1 În anul al treilea al domniei lui Ioiachim, împăratul lui Iuda, a venit Nebucadneţar, împăratul Babilonului la Ierusalim şi l-a asediat.
2 Şi Domnul l-a dat pe Ioiachim, împăratul lui Iuda, în mâna lui, cu o parte din vasele casei lui Dumnezeu; pe care le-a dus în ţara Şinar la casa dumnezeului său; şi a adus vasele în casa tezaurului dumnezeului său.
3 Şi împăratul i-a vorbit lui Aşpenaz, stăpânul famenilor săi, să aducă pe câţiva dintre copiii lui Israel şi din sămânţa împăratului şi a prinţilor;
4 Copii în care nu era cusur, ci plăcuţi la vedere şi pricepuţi în toată înţelepciunea şi iscusiţi în cunoaştere şi înţelegând ştiinţa şi să fie în stare să stea în palatul împăratului şi pe care să îi înveţe învăţătura şi limba caldeenilor.
5 Şi împăratul le-a rânduit o porţie zilnică din mâncarea împăratului şi din vinul pe care l-a băut; astfel hrănindu-i trei ani, ca la sfârşitul acestora să poată sta în faţa împăratului.
6 Şi printre aceştia erau dintre copiii lui Iuda: Daniel, Hanania, Mişael şi Azaria;
7 Cărora mai marele famenilor le-a dat nume; şi i-a dat lui Daniel numele Belteşaţar; şi lui Hanania, Şadrac; şi lui Mişael, Meşac; şi lui Azaria, Abednego.
8 Dar Daniel a hotărât în inima lui să nu se întineze cu porţia de mâncare a împăratului, nici cu vinul pe care îl bea el; de aceea a cerut de la mai marele famenilor să nu îl oblige să se pângărească.
9 Şi Dumnezeu i-a dat lui Daniel favoare şi milă înaintea mai marelui famenilor.
10 Şi mai marele famenilor i-a spus lui Daniel: Mă tem de domnul meu împăratul, care v-a rânduit mâncarea şi băutura; căci de ce să vadă el feţele voastre arătând mai rău decât ale tinerilor care sunt de felul vostru? Atunci îmi veţi pune capul în pericol în faţa împăratului.
11 Atunci Daniel i-a spus lui Melţar, pe care mai marele famenilor l-a pus peste Daniel, Hanania, Mişael şi Azaria:
12 Te implor, încearcă pe servitorii tăi, zece zile; şi ei să ne dea legume să mâncăm şi apă să bem.
13 Apoi să fie privite înfăţişările noastre înaintea ta şi înfăţişarea tinerilor ce mănâncă din porţia de mâncare a împăratului; şi după cum vezi aşa să te porţi cu servitorii tăi.
14 Astfel el le-a dat ascultare în acest lucru şi i-a încercat zece zile.
15 Şi la sfârşitul a zece zile, înfăţişările lor au apărut mai frumoase şi mai grase în carne decât a tuturor tinerilor care au mâncat porţia de mâncare a împăratului.
16 Astfel Melţar a luat porţia lor de mâncare şi vinul pe care trebuiau să îl bea; şi le-a dat legume.
17 Cât despre aceşti patru tineri, Dumnezeu le-a dat cunoaştere şi pricepere în toată învăţătura şi înţelepciunea; şi Daniel avea înţelegere în toate viziunile şi visele.
18 Şi la sfârşitul zilelor la care împăratul spusese să îi aducă, mai marele famenilor i-a adus înaintea lui Nebucadneţar.
19 Şi împăratul a vorbit îndeaproape cu ei; şi dintre toţi nu s-a găsit nimeni ca Daniel, Hanania, Mişael şi Azaria; de aceea au stat în picioare înaintea împăratului.
20 Şi în toate lucrurile de înţelepciune şi înţelegere de care i-a întrebat împăratul, i-a găsit de zece ori mai buni decât toţi magii şi astrologii care erau în tot domeniul lui.
21 Şi Daniel a fost acolo până în anul întâi al împăratului Cirus.
1 Şi în anul al doilea al domniei lui Nebucadneţar, Nebucadneţar a visat vise prin care duhul i s-a tulburat şi somnul i-a fugit.
2 Atunci împăratul a poruncit să fie chemaţi magii şi astrologii şi vrăjitorii şi caldeenii, pentru a arăta împăratului visele lui. Astfel, ei au venit şi au stat în picioare înaintea împăratului.
3 Şi împăratul le-a spus: Am visat un vis şi duhul meu a fost tulburat pentru a cunoaşte visul.
4 Atunci au vorbit caldeenii împăratului în siriană: Să trăieşti pentru totdeauna împărate; spune servitorilor tăi visul şi noi vom arăta interpretarea.
5 Împăratul a răspuns şi a zis caldeenilor: Lucrul acesta mi-a scăpat; dacă nu îmi veţi face cunoscut visul, cu interpretarea lui, veţi fi tăiaţi în bucăţi şi casele voastre vor fi făcute un morman de balegă.
6 Dar dacă îmi arătaţi visul şi interpretarea lui, veţi primi de la mine daruri şi răsplăţi şi mare onoare; de aceea arătaţi-mi visul şi interpretarea lui.
7 Ei au răspuns din nou şi au zis: Să spună împăratul servitorilor săi visul, iar noi vom arăta interpretarea lui.
8 Împăratul a răspuns şi a zis: Ştiu sigur că doriţi să câştigaţi timp, deoarece vedeţi că lucrul mi-a scăpat.
9 Dar dacă nu îmi veţi face cunoscut visul, nu este decât o singură hotărâre pentru voi, fiindcă aţi pregătit cuvinte mincinoase şi corupte pentru a vorbi înaintea mea, până când timpul se schimbă; de aceea spuneţi-mi visul şi voi cunoaşte că puteţi să îmi arătaţi interpretarea lui.
10 Caldeenii au răspuns înaintea împăratului şi au zis: Nu este om pe pământ care poate arăta acest lucru al împăratului; de aceea nu este nici împărat, nici domn, nici conducător, care să fi cerut astfel de lucruri de la vreun mag sau astrolog sau caldeean.
11 Şi este lucru rar ceea ce împăratul cere, şi nu este nimeni altul care să îl poată arăta împăratului, cu excepţia dumnezeilor, a căror locuinţă nu este cu carnea.
12 Din această cauză împăratul a fost mânios şi foarte furios şi a poruncit să fie nimiciţi toţi înţelepţii Babilonului.
13 Şi a ieşit hotărârea ca înţelepţii să fie ucişi; şi căutau pe Daniel şi pe tovarăşii lui să fie ucişi.
14 Atunci Daniel a răspuns cu sfat şi înţelepciune lui Arioc, căpetenia gărzii împăratului, care ieşise să ucidă pe înţelepţii Babilonului;
15 El a răspuns şi a zis lui Arioc căpetenia împăratului: De ce este hotărârea de la împărat atât de grăbită? Atunci Arioc i-a făcut cunoscut lui Daniel acest lucru.
16 Atunci Daniel a intrat şi a rugat pe împărat să îi dea timp, iar el îi va arăta împăratului interpretarea.
17 Atunci Daniel a mers la casa lui şi a făcut lucrul acesta cunoscut lui Hanania, Mişael şi Azaria, tovarăşii lui,
18 Ca ei să ceară îndurări de la Dumnezeul cerului referitor la această taină, ca Daniel şi tovarăşii lui să nu piară cu restul înţelepţilor Babilonului.
19 Atunci taina i-a fost revelată lui Daniel într-o viziune de noapte. Apoi Daniel a binecuvântat pe Dumnezeul cerului.
20 Daniel a răspuns şi a zis: Binecuvântat fie numele lui Dumnezeu pentru totdeauna şi întotdeauna, căci înţelepciunea şi tăria sunt ale lui;
21 Şi schimbă timpurile şi anotimpurile; îndepărtează împăraţi şi ridică împăraţi; dă înţelepciune înţelepţilor şi cunoaştere celor ce cunosc înţelegerea;
22 Revelează lucrurile adânci şi tainice; cunoaşte ce este în întuneric şi lumina locuieşte cu el.
23 Îţi mulţumesc şi te laud, Dumnezeul părinţilor mei, care mi-ai dat înţelepciune şi tărie şi mi-ai făcut cunoscut acum ceea ce noi am cerut de la tine, căci ne-ai făcut cunoscut acest lucru al împăratului.
24 De aceea Daniel a intrat la Arioc, căruia împăratul i-a ordonat să nimicească pe înţelepţii Babilonului; a mers şi i-a spus astfel: Nu nimici pe înţelepţii Babilonului, du-mă înaintea împăratului şi voi arăta împăratului interpretarea.
25 Atunci Arioc l-a dus în grabă pe Daniel înaintea împăratului şi i-a spus astfel: Eu am găsit un om dintre captivii din Iuda, care va face cunoscut împăratului interpretarea.
26 Împăratul a răspuns şi i-a zis lui Daniel, al cărui nume era Belteşaţar: Eşti în stare să îmi faci cunoscut visul pe care l-am văzut şi interpretarea lui?
