1

1 Şi Solomon, fiul lui David, a prins putere asupra regatului său; iar Domnul, Dumnezeul său, era cu el şi l-a umplut de slavă."

2 Solomon a grăit către întregul Israel, către căpeteniile peste mii şi către sutaşi şi către judecători şi către toţi dregătorii de peste Israel şi către capii de familie."

3 Şi Solomon, împreună cu toată adunarea, a mers pe înălţimea de pe Gabaon, unde se afla cortul mărturiei lui Dumnezeu, cel pe care Moise, robul lui Dumnezeu, îl făurise în pustie."

4 (Cât despre chivotul lui Dumnezeu, David îl adusese din cetatea Chiriat-Iearim în locul pe care el, David, i-l pregătise atunci când i-a întins cort în Ierusalim)."

5 Şi jertfelnicul de aramă, pe care-l făcuse Beţaleel, fiul lui Uri, fiul lui Hur, se afla acolo, în faţa cortului Domnului, iar Solomon şi adunarea l-au cercetat."

6 Pe acest jertfelnic de aramă, care se afla înaintea Domnului, în cort, a adus Solomon o mie de arderi-de-tot."

7 În noaptea aceea i s'a arătat Dumnezeu lui Solomon şi i-a zis: „Cere: ce să-ţi dau?“"

8 Iar Solomon I-a zis lui Dumnezeu: „Tu ai făcut mare milă cu David, părintele meu, iar pe mine m'ai făcut rege în locul său."

9 Şi acum, Doamne, Dumnezeule: credincios să rămână numele Tău asupra lui David, părintele meu, de vreme ce Tu m'ai făcut rege peste un popor numeros ca ţărâna pământului."

10 Acum, dă-mi înţelepciune şi pricepere ca să ies şi să intru în faţa acestui popor!; căci cine oare îl va judeca pe acest mare popor al Tău?“"

11 Şi a zis Dumnezeu către Solomon: „De vreme ce aceasta a fost în inima ta, şi n'ai cerut multă bogăţie, nici slavă, nici viaţa vrăjmaşilor, şi nici zile multe n'ai cerut, ci ai cerut înţelepciune şi pricepere ca să-l judeci pe poporul Meu, peste care te-am pus rege,"

12 înţelepciunea şi priceperea ţi le dau; şi-ţi voi da bogăţie şi avuţii şi slavă, aşa cum nici un rege de dinaintea ta nu ţi-a fost pe măsură, şi aşa cum nici după tine nu va fi“."

13 Şi a venit Solomon de pe înălţimea Gabaonului – din faţa cortului mărturiei – la Ierusalim, şi a domnit peste Israel."

14 Solomon a adunat care şi călăreţi: avea o mie patru sute de care şi douăsprezece mii de călăreţi; şi le-a aşezat în cetăţile carelor; iar poporul era cu regele în Ierusalim."

15 Regele a făcut în aşa fel încât argintul şi aurul era în Ierusalim [tot atât de preţuit] ca pietrele; iar cedrii se aflau în Iudeea ca duzii care cresc în neştire pe câmp."

16 I se aduceau lui Solomon, pe bani, cai din Egipt; negustorii regelui cumpărau cu bani:"

17 scoţându-l din Egipt, îi aduceau regelui un car pentru şase sute de sicli de argint şi un cal pentru o sută cincizeci de sicli de argint; tot astfel şi tot ei aduceau pentru toţi regii Heteilor şi pentru regii Siriei."

18 Solomon a zis că-i va zidi o casă numelui Domnului şi o casă pentru regatul său."

2

1 Şi a adunat Solomon şaptezeci de mii de salahori şi optzeci de mii de tăietori de piatră în munte; iar peste aceştia erau trei mii şase sute de supraveghetori."

2 Solomon a trimis la Hiram, regele Tirului, zicând: „De vreme ce tu te-ai purtat bine cu David, părintele meu, şi i-ai dat cedri spre a-şi zidi o casă în care să locuiască,"

3 iată că şi eu, fiul său, îi zidesc o casă numelui Domnului, Dumnezeului meu, spre a I-o sfinţi şi a arde în faţa Lui tămâie cu bună mireasmă şi a aduce fără'ncetare pâinile punerii-înainte şi a aduce fără'ncetare arderi-de-tot, dimineaţa şi seara şi sâmbăta şi la lună nouă şi la sărbătorile Domnului, Dumnezeului nostru, ceea ce e [rânduială] veşnică în Israel."

4 Iar casa pe care eu o zidesc urmează să fie mare, căci mare este Dumnezeul nostru peste toţi dumnezeii."

5 Şi cine oare va putea să-I zidească Lui casă, de vreme ce însuşi cerul şi cerul cerului nu-I cuprind slava? Şi cine sunt eu, ca să-I zidesc Lui casă, decât numai spre a I se aduce jertfe de tămâie?"

6 Şi acum, trimite-mi un om înţelept şi iscusit în a lucra în aur şi în argint şi în aramă şi în fier şi în tort purpuriu şi stacojiu şi roşu şi vânăt, şi unul care să ştie să sape înflorituri împreună cu iscusiţii meşteri care sunt la mine în Iuda şi în Ierusalim, cei pe care i-a pregătit David, părintele meu."

7 Şi mai trimite-mi din Liban lemn de cedru şi de ienupăr şi de pin; fiindcă ştiu că servii tăi se pricep să taie lemnul din Liban."

8 Şi, iată, servii mei vor merge împreună cu servii tăi, ca să-mi pregătească lemnărie multă, căci mare şi mărită va fi casa pe care o zidesc."

9 Şi, iată, servilor tăi lucrători, celor ce taie lemnul, le-am dat de mâncare, în dar, douăzeci de mii de măsuri de grâu şi douăzeci de mii de măsuri de orz şi douăzeci de mii de măsuri de vin şi douăzeci de mii de măsuri de untdelemn“."

10 Iar Hiram, regele Tirului, a răspuns în scris şi a trimis la Solomon, zicând: „Fiindcă Domnul Şi-a iubit poporul, de aceea te-a făcut pe tine rege peste el“."

11 Şi a zis Hiram: „Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, Cel ce a făcut cerul şi pământul, Cel ce i-a dat regelui David un fiu înţelept, iscusit în pricepere şi ştiinţă, care va zidi o casă pentru Domnul şi o casă pentru regatul său."

12 Şi acum, ţi-am trimis un om înţelept şi înzestrat cu pricepere, pe Hiram-Abi"

13 (mama lui era dintre fetele lui Dan, iar tatăl său era tirian), care ştie să lucreze în aur şi în argint şi în aramă şi în fier şi în piatră şi în lemn şi să ţeasă cu purpură şi cu tort albastru şi stacojiu şi cu vison şi să sape înflorituri şi să înţeleagă tot ce se poate plănui şi orice îi vei da tu să facă, tu şi meşterii tăi şi meşterii domnului meu David, părintele tău."

14 Şi acum, grâul şi orzul şi vinul şi untdelemnul de care domnul meu a vorbit, trimite-le servilor tăi."

15 Iar noi vom tăia din Liban lemnul de care ai nevoie şi-l vom aduce cu plutele pe mare la Ioppe, iar tu le vei duce la Ierusalim“."

16 Atunci Solomon i-a adunat pe toţi străinii care se aflau în ţara lui Israel, după numărătoarea cu care-i numărase David, părintele său; şi s'au aflat o sută cincizeci şi trei de mii şi şase sute."

17 Şi dintre ei a făcut şaptezeci de mii de salahori şi optzeci de mii de tăietori în piatră şi trei mii şase sute de supraveghetori peste popor."

3

1 Solomon a început să zidească templul Domnului în Ierusalim, pe muntele Moria, acolo unde Domnul i Se arătase lui David, părintele său, pe locul pe care David îl pregătise în aria lui Ornan Iebuseul."

2 Zidirea a început în luna a doua din cel de al patrulea an al domniei lui."

3 Şi aşa a început Solomon să zidească templul Domnului: lungimea – chiar de la prima măsurătoare, de la un capăt la altul – era de şaizeci de coţi; lăţimea, douăzeci de coţi."

4 Pridvorul din faţa templului avea lungimea egală cu lăţimea templului, adică douăzeci de coţi; iar înălţimea, o sută douăzeci de coţi. Şi l-a căptuşit pe dinlăuntru cu aur curat."

5 Casa cea mare a căptuşit-o cu lemn de cedru şi a poleit-o cu aur curat, iar pe el a săpat finici şi lănţişoare."

6 Şi a împodobit templul, spre slavă, cu pietre scumpe; iar aurul era din Parvaim."

7 Templul – pereţii lui [lăuntrici] – şi uşorii şi tavanele şi uşile le-a poleit cu aur; iar pe pereţi a săpat heruvimi."

8 A făcut şi locaşul sfintei-sfintelor, a cărui lungime era egală cu lăţimea locaşului sfintei; lăţimea era de douăzeci de coţi, iar lungimea, de douăzeci de coţi; şi, având în vedere heruvimii, l-a îmbrăcat cu şase sute de talanţi de aur curat."

9 Greutatea cuielor - greutatea fiecăruia - era de cincizeci de sicli de aur. Şi odăile de sus le-a căptuşit cu aur."

10 În sfânta-sfintelor a făcut doi heruvimi, sculptaţi în lemn, şi i-a ferecat cu aur."

11 Aripile heruvimilor aveau în lungime douăzeci de coţi; o aripă de cinci coţi atingea peretele templului, iar cealaltă aripă de cinci coţi atingea aripa celuilalt heruvim;"

12 de asemenea, aripa de cinci coţi a celuilalt heruvim atingea peretele templului, iar cealaltă aripă de cinci coţi atingea aripa celuilalt heruvim."

13 Întinse, aripile acestor heruvimi aveau o lungime de douăzeci de coţi; ei şedeau în picioare, cu feţele spre sfânta."

14 A făcut şi o perdea de inuri purpurii, stacojii, albastre şi de vison, iar pe ea a brodat heruvimi."

15 În faţa templului a făcut doi stâlpi, înalţi de treizeci şi cinci de coţi, ale căror capiteluri erau de câte cinci coţi."

16 A mai făcut lănţişoare, precum cele din sfânta-sfintelor, şi le-a pus pe capetele stâlpilor; a făcut şi o sută de rodii, pe care le-a pus pe lănţişoare."

17 Stâlpii i-a aşezat în faţa templului, unul de-a dreapta şi altul de-a stânga; pe cel din dreapta l-a numit Temeiul, iar pe cel din stânga l-a numit Tăria."

4

1 A făcut un jertfelnic de aramă, lung de douăzeci de coţi, lat de douăzeci de coţi şi înalt de zece coţi."

2 A făcut marea turnată, de zece coţi în diametru, complet rotundă, cu înălţimea de cinci coţi şi cu circumferinţa de treizeci de coţi."

3 Dedesubtul ei, de jur-împrejur, se aflau chipuri de boi făcute prin turnare; ele înconjurau baia pe două rânduri de câte zece coţi."

4 Erau turnaţi doisprezece boi: trei cu faţa spre miazănoapte, trei cu faţa spre apus, trei cu faţa spre miazăzi, trei cu faţa spre răsărit; spinările lor erau spre centru."

5 Grosimea [mării] era de un pumn. Buza ei era ca o buză de potir, lucrată ca o cupă de crin; în ea încăpeau trei mii de vedre; aşa au făcut-o."

6 A făcut şi zece spălătoare; şi le-a pus cinci de-a dreapta şi cinci de-a stânga, pentru ca în ele să fie spălate cele de trebuinţă pentru arderile-de-tot şi'n ele să fie clătite vasele; iar marea, pentru ca în ea să se spele preoţii."

7 A făcut şi zece sfeşnice de aur, după izvoadele lor; şi le-a aşezat în templu, cinci de-a dreapta şi cinci de-a stânga."

8 A mai făcut zece mese, şi le-a aşezat în templu, cinci de-a dreapta şi cinci de-a stânga. A făcut şi zece cupe de aur."

9 A făcut şi curtea preoţilor, precum şi curtea cea mare; curţilor le-a făcut porţi, iar porţile le-a ferecat cu aramă."

10 Marea a aşezat-o în colţul din dreapta al templului, cel dinspre miazăzi-răsărit."

11 Hiram a făcut şi cârligele de prins carnea, precum şi căldările şi grătarul jertfelnicului şi toate uneltele lui. Şi a sfârşit Hiram tot ceea ce avusese de făcut pentru regele Solomon în templul lui Dumnezeu:"

12 doi stâlpi; iar deasupra lor, lucrarea în relief pentru capilelurile din vârful celor doi stâlpi; şi două reţele care acopereau partea de deasupra a capitelurilor din vârful stâlpilor;"

13 pentru reţele, patru sute de clopoţei de aur; la o plasă, două rânduri de rodii, ca să acopere cele două capiteluri de pe vârful stâlpilor."

14 A făcut zece şasiuri, iar pe şasiuri a făcut spălătoare;"

15 şi marea, cu cei doisprezece boi de sub ea;"

16 şi lighene pentru spălat picioarele, şi cârlige de atârnat carnea, şi cupe şi uneltele (pe care le făcuse Hiram şi pe care i le adusese regelui Solomon în casa Domnului): din aramă curată."

17 Regele a pus să le toarne într'un pământ cleios din împrejurimile Iordanului, între Sucot şi Ţartan."

18 Toate aceste lucruri le-a făcut Solomon din mare belşug, căci n'a lipsit mulţimea aramei."

19 Făcut-a Solomon toate uneltele templului Domnului; şi altarul tămâierii, cel de aur, şi mesele pe care să stea pâinile punerii-înainte,"

20 şi sfeşnicele şi candelele de aur curat, ca să ardă, după rânduială, în faţa altarului;"

21 şi mucarniţele şi cupele şi cădelniţele şi căţuile, din aur curat;"

22 şi uşa interioară a templului, cea spre sfânta-sfintelor, şi uşile din locaşul sfintei, de aur."

5

1 Aşa s'a sfârşit toată lucrarea pe care a făcut-o Solomon în templul Domnului. Şi a adus Solomon lucrurile afierosite de David, părintele său: argintul, aurul şi toate lucrurile şi le-a pus în vistieria templului Domnului."

2 Atunci i-a adunat Solomon la Ierusalim pe toţi bătrânii lui Israel şi pe toţi capii seminţiilor şi pe capii de familie ai fiilor lui Israel, ca să aducă din cetatea lui David – adică Sionul – chivotul legământului Domnului."

3 Şi tot Israelul s'a adunat la rege în sărbătoare, în luna a şaptea."

4 Au venit toţi bătrânii lui Israel. Iar leviţii au luat chivotul;"

5 cortul mărturiei şi toate sfintele vase care erau în cort le-au purtat preoţii şi leviţii."

6 Iar regele Solomon cu toată obştea lui Israel şi temătorii de Dumnezeu şi toţi cei ce se mai adunaseră mergeau înaintea chivotului jertfind viţei şi oi, al căror număr era atât de mare că nu se mai putea socoti."

7 Preoţii au adus chivotul legământului Domnului la locul lui, înlăuntrul templului, în sfânta-sfintelor, sub aripile heruvimilor;"

8 aripile heruvimilor erau întinse peste locul chivotului; heruvimii umbreau chivotul şi pârghiile lui de deasupra;"

9 pârghiile se întindeau în aşa fel, încât capetele lor se vedeau din naos, adică din faţa altarului, dar de afară nu se vedeau; şi acolo au rămas ele până'n ziua de azi."

10 În chivot nu se afla nimic altceva decât cele două table pe care Moise le pusese în Horeb, când Domnul a făcut legământ cu fiii lui Israel după ieşirea lor din ţara Egiptului."

11 Şi a fost că după ce preoţii au ieşit din naos (căci toţi preoţii ce se aflau acolo se sfinţiseră, fără să se mai ţină seama de rândul lor zilnic)"

12 toţi leviţii cântăreţi, cu fiii lui Asaf, ai lui Heman, ai lui Iditun – fiii lor şi fraţii lor – îmbrăcaţi în veşminte de vison, cu ţimbale, cu alăute şi cu harpe, au stat în faţa altarului; şi împreună cu ei au stat o sută douăzeci de preoţi care sunau din trâmbiţe;"

13 un singur glas era în sunetul trâmbiţelor şi'n cântările psalmilor şi'n strigăte; un singur glas, ca să I se mărturisească Domnului şi să-I aducă laude. Şi dacă împreună şi-au ridicat glasul în trâmbiţe şi în ţimbale şi în instrumente muzicale, au zis: „Mărturisiţi-vă Domnului, că e bun,
că în veac este mila Lui!“"

14 Atunci templul s'a umplut de norul slavei Domnului. Şi nu puteau preoţii să stea să slujească din pricina norului, căci slava Domnului umpluse templul lui Dumnezeu."

6

1 Atunci a grăit Solomon: „Domnul a zis că vrea să locuiască'n întuneric;"

2 dar eu i-am zidit numelui Tău un templu care să-Ţi fie sfânt şi pregătit să locuieşti în el pe veci“."

3 Regele şi-a întors faţa şi a binecuvântat toată adunarea lui Israel (şi întreaga adunare a lui Israel era de faţă);"

4 şi a zis: „Binecuvântat fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, Cel ce cu gura Sa a grăit despre David, părintele meu, şi cu mâinile Sale a plinit, zicând:"

5 «Din ziua în care l-am scos pe poporul meu din ţara Egiptului, în nici una din seminţiile lui Israel nu am ales o cetate unde să fie zidit templul în care să se afle numele Meu şi nu am ales un alt om care să fie cârmuitor peste poporul Meu Israel;"

6 ci am ales Ierusalimul, pentru ca acolo să fie numele Meu, şi l-am ales pe David, pentru ca el să fie peste poporul Meu Israel»."

7 Iar David, părintele meu, îşi pusese la inimă să zidească el templu numelui Domnului, Dumnezeului lui Israel."

8 Dar Domnul a zis către David, părintele meu: «De vreme ce ţi-ai pus la inimă să zideşti templu numelui Meu, bine ai făcut că ţi l-ai pus la inimă;"

9 cu toate acestea, nu tu vei zidi templul, ci fiul tău care va ieşi din coapsele tale, el îi va zidi numelui Meu casă»."

10 Iar Domnul Şi-a plinit cuvântul pe care l-a grăit; şi'n locul lui David, părintele meu, m'am ridicat eu şi am şezut pe tronul lui Israel, aşa cum Domnul a grăit, şi am zidit templu numelui Domnului, Dumnezeului lui Israel."

11 Şi am aşezat în el chivotul în care se află legământul Domnului, cel pe care El l-a făcut cu Israel“."

12 Şi a stat înaintea jertfelnicului Domnului, în faţa a toată obştea lui Israel, şi şi-a întins mâinile"

13 (căci Solomon făcuse un amvon de aramă, lung de cinci coţi şi lat de cinci coţi şi înalt de trei coţi, şi-l pusese în mijlocul curţii templului; şi a stat pe el şi a îngenunchiat în faţa a toată obştea lui Israel) şi şi-a întins mâinile spre cer şi a zis:"

14 „Doamne, Dumnezeul lui Israel, nu este Dumnezeu asemenea Ţie, nici sus în cer, nici jos pe pământ; Tu eşti Cel ce păzeşti legământul şi le faci milă robilor Tăi care umblă înaintea Ta cu toată inima lor."

15 Tu eşti Cel ce i-ai stat de pază robului Tău David, părintele meu, Tu eşti Cel ce cu gura Ta ai grăit şi cu mâinile Tale ai plinit ceea ce este astăzi."

16 Şi acum, Doamne, Dumnezeul lui Israel, păzeşte-i robului Tău David, părintele meu, ceea ce i-ai grăit, zicând: «Înaintea Mea nu-ţi va lipsi niciodată un om care să şadă pe tronul lui Israel, dar numai dacă fiii tăi îşi vor păzi căile şi vor umbla în legea Mea aşa cum ai umblat tu»."

17 Şi acum, Doamne, Dumnezeul lui Israel, adeverească-se cuvântul pe care Tu i l-ai grăit robului Tău David."

18 Adevărat să fie oare că Dumnezeu va locui cu oamenii pe pământ? Că dacă cerul şi cerul-cerurilor nu Te încap, cum oare o va face templul acesta pe care eu l-am zidit?"

19 Aşadar, Doamne, Dumnezeul meu, cată spre rugăciunea robului Tău şi spre cererea mea, ca să asculţi cererea mea şi rugăciunea cu care robul Tău se roagă astăzi în faţa Ta;"

20 şi să fie ochii Tăi deschişi spre templul acesta ziua şi noaptea, spre locul despre care Tu ai zis ca într'însul să fie chemat numele Tău, ca să asculţi rugăciunea cu care robul Tău se roagă în locul acesta."

21 Şi să auzi rugăciunea robului Tău şi a poporului Tău Israel: ei se vor ruga din locul acesta, iar Tu să-i asculţi din sălaşul Tău din cer; să-i asculţi şi milostiv să fii."

22 Dacă cineva îi va greşi aproapelui său şi-şi va lua asupră-şi blestem cu care el-însuşi s'a blestemat pe sine şi va veni şi se va mărturisi înaintea jertfelnicului din templul acesta,"

23 Tu să-l asculţi din cer şi să plineşti şi să-i judeci pe robii Tăi: celui nelegiuit să-i plăteşti întorcându-i fapta asupra capului său, iar pe cel drept să-l îndreptăţeşti, fiecăruia răsplătindu-i după dreptatea lui."

