1

1 Cuvintele lui Neemia, fiul lui Hacalia. Şi s-a întâmplat în luna Chisleu, în anul al douăzecilea, când eram în palatul Susa,

2 Că Hanani, unul dintre fraţii mei, a venit, el şi anumiţi bărbaţi din Iuda; şi i-am întrebat referitor la iudeii care scăpaseră, care rămăseseră din captivitate şi referitor la Ierusalim.

3 Şi ei mi-au spus: Rămăşiţa care a rămas din captivitate acolo în provincie este în mare necaz şi ocară; zidul Ierusalimului de asemenea este dărâmat şi porţile lui sunt arse cu foc.

4 Şi s-a întâmplat, după ce am auzit aceste cuvinte, că am şezut jos şi am plâns şi am jelit câteva zile şi am postit şi m-am rugat înaintea Dumnezeului cerului,

5 Şi am spus: Te implor, DOAMNE Dumnezeul cerului, Dumnezeul cel mare şi înfricoşător, care ţine legământul şi mila faţă de cei care îl iubesc şi păzesc poruncile lui;

6 Să fie acum urechea ta atentă şi ochii tăi deschişi, ca să auzi rugăciunea servitorului tău, cu care mă rog înaintea ta acum, zi şi noapte, pentru copiii lui Israel, servitorii tăi, şi mărturisesc păcatele copiilor lui Israel, pe care noi le-am păcătuit împotriva ta; deopotrivă eu şi casa tatălui meu am păcătuit.

7 Ne-am purtat foarte corupt împotriva ta şi nu am păzit poruncile, nici statutele, nici judecăţile, pe care le-ai poruncit servitorului tău Moise.

8 Aminteşte-ţi, te implor, de cuvântul pe care l-ai poruncit servitorului tău Moise, spunând: Dacă încălcaţi legea, vă voi împrăştia printre naţiuni;

9 Dar dacă vă întoarceţi la mine şi păziţi poruncile mele şi le faceţi; chiar dacă ar fi dintre voi aruncaţi până la marginea cea mai îndepărtată a cerului, totuşi îi voi aduna de acolo şi îi voi aduce în locul pe care l-am ales pentru a pune numele meu acolo.

10 Şi aceştia sunt servitorii tăi şi poporul tău, pe care l-ai răscumpărat prin marea ta putere şi prin mâna ta cea tare.

11 DOAMNE, te implor, să fie acum urechea ta atentă la rugăciunea servitorului tău şi la rugăciunea servitorilor tăi, care doresc să se teamă de numele tău; şi , te rog, să prospere servitorul tău în această zi şi dăruieşte-i milă înaintea ochilor acestui bărbat. Pentru că eu am fost paharnicul împăratului.

2

1 Şi s-a întâmplat în luna Nisan, în anul al douăzecilea al împăratului Artaxerxes, că era vin înaintea lui; şi am luat vinul şi l-am dat împăratului. Şi, nu fusesem mai înainte trist în prezenţa lui.

2 De aceea împăratul mi-a spus: De ce este înfăţişarea ta tristă, văzând că nu eşti bolnav? Aceasta nu este nimic altceva decât tristeţe a inimii. Atunci m-am înfricoşat foarte tare,

3 Şi am spus împăratului: Veşnic să trăiască împăratul, de ce să nu fie înfăţişarea mea tristă, când cetatea, locul mormintelor părinţilor mei, şade risipită şi porţile ei au fost mistuite de foc?

4 Atunci împăratul mi-a spus: Ce cauţi? Astfel, m-am rugat Dumnezeului cerului.

5 Şi am spus împăratului: Dacă place împăratului şi dacă servitorul tău ar găsi favoare înaintea feţei tale, să mă trimiţi în Iuda, la cetatea mormintelor părinţilor mei, să o construiesc.

6 Şi împăratul mi-a spus (împărăteasa de asemenea şedea lângă el): Cât de lungă va fi călătoria ta? Şi când te vei întoarce? Astfel a făcut plăcere împăratului să mă trimită; şi i-am hotărât un timp.