27 Daniel a răspuns în prezenţa împăratului şi a zis: Taina pe care împăratul a cerut-o, nu pot înţelepţii, astrologii, magii, ghicitorii să o arate împăratului;
28 Dar este un Dumnezeu în cer care revelează taine şi face cunoscut împăratului Nebucadneţar ce va fi în zilele de pe urmă. Visul tău şi viziunile capului tău pe patul tău, sunt acestea:
29 Cât despre tine, împărate, gândurile tale ţi-au venit pe patul tău, ceea ce se va întâmpla de acum înainte; şi cel ce revelează taine îţi face cunoscut ce se va întâmpla.
30 Dar cât despre mine, această taină nu îmi este revelată datorită vreunei înţelepciuni pe care o am mai mult decât vreo altă fiinţă, ci de dragul lor să fie făcută cunoscută împăratului interpretarea şi să cunoşti gândurile inimii tale.
31 Tu împărate, ai văzut şi iată, un mare chip. Acest chip mare, a cărui strălucire era măreaţă, a stat în picioare înaintea ta; şi forma lui era înfricoşătoare.
32 Capul acestui chip era din aur pur, pieptul şi braţele lui din argint, pântecele şi coapsele lui din aramă,
33 Picioarele lui din fier, laba piciorului parte din fier şi parte din lut.
34 Tu ai privit până când o piatră tăiată, fără mâini, a lovit chipul peste picioarele lui care erau din fier şi lut şi le-a spart în bucăţi.
35 Atunci fierul, lutul, arama, argintul şi aurul, au fost sparte în bucăţi, toate împreună, şi au devenit ca pleava ariilor vara; şi vântul le-a dus departe, încât nu s-a găsit loc pentru ele; şi piatra care a lovit chipul a devenit un munte mare şi a umplut întregul pământ.
36 Acesta este visul; şi vom spune interpretarea acestuia înaintea împăratului.
37 Tu împărate, eşti un împărat al împăraţilor, fiindcă Dumnezeul cerului ţi-a dat o împărăţie, putere şi tărie şi glorie.
38 Şi oriunde locuiesc copiii oamenilor, fiarele câmpului şi păsările cerului le-a dat în mâna ta şi te-a făcut conducător peste toate acestea. Tu eşti acest cap din aur.
39 Şi după tine se va ridica o altă împărăţie inferioară ţie şi o a treia împărăţie de aramă, care va stăpâni peste tot pământul.
40 Şi a patra împărăţie va fi tare ca fierul, întrucât fierul sparge în bucăţi şi supune toate; şi ca fierul ce sparge toate acestea, astfel va sparge în bucăţi şi va zdrobi.
41 Şi după cum ai văzut picioarele şi degetele de la picioare, o parte din lutul olarului şi o parte din fier, împărăţia va fi împărţită; dar va fi încă în ea ceva din tăria fierului, întrucât ai văzut fierul amestecat cu lut noroios.
42 Şi după cum degetele de la picioare erau parte din fier şi parte din lut, tot astfel împărăţia va fi în parte tare şi va fi în parte spartă.
43 Şi precum ai văzut fier amestecat cu lut noroios, ei se vor amesteca cu sămânţa oamenilor; dar nu se vor lipi unul de celălalt, după cum fier nu se amestecă cu lut.
44 Şi în zilele acestor împăraţi, Dumnezeul cerului va ridica o împărăţie, care nu va fi niciodată distrusă; şi împărăţia nu va fi lăsată altui popor, ci va sparge în bucăţi şi va mistui toate aceste împărăţii şi va sta în picioare pentru totdeauna.
45 După cum ai văzut că piatra a fost tăiată, fără mâini, din munte şi că a spart în bucăţi fierul, arama, lutul, argintul şi aurul; marele Dumnezeu a făcut cunoscut împăratului ce se va întâmpla de acum înainte; şi visul este cert şi interpretarea lui sigură.
46 Atunci împăratul Nebucadneţar a căzut cu faţa la pământ şi s-a închinat lui Daniel şi a poruncit ca ei să îi aducă un dar de mâncare şi arome dulci.
47 Împăratul i-a răspuns lui Daniel şi a zis: Cu adevărat Dumnezeul vostru este un Dumnezeu al dumnezeilor şi un Domn al împăraţilor şi un descoperitor al tainelor, văzând că poţi revela această taină.
48 Atunci împăratul l-a făcut pe Daniel un om mare şi i-a dat multe daruri măreţe şi l-a făcut conducător peste întreaga provincie a Babilonului şi mai marele guvernatorilor peste toţi înţelepţii Babilonului.
49 Atunci Daniel a cerut de la împărat şi a pus pe Şadrac, Meşac şi Abednego, peste treburile provinciei Babilonului; iar Daniel a şezut la poarta împăratului.
1 Împăratul Nebucadneţar, a făcut un chip de aur, a cărui înălţime era de şaizeci de coţi şi lăţimea lui şase coţi; l-a înălţat în câmpia Dura, în provincia Babilon.
2 Atunci împăratul Nebucadneţar a trimis să adune prinţii, guvernatorii şi căpeteniile, judecătorii, trezorierii, sfătuitorii, oamenii legii şi toţi conducătorii provinciilor, să vină la dedicarea chipului pe care împăratul Nebucadneţar l-a înălţat.
3 Atunci prinţii, guvernatorii şi căpeteniile, judecătorii, trezorierii, sfătuitorii, oamenii legii şi toţi conducătorii provinciilor, s-au adunat la dedicarea chipului pe care împăratul Nebucadneţar l-a înălţat; şi au stat în picioare înaintea chipului pe care Nebucadneţar l-a înălţat.
4 Atunci un crainic a strigat tare: Vă este poruncit, popoare, naţiuni şi limbi,
5 Când auziţi sunetul cornului, flautului, harpei, lirei, psalterionului, cimpoiului şi tot felul de muzică, să cădeţi şi să vă închinaţi chipului de aur pe care împăratul Nebucadneţar l-a înălţat;
6 Şi oricine nu cade şi nu se închină, în acelaşi moment va fi aruncat în mijlocul unui cuptor arzând încins.
7 De aceea, în acel timp, când toate popoarele au auzit sunetul cornului, flautului, harpei, lirei, psalterionului şi tot felul de muzică, toate popoarele, naţiunile şi limbile, au căzut şi s-au închinat chipului de aur pe care împăratul Nebucadneţar l-a înălţat.
8 De aceea, în acel timp, anumiţi caldeeni s-au apropiat şi au acuzat pe iudei.
9 Au vorbit şi au spus împăratului Nebucadneţar: Să trăieşti veşnic împărate.
10 Tu, împărate, ai dat o hotărâre, ca fiecare om care va auzi sunetul cornului, flautului, harpei, lirei, psalterionului şi cimpoiului şi tot felul de muzică, să cadă şi să se închine chipului de aur;
11 Şi oricine nu cade şi nu se închină, să fie aruncat în mijlocul unui cuptor arzând încins.
12 Sunt anumiţi evrei, Şadrac, Meşac şi Abednego, pe care i-ai pus peste treburile provinciei Babilon; aceşti oameni, împărate, nu te-au luat în considerare, ei nu servesc dumnezeilor tăi, nici nu se închină chipului de aur pe care l-ai înălţat.
13 Atunci Nebucadneţar, în turbarea şi furia lui, a poruncit să aducă pe Şadrac, Meşac şi Abednego. Atunci i-au adus pe aceşti oameni înaintea împăratului.
14 Nebucadneţar a vorbit şi le-a spus: Este adevărat, Şadrac, Meşac şi Abednego, că nu serviţi dumnezeilor mei, nici nu vă închinaţi chipului de aur pe care l-am înălţat?
15 Şi, când auziţi sunetul cornului, flautului, harpei, lirei, psalterionului, cimpoiului şi tot felul de muzică, dacă sunteţi gata să cădeţi şi să vă închinaţi chipului pe care l-am făcut, va fi bine; dar dacă nu vă închinaţi, veţi fi aruncaţi în acelaşi moment în mijlocul unui cuptor arzând încins; şi cine este acel Dumnezeu care vă va elibera din mâinile mele?
16 Şadrac, Meşac şi Abednego, au răspuns şi au zis împăratului: Nebucadneţar, îţi răspundem fără grijă în acest lucru.
17 Dacă este astfel, Dumnezeul nostru, căruia îi servim, este în stare să ne elibereze din cuptorul arzând încins şi ne va elibera din mâna ta, împărate.
18 Dar dacă nu, să îţi fie cunoscut, împărate, că nu vom servi dumnezeilor tăi, nici nu ne vom închina chipului din aur pe care l-ai înălţat.
19 Atunci Nebucadneţar s-a umplut de furie şi forma feţei lui s-a schimbat împotriva lui Şadrac, Meşac şi Abednego; de aceea a vorbit şi le-a poruncit să înfierbânte cuptorul de şapte ori mai mult decât se obişnuia să fie înfierbântat.
20 Şi a poruncit celor mai puternici bărbaţi din armata lui să lege pe Şadrac, Meşac şi Abednego şi să îi arunce în cuptorul arzând încins.
21 Atunci aceşti bărbaţi au fost legaţi în mantiile lor, izmenele lor şi pălăriile lor şi celelalte haine ale lor şi au fost aruncaţi în mijlocul cuptorului arzând încins.
22 Astfel deoarece porunca împăratului era urgentă şi cuptorul peste măsură de încins, flacăra focului a ucis pe acei bărbaţi care luaseră pe Şadrac, Meşac şi Abednego.
23 Şi aceşti trei bărbaţi, Şadrac, Meşac şi Abednego, au căzut legaţi în mijlocul cuptorului arzând încins.