24 Dacă poporul Tău Israel se va frânge în faţa vrăjmaşilor, dacă ei ar păcătui faţă de Tine şi dacă se vor întoarce şi se vor mărturisi numelui Tău şi se vor ruga şi-Ţi vor înălţa cereri în templul acesta,"

25 Tu să auzi din cer şi să fii milostiv faţă de păcatele poporului Tău Israel şi să-i întorci în ţara pe care le-ai dat-o lor şi părinţilor lor."

26 Dacă se va închide cerul şi nu va ploua – din pricină că ei au păcătuit faţă de Tine – şi dacă ei se vor ruga în locul acesta şi se vor mărturisi numelui Tău şi se vor întoarce de la păcatele lor fiindcă Tu i-ai umilit,"

27 Tu să-i asculţi din cer şi să fii milostiv faţă de păcatele robilor Tăi şi ale poporului Tău Israel şi să le arăţi calea cea bună în care să umble, şi să trimiţi ploaie pe pământul Tău, pe care Tu l-ai dat moştenire poporului Tău."

28 Dacă va fi foamete pe pământ, sau dacă va fi moarte sau vătămare de vânt rău sau tăciune, sau dacă va fi lăcustă sau omidă, sau dacă duşmanul îi va hărţui în faţa cetăţilor lor: în orice fel de plagă şi necaz [ar fi eiî,"

29 atunci orice rugăciune sau cerere pe care o va face fiecare om sau întregul popor al lui Israel – dacă-şi va cunoaşte omul rana şi păcatul şi-şi va întinde mâinile spre templul acesta –,"

30 Tu să auzi din cer, din locaşul Tău cel pregătit, şi să Te milostiveşti şi să-i dai omului după căile lui, aşa cum Tu îi vei cunoaşte inima – căci numai Tu cunoşti inima fiilor oamenilor –,"

31 pentru ca ei să se teamă de Tine şi să umble în toate căile Tale atât cât vor trăi pe faţa pământului pe care Tu l-ai dat părinţilor noştri."

32 Cât despre străinul care nu face parte din poporul Tău Israel, dar care, de dragul numelui Tău celui mare şi al mâinii Tale celei tari şi al braţului Tău celui înalt, va veni din vreo ţară de departe –, dacă va veni şi se va închina în locul acesta,"

33 Tu să-l auzi din cer, din locaşul Tău cel pregătit, şi să-i faci pe potriva a tot ceea ce străinul acela Te va ruga, pentru ca toate popoarele pământului să cunoască numele Tău şi să se teamă de Tine întocmai ca poporul Tău, Israel, şi să ştie că numele Tău a fost chemat asupra acestui templu pe care l-am zidit."

34 Dacă va fi ca poporul Tău să iasă la război împotriva vrăjmaşilor lui, pe drumul arătat de Tine, şi dacă Ţi se va ruga cu ochii îndreptaţi spre această cetate pe care Tu ai ales-o şi spre templul pe care eu l-am zidit numelui Tău,"

35 Tu din cer să le asculţi rugăciunea şi cererea şi să faci ceea ce le este cu dreptate."

36 Dacă-Ţi vor greşi – că nu este om care să nu greşască –, iar Tu îi vei lovi şi-i vei da în mâinile vrăjmaşilor, şi dacă cei ce robesc îi vor robi şi-i vor duce în ţara vrăjmaşilor – într'o ţară de departe sau de aproape –"

37 şi dacă ei, acolo, în ţara unde sunt robi, îşi vor întoarce inimile şi ei-înşişi se vor întoarce, şi'n robia lor Ţi se vor ruga, zicând: – Am păcătuit, făcut-am fărădelege şi nedreptate!... ,"

38 şi dacă ei, cu toată inima lor şi cu tot sufletul lor se vor întoarce spre Tine, acolo, în ţara robiei lor, unde i-au dus cei ce i-au robit, şi dacă Ţi se vor ruga cu ochii întorşi spre calea ce duce'n ţara lor – aceea pe care Tu le-ai dat-o părinţilor lor – şi spre cetatea pe care Tu ai ales-o şi spre templul pe care eu l-am zidit numelui Tău,"

39 Tu din cer – din locaşul Tău cel pregătit – să le auzi rugăciunea şi cererea şi să faci dreptate şi să-i fii milostiv poporului care a păcătuit faţă de Tine."

40 Şi acum, Doamne, să fie ochii Tăi deschişi, iar auzul Tău să ia aminte la rugăciunea [ce se face] din locul acesta."

41 Şi acum, Doamne, Dumnezeule,
scoală-Te întru odihna Ta,
Tu şi chivotul puterii Tale!
Preoţii Tăi, Doamne, Dumnezeule,
s'au îmbrăcat în mântuire,
iar fiii Tăi întru cele bune se vor bucura."

42 Doamne, Dumnezeule,
să nu întorci faţa unsului Tău!
Adu-ţi aminte de milele Tale
pe care i le-ai făcut lui David, robul Tău!“"

7

1 Când Solomon şi-a isprăvit rugăciunea, atunci foc s'a pogorât din cer şi a mistuit arderile-de-tot şi jertfele; şi s'a umplut templul de slava Domnului."

2 Şi la vremea aceea nu puteau preoţii să intre în templul Domnului, fiindcă templul se umpluse de slava Domnului."

3 Iar fiii lui Israel, toţi, când au văzut focul şi slava Domnului pogorându-se peste templu, au căzut cu faţa la pământ, pe lespezile de piatră, şi s'au închinat şi L-au lăudat pe Domnul – „că e bun, că în veac este mila Lui“."

4 Iar regele şi poporul întreg aduceau jertfe în faţa Domnului."

5 Atunci a jertfit regele Solomon douăzeci şi două de mii de viţei şi o sută douăzeci de mii de oi; aşa a fost sfinţit templul lui Dumnezeu de către regele Solomon şi întregul popor."

6 Preoţii stăteau la locurile lor de pază, în timp ce leviţii, cu instrumentele muzicale ale Domnului – pe care le făcuse regele David spre a se mărturisi Domnului („că în veac este mila Lui“) –, cântau imnurile pe care însuşi David [le cânta] prin mâinile lor; iar preoţii sunau din trâmbiţe înaintea lor; şi întregul Israel stătea de faţă."

7 Şi a sfinţit Solomon mijlocul curţii din templul Domnului, căci acolo a adus el arderile-de-tot şi grăsimile şi jertfele de mântuire, de vreme ce jertfelnicul de aramă pe care-l făcuse Solomon nu ajungea să cuprindă arderile-de-tot şi jertfele şi grăsimile."

8 În vremea aceea a făcut Solomon un praznic de şapte zile, şi tot Israelul împreună cu el, o foarte mare adunare, [venită] de la intrarea Hamatului până la râul Egiptului."

9 Iar în ziua a opta a făcut încheierea, căci sfinţirea jertfelnicului durase şapte zile, şi tot şapte zile serbarea."

10 Iar în douăzeci şi trei din luna a şaptea a dat drumul poporului [să meargă] la sălaşele lor, veseli şi cu inimă bună pentru toate bunătăţile pe care Domnul le-a făcut lui David şi lui Solomon şi lui Israel, poporul Său."

11 Aşa a isprăvit Solomon templul Domnului şi casa regelui, precum şi tot ceea ce Solomon şi-a dorit în inima lui să facă în casa Domnului şi în propria sa casă; [întru toate] a avut spor."

12 Iar Dumnezeu i S'a arătat lui Solomon noaptea şi i-a zis: „Ţi-am auzit rugăciunea şi Mi-am ales locul acesta drept casă de jertfă."

13 Dacă voi închide cerul şi nu va ploua, şi dacă-i voi porunci lăcustei să mănânce vegetaţia, şi dacă'n poporul Meu voi trimite molimă,"

14 atunci, dacă poporul Meu – cel peste care numele Meu este chemat – dacă se vor smeri şi se vor ruga şi vor căuta spre faţa Mea şi se vor întoarce din căile lor cele rele, Eu voi auzi din cer, şi milostiv voi fi cu păcatele lor şi le voi vindeca ţara."

15 Şi acum, ochii Mei vor fi deschişi şi auzul Meu va lua aminte la rugăciunile ce se vor face în acest loc."

16 Şi acum, Eu am ales şi am sfinţit templul acesta, pentru ca numele Meu să fie pe veci într'însul; şi acolo fără încetare fi-vor ochii Mei şi inima Mea."

17 Iar tu, dacă vei umbla înaintea Mea aşa cum a umblat David, părintele tău, şi dacă vei face tot ceea ce Eu ţi-am poruncit şi dacă vei păzi toate poruncile şi judecăţile Mele,"

18 atunci tronul regatului tău îl voi ridica aşa cum i-am făgăduit lui David, părintele tău, zicând: «Nu va lipsi din tine bărbat care să domnească în Israel»."

19 Dar dacă voi vă veţi abate pe-alături şi veţi părăsi poruncile şi rânduielile Mele, cele pe care Eu le-am dat înaintea voastră, şi dacă veţi merge la alţi dumnezei şi le veţi sluji şi vă veţi închina lor,"

20 atunci vă voi strămuta din ţara pe care Eu le-am dat-o [părinţilor voştri], iar templul acesta, pe care Eu i l-am sfinţit numelui Meu, îl voi lepăda de la faţa Mea şi-l voi face de pomină şi de poveste la toate neamurile."

21 Şi tot omul care va trece pe lângă această casă, care acum este înaltă, se va înspăimânta şi va zice: «De ce a făcut Domnul aşa cu această ţară şi cu acest templu?...»."

22 Şi i se va răspunde: «Fiindcă ei L-au părăsit pe Domnul, Dumnezeul părinţilor lor, Cel ce i-a scos din ţara Egiptului, şi s'au lipit de alţi dumnezei şi li s'au închinat şi le-au slujit; de aceea a adus El asupră-le tot răul acesta»“."

8

1 Şi a fost că după douăzeci de ani – timp în care Solomon a zidit casa Domnului şi propria sa casă –,"

2 Solomon a rezidit cetăţile pe care Hiram i le dăduse lui Solomon şi i-a aşezat pe fiii lui Israel să locuiască acolo."

3 Apoi a pornit Solomon împotriva Hamat-Ţobei şi a luat-o."

4 Şi a zidit Tadmorul, în pustiu, şi toate cetăţile întărite pe care le-a zidit în Hamat."

5 A mai zidit Bet-Horonul de Sus şi Bet-Horonul de Jos, cetăţi tari – aveau ziduri, porţi şi zăvoare;"

6 Baalatul şi toate cetăţile întărite pe care le avea Solomon, şi toate cetăţile carelor şi cetăţile călăreţilor şi tot ceea ce Solomon a dorit să zidească în Ierusalim şi în Liban şi'n tot regatul său."

7 Cât despre tot poporul care rămăsese din Hetei, din Amorei, din Ferezei, din Hevei şi din Iebusei, cei ce nu făceau parte din Israel,"

8 ci erau din fiii celor rămaşi în ţară, pe care fiii lui Israel nu-i nimiciseră de tot, Solomon i-a făcut birnici până'n ziua de azi."

9 Dar dintre fiii lui Israel nu a făcut Solomon slugi ale regatului său, de vreme ce ei erau războinici, comandanţi, viteji, mai-mari peste care şi peste călăreţi."

10 Regele Solomon avea două sute cincizeci de conducători mari care supravegheau oamenii la lucru."

11 Solomon a strămutat-o pe fiica lui Faraon din cetatea lui David în casa pe care el i-o zidise, căci a zis: „Femeia mea nu va locui în cetatea lui David, regele lui Israel, fiindcă aceasta-i sfântă, de vreme ce în ea a intrat chivotul Domnului“."

12 Solomon I-a adus atunci Domnului arderi-de-tot şi jertfelnicul pe care I-l zidise Domnului în faţa templului,"

13 potrivit rânduielii zilnice, aceea de a aduce [jertfe] după poruncile lui Moise; în sâmbete, la fiecare lună nouă şi la cele trei sărbători de peste an: la sărbătoarea Azimelor, la sărbătoarea Săptămânilor şi la sărbătoarea Corturilor."

14 Şi, după rânduiala lui David, a aşezat cetele preoţilor, potrivit cu slujbele lor: leviţii – să fie de strajă, să aducă laude şi să slujească înaintea preoţilor după rânduiala de fiecare zi; şi portarii, după cetele lor, la fiecare poartă; fiindcă aşa a poruncit David, omul lui Dumnezeu;"

15 nimic n'au lăsat din poruncile regelui privitoare la preoţi şi la leviţi şi la vistierie."

16 Acum toată lucrarea era isprăvită, din ziua în care i s'a pus temelia şi până când Solomon a încheiat casa Domnului."

17 Atunci s'a dus Solomon la Eţion-Gheber şi la Elot, pe ţărmul mării, în ţara Idumeii:"

18 Hiram, prin mâna slujitorilor săi, trimisese corăbii şi servi cunoscători ai mării: aceştia, împreună cu servii lui Solomon, au mers la Ofir şi au adus de acolo patru sute cincizeci de talanţi de aur; [cu el] au venit la regele Solomon."

9

1 Iar regina de Saba, auzind de numele lui Solomon, a venit să-l pună pe Solomon la încercare prin cuvinte cu subînţelesuri. Şi a venit în Ierusalim cu foarte mare slavă şi cu cămile care purtau mulţime de mirodenii şi aur şi pietre scumpe; şi a intrat la Solomon şi i-a spus tot ce avea pe suflet."

2 Iar Solomon i-a dat răspunsuri la toate întrebările ei; n'a fost întrebare la care Solomon să nu fi răspuns."

3 Şi a văzut regina de Saba toată înţelepciunea lui Solomon şi casa pe care el o zidise"

4 şi bucatele de la mesele lui şi locuinţa slugilor lui şi rânduiala servilor săi şi îmbrăcămintea acestora şi pe paharnicii săi cu fireturile lor şi arderile-de-tot pe care el le aducea în casa Domnului. Şi, minunându-se, i-a zis regelui:"

5 „Adevărat este tot ceea ce eu am auzit în ţara mea despre faptele tale şi despre înţelepciunea ta."

6 Şi n'am crezut în spusele lor până când am venit şi până când ochii mei au văzut; şi, iată, nici pe jumătate nu mi s'a spus din bogăţia înţelepciunii tale; tu ai întrecut tot ceea ce eu am auzit."

7 Fericiţi sunt oamenii tăi şi fericite sunt aceste slugi ale tale care de-a pururi îţi stau înainte şi-ţi aud înţelepciunea."

8 Binecuvântat fie Domnul, Dumnezeul tău, Cel ce a binevoit întru tine, ca să te aşeze pe tronul Său să-I fii rege Domnului, Dumnezeului tău. De vreme ce Domnul, Dumnezeul tău, l-a iubit pe Israel ca să-l întărească în veci, te-a făcut pe tine rege peste el, ca să faci judecată şi dreptate“."

9 Şi i-a dat regelui o sută douăzeci de talanţi de aur şi foarte multe mirodenii şi pietre scumpe; şi [nicăieri] nu se aflau mirodenii ca acelea pe care regina de Saba i le-a dat regelui Solomon."

10 Servii lui Solomon şi servii lui Hiram îi aduceau lui Solomon aur de Ofir şi lemn de pin şi pietre scumpe."

11 Din lemnul de pin a făcut regele trepte la casa Domnului şi la casa regală, precum şi harpe şi alăute pentru cântăreţi, aşa cum niciodată nu se mai văzuse în ţara Iudei."

12 Iar regele Solomon i-a dat reginei de Saba tot ceea ce ea a vrut şi a cerut, cu mult mai mult decât tot ceea ce ea îi adusese regelui Solomon; aşa s'a întors ea în ţara ei."

13 Greutatea aurului care i se aducea lui Solomon într'un singur an era de şase sute şaizeci şi şase de talanţi de aur,"

14 în afară de dările supuşilor şi ale negustorilor de mărfuri şi ale tuturor regilor Arabiei şi ale guvernatorilor ţării; toţi aceştia îi aduceau regelui Solomon aur şi argint."

15 Şi a făcut regele Solomon două sute de scuturi de aur ciocănit; pe fiecare scut erau şase sute de sicli de aur curat;"

16 de asemenea, trei sute de scuturi de aur ciocănit, pe fiecare scut fiind câte trei sute de sicli de aur curat; şi le-a pus regele în Casa Pădurii Libanului."

17 A făcut regele şi un mare tron de fildeş şi l-a ferecat cu aur lămurit."

18 Tronul avea şase trepte îmbrăcate în aur; două rezemători pentru coate, de-o parte şi de alta a scaunului, şi doi lei şezând lângă rezemători"

19 şi doisprezece lei şezând pe cele şase trepte, de-o parte şi de alta. Aşa ceva nu se afla în nici un alt regat."

20 Vasele casei regale erau, toate, de aur; iar vasele din Casa Pădurii Libanului erau, toate, suflate cu aur; argintul nu era luat în seamă în zilele lui Solomon."

21 Căci flota regelui mergea la Tarsis cu servii lui Hiram; la fiecare trei ani îi veneau regelui, de la Tarsis, corăbii încărcate cu aur, argint, dinţi de elefant şi maimuţe."

22 Solomon i-a întrecut pe toţi regii în slavă, în bogăţie şi în înţelepciune."

23 Toţi regii pământului căutau să-l vadă pe Solomon, ca să-i audă înţelepciunea pe care Dumnezeu i-o pusese în inimă."

24 Şi fiecare îşi aducea, anual, darurile lui: vase de argint, vase de aur, îmbrăcăminte, miruri şi mirodenii, cai şi catâri."

25 Avea Solomon patru mii de iepe pentru carele lui şi douăsprezece mii de călăreţi, pe care i-a aşezat în cetăţile unde-şi avea carele de luptă, precum şi pe lângă rege, în Ierusalim."

26 El era domn peste toţi regii, de la Râu până la ţara Filistenilor şi la hotarele Egiptului."

27 El a făcut ca aurul şi argintul să fie [tot atât de preţuit] în Ierusalim ca şi pietrele, iar cedrii să fie ca duzii care se înmulţesc în voie pe câmp."

28 Caii i se aduceau lui Solomon din Egipt şi din toate ţările."

29 Celelalte fapte ale lui Solomon, de la cele dintâi până la cele din urmă, sunt scrise în Cartea profetului Natan, în Cartea lui Ahia Şilonitul şi în Vedeniile lui Ido văzătorul despre Ieroboam, fiul lui Nabat."

30 Solomon a domnit peste întregul Israel vreme de patruzeci de ani."

31 Şi a adormit Solomon împreună cu părinţii lui şi l-au îngropat în cetatea lui David, părintele său; iar în locul lui a domnit Roboam, fiul său."

10

1 Roboam a venit la Sichem, căci la Sichem se adunase întregul Israel ca să-l facă rege."

2 Şi a fost că dacă Ieroboam, fiul lui Nabat, a auzit de aceasta (acuma, el se afla în Egipt, unde fugise de la faţa regelui Solomon, aşa că Ieroboam locuia în Egipt), Ieroboam s'a întors din Egipt."

3 Şi au trimis şi l-au chemat. Atunci Ieroboam şi toată adunarea lui Israel au venit la Roboam, zicând:"

4 „Tatăl tău ne-a îngreuiat jugul; dar tu, acum, uşurează ceva din asprele sarcini puse de tatăl tău şi ceva din jugul cel greu pe care l-a pus asupră-ne, iar noi îţi vom sluji“."

5 Iar el le-a zis: „Duceţi-vă până poimâine, şi atunci să reveniţi la mine“. Iar poporul s'a dus."

6 Atunci regele Roboam i-a adunat pe bătrânii care şedeau în faţa lui Solomon, părintele său, la vremea când el trăia, şi le-a zis: „Ce sfat îmi daţi, ca să pot da un răspuns acestui popor?“"

7 Iar ei au răspuns: „Dacă tu te vei purta bine astăzi cu acest popor şi dacă le vei fi pe plac şi le vei grăi cuvinte bune, atunci ei vor fi slujitorii tăi în toate zilele“."

8 Dar el n'a ţinut seamă de sfatul pe care i l-au dat bătrânii şi s'a sfătuit cu tinerii, cu cei ce crescuseră împreună cu el şi-i erau aproape."

9 Şi le-a zis: „Ce sfat îmi daţi, ca să pot da un răspuns acestui popor care mi-a grăit zicând: – Uşurează-ne ceva din jugul pe care tatăl tău l-a pus asupră-ne?“"

10 Atunci tinerii, cei ce crescuseră cu el, i-au zis: „Aşa să-i spui poporului care ţi-a grăit, zicând: – Tatăl tău ne-a îngreuiat jugul, dar tu uşurează-ni-l!; spune-le aşa: – Degetul meu cel mic va fi mai gros decât mijlocul tatălui meu;"

11 şi dacă tatăl meu v'a pedepsit cu jug greu, eu vă voi face jugul şi mai greu: tatăl meu v'a bătut cu bice, dar eu vă voi bate cu scorpioni“."

12 A treia zi, Ieroboam cu tot poporul au venit la Roboam, aşa cum le spusese însuşi regele: „Reveniţi poimâine“."

13 Iar regele le-a vorbit cu asprime, nesocotind sfatul pe care i-l dăduseră bătrânii;"

14 şi le-a grăit aşa cum îl sfătuiseră tinerii, zicând: „Tatăl meu v'a îngreuiat jugul, dar eu vi-l voi face şi mai greu; tatăl meu v'a bătut cu bice, dar eu vă voi bate cu scorpioni“."

15 Aşa că regele n'a ascultat de popor, căci astfel fusese rânduit de la Dumnezeu: să se adeverească ceea ce Domnul spusese despre Ieroboam, fiul lui Nabat, prin Ahia din Şilo."

