păcii cu Dumnezeu.

16 În toate bătăliile veţi avea nevoie de credinţă, ca de un scut care să oprească săgeţile de foc trase de Satana asupra voastră.

17 Şi vă va mai trebui coiful mântuirii şi sabia Duhului – care este cuvântul lui Dumnezeu.

18 Rugaţi-vă întruna. Cereţi-i lui Dumnezeu orice lucru care se potriveşte cu dorinţele Duhului Sfânt. Stăruiţi pe lângă el, aducându-i aminte de nevoile voastre, şi rugându-vă neîncetat pentru creştinii de pretutindeni.

19 Rugaţi-vă şi pentru mine, cerându-i lui Dumnezeu să-mi dea cuvintele potrivite când le vorbesc altora, cu îndrăzneală, despre Domnul şi când le explic că mântuirea sa e destinată şi pentru ne-evrei.

20 Mă aflu în lanţuri acum fiindcă am predicat acest mesaj din partea Domnului. Dar rugaţi-vă să nu încetez de a vorbi cu îndrăzneală pentru el, chiar şi aici în închisoare, aşa cum trebuie.

21 Tihic, un frate mult iubit şi ajutor de nădejde în misiunea Domnului, vă va spune pe larg cum o duc eu.

22 Tocmai de aceea îl şi trimit, cu scopul de a vă relata cum ne aflăm şi de a vă încuraja prin veştile ce vi le va aduce.

23 Fraţii mei creştini, Dumnezeu să vă dea pace şi dragoste, împreună cu credinţă de la Dumnezeu Tatăl şi de la Domnul Isus Cristos.

24 Fie ca harul şi binecuvântarea lui Dumnezeu să se odihnească peste toţi aceia care-l iubesc sincer pe Domnul nostru Isus Cristos.