24 Atunci împăratul Nebucadneţar a fost înmărmurit şi s-a ridicat în grabă şi a vorbit şi a spus sfătuitorilor săi: Nu am aruncat noi trei bărbaţi legaţi în mijlocul focului? Ei au răspuns şi au zis împăratului: Adevărat, împărate.
25 El a răspuns şi a zis: Iată, văd patru bărbaţi dezlegaţi, umblând în mijlocul focului şi nu au nicio vătămare; şi înfăţişarea celui de al patrulea este ca a Fiului lui Dumnezeu.
26 Atunci Nebucadneţar s-a apropiat de gura cuptorului arzând încins şi a vorbit şi a spus: Şadrac, Meşac şi Abednego, servitori ai Dumnezeului cel preaînalt, veniţi şi apropiaţi-vă. Atunci Şadrac, Meşac şi Abednego, au ieşit din mijlocul focului.
27 Şi prinţii, guvernatorii şi căpeteniile şi sfătuitorii împăratului, fiind adunaţi, au văzut pe aceşti bărbaţi, asupra trupurilor cărora focul nu a avut putere, nici nu a fost pârlit vreun păr al capului lor, nici mantiile lor schimbate, nici mirosul focului nu trecuse pe ei.
28 Atunci Nebucadneţar a vorbit şi a zis: Binecuvântat fie Dumnezeul lui Şadrac, Meşac şi Abednego, care a trimis pe îngerul său şi a eliberat pe servitorii lui care s-au încrezut în el şi au schimbat cuvântul împăratului şi şi-au dat trupurile, ca să nu servească nici să nu se închine vreunui dumnezeu, cu excepţia propriului lor Dumnezeu.
29 De aceea dau o hotărâre: Ca fiecare popor, naţiune şi limbă, care vorbeşte ceva greşit împotriva Dumnezeului lui Şadrac, Meşac şi Abednego, să fie tăiat în bucăţi, iar casele lor să fie făcute morman de balegă; deoarece nu este alt Dumnezeu care poate elibera în acest fel.
30 Atunci împăratul a promovat pe Şadrac, Meşac şi Abednego, în provincia Babilon.
1 Împăratul Nebucadneţar, tuturor popoarelor, naţiunilor şi limbilor, ce locuiesc pe tot pământul: Pacea să vi se înmulţească.
2 Am gândit că este bine să arăt semnele şi minunile pe care Dumnezeul cel Preaînalt le-a lucrat către mine.
3 Cât de măreţe sunt semnele lui! Şi cât de puternice sunt minunile lui! Împărăţia lui este o împărăţie veşnică şi domnia lui este din generaţie în generaţie.
4 Eu Nebucadneţar mă odihneam în casa mea, înflorind în palatul meu:
5 Am văzut un vis care m-a înfricoşat şi gândurile mele pe patul meu şi viziunile capului meu m-au tulburat.
6 De aceea am dat o hotărâre să se aducă toţi înţelepţii Babilonului înaintea mea, ca să îmi facă cunoscută interpretarea visului.
7 Atunci au intrat magii, astrologii, caldeenii şi ghicitorii şi am spus visul înaintea lor, dar nu mi-au făcut cunoscută interpretarea lui.
8 Dar la urmă a intrat Daniel înaintea mea, al cărui nume era Belteşaţar, conform cu numele dumnezeului meu şi în care este duhul sfinţilor dumnezei şi am spus visul înaintea lui, zicând:
9 Belteşaţar, stăpânul magilor, deoarece ştiu că duhul sfinţilor dumnezei este în tine şi nicio taină nu te tulbură, spune-mi viziunile visului meu pe care l-am văzut şi interpretarea lui.
10 Astfel erau viziunile capului meu în patul meu; am văzut şi, iată, un copac în mijlocul pământului şi înălţimea lui era mare.
11 Copacul a crescut şi era tare şi înălţimea lui a ajuns la cer şi priveliştea lui la marginea întregului pământ;
12 Frunzele lui erau frumoase şi rodul lui mult şi în el era mâncare pentru toţi; fiarele câmpului aveau umbră sub el şi păsările cerului locuiau printre crengile lui şi toată făptura era hrănită din acesta.
13 Am văzut în viziunile capului meu pe patul meu şi, iată, un paznic şi un sfânt a coborât din cer;
14 El a strigat tare şi a spus astfel: Tăiaţi copacul şi retezaţi-i ramurile, scuturaţi-i frunzele şi împrăştiaţi-i rodul; să se îndepărteze fiarele de sub el şi păsările dintre ramurile lui;
15 Totuşi lasă buturuga cu rădăcinile lui în pământ, chiar cu o legătură de fier şi aramă, în iarba nouă a câmpului; şi să fie udat cu roua cerului şi să fie porţia lui cu fiarele în iarba pământului;
16 Să fie schimbată inima lui de om şi să îi fie dată o inimă de fiară; şi să treacă şapte timpuri peste el.
17 Acest lucru este prin hotărârea paznicilor şi cererea prin cuvântul celor sfinţi, pentru a cunoaşte cei vii că cel Preaînalt domneşte în împărăţia oamenilor şi o dă oricui voieşte şi aşează peste ea pe cei mai josnici dintre oameni.
18 Acest vis eu împăratul Nebucadneţar l-am văzut. Acum tu, Belteşaţar, spune interpretarea lui, întrucât toţi înţelepţii împărăţiei mele nu sunt în stare să îmi facă cunoscută interpretarea; dar tu eşti în stare, căci duhul dumnezeilor sfinţi este în tine.
19 Atunci Daniel, al cărui nume era Belteşaţar, a rămas înmărmurit pentru o oră şi gândurile lui l-au tulburat. Împăratul a vorbit şi a spus: Belteşaţar, să nu te tulbure visul sau interpretarea lui. Belteşaţar a răspuns şi a zis: Domnul meu, visul să fie pentru cei ce te urăsc şi interpretarea lui duşmanilor tăi.
20 Copacul pe care l-ai văzut, care a crescut şi era tare, a cărui înălţime a atins cerul şi priveliştea lui tot pământul;
21 Ale cărui frunze erau frumoase şi rodul lui mult şi în el era mâncare pentru toţi; sub care fiarele câmpului au locuit şi pe ramurile căruia păsările cerului au avut locuinţa lor:
22 Acesta eşti tu, împărate, care ai crescut şi ai devenit tare, căci măreţia ta a crescut şi ajunge până la cer şi domnia ta până la marginea pământului.
23 Şi pentru că împăratul a văzut un paznic şi un sfânt coborând din cer şi spunând: Tăiaţi copacul şi distrugeţi-l; totuşi lăsaţi buturuga cu rădăcinile lui în pământ, chiar cu o legătură de fier şi aramă, în iarba moale a câmpului; şi să fie udat cu roua cerului şi să fie porţia lui cu fiarele câmpului, până când şapte timpuri vor trece peste el;
24 Aceasta este interpretarea, împărate şi acesta este hotărârea celui Preaînalt, care a venit peste domnul meu împăratul:
25 Te vor alunga dintre oameni şi locuinţa ta va fi cu fiarele câmpului şi te vor face să mănânci iarbă ca boii şi te vor uda cu roua cerului şi şapte timpuri vor trece peste tine, până când vei cunoaşte că cel Preaînalt domneşte în împărăţia oamenilor şi o dă oricui voieşte.
26 Şi pentru că au poruncit să lase buturuga cu rădăcinile copacului, împărăţia ta îţi va fi sigură, după ce vei fi cunoscut că cerurile domnesc.
27 De aceea, împărate, să îţi fie bine primit sfatul meu şi încetează păcatele tale, făcând dreptate; şi nelegiuirile tale, arătând milă celor săraci; poate va fi o lungire a liniştii tale.
28 Toate acestea au venit peste împăratul Nebucadneţar.
29 La sfârşitul a douăsprezece luni umbla prin palatul împărăţiei Babilonului.
30 Împăratul a vorbit şi a spus: Nu este acesta marele Babilon, pe care eu l-am construit pentru casa împărăţiei prin tăria puterii mele şi pentru onoarea maiestăţii mele?
31 În timp ce cuvântul era încă în gura împăratului, a căzut o voce din cer, spunând: Împărate Nebucadneţar, ţie ţi se spune: Împărăţia este îndepărtată de la tine.
32 Şi te vor alunga dintre oameni şi locuinţa ta va fi cu fiarele câmpului; te vor face să mănânci iarbă ca boii şi şapte timpuri vor trece peste tine, până când vei cunoaşte că cel Preaînalt domneşte în împărăţia oamenilor şi o dă oricui voieşte.
33 În acelaşi moment s-a împlinit aceasta peste Nebucadneţar şi a fost alungat dintre oameni şi a mâncat iarbă ca boii şi trupul lui a fost udat cu roua cerului, până când perii lui au crescut ca penele acvilelor şi unghiile lui ca ghearele păsărilor.
34 Şi la sfârşitul zilelor eu, Nebucadneţar, mi-am ridicat ochii spre cer şi înţelegerea mi s-a întors şi am binecuvântat pe cel Preaînalt şi l-am lăudat şi l-am onorat pe cel ce trăieşte pentru totdeauna, a cărui domnie este o domnie veşnică şi împărăţia lui este din generaţie în generaţie;
35 Şi toţi locuitorii pământului sunt consideraţi ca nimic; şi el face conform voii lui în oştirea cerului şi printre locuitorii pământului; şi nimeni nu poate opri mâna lui, sau să îi spună: Ce faci?