16 Şi dacă întregul Israel a văzut că regele nu-l ascultase, atunci poporul i-a răspuns regelui, zicând: „Ce parte avem noi cu David
şi ce moştenire cu fiul lui Iesei?
Aleargă Israele, la corturile tale!
De-acum, o, Davide, vezi-ţi de propria ta casă!“ Aşa că întregul Israel s'a dus la corturile lui."

17 Dar oamenii lui Israel care locuiau în cetăţile lui Iuda l-au făcut pe Roboam rege peste ei."

18 Regele Roboam l-a trimis [la cei ce plecaseră] pe Adoniram, care era ispravnic peste corvezi, dar fiii lui Israel l-au ucis cu pietre şi el a murit. Iar regele Roboam, dacă a auzit, s'a grăbit să se urce în car şi a fugit la Ierusalim."

19 Aşa s'a lepădat Israel de casa lui David până'n ziua de azi."

11

1 Ajuns în Ierusalim, Roboam a adunat tribul lui Iuda şi pe al lui Veniamin, o sută optzeci de mii de voinici în stare de luptă, şi a pornit la război împotriva lui Israel spre a întoarce regatul la Roboam."

2 Şi a fost cuvântul Domnului către Şemaia, omul lui Dumnezeu, zicând:"

3 „Vorbeşte-i lui Roboam, fiul lui Solomon, şi către toţi cei din Iuda şi Veniamin şi spune-le:"

4 Aşa grăieşte Domnul: – Să nu vă ridicaţi şi nici să vă războiţi cu fraţii voştri, ci fiecare om să se întoarcă la casa lui, căci lucrul acesta e de la Mine!“ Iar ei au ascultat de cuvântul Domnului şi, întorcându-se, n'au mai mers împotriva lui Ieroboam."

5 Roboam a locuit în Ierusalim şi a zidit în Iudeea cetăţi întărite cu ziduri."

6 El a zidit Betleemul, Etamul şi Tecoa,"

7 Bet-Ţurul, Soco şi Adulamul,"

8 Gatul, Mareşa şi Ziful,"

9 Adoraimul, Lachişul şi Azeca,"

10 Ţora, Aialonul şi Hebronul, care se ţineau de triburile lui Iuda şi Veniamin: cetăţi întărite cu ziduri."

11 Şi le-a întărit cu ziduri şi a aşezat în ele căpetenii şi magazii pentru alimente, untdelemn şi vin,"

12 scuturi şi suliţe în fiecare cetate; şi le-a întărit aşa cum trebuia. El avea de partea lui triburile lui Iuda şi Veniamin."

13 Dar şi preoţii şi leviţii care se aflau în întregul Israel s'au adunat la el, din toate hotarele;"

14 fiindcă leviţii şi-au părăsit locurile pe care le stăpâneau şi s'au dus în [tribul lui] Iuda, în Ierusalim, din pricină că Ieroboam şi fiii săi îi îndepărtaseră de la slujirea Domnului,"

15 de vreme ce el îşi făcuse preoţi pentru înălţimile şi pentru idolii şi pentru deşertăciunile şi pentru viţeii pe care-i făcuse Ieroboam;"

16 şi i-a alungat din triburile lui Israel pe cei ce-şi puseseră la inimă să-L caute pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, şi care veneau la Ierusalim să-I jertfească Domnului, Dumnezeului părinţilor lor."

17 Aceştia au întărit regatul lui Iuda şi l-au întărit pe Roboam, fiul lui Solomon, vreme de trei ani, căci trei ani a umblat el în căile lui David şi ale lui Solomon."

18 Roboam şi-a luat-o de femeie pe Mahalat, fiica lui Ierimot, fiul lui David şi al Abihailei, fiica lui Eliab, fiul lui Iesei;"

19 aceasta i-a născut fii: pe Ieuş, pe Şemaria şi pe Zaham."

20 Apoi şi-a luat-o pe Maaca, fiica lui Abesalom, care i-a născut pe Abia, pe Atai, pe Ziza şi pe Şelomit."

21 Pe Maaca însă, fiica lui Abesalom, o iubea Roboam mai mult decât pe toate femeile şi ţiitoarele sale – căci el a avut optsprezece soţii şi şaizeci de ţiitoare, şi din ele a dat naştere la douăzeci şi opt de băieţi şi şaizeci de fete."

22 Iar pe Abia, fiul Maacăi, l-a pus mai-mare peste fraţii lui, fiindcă pe el voia să-l facă rege."

23 Pe toţi [ceilalţi] fii ai săi i-a împărţit în toate cetăţile întărite din hotarele lui Iuda şi Veniamin şi le-a dat hrană din belşug şi le-a căutat multe femei."

12

1 Şi a fost că atunci când regatul lui Roboam s'a întărit, iar [regele] a devenit puternic, acesta a părăsit poruncile lui Dumnezeu; şi, împreună cu el, întregul Israel."

2 Şi a fost că în cel de al cincilea an al domniei lui Roboam, Şişac, regele Egiptului, s'a ridicat împotriva Ierusalimului – de vreme ce acesta greşise în faţa Domnului –"

3 cu o mie două sute de care de luptă şi şaizeci de mii de călăreţi; şi nenumărată era gloata care venise cu el din Egipt: Libieni, Troglodiţi şi Etiopieni."

4 Şi a luat în stăpânire cetăţile întărite ce se aflau în Iuda şi a ajuns la Ierusalim."

5 Atunci profetul Şemaia a venit la Roboam şi la căpeteniile lui Iuda care se adunaseră în Ierusalim de frica lui Şişac şi le-a zis: „Aşa grăieşte Domnul: Voi M'aţi părăsit pe Mine, iar Eu vă voi părăsi pe voi în mâna lui Şişac“."

6 Atunci căpeteniile lui Iuda şi regele s'au ruşinat şi au zis: „Drept este Domnul“."

7 Şi dacă Domnul a văzut că ei s'au căit, fost-a cuvântul Domnului către Şimei, zicând: „Ei s'au pocăit, Eu nu-i voi nimici, ci peste puţin îi voi mântui: mânia Mea nu va veni asupra Ierusalimului."

8 Cu toate acestea, ei vor deveni slugi, ca să cunoască ce'nseamnă a fi în slujba Mea sau în slujba regilor pământului“."

9 Aşa că Şişac, regele Egiptului, s'a ridicat împotriva Ierusalimului şi a luat vistieriile din templul Domnului şi vistieriile din casa regelui: pe toate le-a luat. A luat şi scuturile de aur pe care le făcuse Solomon."

10 (Roboam a făcut în locul lor scuturi de aramă.) Iar Şişac a pus peste el pe căpitanii alergătorilor, ca paznici la poarta regelui."

11 Când regele intra în templul Domnului, intrau gărzile şi alergătorii, precum şi cei ce se întorceau să-i întâmpine pe alergători."

12 Aşadar, de vreme ce s'a căit, mânia Domnului s'a întors de la el şi nu l-a nimicit; că se mai găsea ceva bun în Iuda."

13 Aşa s'a întărit regele Roboam în Ierusalim şi a domnit. Roboam era de patruzeci şi unu de ani când a devenit rege şi a domnit şaptesprezece ani în Ierusalim, în cetatea pe care Domnul a ales-o din toate seminţiile fiilor lui Israel, pentru ca acolo să fie chemat numele Lui; pe mama sa o chema Naama Amonita."

14 El însă a făcut rău, că nu şi-a îndreptat inima să-l caute pe Domnul."

15 Faptele lui Roboam, cele dintâi şi cele din urmă, sunt scrise în Cartea profetului Şemaia şi a lui Ido văzătorul, cu împlinirile lui. Roboam s'a războit cu Ieroboam în toate zilele vieţii lor."

16 Roboam a murit şi a fost îngropat laolaltă cu părinţii săi în cetatea lui David; iar în locul lui a domnit Abia, fiul său."

13

1 Abia a devenit rege peste Iuda în cel de al optsprezecelea an al domniei lui Ieroboam."

2 Trei ani a domnit el în Ierusalim; pe mama sa o chema Maaca şi era fiica lui Uriel din Ghibeea. Şi a fost război între Abia şi Ieroboam."

3 Abia a pregătit pentru război o oaste puternică, de patru sute de mii de viteji, în timp ce Ieroboam a pregătit împotrivă-i o oaste de opt sute de mii de războinici viteji."

4 Abia s'a ridicat pe vârful Temaraim, care se află în muntele lui Efraim, şi a zis: „Ascultaţi-mă, Ieroboame, şi voi, întregul Israel!:"

5 Oare voi nu ştiţi că Domnul, Dumnezeul lui Israel, i-a dat lui David domnie veşnică peste Israel, precum şi fiilor săi printr'un legământ de sare?"

6 Dar Ieroboam, fiul lui Nabat care era robul lui Solomon, fiul lui David, s'a ridicat şi s'a despărţit de stăpânul său;"

7 şi în jurul lui s'au adunat oameni netrebnici, fii nelegiuiţi, iar el s'a ridicat împotriva lui Roboam, fiul lui Solomon, la vremea când Roboam, tânăr şi cu inima strânsă de frică, n'a fost în stare să i se împotrivească."

8 Iar acum, voi ziceţi că staţi împotriva regatului Domnului, pe care El l-a dat fiilor lui David, doar pentru că voi sunteţi o gloată numeroasă şi că de partea voastră sunt viţeii de aur pe care Ieroboam vi i-a făcut dumnezei."

9 Oare nu voi i-aţi izgonit pe preoţii Domnului, fiii lui Aaron, şi pe leviţi, şi v'aţi făcut preoţi din poporul de rând al ţării?: Orice om care vine cu câţiva viţei din cireadă şi cu şapte berbeci devine preot al celui ce nu este Dumnezeu."

10 Noi însă nu L-am părăsit pe Domnul, Dumnezeul nostru, iar preoţii Săi, fiii lui Aaron şi leviţii, Îi slujesc Domnului după zilnicele lor rânduieli:"

11 Îi jertfesc Domnului arderi-de-tot, dimineaţa şi seara, precum şi [mâie binemirositoare; şi aşază pe masa curată pâinile punerii-înainte şi aprind sfeşnicul de aur şi candelele lui ca să ardă seara; fiindcă noi păzim rânduielile Domnului, Dumnezeului părinţilor noştri; voi însă L-aţi părăsit."

12 Şi, iată, Domnul şi preoţii Săi sunt în fruntea noastră, ca şi trâmbiţele răsunătoare care ne dau semnal. Voi, fii ai lui Israel, nu vă luptaţi împotriva Domnului, Dumnezeului părinţilor voştri, că nu veţi avea nici un spor!“"

13 Ieroboam însă îşi pusese pândari să-i cadă lui Iuda din spate; aşa că el îi venea din faţă, iar pândarii, de dinapoi."

14 Când Iudeii şi-au întors privirea, iată că lupta le venea împotrivă atât din faţă cât şi din spate; şi au strigat spre Domnul, iar preoţii au sunat din trâmbiţe."

15 Şi au strigat bărbaţii lui Iuda; şi a fost că'n timp ce bărbaţii lui Iuda strigau, Domnul i-a lovit pe Ieroboam şi pe Israel în faţa lui Abia şi a lui Iuda;"

16 fiii lui Israel au fugit din faţa Iudeilor, aşa că Domnul i-a dat în mâinile acestora."

17 Iar Abia şi poporul său i-a lovit cu mare măcel: cinci sute de mii de viteji din Israel au căzut ucişi."

18 Umiliţi au fost fiii lui Israel în ziua aceea, în timp ce fiii lui Iuda au prins putere, deoarece ei îşi puseseră nădejdea în Domnul, Dumnezeul părinţilor lor."

19 Abia l-a fugărit din urmă pe Ieroboam şi i-a luat cetăţile Betel cu satele ei şi Ieşana cu satele ei şi Efron cu satele ei."

20 Iar Ieroboam, cât a trăit, n'a mai fost în stare să i se împotrivească lui Abia; lovit de Domnul, a murit."

21 Dar Abia s'a întărit şi şi-a luat paisprezece femei din care i s'au născut douăzeci şi doi de băieţi şi şaisprezece fete."

22 Cât despre ceea ce s'a mai petrecut cu Abia şi despre faptele lui şi despre spusele lui, ele sunt scrise în Cartea profetului Ido."

23 Abia a adormit împreună cu părinţii săi şi a fost îngropat în cetatea lui David, iar în locul lui a domnit Asa, fiul său. Sub domnia lui Asa, ţara lui Iuda a avut pace vreme de zece ani."

14

1 Asa a făcut ceea ce e bun şi drept în faţa Domnului, Dumnezeului său."

2 El a îndepărtat altarele dumnezeilor străini şi înălţimile şi a sfărâmat stâlpii şi a tăiat tufişurile"

3 şi le-a spus Iudeilor să caute spre Domnul, Dumnezeul părinţilor lor, şi să-I păzească legea şi poruncile;"

4 şi din toate cetăţile lui Iuda a înlăturat altarele şi idolii. Iar ţara lui a avut pace."

5 De vreme ce ţara a avut pace, el a zidit cetăţi întărite în ţara lui Iuda; în anii aceştia n'a purtat nici un război, căci Domnul i-a dăruit odihnă."

6 Şi le-a zis Iudeilor: „Haideţi să întărim aceste cetăţi în ţara pe care o stăpânim; să le facem ziduri şi porţi şi zăvoare; căci aşa cum noi L-am cercetat pe Domnul, Dumnezeul nostru, tot astfel ne-a cercetat şi El pe noi şi ne-a dat pace din toate părţile şi ne-a mers bine“."

7 Asa avea în oastea lui trei sute de mii de oameni din seminţia lui Iuda, înarmaţi cu scuturi şi lănci; iar din seminţia lui Veniamin, două sute optzeci de mii de scutieri şi arcaşi; toţi aceştia era războinici viteji."

8 Împotriva lui însă s'a ridicat Zerah Etiopianul, cu o oaste de un milion şi cu trei sute de care de luptă; şi a venit până la Mareşa."

9 Aici i-a ieşit înainte Asa, care şi-a aşezat oastea în linie de bătaie în valea dinspre miazănoapte de Mareşa."

10 Şi a strigat Asa către Domnul, Dumnezeul său, şi a zis: „Doamne, Ţie nu-Ţi este cu neputinţă să mântuieşti, fie cu mulţi, fie cu puţini. Doamne, Dumnezeul nostru, întăreşte-ne, că în Tine nădăjduim şi întru numele Tău am venit împotriva acestei gloate numeroase. Doamne, Dumnezeul nostru, nu-l lăsa pe om să biruiască împotriva Ta!“"

11 Atunci Domnul i-a lovit pe Etiopieni în faţa lui Iuda, iar Etiopienii au fugit."

12 Iar Asa şi poporul său i-au fugărit din urmă până la Gherar; şi au căzut atât de mulţi Etiopieni, încât [se credea] că nu mai au nici o scăpare; căci se frânseseră în faţa Domnului şi în faţa oastei Lui; iar [Iudeii] au luat multe prăzi"

13 şi le-au nimicit satele dimprejurul Gherarei, căci spaima Domnului era asupra acelora; şi le-au prădat toate cetăţile, căci multe prăzi au adus cu ei."

14 De asemenea, le-au nimicit şi adăposturile vitelor şi i-au tăiat pe Alimazoni şi au luat o mulţime de oi şi de cămile şi s'au întors la Ierusalim."

15

1 Şi a fost Duhul Domnului peste Azaria, fiul lui Obed."

2 Acesta i-a ieşit înainte lui Asa şi întregului Iuda şi lui Veniamin şi a zis: „Ascultaţi-mă pe mine!: Domnul este cu voi în timp ce voi sunteţi cu El; dacă voi Îl veţi căuta, El vi Se va descoperi, dar dacă-L veţi părăsi, El vă va părăsi."

3 Multă vreme va fi Israel fără Dumnezeul cel adevărat, fără preot-învăţător şi fără lege;"

4 dar când ei se vor întoarce spre Domnul, Dumnezeul lui Israel, şi-L vor căuta, El li Se va descoperi."

5 În vremea aceea nu va fi pace nici pentru cel care iese, nici pentru cel care intră, căci spaima Domnului se va afla peste toţi locuitorii ţărilor;"

6 un neam se va lupta cu altul şi o cetate împotriva alteia, căci Dumnezeu i-a înspăimântat cu tot felul de necazuri."

7 Voi însă fiţi tari, iar mâinile voastre să nu slăbească: pentru lucrul vostru există o răsplată“."

8 Şi dacă [Asa] a auzit aceste cuvinte şi profeţia lui Azaria profetul, a prins curaj şi a azvârlit toate urâciunile din toată ţara lui Iuda şi a lui Veniamin şi din cetăţile pe care le stăpânise Ieroboam în muntele lui Efraim; şi a înnoit jertfelnicul Domnului, cel ce se afla în faţa templului Domnului."

9 Şi i-a adunat pe cei din triburile lui Iuda şi Veniamin, ca şi pe străinii care locuiau cu ei în Efraim şi în Manase şi în Simeon (căci mulţi din Israel i se alăturaseră când au văzut că Domnul, Dumnezeul său este cu el)."

10 Şi s'au adunat în Ierusalim în luna a treia din cel de al cincisprezecelea an al domniei lui Asa;"

11 şi'n ziua aceea I-au adus Domnului jertfe din prăzile pe care le aduseseră: şapte sute de viţei şi şapte mii de oi."

12 Şi s'au legat între ei să-L caute pe Domnul, Dumnezeul părinţilor lor, cu toată inima lor şi cu tot sufletul lor;"

13 iar cel care nu-L va căuta pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, acela trebuie să moară, fie că-i tânăr sau bătrân, fie că-i bărbat sau femeie."

14 Şi I s'au jurat Domnului cu glas mare şi cu trâmbiţe şi cu buciume;"

15 şi'ntregul Iuda s'a veselit de acest jurământ, căci din toată inima s'au jurat şi cu întreaga lor dorinţă L-au căutat, iar El li S'a descoperit. Şi le-a dat Domnul odihnă din toate părţile."

16 Pe Maaca, mama sa, a îndepărtat-o din slujirea de preoteasă a Astartei; şi a retezat idolul şi l-a ars în pârâul Cedrilor."

17 Cu toate acestea, înălţimile nu le-a surpat: ele încă mai erau în Israel; dar inima lui Asa a rămas deplină toată viaţa lui."

18 El a adus în templul lui Dumnezeu lucrurile cele sfinte ale lui David, părintele său, şi lucrurile sfinte ale templului Domnului, aur, argint şi vase."

19 Şi nici un război n'a fost până în cel de al treizeci şi cincilea an al domniei lui Asa."

16

1 În anul al treizeci şi optulea al domniei lui Asa, Baeşa, regele Israelului, s'a ridicat împotriva [regatului] lui Iuda şi a început a zidi Rama, aşa încât nimeni să nu poată ieşi sau intra la Asa, regele lui Iuda."

2 Atunci Asa a luat argint şi aur din vistieriile templului Domnului şi din ale casei regale şi i le-a trimis lui Benhadad, regele Siriei, care locuia în Damasc, zicând:"

3 „Legământ să fie între mine şi tine, între tatăl meu şi tatăl tău; iată, ţi-am trimis aur şi argint: vino şi ia-mi-l de pe cap pe Baeşa, regele Israelului, pentru ca el să se ducă de la mine“."

4 Iar Benhadad l-a ascultat pe regele Asa şi i-a trimis pe căpitanii oştilor sale împotriva cetăţilor lui Israel şi au pustiit Ainul, Danul, Abel-Maimul şi toate ţinuturile lui Neftali."

5 Şi a fost că dacă Baeşa a auzit, s'a oprit din zidirea Ramei şi şi-a încetat lucrul."

6 Atunci regele Asa i-a strâns pe toţi cei din Iuda şi a luat pietrele şi lemnăria cu care Baeşa începuse să zidească Rama; şi cu ele a zidit Ghibeea şi Miţpa."

7 În vremea aceea a venit profetul Hanani la Asa, regele lui Iuda, şi i-a zis: „De vreme ce tu ţi-ai pus nădejdea în regele Siriei în loc să ţi-o pui în Domnul, Dumnezeul tău, de aceea oastea Siriei ţi s'a luat din mână."

8 Oare Etiopienii şi Libienii nu aveau ei o oaste mare şi vitează, cu mulţime de care şi călăreţi? şi?: deoarece tu ai nădăjduit în Domnul, Acesta ţi i-a dat în mână."

9 Căci ochii Domnului văd oriunde, peste tot pământul, ca să-i întărească pe cei ce cu toată inima – deci pe de-a'ntregul – sunt cu faţa spre El. Întru aceasta, tu te-ai purtat nebuneşte; de acum, tu vei avea război“."

10 Atunci Asa s'a mâniat pe profet; şi fiindcă se mâniase, l-a aruncat în temniţă. În acea vreme i-a apăsat Asa şi pe unii din popor."

11 Şi, iată, faptele lui Asa, cele dintâi şi cele din urmă, sunt scrise în Cartea regilor lui Iuda şi ai lui Israel."

12 În cel de al treizeci şi nouălea an al domniei sale, Asa s'a îmbolnăvit foarte rău la picioare; dar în boala sa, el nu L-a căutat pe Domnul, ci pe doctori."

13 Şi a adormit Asa împreună cu părinţii lui; a murit în cel de al patruzeci şi unulea an al domniei lui."

14 Şi l-au îngropat în mormântul pe care el şi-l săpase în cetatea lui David, aşezându-l pe un pat pe care l-au umplut cu mirodenii şi cu tot felul de miruri ale celor ce le fac; şi i-au făcut o înmormântare nemaipomenită."

17

1 În locul lui a domnit Iosafat, fiul său. Iar Iosafat s'a întărit împotriva lui Israel:"

2 a aşezat câte o oaste în toate cetăţile cele întărite ale lui Iuda şi a rânduit căpetenii în toate cetăţile lui Iuda şi în cetăţile lui Efraim, cele pe care le cucerise Asa, părintele său."