7 Mai mult, am spus împăratului: Dacă ar place împăratului, să mi se dea scrisori către guvernatorii de dincolo de râu, ca să mă lase să trec până voi ajunge în Iuda;

8 Şi o scrisoare către Asaf păzitorul pădurii împăratului, ca să îmi dea lemnăria să fac bârne pentru porţile palatului care aparţinea de casă, şi pentru zidul cetăţii şi pentru casa în care voi intra. Şi împăratul mi-a dat, conform cu mâna cea bună a Dumnezeului meu peste mine.

9 Atunci am mers la guvernatorii de dincolo de râu şi le-am dat scrisorile împăratului. Şi împăratul trimisese căpetenii ale armatei şi călăreţi cu mine.

10 Când Sanbalat horonitul şi Tobia, servitorul, amonitul, au auzit de aceasta, i-a mâhnit foarte tare că a venit un om să caute bunăstarea copiilor lui Israel.

11 Astfel, eu am venit la Ierusalim şi am stat acolo trei zile.

12 Şi m-am sculat noaptea, eu şi câţiva bărbaţi cu mine; nici nu am spus vreunui om ce pusese Dumnezeul meu în inima mea pentru a face la Ierusalim; nici nu era acolo vreun animal cu mine, în afară de animalul pe care călăream.

13 Şi am ieşit noaptea pe poarta văii, chiar prin faţa fântânii dragonului şi spre poarta bălegarului şi am văzut zidurile Ierusalimului care erau dărâmate şi porţile lui mistuite de foc.

14 Atunci am mers la poarta fântânii şi la scăldătoarea împăratului; dar nu era loc pentru animalul care era sub mine să treacă.

15 Atunci am urcat eu noaptea pe lângă pârâu şi am văzut zidul şi m-am dus înapoi şi am intrat pe poarta văii şi m-am întors.

16 Şi conducătorii nu ştiau unde mersesem, sau ce făcusem; nici nu spusesem încă aceasta iudeilor, nici preoţilor, nici nobililor, nici conducătorilor, nici celorlalţi care făceau lucrarea.

17 Atunci le-am spus: Voi vedeţi nenorocirea în care suntem, cum Ierusalimul şade risipit şi porţile lui sunt arse cu foc; veniţi şi să construim zidul Ierusalimului, ca să nu mai fim de ocară.

18 Atunci le-am spus despre mâna Dumnezeului meu care fusese bună peste mine; şi de asemenea de cuvintele împăratului pe care mi le spusese. Iar ei au spus: Să ne ridicăm şi să construim. Astfel, şi-au întărit mâinile pentru această lucrare bună.

19 Dar când Sanbalat horonitul şi Tobia, servitorul, amonitul, şi Gheşem arabul, au auzit aceasta, au râs de noi în batjocură şi ne-au dispreţuit şi au spus: Ce este acest lucru pe care îl faceţi? Vă răzvrătiţi împotriva împăratului?

20 Atunci le-am răspuns şi le-am zis: Dumnezeul cerului, el ne va face să prosperăm; de aceea noi, servitorii săi, ne vom ridica şi vom construi; dar voi nu aveţi nici parte, nici drept, nici amintire în Ierusalim.

3

1 Atunci Eliaşib, marele preot, s-a ridicat împreună cu fraţii săi, preoţii, şi au construit Poarta Oilor; au sfinţit-o şi i-au pus uşile; chiar până la turnul lui Meea au sfinţit-o, până la turnul lui Hananeel.

2 Şi lângă el au construit bărbaţii din Ierihon. Şi lângă ei a construit Zacur, fiul lui Imri.

3 Dar Poarta Peştilor au construit-o fiii lui Hasenaai, care de asemenea i-au pus bârnele şi i-au pus uşile, încuietorile ei şi zăvoarele ei.

4 Şi lângă ei a reparat Meremot, fiul lui Urie, fiul lui Hacoţ. Şi lângă ei a reparat Meşulam, fiul lui Berechia, fiul lui Meşezabeel. Şi lângă ei a reparat Ţadoc, fiul lui Baana.

5 Şi lângă ei au reparat tecoatiţii; dar nobilii lor nu şi-au pus gâturile la lucrarea DOMNULUI lor.

6 Mai mult, poarta cea veche au reparat-o Ioiada, fiul lui Paseah şi Meşulam, fiul lui Besodia; ei i-au aşezat bârnele şi i-au pus uşile şi încuietorile ei şi zăvoarele ei.