36 În acelaşi timp raţiunea mi s-a întors; şi pentru gloria împărăţiei mele, onoarea mea şi strălucirea mi s-au întors; şi sfătuitorii mei şi domnii mei m-au căutat; şi am fost întemeiat în împărăţia mea şi mi s-a adăugat o maiestate aleasă.
37 Acum eu Nebucadneţar laud şi înalţ şi onorez pe Împăratul cerului, ale cărui lucrări toate sunt adevăr şi căile lui judecată; şi pe cei ce umblă în mândrie este în stare să îi doboare.
1 Împăratul Belşaţar a făcut un mare ospăţ pentru o mie dintre domnii lui şi a băut vin înaintea celor o mie.
2 Belşaţar, în timp ce gusta vinul, a poruncit să aducă vasele de aur şi argint pe care tatăl său Nebucadneţar le scosese din templul din Ierusalim; pentru ca împăratul şi prinţii lui, soţiile lui şi concubinele lui, să bea din ele.
3 Atunci au adus vasele din aur care au fost scoase din templul casei lui Dumnezeu din Ierusalim; şi împăratul şi prinţii lui, soţiile lui şi concubinele lui, au băut din ele.
4 Au băut vin şi au lăudat dumnezeii din aur şi din argint, din aramă, din fier, din lemn şi din piatră.
5 În acelaşi moment au ieşit degetele unei mâini de om şi au scris în partea opusă sfeşnicului pe tencuiala peretelui din palatul împăratului; şi împăratul a văzut partea mâinii care scria.
6 Atunci înfăţişarea împăratului s-a schimbat şi gândurile lui l-au tulburat, astfel încât i s-au dezlegat încheieturile coapselor sale şi genunchii i s-au lovit unul de altul.
7 Împăratul a strigat cu voce tare să aducă astrologii, caldeenii şi ghicitorii. Şi împăratul a vorbit şi a spus înţelepţilor Babilonului: Oricine va citi această scriere şi îmi va arăta interpretarea ei, va fi îmbrăcat cu stacojiu şi va avea un lanţ din aur la gâtul lui şi va fi al treilea domnitor în împărăţie.
8 Atunci au intrat toţi înţelepţii împăratului; dar nu au putut citi scrisul, nici să facă cunoscută împăratului interpretarea lui.
9 Atunci împăratul Belşaţar s-a tulburat mult şi înfăţişarea lui s-a schimbat în el şi domnii lui au fost înmărmuriţi.
10 Şi împărăteasa, din cauza cuvintelor împăratului şi a domnilor lui, a venit în casa banchetului şi împărăteasa a vorbit şi a spus: Împărate, să trăieşti veşnic; să nu te tulbure gândurile tale, nici nu lăsa înfăţişarea ta să fie schimbată;
11 Este un om în împărăţia ta, în care este duhul dumnezeilor sfinţi; şi în zilele tatălui tău lumină şi înţelegere şi înţelepciune, ca înţelepciunea dumnezeilor, s-a găsit în el; pe el împăratul Nebucadneţar tatăl tău, împăratul, spun eu, tatăl tău l-a făcut stăpân al magilor, astrologilor, caldeenilor şi ghicitorilor;
12 Căci un duh ales şi cunoaştere şi înţelegere, interpretare de vise şi arătare de vorbe grele şi dezlegarea îndoielilor, s-au găsit în acest Daniel, pe care împăratul l-a numit Belteşaţar; acum să fie chemat Daniel, iar el va arăta interpretarea.
13 Atunci Daniel a fost adus înaintea împăratului. Şi împăratul a vorbit şi i-a spus lui Daniel: Eşti tu acel Daniel, care eşti dintre copiii captivităţii lui Iuda, pe care împăratul, tatăl meu, i-a scos din Iudeea?
14 Şi am auzit despre tine, că duhul dumnezeilor este în tine şi că lumină şi înţelegere şi aleasă înţelepciune se găseşte în tine.
15 Şi acum înţelepţii, astrologii, au fost aduşi înaintea mea, ca să citească această scriere şi să îmi facă cunoscută interpretarea ei; dar nu au putut să arate interpretarea lucrului;
16 Şi am auzit despre tine, că poţi face interpretări şi să dezlegi îndoieli; acum dacă poţi să citeşti scrisul şi să îmi faci cunoscută interpretarea lui, vei fi îmbrăcat în stacojiu şi vei avea un lanţ din aur la gâtul tău şi vei fi al treilea domnitor în împărăţie.
17 Atunci Daniel a răspuns şi a zis înaintea împăratului: Să îţi rămână ţie darurile şi dă răsplăţile tale altuia; totuşi voi citi scrierea împăratului şi îi voi face cunoscută interpretarea.
18 Împărate, Dumnezeul cel preaînalt i-a dat lui Nebucadneţar tatăl tău o împărăţie şi maiestate şi glorie şi onoare;
19 Şi pentru maiestatea pe care i-a dat-o, toate popoarele, naţiunile şi limbile, au tremurat şi s-au temut înaintea lui; pe cine voia, ucidea; şi pe cine voia, ţinea în viaţă; şi pe cine voia, înălţa; şi pe cine voia, umilea.
20 Dar când i s-a înălţat inima şi i s-a împietrit mintea în mândrie, a fost deposedat de tronul lui împărătesc şi i-au luat gloria;
21 Şi a fost alungat dintre fiii oamenilor; şi inima lui a fost făcută ca a fiarelor şi locuinţa lui a fost cu măgarii sălbatici; l-au hrănit cu iarbă ca pe boi şi trupul i-a fost udat cu roua cerului; până când a cunoscut că Dumnezeul cel preaînalt a domnit în împărăţia oamenilor şi că rânduieşte peste ea pe oricine voieşte.
22 Şi tu, Belşaţar, fiul lui, nu ţi-ai umilit inima, cu toate că ai cunoscut toate acestea;
23 Ci te-ai ridicat împotriva Domnului cerului; iar ei au adus vasele casei lui înaintea ta şi tu şi domnii tăi, soţiile tale şi concubinele tale, aţi băut vin din ele; şi ai lăudat dumnezeii din argint şi aur, din aramă, fier, lemn şi piatră, care nu văd, nici nu aud, nici nu cunosc; şi pe Dumnezeul în a cărui mână este suflarea ta şi ale căruia sunt toate căile tale, tu, nu l-ai glorificat;
24 Atunci a fost trimisă partea de mână de la el; şi această scriere a fost scrisă.
25 Şi aceasta este scrierea care a fost scrisă, MENE, MENE, TEKEL, UFARSIN.
26 Aceasta este interpretarea lucrului: MENE: Dumnezeu a numărat împărăţia ta şi a sfârşit-o.
27 TEKEL: Eşti cântărit în balanţe şi eşti în lipsă.
28 PERES: Împărăţia ta este divizată şi dată mezilor şi perşilor.
29 Atunci Belşaţar a poruncit şi l-au îmbrăcat pe Daniel în stacojiu şi au pus un lanţ din aur la gâtul său şi au făcut o proclamaţie referitoare la el, ca el să fie al treilea domnitor în împărăţie.
30 În acea noapte a fost ucis Belşaţar, împăratul caldeenilor.
31 Şi Darius, medul, a luat împărăţia, fiind aproape de şaizeci şi doi de ani.
1 I-a plăcut lui Darius să pună peste împărăţie o sută douăzeci de prinţi, care să fie peste întreaga împărăţie;
2 Şi peste aceştia, trei preşedinţi, dintre care Daniel era primul; ca prinţii să le dea socoteală, iar împăratul să nu aibă pagubă.
3 Atunci acest Daniel a fost preferat peste preşedinţi şi prinţi, deoarece un duh ales era în el; şi împăratul s-a gândit să îl pună peste întreg domeniul.
4 Atunci preşedinţii şi prinţii au căutat să găsească ocazie împotriva lui Daniel referitor la împărăţie; dar nu au putut afla nici ocazie, nici vină; întrucât era credincios, nu s-a aflat în el nici eroare nici greşeală.
5 Atunci aceşti oameni au spus: Nu vom găsi vreo ocazie împotriva acestui Daniel, decât dacă o găsim împotriva lui referitor la legea Dumnezeului său.
6 Atunci aceşti preşedinţi şi prinţi s-au adunat la împărat şi i-au spus astfel: Împărate Darius, să trăieşti veşnic.
7 Toţi preşedinţii împărăţiei, guvernatorii şi prinţii, sfătuitorii şi căpeteniile, s-au sfătuit împreună pentru a întemeia un edict împărătesc şi pentru a face o hotărâre fermă, ca oricine va face o cerere vreunui Dumnezeu sau om, pentru treizeci de zile, altuia decât ţie, împărate, să fie aruncat în groapa leilor.
8 Acum împărate, întemeiază hotărârea şi semnează înscrisul, ca să nu fie schimbat, conform legii mezilor şi perşilor, care nu se schimbă.
9 Astfel împăratul Darius a semnat scrierea şi hotărârea.
10 Şi când Daniel a cunoscut că înscrisul a fost semnat, a intrat în casa lui; şi ferestrele lui fiind deschise în camera lui spre Ierusalim, a îngenuncheat pe genunchii săi de trei ori pe zi şi s-a rugat şi a adus mulţumiri înaintea Dumnezeului său, cum a făcut mai înainte.