3 Iar Domnul a fost cu Iosafat, fiindcă acesta a umblat în căile cele dintâi ale lui David, părintele său, şi n'a căutat la idoli,"

4 ci pe Domnul, Dumnezeul părintelui său, L-a căutat, şi întru poruncile tatălui său a umblat, iar nu după faptele lui Israel."

5 Domnul a întărit regatul în mâna lui; toţi poporenii lui Iuda i-au dat lui Iosafat daruri, iar el a dobândit multă avuţie şi slavă."

6 Inima i s'a înălţat în calea Domnului; el a desfiinţat capiştile de pe înălţimi şi tufişurile din ţara lui Iuda."

7 În cel de al treilea an al domniei sale a trimis căpeteniile pe care le avea, pe cele mai viteze, anume pe Benhail, Obadia, Zaharia, Natanael şi Miheia, să înveţe poporul în cetăţile lui Iuda;"

8 şi, împreună cu ei, pe leviţii Şemaia, Netania, Zebadia, Asael, Şemiramot, Ionatan, Adonie, Tobie şi Tob-Adonie; iar dintre preoţi, pe Elişama şi Ioram."

9 Aceştia au învăţat în Iuda, având cu ei cartea legii Domnului: şi au cutreierat toate cetăţile lui Iuda şi au învăţat poporul."

10 Şi'n toate regatele dimprejurul lui Iuda intrase frica de Domnul şi nici unul din ele nu a făcut război împotriva lui Iosafat."

11 Până şi unii dintre Filisteni îi aduceau lui Iosafat daruri şi argint şi plocoane, iar Arabii i-au adus şapte mii şapte sute de berbeci."

12 Aşa că Iosafat a sporit foarte şi s'a înălţat; şi a zidit în Iudeea sălaşe de locuit şi cetăţi întărite."

13 Şi multe lucruri a făcut el în Iudeea; iar în Ierusalim avea ostaşi viteji şi puternici."

14 Iată numărul acestora, după familiile lor dinspre tată: Din Iuda, căpetenii peste mii: Adna, căpetenie, care avea sub el trei sute de mii de viteji puternici;"

15 după el, Iohanan, căpetenie, care avea sub el două sute optzeci de mii;"

16 după acesta, Amasia, fiul lui Zicri, care avea râvnă pentru Domnul: avea sub el două sute de mii de viteji."

17 Din Veniamin: viteazul ostaş Eliada, care avea sub el două sute de mii de arcaşi şi scutieri;"

18 după acesta Iehozabad, care avea sub el o sută optzeci de mii de viteji războinici."

19 Aceştia erau slujitorii regelui, în afara celor pe care-i aşezase regele în cetăţile întărite ale lui Iuda."

18

1 Iosafat a dobândit şi mai multă bogăţie şi slavă; şi s'a înrudit, prin căsătorie, cu familia lui Ahab."

2 După câţiva ani s'a coborât la Ahab, în Samaria; iar Ahab a înjunghiat pentru el o mulţime de oi şi viţei - pentru el şi pentru oamenii cu care venise -, căci voia să-l atragă de partea lui să meargă împreună asupra Ramotului din Galaad."

3 Şi a zis Ahab, regele lui Israel, către Iosafat, regele lui Iuda: „Vei merge tu cu mine la Ramotul Galaadului?“ Iar acela i-a răspuns: „Cum sunt eu, aşa şi tu; cum e poporul tău, aşa-i şi poporul meu: cu tine la război“."

4 Şi a zis Iosafat către regele lui Israel: „Întreabă-L tu astăzi pe Domnul!“"

5 Atunci regele lui Israel i-a adunat pe profeţi – patru sute de oameni – şi le-a zis: „Voi merge oare la Ramotul Galaadului să mă bat, sau mă voi lăsa păgubaş?“ Iar ei au zis: „Ridică-te, şi Dumnezeu îl va da în mâinile regelui“."

6 Iar Iosafat a zis: „Oare pe-aici nu mai este vreun profet al Domnului, ca să-l întrebăm?“."

7 Iar regele lui Israel i-a răspuns lui Iosafat: „Mai este un om prin care-L putem întreba pe Domnul; eu însă îl urăsc, deoarece el nu profeţeşte de bine pe socoteala mea, ci, de când trăieşte, numai de rău; acesta e Miheia, fiul lui Imla“. Dar Iosafat a zis: „Să nu vorbească regele aşa!“"

8 Atunci regele lui Israel a chemat un eunuc şi i-a zis: „Cheamă-l degrab pe Miheia, fiul lui Imla!“"

9 Regele lui Israel şi Iosafat, regele lui Iuda, şedeau fiecare pe scaunul său, îmbrăcaţi în vestminte, în faţa porţii Samariei şi toţi profeţii profeţeau în faţa lor."

10 Iar Sedechia, fiul lui Chenaana, şi-a făcut nişte coarne de fier şi a zis: „Aşa grăieşte Domnul: – Cu aceste coarne voi împunge Siria, până ce va pieri“."

11 Şi toţi profeţii profeţeau aşa, zicând: „Du-te la Ramotul Galaadului, şi va fi bine; Domnul îl va da în mâna regelui“."

12 Iar solul care se dusese să-l cheme pe Miheia i-a grăit acestuia, zicând: „Iată, toţi profeţii, într'un singur glas, au grăit de bine asupra regelui; fie acum cuvintele tale precum cuvintele fiecăruia din ei şi grăieşte de bine!“"

13 Dar Miheia a zis: „Viu este Domnul: Orice-mi va spune Domnul, aceea voi grăi!“"

14 Şi a venit la rege, iar regele i-a zis: „Miheia, voi merge eu oare la Ramotul Galaadului să mă războiesc, sau mă voi lăsa păgubaş?“ Iar acela i-a răspuns: „Mergi, şi va fi bine; vor fi daţi în mâinile voastre“."

15 Iar regele i-a zis: „De câte ori să te leg eu cu jurământ ca să nu-mi spui în numele Domnului nimic altceva decât adevărul?“"

16 Acela i-a răspuns: „Văzutu-l-am pe Israel împrăştiat prin munţi
ca o turmă fără păstor.
Şi a zis Domnul: «Nu au domn,
să se întoarcă fiecare cu pace la casa lui!»“"

17 Atunci regele lui Israel a zis către Iosafat: „Nu ţi-am spus că despre mine nu profeţeşte de bine, ci numai de rău?“"

18 Miheia însă a zis: „Nu-i aşa! Ascultaţi cuvântul Domnului! L-am văzut pe Domnul şezând pe tronul Său, şi toată oştirea cerului stând împrejuru-I, de-a dreapta şi de-a stânga."

19 Şi a zis Domnul: «Cine l-ar ademeni pe Ahab, regele lui Israel, să se urce la Ramotul Galaadului şi să cadă acolo?» Şi unul zicea una, altul alta."

20 Atunci a ieşit un duh şi a stat înaintea Domnului şi a zis: „Eu îl voi înşela». Iar Domnul i-a zis: «Cu ce?»"

21 Iar acela a zis: «Mă voi duce şi mă voi face duh mincinos în gura tuturor profeţilor lui». Iar El a zis: «Tu îl vei ademeni şi vei izbuti; du-te şi fă aşa!»"

22 Şi acum, iată cum Domnul a pus un duh mincinos în gura tuturor acestor profeţi ai tăi; Domnul grăit-a rău despre tine“."

23 Atunci Sedechia, fiul lui Chenaana, s'a apropiat de Miheia şi l-a lovit peste obraz, zicându-i: „Pe ce cale a trecut Duhul Domnului de la mine ca să-ţi grăiască ţie?“"

24 Iar Miheia a zis: „Iată, vei vedea în ziua aceea când vei alerga din odaie'n odaie ca să te ascunzi“."

25 Atunci regele lui Israel a zis: „Luaţi-l pe Miheia şi duceţi-l la Amon, căpetenia cetăţii, şi la Ioaş, fiul cel mai mare al regelui,"

26 şi veţi zice: – Aşa a zis regele: Aruncaţi-l în temniţă, şi acolo să mănânce pâinea necazului şi să bea apa necazului până ce eu mă voi întoarce cu pace“."

27 Iar Miheia a zis: „Dacă tu te vei întoarce cu pace, atunci nu Domnul a grăit întru mine“."

28 Aşa că regele lui Israel şi Iosafat, regele lui Iuda, s'au dus la Ramotul Galaadului."

29 Iar regele lui Israel a zis către Iosafat: „Eu mă voi ascunde sub altă îmbrăcămite şi voi merge la război, iar tu să pui pe tine îmbrăcămintea mea“. Aşa că regele lui Israel şi-a ascuns înfăţişarea sub altă îmbrăcăminte şi s'a dus la război."

30 Iar regele Siriei le-a poruncit căpitanilor ce se aflau cu el în fruntea carelor de luptă, zicând: „Nu vă bateţi cu cel mic sau cu cel mare, ci numai împotriva regelui lui Israel!“"

31 Şi a fost că atunci când căpitanii carelor de luptă l-au văzut pe Iosafat, au zis: „Acesta-i regele lui Israel!“ Şi l-au înconjurat să se bată cu el; dar Iosafat a strigat, iar Domnul l-a scăpat; Dumnezeu i-a îndepărtat de la el."

32 Şi a fost că dacă au văzut căpitanii carelor că nu acela era regele lui Israel, au plecat de lângă el."

33 Dar un bărbat şi-a întins arcul cătând bine la ţintă şi l-a izbit pe regele lui Israel între plămâni şi coşul pieptului. Iar acela i-a zis căruţaşului său: „Întoarce-ţi mâna şi scoate-mă din luptă, căci sunt rănit“."

34 În ziua aceea a încetat războiul, iar regele lui Israel a stat în car, în preajma Siriei, până seara; şi a murit în asfinţitul soarelui."

19

1 Iosafat, regele lui Iuda, s'a întors cu pace la casa lui din Ierusalim."

2 Dar în întâmpinarea lui a ieşit profetul Iehu, fiul lui Hanani, şi i-a zis: „O, rege Iosafat, cum de-l ajuţi tu pe cel păcătos şi-l iubeşti pe cel urât de Domnul? De aceea a venit asupră-ţi mânia Domnului."

3 Cu toate acestea, în tine s'au găsit şi fapte bune, de vreme ce ai stârpit tufişurile din ţara lui Iuda şi ţi-ai îndreptat inima să-L caute pe Domnul“."

4 Iar Iosafat, după ce s'a aşezat cu locuinţa în Ierusalim, şi-a cercetat din nou poporul, de la Beer-Şeba până la muntele lui Efraim; şi i-a întors către Domnul, Dumnezeul părinţilor lor."

5 Şi a aşezat judecători în toate cetăţile lui Iuda, cetate cu cetate."

6 Şi le-a zis judecătorilor: „Vedeţi ce faceţi; că nu pentru oameni faceţi voi judecată, ci pentru Domnul, iar El e cu voi când rostiţi judecata."

7 Şi acum, fie frica Domnului peste voi!, fiţi cu băgare de seamă, căci la Domnul, Dumnezeul nostru, nu se află nedreptate; El nu caută la faţa omului, nici nu ia mită“."

8 Mai mult, Iosafat a aşezat în Ierusalim, pentru judecata Domnului, o seamă de preoţi şi leviţi şi căpetenii de familii ale lui Israel, ca să-i judece pe locuitorii Ierusalimului."

9 Şi le-a poruncit, zicând: „Aşa să faceţi: cu frică de Domnul, cu adevăr şi cu inimă dreaptă;"

10 oricare dintre fraţii voştri care locuiesc în cetăţi va veni să se judece, fie pentru vărsare de sânge, fie pentru lege – adică porunci, rânduieli sau judecăţi –, voi sunteţi cei ce hotărâţi pentru ei, aşa ca ei să nu păcătuiască în faţa Domnului, iar peste voi şi peste fraţii voştri să nu se abată urgie; aşa să faceţi, şi nu veţi greşi."

11 Şi, iată, preotul Amaria va fi căpetenie peste voi pentru orice lucru al Domnului; iar Zebadia, fiul lui Ismael, este căpetenie peste casa lui Iuda pentru orice lucru al regelui; cât despre cărturari şi leviţi, îi aveţi în faţă; fiţi tari şi harnici, iar Domnul va fi cu cel bun“."

20

1 După aceasta, fiii lui Moab şi fiii lui Amon – şi, cu ei, o seamă de Edomiţi – au venit cu război împotriva lui Iosafat."

2 Şi dacă au venit, i s'a spus lui Iosafat: „Împotriva ta a venit o mare mulţime din Siria, de dincolo de mare; şi, iată, se află la Haţaţon-Tamar, adică la En-Gaddi“."

3 Atunci Iosafat s'a speriat şi şi-a îndreptat faţa să-L caute pe Domnul şi a hotărât post în întregul Iuda."

4 Şi întregul Iuda s'a adunat să-L cheme pe Domnul; din toate cetăţile lui Iuda au venit să-L cheme pe Domnul."

5 Iar Iosafat s'a ridicat în adunarea din Ierusalim a lui Iuda, în templul Domnului, în faţa curţii celei noi,"

6 şi a zis: „Doamne, Dumnezeul părinţilor mei, oare nu Tu eşti Dumnezeu în cer, şi nu Tu domneşti peste toate împărăţiile neamurilor, şi nu în mâna Ta se află tăria şi puterea? şi este oare cineva care să-Ţi poată sta împotrivă?"

7 Oare nu Tu eşti Domnul care i-a nimicit pe locuitorii acestei ţări de dinaintea poporului Tău Israel? şi nu Tu i-ai dat-o pe'ntotdeauna seminţiei lui Avraam, pe care l-ai iubit?"

8 Iar ei au locuit în ea, şi'n ea i-au zidit numelui Tău casă, zicând:"

9 «Dacă vor veni peste noi întâmplări rele sau sabie sau certare sau molimă sau foamete, vom sta în faţa acestui templu şi'n faţa Ta – căci numele Tău este peste templul acesta – şi din necazul nostru vom striga spre Tine, iar Tu ne vei auzi şi ne vei mântui»."

10 Şi acum, iată, fiii lui Amon şi ai lui Moab şi cei din muntele Seir, prin hotarele cărora Tu nu L-ai lăsat pe Israel să treacă atunci când ieşise din ţara Egiptului – dimpotrivă, el i-a ocolit fără să-i nimicească –,"

11 iată că acum s'au pornit împotriva noastră, ca să ne scoată din moştenirea pe care Tu ne-ai dat-o."

12 Doamne, Dumnezeul nostru, oare nu-i vei pedepsi? Că noi nu putem sta împotriva acestei gloate numeroase care a venit împotriva noastră; şi nu ştim ce să le facem, fără numai să ne îndreptăm ochii spre Tine“."

13 Şi toţi Iudeii stăteau în faţa Domnului - şi copiii lor, şi femeile lor."

14 Atunci Duhul Domnului s'a pogorât în mijlocul adunării peste Iahaziel, fiul lui Zaharia, fiul lui Benaia, fiul lui Ieiel, fiul lui Matania, levit dintre fiii lui Asaf;"

15 şi acesta a zis: „Ascultaţi, voi, toţi ai lui Iuda, şi voi, locuitori ai Ierusalimului, şi tu, rege Iosafat! Aşa vă grăieşte Domnul: «Să nu vă temeţi şi nici să vă înspăimântaţi de această mare mulţime, căci războiul nu este al vostru, ci al lui Dumnezeu."

16 Mâine să mergeţi împotriva lor; iată, ei urcă pe coasta Ţiţ, iar voi îi veţi găsi la capătul văii de lângă pustiul Ieruel."

17 Nu voi vă veţi lupta; înţelegeţi lucrul acesta şi veţi vedea izbăvirea pe care Domnul v'o dă vouă, Iuda şi Ierusalim! Să nu vă temeţi şi nici să vă înspăimântaţi să le ieşiţi mâine înainte; şi Domnul va fi cu voi“."

18 Atunci Iosafat s'a plecat cu faţa la pământ laolaltă cu întregul Iuda şi cu locuitorii Ierusalimului; şi au căzut în faţa Domnului, ca să I se închine Domnului."

19 Iar leviţii dintre fiii lui Cahat şi dintre fiii lui Core s'au ridicat să-L laude pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, înălţând glas puternic."

20 Şi s'au sculat dis-de-dimineaţă şi au ieşit în pustiul Tecoa; şi'n timp ce ieşeau, Iosafat a stat şi a strigat, zicând: „Ascultaţi-mă, voi, Iudeilor, şi voi, locuitori ai Ierusalimului! Aveţi încredere în Domnul, Dumnezeul vostru, şi încrederea voastră va fi răsplătită; aveţi încredere în profetul Său şi veţi izbuti cu bine!“"

21 Şi după ce s'a sfătuit cu poporul, a pus oameni să cânte psalmi şi laude şi mulţumiri şi să-I laude sfinţenia, mergând înaintea oastei şi zicând: „Mărturisiţi-vă Domnului, că în veac este mila Lui!“"

22 Şi când au început ei a lăuda şi a mărturisi, Domnul i-a făcut pe fiii lui Amon să lupte împotriva Moabiţilor şi împotriva celor din muntele Seir; şi i-a pus în stare de zăpăceală;"

23 căci fiii lui Amon şi ai lui Moab s'au ridicat împotriva celor din Seir, ca să-i nimicească şi să-i mistuie; şi după ce au terminat cu cei din Seir, s'au năpustit unii împotriva altora, aşa că s'au nimicit ei între ei."

24 Iar Iudeii au venit la turnul de veghe al pustiului şi s'au uitat şi au văzut gloatele şi, iată, toţi căzuseră la pământ, morţi: nici unul nu scăpase."

25 Atunci Iosafat şi poporul său au ieşit să-i prade; şi au aflat multe vite şi unelte şi îmbrăcăminte şi lucruri de preţ; şi i-au prădat: trei zile le-a trebuit ca să ia prăzile, că erau multe."

26 Şi a fost că în cea de a patra zi s'au adunat în Valea Binecuvântării (căci acolo Îl binecuvântaseră ei pe Domnul, şi de aceea a fost numit locul acela Valea Binecuvântării până'n ziua de azi)."

27 Şi toţi oamenii lui Iuda s'au întors la Ierusalim, avându-l în frunte pe Iosafat, cu bucurie mare, că bucurie le dăduse Domnul dinspre partea vrăjmaşilor lor."

28 Şi au intrat în Ierusalim cu alăute şi cu harpe şi cu trâmbiţe, [mergând] în templul Domnului."

29 Şi toate regatele pământului erau cuprinse de frica Domnului, când au auzit că Domnul se luptase împotriva vrăjmaşilor lui Israel."

30 Iar regatul lui Iosafat s'a aflat în pace; pace i-a dat Dumnezeul său, de jur-împrejur."

31 Aşa a domnit Iosafat peste Iuda; treizeci şi cinci de ani avea când a început să domnească, şi a domnit în Ierusalim vreme de douăzeci şi cinci de ani. Pe mama sa o chema Azuba, şi era fiica lui Şilhi."

32 El a umblat în căile lui Asa, tatăl său, şi nu s'a abătut de la a face ceea ce e drept în ochii Domnului."

33 Cu toate acestea, capiştile de pe înălţimi încă mai erau: poporul încă nu-şi îndreptase inima spre Domnul, Dumnezeul părinţilor lor."

34 Celelalte fapte ale lui Iosafat, cele dintâi şi cele din urmă, iată, sunt scrise în cărţile lui Iehu al lui Hanani, care a scris Cartea regilor lui Israel."

35 După aceasta, Iosafat, regele lui Iuda, s'a aliat cu Ohozia, regele lui Israel (care era un nelegiuit);"

36 şi s'a întovărăşit cu el să facă amândoi corăbii care să meargă la Tarsis; corăbiile le-au făcut la Eţion-Gheber."

37 Iar Eliezer, fiul lui Dodava, din Mareşa, a rostit o profeţie împotriva lui Iosafat, zicând: „De vreme ce tu te-ai aliat cu Ohozia, Domnul ţi-a sfărâmat lucrarea: corăbiile tale s'au sfărâmat“. Şi ele n'au putut să meargă la Tarsis."

21

1 Iosafat a adormit împreună cu părinţii săi; şi a fost îngropat în cetatea lui David; în locul lui a domnit Ioram, fiul său."

2 Acesta avea şase fraţi, fii ai lui Iosafat: Azaria, Iehiel, Zaharia, Azaria, Micael şi Şefatia; toţi aceştia erau fiii lui Iosafat, regele lui Iuda."

3 Tatăl lor le dăduse daruri multe, argint şi aur şi arme, împreună cu cetăţile întărite din ţara lui Iuda; domnia însă i-a dat-o lui Ioram, căci acesta era întâiul-născut."

4 Şi dacă Ioram a primit regatul tatălui său şi s'a întărit, i-a ucis cu sabia pe toţi fraţii săi şi câteva dintre căpeteniile lui Israel."

5 Ioram avea treizeci şi doi de ani când a început să domnească; şi a domnit în Ierusalim vreme de opt ani."

6 Şi a umblat în calea regilor lui Israel, aşa cum făcuse casa lui Ahab – căci fiica lui Ahab era soţia lui – şi a făcut ceea ce e rău în faţa Domnului."

7 Cu toate acestea, Domnul nu a vrut să nimicească de tot casa lui David, de dragul legământului pe care-l făcuse cu David, spunându-i că-i va da – lui şi fiilor săi – un luminător pe'ntotdeauna."

8 În zilele acelea s'au rupt Edomiţii de Iuda şi şi-au făcut propriul lor rege."