7 Şi lângă ei au reparat Melatia gabaonitul şi Iadon meronotitul, bărbaţii din Gabaon şi din Miţpa, până la scaunul guvernatorului din partea aceasta a râului.

8 Lângă el a reparat Uziel, fiul lui Harhaia, dintre aurari. Lângă el de asemenea a reparat Hanania, fiul unuia dintre parfumieri, şi au fortificat Ierusalimul până la zidul cel lat.

9 Şi lângă ei a reparat Refaia, fiul lui Hur, conducătorul peste o jumătate din Ierusalim.

10 Şi lângă ei a reparat Iedaia, fiul lui Harumaf, chiar în dreptul casei lui. Şi lângă el a reparat Hatuş, fiul lui Haşabnia.

11 Malchiia, fiul lui Harim şi Haşub, fiul lui Pahat-Moab, au reparat cealaltă bucată şi turnul cuptoarelor.

12 Şi lângă el a reparat Şalum, fiul lui Haloheş, conducătorul peste o jumătate de parte din Ierusalim, el şi fiicele lui.

13 Poarta văii au reparat-o Hanun şi locuitorii din Zanoah; ei au construit-o şi i-au pus uşile, încuietorile ei şi zăvoarele ei şi o mie de coţi de zid până la poarta bălegarului.

14 Dar poarta bălegarului a reparat-o Malchiia, fiul lui Recab, conducătorul peste o parte din Bet-Hacherem; el a construit-o şi i-a pus uşile, încuietorile ei şi zăvoarele ei.

15 Dar poarta fântânii a reparat-o Şalun, fiul lui Col-Hoze, conducătorul unei părţi din Miţpa; el a construit-o şi a acoperit-o şi i-a pus uşile, încuietorile ei şi zăvoarele ei şi zidul scăldătoarea din Siloah lângă grădina împăratului şi până la treptele care coboară din cetatea lui David.

16 După el a reparat Neemia, fiul lui Azbuc, conducătorul peste o jumătate din Bet-Ţur, până la locul din faţa mormintelor lui David şi până la scăldătoarea care fusese făcută şi până la casa războinicilor.

17 După el au reparat leviţii: Rehum, fiul lui Bani. Lângă el a reparat Haşabia conducătorul peste o jumătate de parte din Cheila, în partea lui.

18 După el au reparat fraţii lor: Bavai, fiul lui Henadad, conducătorul peste o jumătate din Cheila.

19 Şi, lângă el, a reparat Ezer, fiul lui Ieşua, conducătorul peste Miţpa, o altă bucată în dreptul urcuşului la casa armelor, la cotul zidului.

20 După el Baruc, fiul lui Zabai, a reparat cu zel cealaltă bucată, de la cotul zidului până la uşa casei lui Eliaşib, marele preot.

21 După el a reparat Meremot, fiul lui Urie, fiul lui Hacoţ, o altă bucată, de la uşa casei lui Eliaşib până la capătul casei lui Eliaşib.

22 Şi după el au reparat preoţii, bărbaţii câmpiei.

23 După ei au reparat Beniamin şi Haşub în faţa casei lor. După el a reparat Azaria, fiul lui Maaseia, fiul lui Anania lângă casa lui.

24 După el a reparat Binui, fiul lui Henadad o altă bucată, de la casa lui Azaria până la cotul zidului, chiar până la colţ.

25 Palal, fiul lui Uzai, a reparat în dreptul cotului zidului şi al turnului care iese în afară din casa împăratului, care era lângă curtea închisorii. După el a reparat Pedaia, fiul lui Pareoş.

26 Mai mult, netinimii locuiau în Ofel, până la locul din dreptul porţii apei spre est şi până la turnul care iese în afară.

27 După ei tecoatiţii au reparat o altă bucată, din dreptul marelui turn, care iese în afară, până la zidul lui Ofel.

28 Deasupra porţii cailor au reparat preoţii, fiecare în dreptul casei lui.

29 După ei a reparat Ţadoc, fiul lui Imer, în dreptul casei lui. După el a reparat de asemenea Şemaia, fiul lui Şecania, păzitorul porţii de est.