11 Atunci aceşti bărbaţi s-au adunat şi l-au găsit pe Daniel rugându-se şi făcând cerere înaintea Dumnezeului său.
12 Atunci s-au apropiat şi au vorbit înaintea împăratului referitor la hotărârea împăratului: Nu ai semnat o hotărâre, ca fiecare om care va face o cerere vreunui Dumnezeu sau om timp de treizeci de zile, altuia decât ţie, împărate, va fi aruncat în groapa leilor? Împăratul a răspuns şi a zis: Lucrul este adevărat, conform legii mezilor şi perşilor, care nu se schimbă.
13 Iar ei au răspuns şi au zis înaintea împăratului: Acel Daniel, care este dintre copiii captivităţii lui Iuda, nu te ia în considerare, împărate, nici hotărârea pe care ai semnat-o, ci îşi face cererea de trei ori pe zi.
14 Atunci împăratul, când a auzit aceste cuvinte, a fost foarte nemulţumit de el însuşi şi şi-a îndreptat inima spre Daniel pentru a-l elibera; şi a ostenit până la apusul soarelui să îl elibereze.
15 Atunci aceşti oameni s-au adunat la împărat şi au spus împăratului: Să ştii, împărate, că legea mezilor şi perşilor este: Că nicio hotărâre sau edict pe care împăratul îl întemeiază nu poate fi schimbat.
16 Atunci împăratul a poruncit şi l-au adus pe Daniel şi l-au aruncat în groapa leilor. Împăratul a vorbit şi i-a spus lui Daniel: Dumnezeul tău pe care îl serveşti continuu, el te va elibera.
17 Şi o piatră a fost adusă şi aşezată pe gura gropii; şi împăratul a sigilat-o cu propriul sigiliu şi cu sigiliul domnilor lui; ca hotărârea, referitoare la Daniel, să nu fie schimbată.
18 Atunci împăratul s-a întors la palatul său şi a petrecut noaptea postind, nici nu au fost aduse instrumente de muzică înaintea lui şi somnul i-a fugit.
19 Atunci împăratul s-a sculat dimineaţa foarte devreme şi a mers în grabă la groapa leilor.
20 Şi când s-a apropiat de groapă, a strigat la Daniel cu voce plângătoare şi împăratul a vorbit şi i-a spus lui Daniel: Daniele, servitor al Dumnezeului cel viu, a fost Dumnezeul tău, pe care îl serveşti continuu, în stare să te scape de lei?
21 Atunci Daniel a spus împăratului: Împărate, să trăieşti veşnic.
22 Dumnezeul meu a trimis pe îngerul său şi a închis gurile leilor ca să nu mă vatăme, întrucât s-a găsit nevinovăţie în mine înaintea lui; şi de asemenea înaintea ta, împărate, nu am făcut vătămare.
23 Atunci împăratul s-a bucurat peste măsură pentru el şi le-a poruncit să îl scoată pe Daniel din groapă. Astfel Daniel a fost scos din groapă şi niciun fel de vătămare nu s-a găsit asupra lui, deoarece el a crezut în Dumnezeul său.
24 Şi împăratul a poruncit şi au adus pe acei oameni care l-au acuzat pe Daniel şi i-au aruncat în groapa leilor, pe ei, pe copiii lor şi pe soţiile lor; şi leii i-au apucat şi le-au frânt toate oasele în bucăţi înainte ca ei să ajungă la fundul gropii.
25 Atunci împăratul Darius a scris tuturor popoarelor, naţiunilor şi limbilor care locuiesc pe tot pământul: Pacea sa vă fie înmulţită.
26 Eu dau o hotărâre: Ca în fiecare domnie a împărăţiei mele oamenii să tremure şi să se teamă înaintea Dumnezeului lui Daniel; căci el este Dumnezeul cel viu şi neclintit pentru totdeauna şi împărăţia sa nu va fi distrusă şi domnia lui va fi până la sfârşit.
27 El eliberează şi salvează şi lucrează semne şi minuni în cer şi pe pământ, el care a eliberat pe Daniel din puterea leilor.
28 Şi acest Daniel a prosperat sub domnia lui Darius şi sub domnia lui Cirus persanul.
1 În anul întâi al lui Belşaţar împărat al Babilonului Daniel a avut un vis şi viziuni ale capului său pe patul său; atunci a scris visul şi a spus suma acestor lucruri.
2 Daniel a vorbit şi a spus: Am văzut în viziunea mea în noapte şi, iată, cele patru vânturi ale cerului s-au luptat pe marea cea mare.
3 Şi patru fiare mari au ieşit din mare, diferite una de alta.
4 Prima era ca un leu şi avea aripi de acvilă; am privit până când aripile ei au fost smulse şi a fost ridicată de pe pământ şi făcută să stea pe picioare ca un om şi i-a fost dată o inimă de om.
5 Şi, iată, o altă fiară, a doua, asemănătoare unui urs, şi s-a ridicat pe o parte şi avea trei coaste în gura ei între dinţii ei; şi ei i-au spus astfel: Ridică-te, mănâncă multă carne.
6 După aceasta am privit şi, iată, o alta, ca un leopard, care avea pe spatele ei patru aripi ale unei păsări; fiara avea de asemenea patru capete; şi i s-a dat dominaţie.
7 După aceasta am văzut în viziunile nopţii şi, iată, o a patra fiară, înspăimântătoare şi vânjoasă şi peste măsură de tare; şi avea dinţi mari de fier; mânca şi rupea în bucăţi şi călca rămăşiţa în picioare; şi era diferită de toate fiarele care au fost înaintea ei; şi avea zece coarne.
8 Am privit cu atenţie coarnele şi, iată, a ieşit printre ele un alt corn mic, înaintea căruia erau trei dintre primele coarne smulse de la rădăcini; şi, iată, în acest corn erau ochi ca ochii omului şi o gură vorbind lucruri mari.
9 Am privit până când tronurile au fost dărâmate şi Bătrânul de zile a şezut, îmbrăcămintea lui era albă ca zăpada şi părul capului său ca lâna pură; tronul său era ca flacăra încinsă şi roţile lui ca foc arzând.
10 Un pârâu încins a curs şi a ieşit dinaintea lui; o mie de mii i-au servit şi de zece mii de ori zece mii au stat în picioare înaintea lui; judecata a fost ţinută şi cărţile au fost deschise.
11 Am privit atunci din cauza vocii marilor cuvinte pe care cornul le vorbea; am privit până când fiara a fost ucisă şi trupul ei nimicit şi dat flăcării arzânde.
12 Cât despre restul fiarelor, li s-a luat domnia; totuşi vieţile lor au fost prelungite pentru un anotimp şi un timp.
13 Am văzut în viziunile nopţii şi, iată, unul ca Fiul omului a venit cu norii cerului şi a venit la Bătrânul de zile şi l-au adus aproape, înaintea lui.
14 Şi i s-a dat domnie şi glorie şi o împărăţie, ca toate popoarele, naţiunile şi limbile să îl servească; domnia lui este o domnie veşnică, ce nu va trece şi împărăţia sa una care nu va fi distrusă.
15 Eu, Daniel, am fost întristat în duhul meu în mijlocul trupului meu şi viziunile capului meu m-au tulburat.
16 M-am apropiat de unul dintre cei care stăteau acolo şi l-am întrebat adevărul despre toate acestea. Astfel mi-a spus şi m-a făcut să cunosc interpretarea lucrurilor.
17 Aceste fiare mari, care sunt patru, sunt patru împăraţi, care se vor ridica din pământ.
18 Dar sfinţii celui Preaînalt vor lua împărăţia şi vor stăpâni împărăţia pentru totdeauna, chiar pentru totdeauna şi întotdeauna.
19 Atunci am voit să cunosc adevărul despre cea de-a patra fiară, care era diferită de toate celelalte, peste măsură de înspăimântătoare, a cărei dinţi erau din fier şi unghiile ei din aramă; care a mâncat, a rupt în bucăţi şi a călcat rămăşiţa în picioare;
20 Şi despre cele zece coarne care erau în capul ei şi despre celălalt care ieşise şi înaintea căruia trei au căzut; chiar despre acel corn care avea ochi şi o gură ce vorbea lucruri mari, a cărui privire era mai tare decât a tovarăşilor săi.
21 Am privit şi acelaşi corn a făcut război cu sfinţii şi i-a învins;
22 Până când Bătrânul de zile a venit şi le-a fost dată judecata sfinţilor celui Preaînalt; şi a venit timpul că sfinţii au stăpânit împărăţia.
23 Astfel a spus el: Cea de-a patra fiară va fi a patra împărăţie pe pământ, care va fi diferită de toate împărăţiile şi va mânca întregul pământ şi îl va călca şi îl va sparge în bucăţi.
24 Şi cele zece coarne din această împărăţie sunt zece împăraţi care se vor ridica; şi un altul se va ridica după ei; şi va fi diferit de primul şi va supune trei împăraţi.
25 Şi el va vorbi cuvinte mari împotriva celui Preaînalt şi va obosi pe sfinţii celui Preaînalt şi va gândi să schimbe timpurile şi legile; iar ei vor fi daţi în mâna lui până la un timp şi timpuri şi împărţirea timpului.