9 Atunci a purces Ioram împreună cu căpeteniile şi cu toată călărimea; şi, sculându-se noaptea, i-a lovit pe Edomiţii care-l împresuraseră, şi pe căpeteniile carelor, dar poporul a dat fuga la corturile lor."

10 Aşa s'au eliberat Edomiţii de sub Iuda până'n ziua de azi; şi tot atunci s'a eliberat de sub mâna lui şi Libna; aceasta, fiindcă el Îl părăsise pe Domnul, Dumnezeul părinţilor săi"

11 şi fiindcă făcuse înălţimi în cetăţile lui Iuda şi-i făcuse pe locuitorii Ierusalimului să se dedea la desfrânare şi-l amăgise pe Iuda."

12 Atunci a venit la el o scrisoare de la profetul Ilie, zicând: „Aşa grăieşte Domnul, Dumnezeul lui David, părintele tău: «Pentru că n'ai umblat în calea lui Iosafat, tatăl tău, şi'n căile lui Asa, regele lui Iuda,"

13 ci ai umblat în căile regilor lui Israel şi l-ai făcut pe Iuda şi pe locuitorii Ierusalimului să se desfrâneze aşa cum s'a desfrânat casa lui Ahab, şi i-ai ucis pe fraţii tăi – fiii tatălui tău –, care erau mai buni decât tine,"

14 iată, Domnul te va lovi cu rană mare în poporul tău şi'n fiii tăi şi'n femeile tale şi'n toată casa ta;"

15 iar tu vei fi lovit de o boală cumplită, o boală a pântecelui, până când măruntaiele vor ieşi din tine, zi de zi, odată cu boala»“."

16 Aşa că Domnul a ridicat împotriva lui Ioram pe Filisteni şi pe Arabi şi pe cei ce se învecinau cu Etiopienii;"

17 aceştia s'au ridicat împotriva Iudeilor şi i-au învins şi au luat toate bunurile ce se aflau în casa regelui, precum şi pe fiii lui şi pe fiicele lui, că nu i-a mai rămas nici un fecior, în afară de Ohozia, cel mai mic dintre fiii săi."

18 Şi după toate acestea, Domnul l-a lovit în măruntaie cu o boală fără leac,"

19 care s'a tot lungit de la o zi la alta; iar când s'au împlinit doi ani, odată cu boala i-au ieşit şi măruntaiele; şi a murit de boală chinuitoare; iar poporul său nu i-a făcut o înmormântare aşa cum fusese aceea a părinţilor săi."

20 El avea treizeci şi doi de ani când a început să domnească; şi a domnit în Ierusalim vreme de opt ani. Şi s'a dus fără nici o cinstire şi a fost îngropat în cetatea lui David, dar nu printre mormintele regilor."

22

1 Iar locuitorii Ierusalimului l-au făcut rege în locul lui pe Ohozia, fiul său cel mai mic, deoarece pe cei mai mari, pe toţi, îi omorâse ceata tâlharilor care veniseră asupră-le împreună cu Arabii şi Alimazonii; aşa că a domnit Ohozia, fiul lui Ioram, regele lui Iuda."

2 Ohozia avea douăzeci şi doi de ani când a început să domnească; şi a domnit în Ierusalim vreme de un an; pe mama sa o chema Atalia, şi era fiica lui Omri."

3 El a umblat în calea casei lui Ahab, căci mama sa îi era sfetnic în a păcătui."

4 Şi a făcut ceea ce e rău în ochii Domnului, aşa cum făcuseră cei din casa lui Ahab, care, după moartea tatălui său, îi deveniseră sfetnici, spre nimicirea lui."

5 Şi, umblând în sfaturile lor, a plecat împreună cu Ioram, fiul lui Ahab, să facă război împotriva lui Hazael, regele Siriei, în Ramotul Galaadului; atunci arcaşii sirieni l-au rănit pe Ioram."

6 Iar el s'a întors ca să se vindece în Izreel de rana pe care i-o făcuseră Sirienii la Ramot în vreme ce purta război împotriva lui Hazael, regele Siriei. Iar Ohozia, fiul lui Ioram, regele lui Iuda, s'a dus la Izreel să-l vadă pe Ioram, fiul lui Ahab, acesta fiind bolnav."

7 Şi de la Dumnezeu a fost pierirea lui Ohozia prin venirea lui la Ioram; căci, după sosirea lui, a plecat cu Ioram împotriva lui Iehu, fiul lui Nimşi, pe care Domnul îl unsese pentru stârpirea casei lui Ahab."

8 Şi a fost că'n timp ce Iehu făcea răzbunarea împotriva casei lui Ahab, i-a găsit şi pe mai-marii din Iuda şi pe rudeniile lui Ohozia, care-i slujeau, şi i-a ucis."

9 Atunci Iehu a poruncit să-l caute pe Ohozia; şi l-au luat din Samaria, unde era ascuns, şi l-au dus la Iehu, iar acela l-a ucis. Şi l-au îngropat, că au zis: „E fiul lui Iosafat, care L-a căutat pe Domnul cu toată inima sa“. Aşa că în casa lui Ohozia nu era nimeni care să poată domni."

10 Atunci Atalia, mama lui Ohozia, văzând că fiul ei a murit, s'a ridicat şi a stârpit toată sămânţa regească din casa lui Iuda."

11 Dar Ioşeba, fiica regelui Ioram, l-a luat pe Ioaş, fiul lui Ohozia, furându-l de printre fiii regelui pe care-i omorau, l-a dus – pe el şi pe doica lui – în odaia de dormit; ascuns a fost de către Ioşeba, fiica regelui Ioram, sora lui Ohozia, soţia preotului Iehoiada; ea l-a ascuns de Atalia, care, astfel, nu l-a ucis."

12 Şi l-au ţinut ascuns în templul lui Dumnezeu timp de şase ani; iar peste ţară a domnit Atalia."

23

1 Iar în anul al şaptelea s'a îmbărbătat Iehoiada şi i-a luat alături de sine în templul Domnului pe sutaşi, adică pe Azaria, fiul lui Ieroham, pe Ismael, fiul lui Iohanan, pe Azaria, fiul lui Obed, pe Maaseia, fiul lui Adaia, şi pe Elişafat, fiul lui Zicri."

2 Şi a cutreierat [regatul] Iuda în lung şi'n lat şi i-a adunat pe leviţii din toate cetăţile lui Iuda şi pe capii de familie din Israel şi a venit în Ierusalim."

3 Aici, în templul lui Dumnezeu, întreaga adunare a lui Iuda a făcut legământ cu regele. El le-a arătat pe fiul regelui şi a zis: „Iată, el este fiul regelui; el să domnească, aşa cum a grăit Domnul despre casa lui David."

4 Şi acum, iată ce aveţi de făcut: O treime din voi, şi anume dintre preoţi şi leviţi, veţi intra sâmbăta [de strajă] la porţile intrărilor;"

5 o treime, în casa regelui; iar o treime, la poarta din mijloc; iar întregul popor, în curţile templului Domnului."

6 În templul Domnului nu va intra nimeni, în afară de preoţi şi leviţi şi de slujitorii leviţilor; doar ei să intre, fiindcă ei sunt sfinţi; şi tot poporul să păzească rânduielile Domnului."

7 Leviţii vor face roată în jurul regelui, fiecare cu arma în mână, şi vor ucide pe oricine va intra în templu. Şi vor fi cu regele când iese şi când intră“."

8 Leviţii şi întregul Iuda au făcut aşa cum le poruncise preotul Iehoiada; şi fiecare [sutaş] şi-a luat oamenii săi – atât pe cei ce intrau, cât şi pe cei ce ieşeau din slujba săptămânală –, căci Iehoiada nu-i lăsase liberi pe cei ce ieşeau din schimb."

9 Iehoiada i-a înarmat pe sutaşi cu săbiile şi cu scuturile şi cu armurile care fuseseră ale lui David în templul Domnului."

10 Şi a aşezat poporul întreg, fiecare cu armele lui, de la colţul din dreapta până la colţul din stânga al templului, în faţa jertfelnicului şi în faţa templului, de jur-împrejurul regelui."

11 Şi l-a adus în faţă pe fiul regelui şi i-a pus coroana regală şi însemnul; Iehoiada şi fiii săi l-au proclamat rege şi l-au uns şi au strigat: „Trăiască regele!“"

12 Atunci Atalia a auzit larma poporului care alerga, şi pe a celor ce-l recunoşteau pe rege şi-l lăudau; şi a intrat la rege în templul Domnului."

13 Şi, privind, iată că regele şedea pe tronul său; la intrare, dregătorii şi trâmbiţaşii; în jurul regelui, dregători; şi tot poporul ţinutului se veselea: trâmbiţele răsunau, cântăreţii cântau din instrumente, şi imnuri de laudă cântau. Atunci Atalia şi-a sfâşiat haina şi a strigat: „Asta e: uneltiţi împotriva mea!“"

14 Atunci preotul Iehoiada a ieşit în faţă şi le-a poruncit sutaşilor şi căpeteniilor oastei, zicând: „Scoateţi-o afară din templu şi n'o lăsaţi din mâini; şi să fie ucisă cu sabia!“ (căci spusese preotul: „Să nu fie omorâtă în templul Domnului“)."

15 Şi şi-au pus mâinile pe ea şi au scos-o pe poarta călăreţilor casei regale, şi acolo au ucis-o."

16 Iar Iehoiada a făcut un legământ între el, popor şi rege, aşa ca ei să fie poporul Domnului."

17 Şi tot poporul ţării a intrat în templul lui Baal şi l-a dărâmat; jertfelnicele şi chipurile lui le-au sfărâmat, iar pe Matan, preotul lui Baal, l-au ucis în faţa jertfelnicelor lui."

18 Iar preotul Iehoiada a aşezat rânduielile templului Domnului în mâna preoţilor şi leviţilor, aşa cum le hotărâse David în casa Domnului; şi I-a adus Domnului arderi-de-tot – aşa cum este scris în legea lui Moise –, cu veselie şi cântări – aşa cum rânduise David."

19 Şi a aşezat portari la porţile templului Domnului, ca să nu poată intra cel ce este necurat prin vreo faptă oarecare."

20 Şi i-a luat pe capii de familie şi pe viteji şi pe mai-marii poporului şi'ntregul popor al ţării, iar ei l-au purtat pe rege în templul Domnului; aşa a intrat el pe poarta lăuntrică în casa regală, iar ei l-au poftit pe rege să şadă pe tronul regatului."

21 Şi întregul popor al ţării s'a bucurat, iar cetatea s'a liniştit. Iar pe Atalia au ucis-o cu sabia."

24

1 Ioaş avea şapte ani când a început să domnească; şi a domnit în Ierusalim vreme de patruzeci de ani; pe mama sa o chema Ţibia şi era din Beer-Şeba."

2 El a făcut ceea ce e drept în ochii Domnului, atât cât preotul Iehoiada a trăit."

3 Iehoiada i-a luat două femei, iar acestea i-au născut fii şi fiice."

4 Şi a fost că, după acestea, Ioaş şi-a pus în gând să dreagă stricăciunile din templul Domnului."

5 Şi i-a adunat pe preoţi şi pe leviţi şi le-a zis: „Ieşiţi prin toate cetăţile lui Iuda şi strângeţi argint din tot Israelul, pentru ca în fiecare an să prenoim templul Domnului; grăbiţi-vă la treabă!“ Dar leviţii nu s'au grăbit."

6 Atunci regele Ioaş l-a chemat pe Iehoiada, capul lor, şi i-a zis: „De ce n'ai avut grijă să-i sileşti pe leviţi să aducă din Iuda şi din Ierusalim darea pe care Moise, omul lui Dumnezeu, a rânduit-o atunci când l-a adunat pe Israel la cortul mărturiei?"

7 Căci Atalia era o nelegiuită, iar fiii ei au jefuit templul lui Dumnezeu: sfintele lucruri ale templului Domnului le-au hărăzit baaliilor“."

8 Şi a zis regele: „Să se facă o ladă şi să fie pusă la poarta templului Domnului, afară."

9 Şi să se facă strigare în Iuda şi în Ierusalim să I se aducă Domnului ceea ce Moise, robul lui Dumnezeu, i-a spus lui Israel în pustie“."

10 Şi toţi dregătorii şi tot poporul au dat; şi aduceau şi puneau în ladă până se umplea."

11 Iar când lada era adusă de către leviţi la dregătorii regelui, dacă aceştia vedeau că în ea se află bani mai mulţi decât trebuia, atunci venea secretarul regelui, precum şi împuternicitul marelui preot, şi goleau lada şi o puneau la locul ei. Aşa făceau în fiecare zi, şi adunau bani mulţi;"

12 iar regele şi preotul Iehoiada îi dădeau lucrătorilor tocmiţi la lucrul templului Domnului, şi plăteau pietrari şi tâmplari care să repare templul Domnului, precum şi făurari în fier şi în aramă, să repare templul Domnului."

13 Aşa s'au apucat lucrătorii de treabă şi lucrul sporea în mâinile lor; aşa au reparat templul Domnului, chiar din temelii, şi l-au adus la starea lui de mai'nainte."

14 Şi dacă au terminat, i-au adus regelui şi lui Iehoiada ceea ce rămăsese din bani; şi au făcut vase pentru templul Domnului, vase de slujbă pentru arderile-de-tot, şi cădelniţe de aur şi de argint; şi au adus în templul Domnului arderi-de-tot, fără încetare, în toate zilele lui Iehoiada."

15 Aşa a îmbătrânit Iehoiada, îndestulat de zile, şi a murit în vârstă de o sută treizeci de ani."

16 Şi l-au îngropat în cetatea lui David, alături de regi, pentru binele pe care-l făcuse pentru Israel, pentru Dumnezeu şi templul Acestuia."

17 Şi a fost că, după moartea lui Iehoiada, dregătorii lui Iuda au intrat la rege şi i s'au închinat. Atunci regele a ascultat de ei."

18 Aşa L-au părăsit ei pe Domnul, Dumnezeul părinţilor lor, şi au slujit Astartelor şi idolilor; în ziua aceea, urgie s'a abătut peste Iuda şi peste Ierusalim."

19 Şi a trimis la ei profeţi ca să-i întoarcă spre Domnul, dar ei n'au ascultat; El le-a dat mărturie, dar ei nu s'au supus."

20 Atunci Duhul lui Dumnezeu l-a cuprins pe Zaharia, fiul preotului Iehoiada, care s'a ridicat în faţa poporului şi a zis: „Aşa grăieşte Domnul: De ce vă abateţi voi de la poruncile Domnului? Aşa nu veţi propăşi, că dacă voi L-aţi părăsit pe Domnul, şi El vă va părăsi“."

21 Dar ei s'au ridicat împotriva lui şi, din porunca regelui Ioaş, l-au ucis cu pietre în curtea templului Domnului."

22 Aşa că Ioaş nu şi-a adus aminte de mila pe care Iehoiada, tatăl acestuia, o făcuse cu el, şi i-a ucis fiul; iar acesta, în timp ce murea, a zis: „Domnul să vadă şi să judece!“"

23 Şi a fost că, după un an, oastea Siriei s'a ridicat împotrivă-i; şi au venit împotriva lui Iuda şi a Ierusalimului şi i-au ucis pe toţi dregătorii, precum şi din popor, iar prăzile le-au trimis la regele Damascului."

24 Cu toate că oastea Siriei venise cu oameni puţini, Dumnezeu i-a dat în mâini o oaste foarte mare, pentru că ei Îl părăsiseră pe Dumnezeul părinţilor lor; El este Cel ce a făcut judecată asupra lui Ioaş."

25 Şi după ce [Sirienii] s'au dus de la el, lăsându-l în prada unor boli grele, împotriva lui au uneltit propriile lui slugi, pentru sângele fiului preotului Iehoiada, şi l-au ucis în patul lui, şi aşa a murit. Şi l-au îngropat în cetatea lui David, dar nu l-au îngropat în cimitirul regilor."

26 Cei ce s'au ridicat împotriva lui au fost Zabad, fiul Şimeatei Amonita, şi Iehozabad, fiul Şimritei Moabiteanca."

27 Şi toţi fiii săi, cei cinci, au venit la el. Cât despre celelalte fapte ale lui, iată că ele sunt scrise în Cartea Regilor. Iar în locul lui a domnit Amasia, fiul său."

25

1 Amasia avea douăzeci şi cinci de ani când a început să domnească; şi a domnit în Ierusalim vreme de douăzeci şi nouă de ani. Pe mama sa o chema Iehoadan şi era din Ierusalim."

2 El a făcut ceea ce e drept în ochii Domnului, dar nu cu inimă plină."

3 Şi a fost că după ce a devenit stăpân pe putere, şi-a ucis slugile care-i omorâseră tatăl;"

4 dar pe fiii lor nu i-a ucis, după legământul legii Domnului, aşa cum este scris în porunca Domnului Care a zis: „Părinţii să nu fie daţi morţii pentru vina copiilor, şi nici copiii să nu fie daţi morţii pentru vina părinţilor, ci fiecare să moară pentru păcatul său“."

5 Amasia a adunat casa lui Iuda şi, potrivit cu familia fiecăruia, i-a rânduit căpetenii peste mii şi căpetenii peste sute în întregul Iuda şi în Ierusalim. Şi i-a numărat pe cei de la douăzeci de ani în sus şi a aflat că erau trei sute de mii de inşi în stare să meargă la război, purtând suliţă şi pavăză."

6 De asemenea, a tocmit din Israel, cu plată, o sută de mii de războinici, pentru o sută de talanţi de argint."

7 Dar un om al lui Dumnezeu a venit la el, zicând: „O, rege, oastea lui Israel să nu meargă cu tine, căci Domnul nu este cu Israel şi nici cu vreunul din fiii lui Efraim;"

8 dacă tu îţi faci socoteala că te întăreşti cu ei, Domnul te va înfrânge de dinaintea vrăjmaşilor, că de la Domnul vin puterea şi biruinţa“."

9 Şi a zis Amasia către omul lui Dumnezeu: „Dar ce voi face cu suta de talanţi pe care am dat-o oastei lui Israel?“ Iar omul lui Dumnezeu a zis: „Domnul poate să-ţi dea mai mult decât atât“."

10 Atunci Amasia a despărţit oastea care-i venise din Efraim, ca să se întoarcă la locul ei; iar aceia s'au mâniat foarte tare pe Iuda, şi s'au întors furioşi la locul lor."

11 Iar Amasia s'a îmbărbătat, şi-a luat poporul şi s'a dus în Valea Sării şi acolo i-a ucis pe fiii lui Seir, zece mii;"

12 iar pe alţi zece mii, fiii lui Iuda i-au prins de vii şi i-au dus în vârful stâncii şi i-au aruncat de pe buza prăpastiei şi toţi s'au făcut bucăţi."

13 Dar ostaşii pe care Amasia nu-i lăsase să meargă cu el la război au năvălit asupra cetăţilor lui Iuda, din Samaria până la Bet-Horon, şi au ucis în ele trei mii de oameni, luând şi multe prăzi."

14 Şi a fost că după ce Amasia s'a întors de la războiul cu Idumeea, i-a adus acasă pe dumnezeii fiilor lui Seir şi i-a făcut ca fiindu-i dumnezei şi s'a plecat în faţa lor şi le-a adus jertfă."

15 Atunci Domnul S'a mâniat pe Amasia şi a trimis la el un profet, zicându-i: „De ce i-ai căutat tu pe dumnezeii acelui popor, pe cei ce n'au fost în stare să-şi scape poporul din mâna ta?“"

16 Şi a fost că după ce acesta a grăit, el i-a zis: „Te-am făcut eu cumva sfetnic al regelui?... Ia seama, ca nu cumva să fii biciuit!“ Iar profetul s'a ferit, zicând: „Ştiu că [Domnul] vrea să te dea pierzării, de vreme ce ai făcut aceasta şi n'ai ascultat de sfatul meu“."

17 Atunci Amasia, regele lui Iuda, s'a sfătuit cu ai săi şi a trimis soli la Ioaş - fiul lui Ioahaz, fiul lui Iehu -, regele lui Israel, zicând: „Vino, să ne vedem faţă către faţă“."

18 Dar Ioaş, regele lui Israel, a trimis la Amasia, regele lui Iuda, zicând: „Spinul Libanului a trimis să i se spună cedrului Libanului: – Dă-ţi fata după fiul meu! – Da, dar iată că vor veni fiarele sălbatice din câmpul Libanului... Şi au venit fiarele şi au călcat în picioare spinul!..."

19 Tu ai zis: – Iată, eu am bătut Idumeea!... Inima te-a semeţit, acum şezi în casa ta! De ce să-ţi faci rău căutând prilej de ceartă? Că vei cădea, şi Iuda cu tine“."

20 Dar Amasia nu l-a ascultat (că de la Domnul a fost ca el să fie dat în mâinile vrăjmaşilor, de vreme ce el îi căutase pe dumnezeii Idumeilor)."

21 Aşa că Ioaş, regele lui Israel, s'a ridicat; el şi Amasia, regele lui Iuda, s'au văzut faţă către faţă le Bet-Şemeş, în Iuda."

22 Dar Iudeii au fost bătuţi de către Israeliţi, aşa că fiecare a fugit la cortul său."

23 Iar Amasia, regele lui Iuda, fiul lui Ioaş, fiul lui Ohozia, a fost prins acolo, la Bet-Şemeş, de către Ioaş, regele lui Israel, care l-a dus la Ierusalim; acesta a dărâmat zidul Ierusalimului, de la poarta lui Efraim până la poarta din colţ: patru sute de coţi."