30 După el au reparat Hanania, fiul lui Şelemia, şi Hanun al şaselea fiu al lui Ţalaf, o altă bucată. După el a reparat Meşulam, fiul lui Berechia, în dreptul camerei lui.

31 După el a reparat Malchiia, fiul aurarului, până la locul netinimilor şi al comercianţilor, în dreptul porţii Mifcad şi până la urcuşul colţului.

32 Şi între urcuşul colţului, la poarta oilor, au reparat aurarii şi comercianţii.

4

1 Dar s-a întâmplat că, atunci când Sanbalat a auzit că noi am construit zidul, s-a înfuriat şi s-a aprins mult şi a batjocorit pe iudei.

2 Şi a vorbit înaintea fraţilor săi şi a armatei Samariei şi a spus: Ce fac aceşti iudei slabi? Se vor întări ei? Vor sacrifica ei? Vor termina ei într-o zi? Vor reînvia ei pietrele din grămezile de moloz care sunt arse?

3 Şi Tobia amonitul era lângă el şi a spus: Ceea ce ei construiesc dacă doar o vulpe s-ar urca, ar dărâma zidul lor de piatră.

4 Auzi, Dumnezeul nostru, pentru că suntem dispreţuiţi; şi întoarce ocara lor asupra capului lor şi dă-i ca pradă în ţara captivităţii;

5 Şi nu acoperi nelegiuirea lor şi să nu fie şters păcatul lor dinaintea ta, pentru că ei te-au provocat la mânie înaintea celor care construiesc.

6 Astfel am construit noi zidul; şi tot zidul a fost îmbinat până la jumătatea lui, pentru că poporul avea inimă să muncească.

7 Dar s-a întâmplat, când au auzit Sanbalat şi Tobia şi arabii şi amoniţii şi asdodiţii că zidurile Ierusalimului erau ridicate şi că spărturile începeau să fie astupate, că s-au înfuriat foarte tare,

8 Şi au uneltit toţi împreună să vină şi să lupte împotriva Ierusalimului şi să îl împiedice.

9 Totuşi noi ne-am făcut rugăciunea către Dumnezeul nostru şi am pus o gardă împotriva lor zi şi noapte, din cauza lor.

10 Şi Iuda a spus: Puterea purtătorilor de poveri este slăbită şi este mult moloz; astfel încât nu suntem în stare să construim zidul.

11 Şi potrivnicii noştri au spus: Nu vor şti, nici nu vor vedea, până vom ajunge în mijlocul lor şi îi vom ucide şi vom face ca lucrarea să înceteze.

12 Şi s-a întâmplat că, atunci când iudeii, care locuiau lângă ei, au venit, ne-au spus de zece ori: Oriunde vă veţi întoarce, ei vor fi peste voi.

13 De aceea am pus în locurile mai de jos în spatele zidului şi în locurile mai înalte, chiar eu am aşezat poporul după familiile lor cu săbiile lor, cu suliţele lor şi cu arcurile lor.

14 Şi m-am uitat şi m-am ridicat şi am spus nobililor şi conducătorilor şi restului poporului: Nu vă temeţi de ei; Amintiţi-vă de DOMNUL, care este mare şi înfricoşător, şi luptaţi pentru fraţii voştri, fiii voştri şi fiicele voastre, soţiile voastre şi casele voastre.

15 Şi s-a întâmplat, când duşmanii noştri au auzit că ni s-a făcut cunoscut şi că Dumnezeu făcuse sfatul lor de nimic, că noi ne-am întors cu toţii la zid, fiecare la lucrarea sa.

16 Şi s-a întâmplat, de atunci înainte, jumătate din servitorii mei lucrau în lucrare şi cealaltă jumătate din ei purtau deopotrivă suliţele, scuturile şi arcurile şi armurile; şi conducătorii erau în spatele întregii case a lui Iuda.

17 Cei care construiau zidul şi cei care purtau poveri, cu cei care încărcau, fiecare cu o mână lucra în lucrare şi cu cealaltă ţinea o armă.

18 Deoarece cei care construiau, fiecare îşi avea sabia lui încinsă la şold şi astfel construia. Şi cel care suna din trâmbiţă era lângă mine.