26 Dar judecata se va aşeza şi ei îi vor lua domnia, pentru a o mistui şi a o distruge până la sfârşit.
27 Şi împărăţia şi domnia şi măreţia împărăţiei sub întregul cer vor fi date poporului sfinţilor celui Preaînalt, a cărui împărăţie este o împărăţie veşnică; şi toate domniile îl vor servi şi vor asculta de el.
28 Aici este sfârşitul acestui lucru. Cât despre mine, Daniel, gândurile mele m-au tulburat mult şi înfăţişarea mea s-a schimbat în mine; dar am ţinut acest lucru în inima mea.
1 În anul al treilea al domniei împăratului Belşaţar o viziune mi-a apărut mie, Daniel, după cea care mi-a apărut la început.
2 Şi am văzut în viziune; şi s-a întâmplat, când am văzut, că eu eram la Susa în palat, care este în provincia Elam; şi am văzut în viziune şi eram lângă râul Ulai.
3 Atunci mi-am ridicat ochii şi am văzut şi, iată, un berbece, care avea două coarne, stătea în picioare în faţa râului; şi cele două coarne erau înalte; dar unul era mai înalt ca celălalt şi cel mai înalt a ieşit ultimul.
4 Am văzut berbecele împungând spre vest şi spre nord şi spre sud; încât nicio fiară nu putea sta înaintea lui, nici nu era vreunul să elibereze din mâna lui; iar el a făcut conform voii lui şi a devenit mare.
5 Şi pe când priveam cu atenţie, iată, un ţap a ieşit dinspre vest peste faţa întregului pământ şi nu a atins pământul; şi ţapul avea un corn însemnat între ochii lui.
6 Şi a venit la berbecele care avea două coarne, pe care l-am văzut stând în picioare în faţa râului şi a fugit spre el în furia puterii lui.
7 Şi l-am văzut apropriindu-se de berbece şi a fost împins de amărăciune împotriva lui şi a lovit berbecele şi i-a rupt cele două coarne ale lui; şi nu era putere în berbece să stea în picioare înaintea lui, ci l-a trântit la pământ şi l-a călcat în picioare; şi nu era nimeni să scape berbecele din mâna lui.
8 De aceea ţapul a crescut foarte mare; şi când a fost puternic, marele corn a fost rupt; şi în locul lui au ieşit patru coarne însemnate spre cele patru vânturi ale cerului.
9 Şi din unul dintre ele a ieşit un corn mic, care a crescut foarte mare, spre sud şi spre est şi spre ţara plăcută.
10 Şi a crescut mare până la oştirea cerului; şi a aruncat câtva din oaste şi din stele la pământ şi le-a călcat în picioare.
11 Da, s-a preamărit chiar până la prinţul oştirii şi prin el sacrificiul zilnic a fost luat şi locul sanctuarului său a fost dărâmat.
12 Şi o oaste i-a fost dată împotriva sacrificiului zilnic, din cauza fărădelegii şi a aruncat adevărul la pământ; şi a lucrat şi a prosperat.
13 Atunci am auzit un sfânt vorbind şi un alt sfânt a spus acelui sfânt care a vorbit: Cât de lungă va fi viziunea referitoare la sacrificiul zilnic şi fărădelegea pustiirii, pentru a da şi sanctuarul şi oştirea să fie călcate în picioare?
14 Şi mi-a spus: Până la două mii trei sute de zile; atunci sanctuarul va fi curăţat.
15 Şi s-a întâmplat, când eu, Daniel, am văzut viziunea şi am căutat înţelesul că iată, cineva a stat în picioare înaintea mea ca înfăţişarea unui om.
16 Şi am auzit vocea unui om între malurile Ulaiului, care a strigat şi a spus: Gabriel, fă pe acest om să înţeleagă viziunea.
17 Astfel el s-a apropiat de locul unde am stat; şi când a venit m-am înfricoşat şi am căzut cu faţa la pământ; dar el mi-a spus: Înţelege, fiu al omului, că viziunea este pentru timpul sfârşitului.
18 Şi în timp ce vorbea cu mine, eram într-un somn adânc cu faţa mea spre pământ; dar el m-a atins şi m-a ridicat să stau drept în picioare.
19 Şi a spus: Iată, te voi face să cunoşti ce va fi la sfârşitul indignării, căci la timpul rânduit va fi sfârşitul.
20 Berbecele pe care l-ai văzut având două coarne sunt împăraţii Mediei şi Persiei.
21 Şi ţapul păros este împăratul Greciei; şi marele corn dintre ochii lui este primul împărat.
22 Şi acesta fiind rupt, patru s-au ridicat în locul lui, patru împărăţii se vor ridica din naţiune, dar nu în puterea lui.
23 Şi în timpul de pe urmă al împărăţiei lor, după ce călcătorii de lege vor ajunge la plinătate, se va ridica un împărat cu o înfăţişare aspră care înţelege vorbe adânci.
24 Şi puterea lui va fi mare, dar nu prin propria lui putere; şi va distruge în chip uimitor; şi va prospera şi va lucra şi va nimici poporul cel puternic şi sfânt.
25 Şi prin politica sa de asemenea va face viclenia să prospere în mâna sa; şi se va preamări în inima sa şi prin pace va nimici pe mulţi; el de asemenea se va ridica împotriva Prinţului prinţilor; dar va fi frânt fără mână.
26 Şi viziunea serii şi dimineţii ce s-a spus este adevărată; de aceea închide viziunea; căci va fi aşa pentru multe zile.
27 Şi eu, Daniel, am leşinat şi am fost bolnav câteva zile; după aceea m-am ridicat şi am făcut afacerile împăratului; şi mă minunam de viziune, dar nu a priceput-o nimeni.
1 În anul întâi al lui Darius fiul lui Ahaşveroş, din sămânţa mezilor, care a fost făcut împărat peste domeniul caldeenilor;
2 În anul întâi al domniei lui, eu, Daniel, am înţeles din cărţi că numărul anilor pentru care fusese cuvântul DOMNULUI către profetul Ieremia, pentru împlinirea pustiirilor Ierusalimului, era şaptezeci de ani.
3 Şi mi-am îndreptat faţa către Domnul Dumnezeu, să caut prin rugăciune şi cerere, cu postire şi pânză de sac şi cenuşă.
4 Şi m-am rugat DOMNULUI Dumnezeul meu şi am mărturisit şi am spus: Doamne, marele şi înfricoşătorul Dumnezeu, ce ţine legământul şi mila pentru cei ce îl iubesc şi pentru cei ce ţin poruncile lui;
5 Noi am păcătuit şi am făcut nelegiuire şi ne-am purtat cu stricăciune şi ne-am răzvrătit, prin îndepărtarea de preceptele tale şi de judecăţile tale;
6 Şi nu am dat ascultare servitorilor tăi profeţii, care au vorbit în numele tău împăraţilor noştri, prinţilor noştri şi părinţilor noştri şi întregului popor al ţării.
7 A ta, Doamne, este dreptatea, iar a noastră este ruşinea feţelor, ca în această zi; bărbaţilor din Iuda şi locuitorilor Ierusalimului şi întregului Israel, care sunt aproape şi care sunt departe, prin toate ţările unde i-ai alungat din cauza fărădelegii lor prin care au încălcat legea împotriva ta.
8 Doamne, a noastră este ruşinea feţei, a împăraţilor noştri, a prinţilor noştri şi a părinţilor noştri, deoarece am încălcat legea împotriva ta.
9 La Domnul Dumnezeul nostru sunt îndurări şi iertări, cu toate că ne-am răzvrătit împotriva lui;
10 Şi nu am ascultat de vocea DOMNULUI Dumnezeul nostru, să umblăm în legile lui, pe care le-a pus înaintea servitorilor lui, profeţii.
11 Da, tot Israelul a încălcat legea ta, prin îndepărtare, ca să nu asculte de vocea ta; de aceea blestemul este turnat peste noi şi jurământul care este scris în legea lui Moise servitorul lui Dumnezeu, deoarece am păcătuit împotriva lui Dumnezeu.
12 Şi el a întărit cuvintele lui, pe care le-a vorbit împotriva noastră şi împotriva judecătorilor noştri care ne-au judecat, aducând asupra noastră un mare rău, căci sub întreg cerul nu s-a făcut cum s-a făcut asupra Ierusalimului.
13 Precum este scris în legea lui Moise, tot acest rău a venit peste noi, totuşi nu ne-am făcut rugăciunea înaintea DOMNULUI Dumnezeul nostru, ca să ne întoarcem de la nelegiuirile noastre şi să înţelegem adevărul tău.
14 De aceea DOMNUL a vegheat asupra răului şi l-a adus asupra noastră, fiindcă DOMNUL Dumnezeul nostru este drept în toate lucrările lui pe care le face, căci nu am ascultat de vocea lui.
15 Şi acum, Doamne Dumnezeul nostru, care ai scos poporul tău afară din ţara Egiptului cu o mână puternică şi ţi-ai făcut renume, ca în această zi; noi am păcătuit, am lucrat cu stricăciune.
16 Doamne, conform tuturor dreptăţilor tale, te implor, să fie mânia şi furia ta întoarse de la cetatea ta Ierusalim, muntele tău sfânt, deoarece pentru păcatele noastre şi pentru nelegiuirile părinţilor noştri, Ierusalimul şi poporul tău au ajuns să fie de ocară pentru toţi cei din jurul nostru.