24 Şi a luat tot aurul şi argintul şi toate vasele câte s'au găsit în templul Domnului, la Obed-Edom, şi în vistieriile casei regale, precum şi ostateci, şi s'a întors la Samaria."

25 Iar Amasia, regele lui Iuda, fiul lui Ioaş, a mai trăit încă cincisprezece ani după moartea lui Ioaş, fiul lui Ioahaz, regele lui Israel."

26 Celelalte fapte ale lui Amasia, atât cele dintâi cât şi cele din urmă, sunt scrise în Cartea regilor lui Iuda şi ai lui Israel."

27 La vremea când Amasia s'a îndepărtat de Domnul s'a făcut împotriva lui o uneltire, iar el a fugit din Ierusalim în Lachiş; şi au trimis după el în Lachiş şi l-au ucis acolo."

28 Şi l-au adus pe cai şi l-au îngropat în cetatea lui David, laolaltă cu părinţii săi."

26

1 Atunci tot poporul ţării l-a luat pe Ozia, care avea vârsta de şaisprezece ani, şi l-a făcut rege în locul tatălui său."

2 El a rezidit Elatul şi l-a readus în Iuda, după ce regele adormise cu părinţii săi."

3 Ozia avea şaisprezece ani când a început să domnească; şi a domnit în Ierusalim vreme de cincizeci şi doi de ani. Pe mama sa o chema Iecolia şi era din Ierusalim."

4 El a făcut ceea ce e drept în ochii Domnului, aşa cum făcuse şi Amasia, tatăl său."

5 El L-a căutat pe Domnul în zilele lui Zaharia, care îl învăţa frica de Domnul; şi cât timp L-a căutat pe Domnul, Domnul l-a ajutat să-i meargă bine."

6 Şi a ieşit şi s'a războit împotriva Filistenilor şi a dărâmat zidurile Gatului şi zidurile Iabnei şi zidurile Aşdodului; şi a zidit cetăţi în ţinutul Aşdodului şi printre Filisteni."

7 Domnul l-a întărit împotriva Filistenilor şi împotriva Arabilor – care locuiesc în stâncării – şi împotriva Meuniţilor."

8 Chiar şi Amoniţii îi dădeau daruri lui Ozia, încât i s'a dus vestea până în hotarele Egiptului, căci devenise foarte puternic."

9 Şi în Ierusalim a zidit Ozia turnuri, la poarta din colţ şi la poarta din vale şi la colţurile zidurilor; şi le-a întărit."

10 Şi a zidit turnuri în pustie şi a săpat numeroase fântâni, că avea vite multe în ţara de jos şi în câmpie, precum şi lucrători de vie în munţi şi în Carmel, fiindcă era gospodar."

11 A avut Ozia şi o oaste care mergea la război; cu rânduială ieşea la luptă şi cu rânduială se întorcea la numărătoare; socoteala ei o ţineau scriitorul Ieiel şi judecătorul Maasia, care se aflau sub conducerea lui Hanania, locţiitorul regelui."

12 Numărul total al capilor de familie – al vitejilor războinici – era de două mii şase sute;"

13 sub conducerea lor era o oaste de trei sute şapte mii cinci sute de ostaşi care puteau merge la război să-l ajute pe rege împotriva duşmanilor."

14 Şi pentru toată oastea a făcut Ozia scuturi, suliţe, coifuri şi platoşe, arcuri şi praştii pentru pietre."

15 În Ierusalim a făcut maşini născocite de un om foarte isteţ, ca să fie aşezate pe turnuri şi pe colţuri şi să arunce lănci şi bolovani de piatră; de pregătirea lor s'a dus vestea până departe, căci el s'a ajutat cu ele de minune, până ce a devenit puternic."

16 Şi dacă a devenit puternic, inima i s'a semeţit, spre pierzania lui: a păcătuit împotriva Domnului, Dumnezeului său, intrând în templul Domnului ca să ardă tămâie pe altarul tămâierilor."

17 Dar în urma lui a intrat şi preotul Azaria şi, împreună cu acesta, preoţii Domnului, optzeci de oameni vânjoşi,"

18 care i s'au împotrivit regelui Ozia şi i-au zis: „Nu ţie ţi se cuvine să-I arzi tămâie Domnului, o, Ozia, ci preoţilor, fiii lui Aaron, cei anume sfinţiţi să tămâieze. Ieşi din locaşul cel sfânt, căci te-ai îndepărtat de Domnul; lucrul acesta nu-ţi va fi spre cinste din partea Domnului Dumnezeu“."

19 Atunci Ozia s'a aprins de mânie, în timp ce în mână avea cădelniţa cu care să tămâieze în templu; şi'n clipa când el s'a mâniat pe preoţi, pe fruntea lui s'a ivit lepra, în faţa preoţilor din templul Domnului, lângă altarul tămâierii."

20 Iar Azaria, marele preot, s'a întors spre el, precum şi preoţii: şi, iată, el era lepros pe frunte; şi l-au scos repede de acolo, căci şi el se grăbea să iasă, de vreme ce Domnul îl mustrase."

21 Regele Ozia a fost lepros până'n ziua morţii sale; ca lepros, el locuia într'o casă osebită, el, care fusese scos din casa Domnului. Iar Iotam, fiul său, cârmuia regatul, judecând poporul ţării."

22 Celelalte fapte ale lui Ozia, atât cele dintâi cât şi cele din urmă, sunt scrise de profetul Isaia."

23 Şi a adormit Ozia împreună cu părinţii săi; şi l-au îngropat laolaltă cu părinţii săi în câmpul cu mormintele regilor, fiindcă au zis: „E lepros“. Iar în locul lui a devenit rege Iotam, fiul său."

27

1 Iotam avea douăzeci şi cinci de ani când a început să domnească; şi a domnit în Ierusalim vreme de şaisprezece ani. Pe mama sa o chema Ieruşa şi era fiica lui Ţadoc."

2 El a făcut ceea ce e drept în ochii Domnului, aşa cum făcuse şi Ozia, tatăl său, numai că el nu a intrat în locaşul Domnului, iar poporul continua să-şi strice purtările."

3 El a zidit poarta cea înaltă a templului Domnului şi a făcut multe adaosuri la zidul Ofel;"

4 în muntele lui Iuda a zidit cetăţi, iar în păduri a ridicat locuinţe şi turnuri."

5 El s'a luptat cu regele fiilor lui Amon şi l-a biruit; fiii lui Amon îi dădeau anual câte o sută de talanţi de argint şi câte zece mii de măsuri de grâu şi zece mii de măsuri de orz; pe acestea i le aducea regele fiilor lui Amon în fiecare an: în primul an şi în al doilea şi în al treilea."

6 Iotam a devenit puternic fiindcă el şi-a îndreptat căile în faţa Domnului, Dumnezeului său."

7 Celelalte întâmplări ale lui Iotam, războiul şi faptele lui, iată că ele sunt scrise în Cartea Regilor lui Iuda şi ai lui Israel."

8 Douăzeci şi cinci de ani avea când a început să domnească; şi a domnit în Ierusalim vreme de şaisprezece ani."

9 Şi a adormit Iotam împreună cu părinţii săi şi a fost îngropat în cetatea lui David; iar în locul lui a domnit Ahaz, fiul său."

28

1 Ahaz avea douăzeci de ani când a început să domnească; şi a domnit în Ierusalim vreme de şaisprezece ani. El însă nu a făcut ceea ce e drept în ochii Domnului, aşa cum făcuse David, părintele său,"

2 ci a umblat în căile regilor lui Israel, că până şi chipuri cioplite le-a făcut idolilor lor"

3 şi le-a adus idolilor jertfe în valea lui Hinom şi i-a trecut pe fiii săi prin foc, după urâciunile neamurilor păgâne pe care Domnul le alungase din faţa fiilor lui Israel;"

4 şi aducea tămâieri pe înălţimi şi pe acoperişuri şi sub fiece copac umbros."

5 Dar Domnul l-a dat în mâna regelui Siriei; acela l-a lovit şi a luat din regatul său o mare mulţime de robi, pe care i-a dus în Damasc. De asemenea, l-a dat şi în mâna regelui lui Israel, care l-a lovit cu mare măcel;"

6 căci Pecah, fiul lui Remalia, regele lui Israel, a ucis în Iuda o sută douăzeci de mii de viteji într'o singură zi; aceasta, din pricină că aceia Îl părăsiseră pe Domnul, Dumnezeul părinţilor lor."

7 Iar Zicri, viteazul din Efraim, l-a ucis pe Maaseia, fiul regelui, pe Azricam, căpetenia casei sale, şi pe Elcana, locţiitorul regelui."

8 Fiii lui Israel au robit atunci – dintre fraţii lor – trei sute de mii (femei, fii şi fiice) şi i-au prădat de multe bunuri şi au dus prăzile în Samaria."

9 Dar acolo se afla un profet al Domnului, care se numea Obed. El a ieşit în întâmpinarea oastei celor ce veneau la Samaria şi le-a zis: „Iată, mânia Domnului, Dumnezeului părinţilor voştri, e peste [fiii lui] Iuda; El i-a dat în mâinile voastre, iar voi i-aţi ucis cu atâta cruzime încât aceasta a ajuns pân' la ceruri."

10 Iar acum, voi spuneţi că pe fiii lui Iuda şi pe ai Ierusalimului să-i ţineţi ca robi şi roabe. Iată, oare nu sunt eu cu voi spre a mărturisi pentru Domnul, Dumnezeul vostru?"

11 Şi acum, ascultaţi la mine: Întoarceţi înapoi pe aceia din fraţii voştri pe care i-aţi luat robi; că aprinderea mâniei Domnului e peste voi“."

12 Atunci mai-marii fiilor lui Efraim: Azaria, fiul lui Iohanan, Berechia, fiul lui Meşilemot, Iezechia, fiul lui Şalum, şi Amasa, fiul lui Hadlai, s'au ridicat împotriva celor ce se întorceau de la război"

13 şi le-au zis: „Să nu-i aduceţi la noi pe robii aceştia, ca să nu punem asupră-ne un păcat împotriva Domnului! Avem noi destule păcate şi vinovăţii, nu mai adăugaţi voi altele; că mare e păcatul nostru, iar aprinderea mâniei Domnului e peste Israel“."

14 Aşa că războinicii i-au lăsat pe robi, precum şi prăzile, în faţa mai-marilor şi a întregii adunări."

15 Atunci oamenii pomeniţi mai sus s'au ridicat şi i-au luat în primire pe robi: pe toţi cei goi i-au îmbrăcat din prăzi: le-au dat îmbrăcăminte şi încălţăminte şi le-au dat să mănânce şi să bea; şi le-au dat untdelemn să se ungă, iar pe toţi cei slăbiţi i-au ajutat cu asini; şi i-au dus la Ierihon, cetatea finicilor, la fraţii lor, după care s'au întors în Samaria."

16 În vremea aceea, regele Ahaz a trimis la regele Asiriei ca să-l ajute în următoarea împrejurare:"

17 Idumeii se ridicaseră împotrivă-i şi loviseră Iuda şi luaseră o mulţime de robi."

18 De asemenea, năvăliseră şi Filistenii în cetăţile ţinuturilor de la şes şi de la miazăzi ale lui Iuda şi luaseră Bet-Şemeşul şi Aialonul şi Ghederotul şi Soco, cu satele lor, şi Timna cu satele ei şi Ghimzo cu satele ei şi se aşezaseră acolo;"

19 fiindcă Domnul îl umilise pe Iuda din pricina lui Ahaz, regele lui Iuda, de vreme ce acesta se îndepărtase mult de Domnul."

20 Şi a venit împotrivă-i Tiglatfalasar, regele Asiriei, şi l-a bătut."

21 Atunci Ahaz a luat bunurile din templul Domnului şi din casa regelui şi dintr'ale dregătorilor şi i le-a dat regelui Asiriei, dar aceasta nu i-a fost de nici un folos,"

22 ci mai mare necaz i-a făcut; aşa fiind, el din ce în ce mai mult se îndepărta de Domnul. Şi a zis regele Ahaz:"

23 „Voi căuta spre dumnezeii Damascului, cei care m'au bătut“. Şi a zis: „De vreme ce dumnezeii regelui Sirienilor le-a ajutat lor, eu le voi aduce jertfă, iar ei îmi vor ajuta mie“. Dar ei i-au devenit piatră de poticnire, lui şi'ntregului Israel."

24 Ahaz a înlăturat vasele din templul Domnului şi le-a sfărâmat şi a închis uşile templului Domnului şi şi-a făcut altare în fiece colţ al Ierusalimului;"

25 şi'n multe din cetăţile lui Iuda, în fiecare, a făcut înălţimi de pe care să li se ardă tămâie dumnezeilor străini; şi aşa L-au mâniat ei pe Domnul, Dumnezeul părinţilor lor."

26 Celelalte întâmplări ale lui Ahaz şi faptele lui, atât cele dintâi cât şi cele din urmă, iată că ele sunt scrise în Cartea Regilor lui Iuda şi ai lui Israel."

27 Şi a adormit Ahaz împreună cu părinţii lui; şi l-au îngropat în cetatea lui David, dar nu l-au pus în cimitirul regilor lui Israel; iar în locul lui a domnit Iezechia, fiul său."

29

1 Iezechia avea douăzeci şi cinci de ani când a început să domnească; şi a domnit în Ierusalim vreme de douăzeci şi nouă de ani. Pe mama sa o chema Abia şi era fiica lui Zaharia."

2 El a făcut ceea ce e drept în ochii Domnului, aşa cum făcuse şi David, părintele său."

3 Şi a fost că de îndată ce a luat în stăpânire regatul, în luna întâi, el a deschis porţile templului Domnului şi le-a prenoit."

4 Şi i-a adus înlăuntru pe preoţi şi pe leviţi şi i-a aşezat în latura dinspre răsărit"

5 şi le-a zis: „Ascultaţi, voi, leviţilor: De-acum curăţiţi-vă, şi curăţiţi şi templul Domnului, Dumnezeului părinţilor voştri, şi scoateţi necurăţia din sfintele locaşuri;"

6 căci părinţii noştri s'au răzvrătit şi au făcut ceea ce era rău în faţa Domnului, şi L-au părăsit şi şi-au întors faţa dinspre locaşul Domnului şi au întors spatele;"

7 şi au închis uşile templului şi au stins luminile; cu tămâie n'au tămâiat, arderi-de-tot n'au adus în locaşul cel sfânt al Dumnezeului lui Israel."

8 Iar Domnul S'a aprins de mânie împotriva lui Iuda şi a Ierusalimului; şi i-a dat spaimei şi pustiirii şi şuierului, aşa cum vedeţi cu ochii voştri."

9 Şi, iată, părinţii noştri au fost loviţi de sabie; fiii noştri şi fiicele noastre şi femeile noastre au fost robiţi într'o ţară care nu e a lor, aşa cum sunt şi astăzi."

10 Acum însă puneţi-vă în gând să faceţi un legământ cu Domnul, Dumnezeul lui Israel, iar El Îşi va întoarce dinspre noi aprinderea mâniei Sale."

11 Şi acum, nu staţi de-o parte, căci pe voi v'a ales Domnul să staţi înaintea Lui, să-I slujiţi şi să-I fiţi slujitori şi să-I aduceţi jertfe de tămâie“."

12 Atunci s'au ridicat leviţii Mahat, fiul lui Amasia, şi Ioil, fiul lui Azaria, dintre fiii lui Cahat; Chiş, fiul lui Abdi, şi Azaria, fiul lui Iehaleleel, din seminţia lui Merari; Ioah, fiul lui Zima, şi Eden, fiul lui Ioah, din neamul lui Gherşon;"

13 Şimri şi Ieiel, din fiii lui Eliţafan; Zaharia şi Matania, din fiii lui Asaf;"

14 Iehiel şi Şimei, din fiii lui Eman; Şemaia şi Uziel, din fiii lui Iditun."

15 Aceştia i-au adunat pe fraţii lor şi s'au curăţit din porunca regelui – potrivit poruncii Domnului – ca să curăţească templul Domnului."

16 Şi au intrat preoţii în templul Domnului, ca să-L curăţească, şi au scos toată necurăţia ce se afla în templul Domnului – chiar şi în curtea templului Domnului –, necurăţie pe care leviţii au luat-o şi au aruncat-o afară, în pârâul Cedrilor."

17 Au început a se curăţi în prima zi a primei luni de lună-nouă, iar în cea de a opta zi a lunii au intrat în templul Domnului; timp de opt zile au curăţit templul Domnului, iar în cea de a şaisprezecea zi a primei luni au isprăvit."

18 Şi au intrat înlăuntru la regele Iezechia şi au zis: „Am curăţit toate lucrurile din templul Domnului: jertfelnicul arderii-de-tot cu vasele lui, masa punerii-înainte cu vasele ei,"

19 şi toate vasele pe care le-a pângărit regele Ahaz în timpul domniei lui, în lepădarea lui de Domnul; le-am pregătit, le-am curăţit, iată, ele sunt înaintea jertfelnicului Domnului“."

20 Iezechia s'a sculat dis-de-dimineaţă şi i-a adunat pe mai-marii cetăţii şi s'a suit la templul Domnului."

21 Şi a adus şapte viţei, şapte berbeci, şapte miei şi şapte iezi ca jertfă pentru păcat şi pentru regat şi pentru cele sfinte şi pentru Israel; şi le-a spus preoţilor – fiii lui Aaron – să se suie pe jertfelnicul Domnului."

22 Şi au înjunghiat viţeii, iar preoţii au primit sângele şi l-au turnat pe jertfelnic; şi au înjunghiat berbecii şi au vărsat sângele pe jertfelnic; au înjunghiat şi mieii şi au vărsat sângele pe jertfelnic;"

23 iar iezii – jertfa pentru păcat – i-au adus în faţa regelui şi a adunării şi şi-au pus mâinile pe ei;"

24 preoţii i-au înjunghiat, iar cu sângele lor au stropit a ispăşire pe deasupra jertfelnicului, ispăşire pentru tot Israelul, căci regele a spus: „Pentru tot Israelul să fie aduse arderea-de-tot şi jertfele pentru păcat“."

25 Şi i-a aşezat pe leviţi în templul Domnului cu ţimbale şi cu alăute şi cu harpe, după porunca regelui David şi a lui Gad, văzătorul regelui, şi a profetului Natan, căci din porunca Domnului era rânduiala aceea aşezată prin mâna profeţilor."

26 Şi stăteau leviţii cu instrumentele muzicale ale lui David; iar preoţii, cu trâmbiţele."

27 Şi a zis Iezechia: „Să fie adusă arderea-de-tot pe jertfelnic!“ Şi când au început să aducă arderea-de-tot, au început să-I cânte Domnului: şi trâmbiţele, şi instrumentele muzicale ale lui David, regele lui Israel;"

28 şi toată adunarea se închina şi cântăreţii cântau şi trâmbiţele răsunau până ce arderea-de-tot a fost pe de-a'ntregul săvârşită."

29 Şi după ce s'a săvârşit arderea, regele şi toţi cei ce erau cu el s'au plecat şi s'au închinat Domnului."

30 Iar regele Iezechia şi dregătorii le-au zis leviţilor să-I cânte Domnului imnuri cu cuvintele lui David şi ale profetului Asaf; şi I-au cântat cu veselie şi au căzut cu faţa la pământ şi I s'au închinat Domnului."

31 Şi a răspuns Iezechia zicând: „Acum v'aţi sfinţit pentru Domnul; apropiaţi-vă şi aduceţi jertfe de laudă în templul Domnului“. Şi a adus adunarea jertfe şi prinoase de mulţumire în templul Domnului; şi tot cel ce avea inima arzândă aducea arderi-de-tot."

32 Numărul arderilor-de-tot pe care le-a adus adunarea a fost: şaptezeci de viţei, o sută de berbeci, două sute de miei; totul, spre ardere-de-tot Domnului."

33 Viţeii afierosiţi au fost şase sute; iar oile, trei mii."

34 Preoţii însă erau puţini şi nu puteau să jupoaie [animalele pentru] arderea-de-tot; de aceea i-au ajutat şi leviţii, fraţii lor, până ce toată treaba a fost isprăvită şi până când preoţii s'au curăţit – căci leviţii au fost mai zeloşi la sfinţire decât preoţii."

35 Arderile-de-tot au fost îmbelşugate, cu grăsimile jertfelor de mântuire şi cu libaţiile arderilor-de-tot. Şi aşa s'a isprăvit lucrul în templul Domnului."

36 Şi s'a bucurat Iezechia împreună cu'ntregul popor pentru faptul că poporul Îl îmblânzise pe Dumnezeu; căci lucrul fusese făcut pe neaşteptate."

30

1 Iezechia a trimis veste la tot Israelul şi la Iuda şi a făcut scrisori către Efraim şi Manase să vină în Ierusalim la templul Domnului ca să serbeze Paştile Domnului, Dumnezeului lui Israel."

2 Regele şi dregătorii şi toată adunarea Ierusalimului s'au sfătuit să serbeze Paştile în luna a doua;"

3 aceasta, pentru că nu putuseră să le serbeze la vremea lor, deoarece preoţii, câţi trebuiau, nu se curăţiseră, iar poporul nu se adunase la Ierusalim."

4 Sfatul acesta a plăcut în faţa regelui şi a adunării."

5 Şi au poruncit să se facă vestire în tot Israelul, de la Beer-Şeba la Dan, să vină să serbeze în Ierusalim Paştile Domnului, Dumnezeului lui Israel, că de multă vreme nu fuseseră serbate după cum e scris."

6 Şi, din porunca regelui, în tot Israelul şi Iuda au mers vestitori cu scrisorile de la rege şi dregători, zicând: „Voi, fiii lui Israel, întoarceţi-vă la Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac şi al lui Israel, întorcându-i astfel pe cei scăpaţi, pe cei ce au rămas din mâna regelui Asiriei."