19 Şi am spus nobililor şi conducătorilor şi restului poporului: Lucrarea este mare şi întinsă şi noi suntem împrăştiaţi pe zid, departe unul de altul.

20 Oriunde veţi auzi sunetul trâmbiţei, să vă adunaţi într-acolo la noi; Dumnezeul nostru va lupta pentru noi.

21 Astfel noi munceam în lucrare; şi jumătate din ei purtau suliţele de la ridicarea dimineţii până când stelele apăreau.

22 Tot astfel în acel timp am spus poporului: Fiecare cu servitorul său să găzduiască în Ierusalim, ca noaptea să ne fie gardă, şi ziua să muncească.

23 Astfel nici eu, nici fraţii mei, nici servitorii mei, nici bărbaţii de gardă care mă urmau, niciunul dintre noi nu ne-am dezbrăcat de hainele noastre, fiecare se dezbrăca doar pentru spălare.

5

1 Şi a fost un strigăt mare al poporului şi al soţiilor lor împotriva fraţilor lor iudei.

2 Fiindcă erau unii care spuneau: Noi, fiii noştri şi fiicele noastre, suntem mulţi; de aceea trebuie să luăm grâne pentru ei, ca să mâncăm şi să trăim.

3 Erau de asemenea unii care spuneau: Noi am ipotecat pământurile noastre, viile noastre şi casele noastre, ca să cumpărăm grâne, din cauza foametei.

4 Erau de asemenea alţii care spuneau: Noi am împrumutat bani pentru tributul împăratului şi aceasta pe pământurile noastre şi viile noastre.

5 Totuşi acum carnea noastră este precum carnea fraţilor noştri, copiii noştri precum copiii lor; şi, iată, noi ducem în robie pe fiii noştri şi pe fiicele noastre ca să fie servitori şi unele dintre fiicele noastre sunt duse deja în robie; şi nu este în puterea noastră să le răscumpărăm, pentru că alţi oameni au pământurile şi viile noastre.

6 Şi m-am mâniat foarte tare când am auzit strigătul lor şi aceste cuvinte.

7 Şi m-am sfătuit cu mine însumi şi am mustrat pe nobili şi pe conducători şi le am spus: Voi stoarceţi camătă fiecare de la fratele său. Şi am adunat o mare adunare împotriva lor.

8 Şi le-am spus: Noi, după abilitatea noastră, am răscumpărat pe fraţii noştri iudei, care erau vânduţi păgânilor; şi voi să vindeţi chiar pe fraţii voştri? Sau să ne fie ei vânduţi? Atunci ei au tăcut şi nu au găsit nimic să răspundă.

9 De asemenea am spus: Nu este bine ceea ce faceţi; nu ar trebui să umblaţi în teama de Dumnezeul nostru din cauza ocării păgânilor, duşmanii noştri?

10 Eu de asemenea şi fraţii mei şi servitorii mei, am putea să stoarcem de la ei bani şi grâne; vă rog, să lăsăm această camătă.

11 Daţi-le înapoi, vă rog, chiar în această zi pământurile lor, viile lor, grădinile lor de măslini şi casele lor, de asemenea a suta parte din bani şi din grâne, vinul şi untdelemnul pe care l-aţi stors de la ei.

12 Atunci ei au spus: Le vom da înapoi şi nu vom cere nimic de la ei; astfel vom face precum spui. Atunci am chemat preoţii şi am luat un jurământ de la ei, că vor face conform cu această promisiune.

13 De asemenea mi-am scuturat poala şi am spus: Astfel să scuture Dumnezeu pe fiecare om din casa lui şi din munca lui, care nu împlineşte această promisiune, chiar astfel să fie scuturat şi golit. Şi toată adunarea a spus: Amin, şi au lăudat pe DOMNUL. Şi poporul a făcut conform cu această promisiune.

14 Mai mult, de când am fost rânduit să fiu guvernatorul lor în ţara lui Iuda, din anul al douăzecilea până în anul al treizeci şi doilea al împăratului Artaxerxes, adică, doisprezece ani, eu şi fraţii mei nu am mâncat pâinea guvernatorului.