17 Acum, de aceea, Dumnezeul nostru, ascultă rugăciunea servitorului tău şi cererile lui, şi pentru Domnul fă să strălucească faţa ta peste sanctuarul tău pustiu.
18 Dumnezeul meu, apleacă-ţi urechea şi ascultă; deschide-ţi ochii şi priveşte pustiirile noastre şi cetatea chemată după numele tău, fiindcă noi nu prezentăm cererile noastre înaintea ta din cauza faptelor noastre drepte, ci din cauza îndurărilor tale mari.
19 Doamne, ascultă; Doamne, iartă; Doamne, dă ascultare şi lucrează; nu întârzia, pentru tine, Dumnezeul meu, fiindcă cetatea ta şi poporul tău sunt chemaţi după numele tău.
20 Şi în timp ce vorbeam şi mă rugam şi mărturiseam păcatul meu şi păcatul poporului meu Israel şi prezentam cererea mea înaintea DOMNULUI Dumnezeul meu pentru muntele sfânt al Dumnezeului meu;
21 Da, în timp ce încă vorbeam în rugăciune, bărbatul Gabriel, pe care l-am văzut în viziunea de la început, fiindu-i poruncit să zboare iute, m-a atins pe la timpul ofrandei de seară.
22 Şi mi-a dat de înţeles şi a vorbit cu mine şi a spus: Daniele, am venit acum să îţi dau pricepere şi înţelegere.
23 La începutul cererilor tale a ieşit porunca şi am venit să îţi arăt; fiindcă tu eşti foarte mult iubit; de aceea înţelege acest lucru şi ia aminte la viziune.
24 Şaptezeci de săptămâni sunt hotărâte asupra poporului tău şi asupra cetăţii tale sfinte, pentru a sfârşi fărădelegea şi pentru a pune capăt păcatelor şi pentru a face împăcare pentru nelegiuire şi pentru a aduce dreptatea veşnică şi pentru a sigila viziunea şi profeţia şi pentru a unge pe cel Preasfânt.
25 Să ştii de aceea şi să înţelegi, că de la ieşirea poruncii de a restaura şi de a construi Ierusalimul până la Mesia Prinţul vor fi şapte săptămâni şi şaizeci şi două de săptămâni; strada va fi construită din nou şi zidul, chiar în timpuri de necaz.
26 Şi după şaizeci şi două de săptămâni Mesia va fi stârpit, dar nu pentru el însuşi; şi poporul prinţului care va veni va distruge cetatea şi sanctuarul; şi sfârşitul lor va fi cu un potop şi până la sfârşitul războiului, pustiiri sunt hotărâte.
27 Şi el va confirma legământul cu mulţi pentru o săptămână; şi în mijlocul săptămânii el va face ca sacrificiul şi ofranda să înceteze şi din cauza împrăştierii urâciunilor îl va pustii, chiar până la mistuire şi ce s-a hotărât se va turna peste cel pustiit.
1 În anul al treilea al lui Cirus, împăratul Persiei, un lucru i-a fost revelat lui Daniel, celui ce i s-a pus numele Belteşaţar; şi lucrul era adevărat, dar timpul rânduit a fost lung şi el a înţeles lucrul şi a avut înţelegerea viziunii.
2 În acele zile eu, Daniel, am jelit trei săptămâni întregi.
3 Nu am mâncat pâine plăcută, nici nu a intrat carne sau vin în gura mea, nici nu m-am uns deloc, până când nu au trecut trei săptămâni întregi.
4 Şi în a douăzeci şi patra zi a primei luni, când eram lângă marele râu, care este Hidechel;
5 Atunci mi-am ridicat ochii şi am privit şi, iată, un anumit om îmbrăcat în in, a cărui coapse erau încinse cu aur pur din Ufaz;
6 Trupul lui de asemenea era ca berilul şi faţa lui ca înfăţişarea fulgerului şi ochii lui ca lămpi de foc şi braţele şi picioarele lui de culoarea aramei lustruite şi vocea cuvintelor lui ca vocea unei mulţimi.
7 Şi doar eu, Daniel, am văzut viziunea, fiindcă oamenii care erau cu mine nu au văzut viziunea; dar un mare tremur a căzut peste ei, încât au fugit să se ascundă.
8 De aceea am fost lăsat singur şi am văzut această mare viziune şi nu a rămas tărie în mine, căci frumuseţea mea s-a schimbat în mine în putrezire şi nu am păstrat tărie în mine.
9 Totuşi am auzit vocea cuvintelor lui; şi când am auzit vocea cuvintelor lui, atunci am fost într-un somn adânc pe faţa mea şi faţa mea spre pământ.
10 Şi, iată, o mână m-a atins, care m-a aşezat pe genunchii mei şi pe palmele mâinilor mele.
11 Şi el mi-a spus: Daniele, bărbat foarte mult iubit, înţelege cuvintele pe care ţi le vorbesc şi stai drept în picioare, căci la tine sunt acum trimis. Şi după ce mi-a spus acest cuvânt, am stat în picioare tremurând.
12 Atunci el mi-a spus: Nu te teme, Daniele: fiindcă din prima zi când ţi-ai pus inima să înţelegi şi să te disciplinezi înaintea Dumnezeului tău, cuvintele tale au fost auzite, iar eu am venit datorită cuvintelor tale.
13 Dar prinţul împărăţiei Persiei mi s-a împotrivit douăzeci şi una de zile, dar, iată, Mihail, unul dintre mai marii prinţilor, a venit să mă ajute; şi am rămas acolo cu împăraţii Persiei.
14 Am venit acum să te fac să înţelegi ce se va întâmpla poporului tău în zilele de pe urmă: căci totuşi viziunea este pentru multe zile.
15 Şi după ce mi-a vorbit astfel de cuvinte, mi-am aşezat faţa spre pământ şi am amuţit.
16 Şi, iată, unul ca asemănarea fiilor oamenilor mi-a atins buzele; atunci mi-am deschis gura şi am vorbit şi i-am spus celui ce stătea înaintea mea: Domnul meu, prin viziune întristările mele s-au întors asupra mea şi nu am păstrat tărie în mine.
17 Şi cum poate servitorul domnului meu să vorbească cu domnul meu? Deoarece cât despre mine, dintr-odată nu a rămas tărie în mine, nici nu mai este suflare în mine.
18 Atunci a venit din nou şi m-a atins unul ca înfăţişarea unui om şi m-a întărit,
19 Şi a spus: Bărbate foarte mult iubit, nu te teme, pace ţie, fii tare, da, fii tare. Şi după ce mi-a vorbit, am fost întărit şi am spus: Să vorbească domnul meu, fiindcă m-ai întărit.
20 Atunci el a spus: Ştii de ce am venit la tine? Şi acum mă voi întoarce să lupt cu prinţul Persiei; şi când voi pleca, iată, prinţul Greciei va veni.
21 Dar îţi voi arăta ceea ce este notat în scriptura adevărului; şi niciunul nu rămâne tare alături de mine în aceste lucruri, decât Mihail, prinţul tău.
1 De asemenea, eu, în anul întâi al lui Darius medul, eu am stat să îl îmbărbătez şi să îl întăresc.
2 Şi acum îţi voi arăta adevărul. Iată, se vor ridica în picioare încă trei împăraţi în Persia; şi al patrulea va fi mult mai bogat decât ei toţi; şi prin tăria lui, prin bogăţiile sale, va stârni pe toţi împotriva domeniului Greciei.
3 Şi un împărat puternic se va ridica în picioare, care va stăpâni cu mare stăpânire şi va face conform voinţei sale.
4 Şi când se va ridica în picioare, împărăţia lui va fi frântă şi va fi împărţită spre cele patru vânturi ale cerului; şi nu pentru posteritatea lui, nici conform domniei sale, pe care a condus-o; fiindcă împărăţia lui va fi smulsă şi dată altora, în afară de aceştia.
5 Şi împăratul sudului va fi tare şi unul dintre prinţii lui; şi va fi tare peste el şi va avea stăpânire; stăpânirea lui va fi o stăpânire mare.
6 Şi la sfârşitul anilor, ei se vor alătura; căci fiica împăratului sudului va veni la împăratul nordului să facă o înţelegere; dar ea nu va păstra puterea braţului; nici nu va sta el în picioare, nici braţul său; ci ea va fi dată şi cei care au adus-o şi cel care a născut-o şi cel care a întărit-o în acele timpuri.
7 Dar dintr-un lăstar al rădăcinii ei se va ridica unul în locul lui, care va veni cu armată şi va intra în fortăreaţa împăratului nordului şi se va purta rău împotriva lor şi va învinge;
8 Şi de asemenea va duce în Egipt captivi pe dumnezeii lor, cu prinţii lor şi cu vasele lor preţioase din argint şi din aur; şi el va dăinui mai mulţi ani decât împăratul nordului.
9 Astfel împăratul sudului va veni în împărăţia lui şi se va întoarce în propria ţară.
10 Dar fiii lui vor fi stârniţi şi vor aduna o mulţime de mari forţe; şi unul va veni negreşit şi se va revărsa şi va trece, atunci se va întoarce şi va fi stârnit, până la fortăreaţa lui.
11 Şi împăratul sudului va fi împins de amărăciune şi va ieşi şi se va lupta cu el, cu împăratul nordului; şi va ridica o mare mulţime; iar mulţimea va fi dată în mâna lui.