7 Nu fiţi ca părinţii voştri şi ca fraţii voştri, care s'au îndepărtat de Domnul, Dumnezeul părinţilor lor, încât El i-a dat spre pustiire, aşa cum o vedeţi şi voi;"

8 şi nu vă învârtoşaţi cerbicea, aşa cum au făcut părinţii voştri; daţi slavă Domnului şi intraţi în casa Lui cea sfântă, pe care El a sfinţit-o pe veci, şi slujiţi Domnului, Dumnezeului vostru, iar El va îndepărta de la voi aprinderea mâniei Sale."

9 Că dacă voi vă veţi întoarce la Domnul, fraţii voştri şi fiii voştri vor afla milă în faţa tuturor celor ce i-au dus în robie, iar El îi va întoarce în această ţară; că milostiv şi îndurat este Domnul, Dumnezeul nostru, şi nu-Şi va întoarce faţa dinspre noi dacă noi ne vom întoarce la El“."

10 Aşa mergeau vestitorii din cetate în cetate, în muntele lui Efraim şi în Manase, până la Zabulon; dar aceia îi luau în bătaie de joc şi râdeau de ei."

11 Doar oamenii din seminţia lui Aşer şi câţiva din Manase şi din Zabulon s'au smerit şi au venit la Ierusalim."

12 Mâna Domnului a fost şi în Iuda să le dea inimă să vină, să facă după porunca regelui şi a dregătorilor, prin cuvântul Domnului."

13 Şi mare mulţime de popor s'a adunat la Ierusalim ca să prăznuiască sărbătoarea Azimelor, în luna a doua; o foarte mare adunare."

14 Şi s'au ridicat şi au sfărâmat altarele ce se aflau în Ierusalim şi au surpat toate altarele pe care li se ardea tămâie [dumnezeilor] celor mincinoşi şi le-au aruncat în pârâul Cedrilor."

15 Iar în cea de a paisprezecea zi a lunii a doua au înjunghiat mielul pascal, iar preoţii şi leviţii s'au căit de păcatele lor şi s'au curăţit şi au adus ardere-de-tot în templul Domnului."

16 Şi au şezut la locul lor, după rânduiala lor, aşa cum a poruncit Moise, omul lui Dumnezeu; şi preoţii primeau sângele din mâna leviţilor."

17 Şi pentru că mulţi din adunare nu erau curăţiţi, leviţii înjunghiau mielul pascal în locul celor ce nu se putuseră curăţi pentru Domnul."

18 Fiindcă cea mai mare parte din poporul lui Efraim şi al lui Manase şi al lui Isahar şi al lui Zabulon nu se curăţiseră, ci mâncaseră Paştile împotriva Scripturii. Ţinând seamă de aceasta, Iezechia s'a rugat pentru ei, zicând:"

19 „Domnul-Cel-Bun să se milostivească spre orice inimă care într'adevăr Îl caută pe Domnul, Dumnezeul părinţilor ei, fără să se fi curăţit pe potriva curăţirii sfântului locaş“."

20 Iar Domnul l-a ascultat pe Iezechia şi a iertat poporul."

21 Iar fiii lui Israel care se aflau în Ierusalim au prăznuit sărbătoarea Azimelor timp de şapte zile, cu bucurie mare, zilnic lăudând pe Domnul; şi preoţii şi leviţii Îi cântau Domnului din instrumente muzicale."

22 Apoi Iezechia a vorbit pe inima tuturor leviţilor şi a celor ce aveau o bună înţelegere asupra lucrurilor Domnului. Şi au isprăvit sărbătoarea Azimelor, cea de şapte zile, aducând jertfe de mântuire şi mărturisindu-se Domnului, Dumnezeului lor."

23 Atunci adunarea s'a sfătuit împreună să sărbătorească alte şapte zile; şi cu bucurie au sărbătorit alte şapte zile;"

24 că Iezechia a dat pentru adunare o mie de viţei şi şapte mii de oi, iar dregătorii i-au dat poporului o mie de viţei şi zece mii de oi, precum şi o mare parte din cele afierosite preoţilor."

25 Şi s'a veselit toată adunarea, preoţii şi leviţii, şi toată obştea lui Iuda şi cei ce se aflau în Ierusalim, precum şi străinii care veniseră din ţara lui Israel, ca şi cei ce locuiau în Iuda."

26 Mare veselie s'a făcut atunci în Ierusalim, că un asemenea praznic nu se mai făcuse în Ierusalim din zilele lui Solomon, fiul lui David, regele lui Israel."

27 Apoi preoţii şi leviţii s'au ridicat şi au binecuvântat poporul; şi glasul lor a fost auzit, şi rugăciunea lor, în locaşul cel sfânt [al Domnului], Care este în cer."

31

1 Şi după ce toate acestea au luat sfârşit, a ieşit tot Israelul – cei ce se aflau în cetăţile lui Iuda – şi au sfărâmat stâlpii şi au tăiat tufişurile şi au doborât înălţimile şi capiştile din toată Iudeea şi din Veniamin şi din Efraim şi din Manase, până ce au terminat cu ele. Apoi întregul Israel s'a întors, fiecare la moşia lui şi în cetatea lui."

2 Iar Iezechia a rânduit cetele zilnice ale preoţilor şi ale leviţilor, rânduielile fiecăruia după slujba lui de preot sau levit, pentru arderea-de-tot şi pentru jertfa de mântuire şi pentru a aduce laude şi a mărturisi şi a sluji la porţile de la curtea templului Domnului,"

3 precum şi partea regelui, din averea lui, la arderea-de-tot de dimineaţa şi de seara şi la arderile-de-tot pentru ziua odihnei şi pentru lunile noi şi pentru sărbători, aşa cum s'a scris în legea Domnului."

4 Şi a zis către popor – către cei ce locuiau în Ierusalim – să le dea preoţilor şi leviţilor partea ce li se cuvine, pentru ca ei să se întremeze în slujirea templului Domnului."

5 Şi după ce el a dat porunca, fiii lui Israel au adus din belşug pârgă de grâu şi de vin şi de untdelemn şi de miere şi din fiece roadă a ţarinii;"

6 fiii lui Israel şi ai lui Iuda au adus zeciuieli din belşug, iar cei ce locuiau în cetăţile lui Iuda au adus şi ei zeciuială din viţei şi din oi şi din capre, afierosindu-le Domnului, Dumnezeului lor; le-au adus şi le-au pus grămezi-grămezi."

7 Grămezile au început a se face în luna a treia şi le-au isprăvit în luna a şaptea."

8 Atunci a venit Iezechia cu dregătorii săi şi au văzut grămezile şi au binecuvântat pe Domnul şi poporul lui Israel."

9 Iezechia i-a întrebat pe preoţi şi pe leviţi asupra grămezilor."

10 Şi a răspuns preotul Azaria, mai-marele neamului lui Ţadoc, şi a zis: „De când s'a început a se aduce prinoase în templul Domnului, noi am mâncat şi am băut şi a mai şi rămas din belşug; căci Domnul Şi-a binecuvântat poporul: iată, aceasta este ceea ce prisoseşte“."

11 Şi a zis Iezechia: „Să se pregătească în templul Domnului cămări!“ Şi le-au pregătit;"

12 şi au pus în ele, fără nici o sminteală, pârga şi zeciuielile; iar Conania levitul era ispravnic peste ele, precum şi fratele său Şimei, ca al doilea."

13 Din porunca regelui Iezechia şi a lui Azaria, căpetenia templului Domnului, Conania şi fratele său Şimei i-au numit supraveghetori pe Iehiel, Azazia, Nahat, Asael, Ierimot, Iozabad, Eliel, Ismachia, Mahat şi Benaia."

14 Iar Core, fiul levitului Imna, portarul din partea de răsărit, era supraveghetor al prinoaselor, ca să împartă pârga şi lucrurile cele mai sfinte."

15 Sub mâna lui se aflau Eden, Miniamin, Iosua, Şemaia, Amaria şi Şecania, preoţi meniţi să împartă cu credincioşie părţile ce li se cuveneau fraţilor lor din cetăţi, atât celui mare, cât şi celui mic,"

16 în afara celor de parte bărbătească de la trei ani în sus: fiecăruia din cei ce intră în templul Domnului, potrivit cu slujba lui zilnică, cu rangul şi cu rândul lui de fiecare zi."

17 Aceasta este împărţeala preoţilor, după familiile lor: leviţii, întru rânduielile lor, de la douăzeci de ani în sus, fiecare în rândul lui,"

18 ţinându-se seamă, la fiecare neam, de fiii şi fiicele lor, de toţi la un loc; fiindcă ei cu credincioşie făceau curăţenia sfântului locaş."

19 Iar pentru fiii lui Aaron care săvârşeau slujba preoţiei şi care locuiau în cetăţi au fost puşi bărbaţi anume rânduiţi să-i dea porţie fiecărui ins de parte bărbătească dintre preoţi şi fiecăruia dintre leviţii avuţi în vedere."

20 Aşa a făcut Iezechia în întregul Iuda: a făcut ceea ce era drept şi bun în ochii Domnului, Dumnezeului său."

21 În fiece lucru pe care el l-a început în slujba templului Domnului, precum şi în lege şi în porunci, el a căutat spre Dumnezeul său din tot sufletul său; şi a făcut şi a sporit."

32

1 Iar după aceste lucruri şi după adevărul lor s'a ridicat Senaherib, regele Asirienilor, şi a venit împotriva lui Iuda şi şi-a aşezat tabăra împotriva cetăţilor întărite cu ziduri, zicându-şi să le ia pentru sine."

2 Iar Iezechia, văzând venirea lui Senaherib şi hotărârea lui de a da luptă împotriva Ierusalimului,"

3 s'a sfătuit cu bătrânii săi şi cu vitejii să astupe izvoarele de apă din afara cetăţii; şi l-au ajutat;"

4 şi a adunat mult popor şi a astupat izvoarele apelor şi râul care curgea prin cetate, zicând: „Nu cumva regele Asiriei să vină şi să afle apă multă şi să prindă putere“."

5 Şi s'a întărit Iezechia şi a umplut la loc zidul care fusese surpat şi a zidit turnuri şi un alt zid exterior, în faţă, şi a întărit turnul cetăţii lui David şi a pregătit arme din belşug."

6 Şi a pus căpitani de război peste popor; şi s'au adunat la el în locul deschis din poarta văii, iar el le-a grăit, zicând:"

7 „Întăriţi-vă şi îmbărbătaţi-vă şi să nu vă speriaţi în faţa regelui Asiriei şi în faţa tuturor neamurilor care sunt cu el, că mai mulţi sunt cu noi decât cu el;"

8 cu el sunt braţe de carne, dar cu noi este Domnul, Dumnezeul nostru, ca să ne scape şi să ducă lupta noastră“. Iar poporul s'a întărit cu aceste cuvinte ale lui Iezechia, regele lui Iuda."

9 După aceea, Senaherib, regele Asiriei, şi-a trimis servii la Ierusalim (în timp ce el se afla la Lachiş, împreună cu toată oastea lui); a trimis la Iezechia, regele lui Iuda, şi la întregul Iuda ce se afla în Ierusalim, zicând:"

10 „Aşa grăieşte Senaherib, regele Asirienilor: – În cine vă puneţi voi nădejdea, de rămâneţi sub împresurare în Ierusalim?"

11 Nu cumva Iezechia vă înşală, ca să vă dea morţii şi foamei şi setei, zicând: «Domnul, Dumnezeul nostru, ne va scăpa din mâna regelui Asiriei!»?"

12 Oare nu acesta este Iezechia, cel care I-a dărâmat jertfelnicele şi locurile Lui cele înalte şi le-a zis Iudeilor şi locuitorilor Ierusalimului: «În faţa acestui jertfelnic să vă închinaţi şi deasupra lui să tămâiaţi!»?"

13 Oare voi nu ştiţi ceea ce eu şi părinţii mei le-am făcut tuturor neamurilor din ţările lor? Au putut oare dumnezeii neamurilor de pe'ntreg pământul să-şi scape popoarele din mâna mea?"

14 Dintre dumnezeii acestor neamuri pe care părinţii mei le-au nimicit, cine a fost în stare să-şi scape poporul din mâna mea?... Cum dar va putea Dumnezeul vostru să vă mântuiască din mâna mea?"

15 Aşadar, să nu vă amăgească Iezechia şi să nu facă din voi nişte creduli; să nu-l credeţi: nici un dumnezeu al vreunui neam şi al vreunui regat nu va putea să-şi scape poporul din mâna mea, aşa cum nu l-a scăpat din mâna părinţilor mei; aşadar, nici Dumnezeul vostru nu vă va scăpa din mâna mea“."

16 Şi încă alte multe au grăit servii săi împotriva Domnului Dumnezeu şi împotriva lui Iezechia, robul Său."

17 El a făcut şi o scrisoare prin care-L defăima pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, spunând despre El: „Aşa cum dumnezeii neamurilor pământului nu şi-au scos popoarele din mâna mea, nici Dumnezeul lui Iezechia nu-Şi va scoate din mâna mea poporul“."

18 Şi au strigat cu glas mare, în limba ebraică, spre poporul Ierusalimului, cel de pe zid, să le ajute şi să dărâme [zidurile], pentru ca ei să ia cetatea."

19 Ei vorbeau despre Dumnezeul Ierusalimului ca despre dumnezeii popoarelor pământului (lucruri de mâini omeneşti)."

20 Atunci regele Iezechia şi profetul Isaia, fiul lui Amos, s'au rugat asupra acestora şi au strigat la cer."

21 Iar Domnul a trimis un înger şi a sfărâmat pe tot viteazul şi războinicul şi pe comandanţii şi pe căpeteniile cele mari din tabăra regelui Asiriei; acesta s'a întors plin de ruşine în ţara lui şi a intrat în capiştea dumnezeului său, iar fiii lui – cei ce ieşiseră din coapsele lui – l-au ucis cu sabia."

22 Aşa i-a mântuit Domnul pe Iezechia şi pe locuitorii Ierusalimului din mâna lui Senaherib, regele Asiriei, şi din mâna tuturor celorlalţi şi i-a apărat din toate părţile."

23 Şi mulţi Îi aduceau daruri Domnului în Ierusalim şi daruri lui Iezechia, regele lui Iuda, şi multă slavă şi-a dobândit el, după acestea, în ochii tuturor neamurilor."

24 În zilele acelea, regele Iezechia s'a îmbolnăvit de moarte şi I s'a rugat Domnului; iar El l-a ascultat şi i-a dat semn."

25 Dar Iezechia nu I-a răsplătit pe măsura darului pe care-l primise: inima lui devenise semeaţă; aşa că mânie s'a stârnit asupra sa şi a lui Iuda şi asupra Ierusalimului."

26 Cu toate acestea, de îndată ce Iezechia s'a smerit pe sine din semeţia inimii – el şi cei ce locuiau în Ierusalim –, mânia Domnului n'a venit peste ei în zilele lui Iezechia."

27 Iezechia a avut avere şi foarte multă slavă; şi-a făcut vistierii pentru aur, pentru argint, pentru pietre preţioase, ca şi pentru mirodenii; de asemenea, magazii pentru arme şi pentru vase de mare preţ"

28 şi hambare pentru roadele de grâu, de vin şi de untdelemn, precum şi grajduri şi ţarcuri pentru tot felul de vite, şi stâne pentru turme;"

29 şi cetăţi, pe care şi le-a zidit pentru sine, şi agonisită de oi şi de mulţi boi, că i-a dat Domnul foarte multă avuţie."

30 Acelaşi Iezechia a astupat gura de sus a apelor Ghihonului şi le-a făcut să curgă în jos prin partea de miazăzi a cetăţii lui David. Şi a propăşit Iezechia în toate lucrurile sale."

31 Cu toate acestea, atunci când trimişii mai-marilor Babilonului au venit la el să-l întrebe despre semnul ce se făcuse în ţară, Domnul l-a părăsit, ca să-l încerce, ca să cunoască ce anume avea el în inima lui."

32 Cât despre celelalte fapte ale lui Iezechia, despre bunătatea lui, iată, ele sunt scrise în Vedenia profetului Isaia, fiul lui Amos, precum şi în Cartea Regilor lui Iuda şi ai lui Israel."

33 Şi a adormit Iezechia împreună cu părinţii săi şi l-au îngropat în rândul de sus al mormintelor fiilor lui David; şi la moartea lui, slavă şi cinste i-au adus întregul Iuda şi locuitorii Ierusalimului. În locul lui a devenit rege Manase, fiul său."

33

1 Manase avea doisprezece ani când a început să domnească; şi a domnit în Ierusalim vreme de cincizeci şi cinci de ani."

2 El a făcut ceea ce e rău în ochii Domnului, urmând urâciunile neamurilor pe care Domnul le-a izgonit din faţa fiilor lui Israel."

3 El a zidit la loc înălţimile pe care le dărâmase Iezechia, tatăl său, şi le-a ridicat baalilor stâlpi şi a făcut tufişuri şi s'a închinat la toată „oştirea cerului“ şi tuturor le-a slujit;"

4 şi a zidit un altar în templul Domnului – acela despre care Domnul a zis: „În Ierusalim va fi numele Meu în veac“ –,"

5 iar în cele două curţi ale templului Domnului a zidit altare pentru toată „oştirea cerului“;"

6 şi pe fiii săi i-a trecut prin foc în valea Ben-Hinom, a ghicit, a vrăjit, a adus oameni care se îndeletniceau cu chemarea morţilor, precum şi vrăjitori, făcând astfel multe rele în faţa Domnului, ca să-L întărâte;"

7 iar idolul şi chipul turnat pe care le făcuse le-a aşezat în templul lui Dumnezeu, aceea despre care Dumnezeu spusese către David şi către Solomon, fiul acestuia: „În această casă şi în Ierusalimul pe care Eu l-am ales din toate seminţiile lui Israel, aici Îmi voi pune numele pe veci;"

8 şi nu voi mai urni piciorul lui Israel din ţara pe care Eu le-am dat-o părinţilor lor, dar numai dacă vor păzi tot ceea ce Eu am poruncit, adică după toată legea şi după poruncile şi judecăţile date prin mâna lui Moise“."

9 Dar Manase i-a dus în rătăcire pe Iuda şi pe locuitorii Ierusalimului, ca să facă ei ce e rău mai mult decât toate neamurile pe care Domnul le-a alungat din faţa fiilor lui Israel."

10 Domnul a grăit către Manase şi către poporul său, dar ei nu L-au ascultat;"

11 aşa că Domnul a adus asupra lor căpeteniile oastei regelui Asiriei, care l-au prins pe Manase cu arcanul şi l-au legat cu cătuşe şi l-au dus în Babilon."

12 Şi'n timp ce el se afla în necaz, a căutat spre faţa Domnului, Dumnezeului său, şi s'a smerit foarte în faţa Dumnezeului părinţilor săi."

13 Şi s'a rugat la El, iar El l-a auzit şi i-a ascultat strigarea şi l-a întors la Ierusalim, în regatul său, şi a cunoscut Manase că Domnul, El este Dumnezeu."

14 După aceea a zidit el zidul cel din afară al cetăţii lui David, de la miazăzi spre răsăritul Ghihonului, până la pârâu, la intrarea prin Poarta Peştilor, a înconjurat Ofelul, l-a înălţat foarte şi a aşezat căpetenii de oaste prin toate cetăţile întărite ale lui Iuda."

15 Şi a înlăturat dumnezeii străini şi idolul din templul Domnului şi toate altarele pe care le zidise în muntele templului Domnului, în Ierusalim şi în afara cetăţii."

16 Şi a dres la loc jertfelnicul Domnului şi a adus pe el jertfe de mântuire şi de laudă; şi le-a spus fiilor lui Iuda să-I slujească Domnului, Dumnezeului lui Israel."

17 Cu toate acestea, poporul încă mai aducea jertfe pe înălţimi, dar numai pentru Domnul, Dumnezeul său."

18 Cât despre celelalte fapte ale lui Manase, despre rugăciunea lui către Dumnezeu şi despre cuvintele văzătorilor pe care aceştia i le grăiau în numele Domnului, Dumnezeului lui Israel,"

19 iată, ele se află în cuvintele rugăciunii lui, aşa cum Domnul l-a ascultat. Cât despre păcatele lui şi căderile lui şi despre locurile unde zidise înălţimi şi unde făcuse tufişuri şi idoli mai înainte de a se fi pocăit, iată, ele sunt scrise în Cartea Văzătorilor."

20 Şi a adormit Manase împreună cu părinţii săi şi l-au îngropat în grădina casei lui; iar în locul lui a domnit Amon, fiul său."

21 Amon avea douăzeci şi doi de ani când a început să domnească; şi a domnit în Ierusalim vreme de doi ani."

22 El a făcut ceea ce e rău în ochii Domnului, aşa cum făcuse Manase, tatăl său, şi aducea jertfe tuturor idolilor pe care-i făcuse Manase, tatăl său, şi le slujea."

23 Dar el nu s'a smerit în faţa Domnului, aşa cum se smerise Manase, tatăl său; căci Amon, fiul acestuia, şi-a înmulţit păcatul."

24 Şi servii săi au uneltit împotrivă-i şi l-au ucis în casa lui."

25 Dar poporul ţării i-a ucis pe cei ce uneltiseră împotriva regelui Amon; în locul acestuia l-au pus rege pe Iosia, fiul său."

34

1 Iosia avea opt ani când a început să domnească; şi a domnit în Ierusalim vreme de treizeci şi unu de ani."

2 El a făcut ceea ce e drept în ochii Domnului şi a umblat în căile lui David, părintele său, şi nu s'a abătut nici la dreapta, nici la stânga."