15 Dar guvernatorii dinainte, care fuseseră înaintea mea, împovărau poporul şi luaseră de la ei pâine şi vin, în afară de cei patruzeci de şekeli de argint; da, chiar şi servitorii lor stăpâneau peste popor; dar eu nu am făcut astfel, din cauza fricii de Dumnezeu.

16 Da, de asemenea am continuat în lucrarea acestui zid şi nu am cumpărat vreun pământ; şi toţi servitorii mei erau adunaţi acolo la lucru.

17 Mai mult, erau la masa mea o sută cincizeci dintre iudei şi conducători, în afară de cei care veneau la noi dintre păgânii care erau în jurul nostru.

18 Acum, ceea ce era pregătit pentru mine zilnic era un bou şi şase oi alese; de asemenea păsări erau pregătite pentru mine şi o dată la zece zile tot felul de vinuri; totuşi, pentru toate acestea eu nu am cerut pâinea guvernatorului, pentru că robia era grea asupra acestui popor.

19 Gândeşte-te la mine, Dumnezeul meu, spre bine, conform cu tot ce am făcut pentru acest popor.

6

1 Şi s-a întâmplat, când Sanbalat şi Tobia şi Gheşem arabul, şi ceilalţi duşmani ai noştri au auzit că eu construisem zidul şi nu mai era spărtură rămasă în el (deşi în acel timp nu pusesem uşile la porţi),

2 Că Sanbalat şi Gheşem au trimis la mine, spunând: Vino, să ne întâlnim împreună în unul din satele din câmpia Ono. Dar ei gândeau să îmi facă ticăloşie.

3 Şi le-am trimis mesageri, spunând: Eu fac o lucrare mare astfel încât nu pot să cobor; de ce să înceteze lucrarea, în timp ce o părăsesc şi cobor la voi?

4 Totuşi ei au trimis la mine de patru ori în felul acesta; şi eu le-am răspuns în acelaşi fel.

5 Atunci a trimis Sanbalat pe servitorul său la mine, în felul acesta a cincea oară cu o scrisoare deschisă în mâna sa;

6 În care era scris: Se aude printre păgâni, şi Gaşmu spune aceasta, că tu şi iudeii gândiţi să vă răzvrătiţi; din care cauză tu construieşti zidul; ca tu să fii împăratul lor, conform acestor cuvinte.

7 Şi tu de asemenea ai rânduit profeţi să predice despre tine la Ierusalim, spunând: Este un împărat în Iuda; şi acum se va face cunoscut împăratului conform acestor cuvinte. Vino de aceea acum şi să ne sfătuim împreună.

8 Atunci am trimis la el, spunând: Nu sunt făcute astfel de lucruri precum spui, ci tu le inventezi din inima ta.

9 Pentru că toţi ne-au înfricoşat, spunând: Mâinile lor vor fi slăbite de la lucrare şi aceasta nu se va face. De aceea acum, O Dumnezeule, întăreşte mâinile mele.

10 După aceasta eu am mers la casa lui Şemaia, fiul lui Delaia, fiul lui Mehetabeel, care era închis; şi el a spus: Să ne întâlnim în casa lui Dumnezeu, înăuntrul templului, şi să închidem uşile templului, pentru că ei vor veni să te ucidă: da, noaptea vor veni ei să te ucidă.

11 Şi eu am spus: Ar trebui un astfel de om ca mine să fugă? Şi cine, fiind precum sunt eu, ar intra în templu pentru a-şi salva viaţa? Nu voi intra.

12 Şi, iată, am priceput că Dumnezeu nu îl trimisese; ci că el a vestit această profeţie împotriva mea; fiindcă Tobia şi Sanbalat îl angajaseră.

13 Pentru aceasta a fost el angajat, ca să mă înfric şi să fac astfel şi să păcătuiesc, şi ca ei să poată avea ceva de spus pentru o purtare rea, ca să mă poată ocărî.

14 Dumnezeul meu, gândeşte-te la Tobia şi la Sanbalat conform cu aceste lucrări ale lor şi la profetesa Noadia şi la restul profeţilor, care voiau să mă înfricoşeze.