12 Şi după ce va fi luat mulţimea, inima lui se va înălţa; şi va doborî multe zeci de mii, dar nu va fi întărit prin aceasta.
13 Căci împăratul nordului se va întoarce şi va ridica o mulţime mai mare decât cea dinainte şi va veni negreşit după câţiva ani cu o mare armată şi cu multe bogăţii.
14 Şi în acele timpuri mulţi se vor ridica împotriva împăratului sudului; de asemenea jefuitorii poporului tău se vor înălţa pentru a întemeia viziunea; dar vor cădea.
15 Astfel împăratul nordului va veni şi va înălţa un val de pământ şi va lua cele mai fortificate cetăţi şi braţele sudului nu vor rezista, nici poporul lui ales, nici nu va fi tărie pentru a rezista.
16 Dar cel ce vine împotriva lui va face conform propriei voinţe şi nimeni nu va sta în picioare înaintea lui, iar el va sta în ţara glorioasă, care prin mâna lui va fi mistuită.
17 El de asemenea îşi va îndrepta faţa să intre cu tăria întregii lui împărăţii şi cei integri cu el; astfel va face el şi îi va da lui fiica femeilor, corupând-o; dar ea nu va sta de partea lui, nici nu va fi pentru el.
18 După aceasta îşi va întoarce faţa spre insule şi va lua multe, dar un prinţ va face să înceteze pentru el ocara oferită de el; fără propria ocară el o va face să se întoarcă asupra lui.
19 Atunci îşi va întoarce faţa spre fortăreaţa propriei ţări, dar se va poticni şi va cădea şi nu va fi găsit.
20 Atunci se va ridica în locul lui un ridicător de taxe în gloria împărăţiei, dar în puţine zile va fi nimicit, nici în mânie, nici în bătălie.
21 Şi în locul lui se va ridica o persoană nemernică, căreia nu îi vor da onoarea împărăţiei; dar el va veni în pace şi va obţine împărăţia prin linguşiri.
22 Şi cu braţele unui potop vor fi ei potopiţi dinaintea lui şi vor fi frânţi; da şi prinţul legământului.
23 Şi după alianţa făcută cu el, el va lucra înşelător, căci va urca şi va deveni tare cu popor puţin.
24 El va intra paşnic chiar peste cele mai grase locuri ale provinciei; şi va face ce părinţii lui nu au făcut, nici părinţii părinţilor lui; va împrăştia printre ei prada şi jaf şi bogăţii; da, şi îşi va plănui uneltirile împotriva întăriturilor, chiar pentru un timp.
25 Şi îşi va stârni puterea şi curajul său împotriva împăratului sudului cu o mare armată; şi împăratul sudului va fi stârnit să se lupte cu o foarte mare şi puternică armată; dar el nu va sta în picioare, căci ei vor plănui uneltiri împotriva lui.
26 Da, cei ce se hrănesc din porţia mâncării lui îl vor nimici şi armata lui se va revărsa şi mulţi vor cădea ucişi.
27 Şi ambele inimi ale acestor împăraţi vor fi să facă ticăloşie şi vor vorbi minciuni la o masă; dar nu va prospera, căci totuşi sfârşitul va fi la timpul rânduit.
28 Atunci el se va întoarce în ţara lui cu mari bogăţii; şi inima lui va fi împotriva legământului sfânt; şi va face lucruri măreţe şi se va întoarce în propria ţară.
29 La timpul rânduit se va întoarce şi va veni spre sud; dar nu va fi ca mai înainte, sau ca la sfârşit.
30 Căci corăbiile Chitimului vor veni împotriva lui; de aceea va fi întristat şi se va întoarce şi va avea indignare împotriva legământului sfânt; astfel va face el; chiar se va întoarce şi se va înţelege cu cei care părăsesc legământul sfânt.
31 Şi braţe vor sta de partea lui, iar ei vor spurca sanctuarul tăriei şi vor lua sacrificiul zilnic şi vor pune urâciunea care pustieşte.
32 Şi pe cei care se poartă cu stricăciune împotriva legământului îi va corupe prin linguşiri, dar poporul care cunoaşte pe Dumnezeul său va fi tare şi va face lucruri măreţe.
33 Şi cei ce înţeleg din popor vor instrui pe mulţi; totuşi vor cădea prin sabie şi prin flacără, prin captivitate şi prin pradă, multe zile.
34 Şi după ce vor cădea, vor fi ajutaţi cu un mic ajutor; dar mulţi se vor lipi de ei cu linguşiri.
35 Şi unii dintre cei care înţeleg vor cădea, pentru a-i încerca şi pentru a-i curăţa şi pentru a-i albi, până la timpul sfârşitului, pentru că va fi totuşi pentru un timp rânduit.
36 Şi împăratul va face conform voinţei lui; şi se va înălţa şi se va preamări deasupra fiecărui dumnezeu şi va vorbi lucruri uimitoare împotriva Dumnezeului dumnezeilor şi va prospera până când indignarea se va împlini; fiindcă ceea ce este hotărât va fi făcut.
37 Nici nu va lua aminte la Dumnezeul părinţilor lui, nici dorinţa femeilor, nici nu va lua aminte la vreun dumnezeu, fiindcă se va preamări deasupra tuturor.
38 Dar va onora în locul lui pe Dumnezeul forţelor; şi pe un dumnezeu pe care părinţii lui nu l-au cunoscut el îl va onora cu aur şi argint şi cu pietre preţioase şi lucruri plăcute.
39 Astfel va face el în cele mai puternice întărituri cu un dumnezeu străin, pe care îl va recunoaşte şi înmulţi cu glorie; şi îi va face să stăpânească peste mulţi şi va împărţi ţara pentru câştig.
40 Şi la timpul sfârşitului împăratul sudului îl va împinge; şi împăratul nordului va veni împotriva lui ca un vârtej de vânt, cu care şi cu călăreţi şi cu multe corăbii; şi va intra în ţări şi se va revărsa şi va trece.
41 Va intra de asemenea în ţara glorioasă şi multe ţări vor fi doborâte; dar aceştia vor scăpa din mâna lui: Edom şi Moab şi măreţia copiilor lui Amon.
42 Îşi va întinde mâna şi asupra ţărilor şi ţara Egiptului nu va scăpa.
43 Ci va avea putere peste tezaurele din aur şi din argint şi peste toate lucrurile preţioase ale Egiptului şi libienii şi etiopienii vor fi la treptele lui.
44 Dar veşti dinspre est şi dinspre nord îl vor tulbura; de aceea va pleca cu mare furie să distrugă şi să îndepărteze în întregime pe mulţi.
45 Şi va întinde corturile palatului său între mări în muntele sfânt şi glorios; totuşi va ajunge la sfârşitul său şi nimeni nu îl va ajuta.
1 Şi în acel timp Mihail se va ridica, marele prinţ care stă în picioare pentru copiii poporului tău; şi va fi un timp de necaz, cum nu a mai fost de când a fost vreo naţiune până la acel timp; şi în acel timp poporul tău va fi eliberat, fiecare ce va fi găsit scris în carte.
2 Şi mulţi dintre cei care dorm în ţărâna pământului se vor trezi, unii la viaţă veşnică, şi alţii la ruşine şi dispreţ veşnic.
3 Şi cei înţelepţi vor străluci ca strălucirea întinderii cerului; şi cei ce întorc pe mulţi la dreptate vor străluci ca stelele pentru totdeauna şi întotdeauna.
4 Dar tu, Daniele, închide cuvintele şi sigilează cartea până la timpul sfârşitului; mulţi vor alerga încoace şi încolo şi cunoaşterea va fi înmulţită.
5 Atunci eu, Daniel, am privit şi, iată, au stat în picioare alţi doi, unul de această parte a malului râului şi celălalt de cealaltă parte a malului râului.
6 Şi unul a spus bărbatului îmbrăcat în in, care era pe apele râului: Cât va dura până la sfârşitul acestor minuni?
7 Şi am auzit pe bărbatul îmbrăcat în in, care era pe apele râului, când şi-a ridicat mâna sa dreaptă şi mâna sa stângă la cer şi a jurat prin cel care trăieşte pentru totdeauna că aceasta va fi pentru un timp, timpuri şi o jumătate; şi după ce va fi împlinit împrăştierea puterii poporului sfânt, toate acestea se vor termina.
8 Şi am auzit, dar nu am înţeles; atunci am spus: Domnul meu, care va fi sfârşitul acestora?
9 Iar el a spus: Du-te pe calea ta, Daniele, căci cuvintele sunt închise şi sigilate până la timpul sfârşitului.
10 Mulţi vor fi purificaţi şi vor fi albiţi şi încercaţi; dar cei stricaţi vor lucra cu stricăciune; şi nimeni dintre cei stricaţi nu va înţelege; dar cei înţelepţi vor înţelege.
11 Şi din timpul în care sacrificiul zilnic va fi oprit şi se va ridica urâciunea care pustieşte, vor fi o mie două sute şi nouăzeci de zile.
12 Binecuvântat este cel care aşteaptă şi ajunge la cele o mie trei sute şi treizeci şi cinci de zile.
13 Dar tu, du-te pe calea ta până la sfârşit, căci te vei odihni şi vei sta în sorţul tău la sfârşitul zilelor.