3 În cel de al optulea an al domniei sale – fiind el încă tânăr – a început a-L căuta pe Domnul, Dumnezeul lui David, părintele său; iar în anul al doisprezecelea al domniei sale a început să cureţe [regatul lui] Iuda şi Ierusalimul de locurile cele înalte şi de tufişuri şi de capişti şi de chipuri cioplite;"

4 şi a dărâmat altarele baalilor, care-i stăteau în faţă, precum şi înălţimile de deasupra lor; şi a tăiat tufişurile şi chipurile cioplite, iar chipurile turnate le-a sfărâmat şi le-a mărunţit şi le-a topit şi le-a aruncat pe mormintele celor ce le aduseseră jertfe."

5 A ars oasele preoţilor pe altarele lor şi a curăţit Iuda şi Ierusalimul"

6 şi cetăţile lui Manase, ale lui Efraim, ale lui Simeon şi ale lui Neftali, precum şi locurile dimprejurul lor."

7 Şi a dărâmat altarele şi tufişurile, a sfărâmat idolii, fărâmiţându-i, şi a retezat toate înălţimile din întreaga ţară a lui Israel, după care s'a întors în Ierusalim."

8 Iar în cel de-al optsprezecelea an al domniei sale, după ce curăţise ţara şi templul, a trimis pe Şafan, fiul lui Aţalia, pe Maaseia, căpetenia cetăţii, şi pe Ioab, fiul lui Ioahaz, cronicarul său, să prenoiască templul Domnului, Dumnezeului său."

9 Aceştia au venit la Hilchia arhiereul şi i-au dat banii ce fuseseră aduşi în templul Domnului, cei pe care leviţii paznici ai porţii îi adunaseră din mâinile seminţiilor lui Manase şi Efraim şi de la căpetenii şi de la toţi cei ce rămăseseră în Israel şi de la fiii lui Iuda şi ai lui Veniamin şi de la locuitorii Ierusalimului."

10 Şi i-au dat în mâna meşterilor care lucrau în templul Domnului, să-l prenoiască şi să-l întărească;"

11 i-au împărţit la dulgheri şi la zidari, ca să cumpere pietre cioplite şi lemnărie pentru acoperişul clădirilor pe care regii lui Iuda le stricaseră."

12 Oamenii aceia erau cinstiţi în ceea ce făceau; peste ei îi aveau, ca supraveghetori, pe Iahat şi pe Obadia – leviţi din fiii lui Merari –, pe Zaharia şi pe Meşulam – dintre fiii lui Cahat –, precum şi pe toţi leviţii, pe toţi cei ce ştiau să cânte cu instrumente muzicale;"

13 ei erau şi peste salahori şi peste toţi lucrătorii care aveau de făcut, fiecare, o anume lucrare; dintre leviţi erau şi scriitori, judecători şi portari."

14 Când au luat banii ce fuseseră aduşi în templul Domnului, atunci Hilchia preotul a găsit Cartea legii Domnului, care fusese dată prin mâna lui Moise."

15 Şi răspunzând Hilchia, a zis către Şafan scriitorul: „În templul Domnului am găsit Cartea legii“. Şi Hilchia i-a dat lui Şafan Cartea."

16 Iar Şafan a dus Cartea la rege. În acelaşi timp, i-a dat regelui socoteală, zicând: „Toţi banii au fost daţi în mâna servilor tăi care fac lucrările;"

17 argintul ce s'a aflat în templul Domnului a fost topit şi apoi dat în mâna supraveghetorilor şi în mâna celor ce lucrează“."

18 Atunci scriitorul Şafan i-a dat de ştire regelui zicând: „Preotul Hilchia mi-a dat o carte“. Iar Şafan a citit-o în faţa regelui."

19 Şi a fost că dacă regele a auzit cuvintele legii, şi-a sfâşiat hainele;"

20 şi regele le-a poruncit lui Hilchia, lui Ahicam, fiul lui Şafan, lui Abdon, fiul lui Miheia, lui Şafan scriitorul şi lui Asaia, slujitorul regelui, zicând:"

21 „Duceţi-vă şi întrebaţi-L pe Domnul despre mine şi despre cei ce au rămas în Israel şi în Iuda, cu privire la cuvintele Cărţii care s'a găsit, că mare este mânia Domnului care s'a aprins peste noi din pricină că părinţii noştri n'au ascultat cuvintele Domnului, să facă pe potriva a tot ceea ce este scris în Cartea aceasta“."

22 Atunci Hilchia şi cei cărora le poruncise regele s'au dus la Hulda proorociţa, soţia lui Şalum veşmântarul, fiul lui Tochat, fiul lui Hasra, cel care avea în pază veşmintele; ea locuia în Ierusalim, în despărţământul al doilea; şi i-au vorbit despre ceea ce aveau de spus."

23 Iar ea le-a zis: „Aşa zice Domnul, Dumnezeul lui Israel: Spuneţi-i omului care v'a trimis la mine:"

24 Aşa grăieşte Domnul: «Iată, eu voi aduce rele asupra acestui loc şi asupra celor care-l locuiesc, după toate cuvintele scrise în Cartea care a fost citită în faţa regelui lui Iuda;"

25 aceasta, pentru că ei M'au părăsit şi au adus jertfe unor dumnezei străini, ca să-Mi stârnească mânia în toate faptele mâinilor lor; aşadar, mânia Mea se va aprinde asupra acestui loc şi nu se va stinge»."

26 Iar regelui lui Iuda, care v'a trimis să-L întrebaţi pe Domnul, aşa să-i spuneţi: «Aşa grăieşte domnul, Dumnezeul lui Israel:"

27 Cât despre cuvintele pe care tu le-ai auzit: De vreme ce inima ta s'a înfrânt, iar tu te-ai smerit în faţa Mea de îndată ce ai auzit cuvintele Mele privitoare la locul acesta şi la locuitorii lui şi te-ai umilit în faţa Mea şi ţi-ai sfâşiat hainele şi ai plâns în faţa Mea, şi Eu am auzit, zice Domnul:"

28 iată, Eu te voi adăuga la părinţii tăi şi te vei sălăşlui cu pace în mormântul tău, şi ochii tăi nu vor vedea toate relele pe care Eu le voi aduce peste locul acesta şi peste locuitorii lui»“. Iar ei i-au dus regelui răspunsul."

29 Atunci regele a trimis şi i-a adunat la el pe bătrânii din Iuda şi din Ierusalim."

30 Şi s'a suit regele în templul Domnului, şi'mpreună cu el întregul Iuda şi locuitorii Ierusalimului şi preoţii şi leviţii şi'ntregul popor, de la mic la mare; şi'n auzul lor a citit toate cuvintele din Cartea legii, cea care fusese găsită în templul Domnului."

31 Şi a şezut regele pe locul său şi a făcut legământ în faţa Domnului că vor umbla după Domnul şi cu toată inima şi cu tot sufletul Îi vor păzi poruncile şi mărturiile şi îndreptările şi vor plini cuvintele legii, cele ce sunt scrise în Cartea aceasta."

32 Iosia i-a îndatorat pe toţi cei ce se aflau în Ierusalim şi în Iuda şi în Veniamin şi au făcut locuitorii Ierusalimului legământ în templul Domnului, al Dumnezeului părinţilor lor."

33 Şi a alungat Iosia toate urâciunile din întreaga ţară a fiilor lui Israel, iar pe toţi cei ce se aflau în Ierusalim şi în Israel i-a făcut să-I slujească Domnului, Dumnezeului lor; şi'n toate zilele vieţii lui, ei nu s'au abătut de la Domnul, Dumnezeul părinţilor lor."

35

1 Şi a sărbătorit Iosia Paştile Domnului, Dumnezeului său; şi a jertfit mielul pascal în cea de a paisprezecea zi a lunii întâi."

2 Şi i-a pus pe preoţi la rânduiala lor şi le-a poruncit să slujească în templul Domnului."

3 Iar leviţilor, care aveau căderea să lucreze în tot Israelul, le-a spus să I se sfinţească Domnului; ei au aşezat chivotul cel sfânt în templul pe care-l zidise Solomon, fiul lui David, regele lui Israel. Şi a zis regele: „Nu aveţi nimic de ridicat pe umeri; aşadar, acum slujiţi-I Domnului, Dumnezeului vostru, şi poporului Său Israel."

4 Să vă pregătiţi după neamurile voastre părinteşti şi după cetele voastre zilnice, aşa cum a scris David, regele lui Israel, şi [cum a rămas] prin mâna fiului său Solomon."

5 Aşezaţi-vă în templu pe potriva împărţirii după casele voastre părinteşti, pentru fraţii voştri, fiii poporului; de asemenea, pe potriva cetelor în care sunt împărţiţi leviţii, după familiile lor."

6 Înjunghiaţi mielul pascal şi pregătiţi-l pentru fraţii voştri, pentru ca ei să facă aşa cum Domnul a grăit prin mâna lui Moise“."

7 Şi Iosia le-a dat fiilor poporului, ca prinos, oi şi miei şi iezi, toate pentru Paşti; întru totul, numărul lor a fost de treizeci de mii, precum şi trei mii de viţei; acestea, din averea regelui."

8 Dar şi dregătorii săi au dat prinoase poporului şi preoţilor şi leviţilor: Hilchia, Zaharia şi Iehiel, căpeteniile templului lui Dumnezeu, le-au dat preoţilor, pentru jertfa de Paşti, două mii şase sute de oi, miei şi iezi, precum şi trei sute de viţei;"

9 Conania, Şemaia şi Natanael, fratele acestuia, Haşabia, Ieiel şi Iozabad, căpeteniile leviţilor, le-au dat leviţilor, ca prinos de Paşti, cinci mii de oi şi cinci sute de viţei."

10 Aşa s'a întocmit slujba; şi au stătut preoţii în locul lor şi leviţii la cetele lor, după porunca regelui."

11 Şi au înjunghiat mielul pascal; preoţii stropeau, din mâinile lor, cu sânge, iar leviţii jupuiau pielea de pe animalele de jertfă."

12 Apoi au pregătit cele de trebuinţă pentru arderile-de-tot, ca să le dea acelora pe potriva împărţirii lor pe case părinteşti, precum şi fiilor poporului, pentru ca aceştia să I le aducă Domnului, aşa cum e scris în cartea lui Moise. Aşa au făcut până dimineaţa."

13 Mielul pascal l-au fript la foc, după rânduială, iar jertfele sfinte le-au fiert în căldări şi vase de aramă şi au dus totul pân' la capăt şi grabnic au împărţit la toţi fiii poporului."

14 Iar după aceea şi-au pregătit pentru ei înşişi şi pentru preoţi – căci preoţii fuseseră prinşi până'n noapte cu împărţirea arderilor-de-tot şi a grăsimilor –, aşa că leviţii au pregătit pentru ei înşişi şi pentru fraţii lor, fiii lui Aaron."

15 Şi fiii lui Asaf, cântăreţii, au stat la locurile lor, după rânduielile lui David, ale lui Asaf, ale lui Heman şi ale lui Iditun, profeţii regelui; tot aşa căpeteniile şi portarii fiecărei porţi – acestora nu le era îngăduit să se mişte din slujba celor sfinte, fiindcă fraţii lor, leviţii, pregăteau şi pentru ei."

16 Aşa s'a rânduit şi s'a săvârşit toată slujba Domnului în acea zi a prăznuirii Paştilor; şi au adus arderi-de-tot pe jertfelnicul Domnului, după porunca regelui."

17 În vremea aceea, fiii lui Israel care erau de faţă au prăznuit Paştile şi sărbătoarea Azimelor timp de şapte zile."

18 Paşti ca acestea nu mai fuseseră în Israel din zilele profetului Samuel; nici un rege din Israel nu I-a făcut Domnului Paşti aşa cum a făcut Iosia, fiind de faţă şi preoţii şi leviţii şi întregul Iuda şi Israel şi locuitorii Ierusalimului."

19 Paştile acestea s'au petrecut în cel de al optsprezecelea an al domniei lui Iosia. După toate acestea, pe care Iosia le-a făcut în templu, regele Iosia a ars pe cei ce chemau morţii, ghicitorii, terafimii, idolii şi sodomiţii ce se aflau în ţara lui Iuda şi în Ierusalim, ca să adeverească, prin aceasta, cuvintele legii, cele scrise în Cartea pe care preotul Hilchia o aflase în templul Domnului. Înainte de el n'a mai fost un altul care să se fi întors către Domnul cu toată inima sa şi cu tot sufletul său şi cu toată puterea sa – potrivit cu toată legea lui Moise –, şi nici după el nu a fost un altul să-i semene. Cu toate acestea, Domnul nu S'a întors cu totul de la aprinderea mâniei Sale celei mari, ci cu mare mânie S'a aprins Domnul împotriva lui Iuda, din pricina tuturor întărâtărilor cu care Îl întărâtase Manase. Şi a zis Domnul: „Aşa cum l-am lepădat pe Israel, tot astfel îl voi lepăda şi pe Iuda de la faţa Mea şi voi părăsi cetatea pe care Eu am ales-o, Ierusalimul, şi casa despre care am zis: «Acolo va fi numele Meu»“."

20 Iar Neco, regele Egiptului, s'a ridicat împotriva regelui Asirienilor, la râul Eufrat, iar regele Iosia a ieşit să-l întâmpine."

21 Acela i-a trimis nişte soli, zicând: „Ce treabă am eu cu tine, rege al lui Iuda? Nu împotriva ta vin eu astăzi cu război. Dumnezeu mi-a spus să mă grăbesc; fereşte-te de Dumnezeul Care este cu mine, ca nu cumva să te nimicească“."

22 Dar Iosia nu s'a dat înapoi de dinaintea lui, ci s'a pregătit să se lupte cu el – neascultând cuvintele lui Neco, cele ce erau din gura lui Dumnezeu –, ci a venit să se războiască în câmpia Meghiddo."

23 Atunci arcaşii au tras asupra lui Iosia. Iar regele le-a zis servilor săi: „Duceţi-mă de aici, căci sunt greu rănit“."

24 Iar servii săi l-au ridicat din carul de luptă şi l-au aşezat în cel de al doilea car pe care-l avea şi l-au adus la Ierusalim, unde a murit. Şi l-au îngropat împreună cu părinţii lui; şi întregul Iuda şi Ierusalimul l-au plâns pe Iosia."

25 De asemenea, şi Ieremia l-a jelit pe Iosia; şi toţi dregătorii şi femeile lor au prins a rosti plângeri pentru Iosia până'n ziua de azi; şi'n această privinţă au dat poruncă în Israel şi, iată, ele se află scrise în Plângeri."

26 Cât despre celelalte fapte ale lui Iosia, despre nădejdea lui în cele scrise în legea Domnului,"

27 despre faptele lui cele de la început şi cele de pe urmă, iată, ele sunt scrise în Cartea Regilor lui Israel şi ai lui Iuda."

36

1 Poporul ţării l-a luat pe Ioahaz, fiul lui Iosia, şi l-a uns şi l-a făcut rege în Ierusalim, în locul tatălui său."

2 Ioahaz era de douăzeci şi trei de ani când a început să domnească; şi a domnit în Ierusalim vreme de trei luni. Pe mama lui o chema Hamutal şi era fiica lui Ieremia din Libna. Acesta a făcut ceea ce e rău în ochii Domnului, pe potriva a tot ceea ce făcuseră părinţii lui. Dar Faraonul Neco l-a luat legat la Ribla, în ţinutul Hamatului, ca să nu mai domnească în Ierusalim."

3 Apoi regele l-a dus în Egipt, iar pe ţară a pus un tribut de o sută de talanţi de argint şi un talant de aur."

4 Faraonul Neco l-a făcut rege peste Iuda pe Eliachim, fiul lui Iosia, în locul tatălui său Iosia, şi i-a schimbat numele în Ioiachim; iar pe Ioahaz, fratele său, Faraonul Neco l-a luat şi l-a dus în Egipt, unde a şi murit, dar nu înainte de a-i fi dat lui Faraon argintul şi aurul cerut. De atunci a început ţara să plătească tribut, după porunca lui Faraon; şi fiecare, după cum putea, cerea de la poporul ţării argint şi aur spre a-i fi dat Faraonului Neco."

5 Ioiachim avea douăzeci şi cinci de ani când a început să domnească; şi a domnit în Ierusalim vreme de unsprezece ani. Pe mama lui o chema Zebuda şi era fiica lui Pedaia din Ruma. Acesta a făcut ceea ce e rău în ochii Domnului, pe potriva a tot ceea ce făcuseră părinţii lui. În zilele lui a venit în ţară Nabucodonosor, regele Babilonului; el i-a fost supus vreme de trei ani, dar după aceea s'a scuturat de el. Iar Domnul i-a trimis împotriva lor pe Caldei, pe tâlharii Siriei, pe tâlharii Moabiţilor, pe fiii lui Amon şi pe cei ai Samariei; dar după aceasta ei au plecat, după cuvântul pe care Domnul îl grăise prin mâna robilor Săi, profeţii. Cu toate acestea, mânia Domnului încă a mai dăinuit asupra [fiilor] lui Iuda, aşa ca ei să fie lepădaţi de la faţa Lui din pricina tuturor păcatelor pe care le făcuse Manase şi din pricina sângelui nevinovat pe care îl vărsase Ioiachim – că umpluse Ierusalimul de sânge nevinovat. Însă Domnul tot n'a vrut să-l nimicească."

6 Împotriva lui s'a ridicat Nabucodonosor, regele Babilonului, şi l-a legat în cătuşe de aramă şi l-a dus în Babilon."

7 El a dus în Babilon şi o parte din vasele templului Domnului şi le-a aşezat în capiştea sa din Babilon."

8 Cât despre celelalte fapte ale lui Ioiachim şi despre toate câte le-a făcut, iată, oare nu sunt ele scrise în Cartea Faptelor din Vremea Regilor lui Iuda? Ioiachim a adormit împreună cu părinţii săi şi a fost îngropat laolaltă cu părinţii săi în Ganozai. Iar în locul lui a devenit rege Iehonia, fiul său."

9 Iehonia avea optsprezece ani când a început să domnească; el a domnit în Ierusalim vreme de trei luni şi zece zile. El a făcut ceea ce e rău în ochii Domnului."

10 La începutul anului, regele Nabucodonosor a trimis şi l-a adus în Babilon, împreună cu vasele cele scumpe ale templului Domnului; iar peste Iuda şi peste Ierusalim l-a făcut rege pe Sedechia, fratele tatălui său."

11 Sedechia avea douăzeci şi unu de ani când a început să domnească; şi a domnit în Ierusalim vreme de unsprezece ani."

12 El a făcut ceea ce e rău în ochii Domnului, Dumnezeului său; şi nu s'a ruşinat în faţa profetului Ieremia, şi nici de cuvintele Domnului;"

13 întru aceasta s'a răzvrătit el împotriva regelui Nabucodonosor, în pofida jurământului pe care i-l făcuse pe Dumnezeu; şi şi-a învârtoşat cerbicea şi şi-a împietrit inima, aşa ca el să nu se întoarcă la Domnul, Dumnezeul lui Israel."

14 Şi toţi fruntaşii lui Iuda, precum şi preoţii şi poporul ţării, au sporit în a face nelegiuiri, după toate urâciunile păgânilor, şi au întinat templul Domnului, cel din Ierusalim."

15 Iar Domnul, Dumnezeul părinţilor lor, a trimis [cuvânt] prin mâna profeţilor Săi şi prin aceea a trimişilor Săi pe care i-a ridicat dis-de-dimineaţă, fiindcă voia să-Şi cruţe poporul şi sfântul Său locaş."

16 Dar ei Îi batjocoreau solii şi-I defăimau cuvintele şi-şi râdeau de profeţii Săi, până ce mânia Domnului s'a îngrămădit deasupra poporului Său în aşa măsură, încât nu mai era nimic de făcut."

17 Şi l-a adus asupră-le pe regele Caldeilor, iar acela i-a ucis pe tinerii lor, cu sabia, în casa sfântului Său locaş; şi nici pe Sedechia nu l-a cruţat; şi milă n'au avut de fecioarele lor, iar pe bătrânii lor i-au dus departe; El a dat totul în mâinile lor."

18 Şi toate vasele templului lui Dumnezeu, pe cele mari şi pe cele mici, şi vistieriile [templului Domnului], precum şi toate vistieriile regelui şi ale dregătorilor, pe toate le-a dus în Babilon."

19 Şi a ars templul Domnului; şi a dărâmat zidul Ierusalimului; şi palatele lui le-a ars cu foc; şi toate vasele cele scumpe s'au pierdut."

20 Iar pe cei rămaşi i-a strămutat în Babilon; aceştia i-au fost robi, lui şi fiilor săi, până la întemeierea regatului Mezilor,"

21 ca să se plinească cuvântul Domnului, cel grăit prin gura lui Ieremia, că ţara se va sătura de atâta odihnă, prin sâmbetele ei pustii, până la împlinirea celor şaptezeci de ani."

22 În primul an de domnie al lui Cirus, regele Perşilor – la capătul profeţiei pe care Domnul o rostise prin gura lui Ieremia –, Domnul a trezit duhul lui Cirus, regele Perşilor, şi i-a poruncit să vestească în scris prin toată împărăţia lui, zicând:"

23 „Aşa grăieşte Cirus, regele Perşilor: Domnul, Dumnezeul cerului, mi-a dat mie toate regatele pământului şi mi-a poruncit să-I zidesc templu în Ierusalim, în Iudeea. Cine din poporul său întreg mai este printre voi?: Dumnezeul său fie cu el, şi să plece!“"