15 Astfel zidul a fost terminat în a douăzeci şi cincea zi a lunii Elul, în cincizeci şi două de zile.

16 Şi s-a întâmplat că, atunci când toţi duşmanii noştri au auzit despre aceasta şi toţi păgânii care erau în jurul nostru au văzut aceste lucruri, ei au fost mult doborâţi în propriii lor ochi; fiindcă au priceput că această lucrare era făcută de la Dumnezeul nostru.

17 Mai mult, în acele zile, nobilii lui Iuda au trimis multe scrisori la Tobia şi scrisorile de la Tobia veneau la ei.

18 Pentru că erau mulţi în Iuda juraţi lui, deoarece el era ginerele lui Şecania, fiul lui Arah; şi fiul său, Iohanan, luase pe fiica lui Meşulam, fiul lui Berechia.

19 De asemenea ei făceau cunoscute, înaintea mea, faptele lui bune, şi rosteau cuvintele mele către el. Şi Tobia trimitea scrisori pentru a mă înfricoşa.

7

1 Şi s-a întâmplat, după ce zidul a fost construit şi eu am aşezat uşile şi portarii şi cântăreţii şi leviţii au fost rânduiţi,

2 Că am dat fratelui meu Hanani şi lui Hanania, conducătorul palatului, sarcina asupra Ierusalimului: pentru că era om credincios şi se temea de Dumnezeu mai mult decât alţii.

3 Şi le-am spus: Să nu fie porţile Ierusalimului deschise până soarele nu va fi arzător; şi în timp ce ei stau acolo, să închidă uşile şi să le zăvorască; şi să rânduiască gărzi dintre locuitorii Ierusalimului, fiecare la garda lui şi fiecare să fie în dreptul casei lui.

4 Şi cetatea era întinsă şi mare, dar poporul era puţin în ea şi casele nu erau construite.

5 Şi Dumnezeul meu a pus în inima mea să adun pe nobili şi pe conducători şi pe popor, ca să fie socotiţi prin genealogie. Şi am găsit un registru al genealogiei celor care se urcaseră întâi şi am găsit scris în el,

6 Aceştia sunt copiii provinciei, care s-au urcat din captivitate, dintre cei care fuseseră duşi în captivitate, pe care Nebucadneţar, împăratul Babilonului, i-a dus, şi care s-au întors la Ierusalim şi în Iuda, fiecare la cetatea lui;

7 Care au venit cu Zorobabel, Ieşua, Neemia, Azaria, Raamia, Nahamani, Mardoheu, Bilşan, Misperet, Bigvai, Nehum, Baana. Numărul, spun eu, al bărbaţilor poporului lui Israel era acesta:

8 Copiii lui Pareoş, două mii o sută şaptezeci şi doi.

9 Copiii lui Şefatia, trei sute şaptezeci şi doi.

10 Copiii lui Arah, şase sute cincizeci şi doi.

11 Copiii lui Pahat-Moab, dintre copiii lui Ieşua şi ai lui Ioab, două mii opt sute optsprezece.

12 Copiii lui Elam, o mie două sute cincizeci şi patru.

13 Copiii lui Zatu, opt sute patruzeci şi cinci.

14 Copiii lui Zacai, şapte sute şaizeci.

15 Copiii lui Binui, şase sute patruzeci şi opt.

16 Copiii lui Bebai, şase sute douăzeci şi opt.

17 Copiii lui Azgad, două mii trei sute douăzeci şi doi.

18 Copiii lui Adonicam, şase sute şaizeci şi şapte.

19 Copiii lui Bigvai, două mii şaizeci şi şapte.

20 Copiii lui Adin, şase sute cincizeci şi cinci.

21 Copiii lui Ater din Ezechia, nouăzeci şi opt.

22 Copiii lui Haşum, trei sute douăzeci şi opt.

23 Copiii lui Beţai, trei sute douăzeci şi patru.

24 Copiii lui Harif, o sută doisprezece.

25 Copiii lui Gabaon, nouăzeci şi cinci.

26 Bărbaţii din Betleem şi Netofa, o sută optzeci şi opt.

27 Bărbaţii din Anatot, o sută douăzeci şi opt.

28 Bărbaţii din Bet-Azmavet, patruzeci şi doi.

29 Bărbaţii din Chiriat-Iearim, Chefira şi Beerot, şapte sute patruzeci şi trei.

30 Bărbaţii din Rama şi din Gheba, şase sute douăzeci şi unu.

31 Bărbaţii din Micmas, o sută douăzeci şi doi.

32 Bărbaţii din Betel şi din Ai, o sută douăzeci şi trei.

33 Bărbaţii celuilalt Nebo, cincizeci şi doi.

34 Copiii celuilalt Elam, o mie două sute cincizeci şi patru.

35 Copiii lui Harim, trei sute douăzeci.

36 Copiii Ierihonului, trei sute patruzeci şi cinci.

37 Copiii lui Lod, ai lui Hadid şi ai lui Ono, şapte sute douăzeci şi unu.

38 Copiii lui Sena, trei mii nouă sute treizeci.

39 Preoţii: copiii lui Iedaia, din casa lui Ieşua, nouă sute şaptezeci şi trei.

40 Copiii lui Imer, o mie cincizeci şi doi.

41 Copiii lui Paşhur, o mie două sute patruzeci şi şapte.

42 Copiii lui Harim, o mie şaptesprezece.

43 Leviţii: copiii lui Ieşua, ai lui Cadmiel şi dintre copiii lui Hodva, şaptezeci şi patru.

44 Cântăreţii: copiii lui Asaf, o sută patruzeci şi opt.

45 Portarii: copiii lui Şalum, copiii lui Ater, copiii lui Talmon, copiii lui Acub, copiii lui Hatita, copiii lui Şobai, o sută treizeci şi opt.

46 Netinimii: copiii lui Ţiha, copiii lui Hasufa, copiii lui Tabaot.

47 Copiii lui Cheros, copiii lui Sia, copiii lui Padon,

48 Copiii lui Lebana, copiii lui Hagaba, copiii lui Şalmai,

49 Copiii lui Hanan, copiii lui Ghidel, copiii lui Gahar,

50 Copiii lui Reaia, copiii lui Reţin, copiii lui Necoda,

51 Copiii lui Gazam, copiii lui Uza, copiii lui Paseah,

52 Copiii lui Besai, copiii lui Meunim, copiii lui Nefişesim,

53 Copiii lui Bacbuc, copiii lui Hacufa, copiii lui Harhur,

54 Copiii lui Baţlit, copiii lui Mehida, copiii lui Harşa,

55 Copiii lui Barcos, copiii lui Sisera, copiii lui Tamah,

56 Copiii lui Neţiah, copiii lui Hatifa.

57 Copiii servitorilor lui Solomon: copiii lui Sotai, copiii lui Soferet, copiii lui Perida,

58 Copiii lui Iaala, copiii lui Darcon, copiii lui Ghidel,

59 Copiii lui Şefatia, copiii lui Hatil, copiii lui Pocheret-Haţebaim, copiii lui Amon.

60 Toţi netinimii şi copiii servitorilor lui Solomon, erau trei sute nouăzeci şi doi.

61 Şi aceştia au fost cei care au urcat de asemenea de la Tel-Melah, Tel-Harşa, Cherub, Adon şi Imer; dar ei nu au putut arăta casa tatălui lor, nici sămânţa lor, dacă erau din Israel.

62 Copiii lui Delaia, copiii lui Tobia, copiii lui Necoda, şase sute patruzeci şi doi.

63 Şi dintre preoţi: Copiii lui Hobaia, copiii lui Hacoţ, copiii lui Barzilai, care a luat pe una dintre fiicele lui Barzilai galaaditul, de soţie, şi a fost numit după numele lor.

64 Aceştia şi-au căutat înregistrarea printre cei care au fost socotiţi prin genealogie, dar ea nu s-a găsit; de aceea au fost îndepărtaţi din preoţie, ca întinaţi.

65 Şi Tirşata le-a spus să nu mănânce din lucrurile preasfinte, până nu va sta în picioare un preot cu Urim şi Tumim.

66 Toată adunarea împreună era de patruzeci şi două de mii trei sute şaizeci,

67 În afară de servitorii lor şi de servitoarele lor, dintre care erau şapte mii trei sute treizeci şi şapte; şi aveau două sute patruzeci şi cinci de cântăreţi şi cântăreţe.

68 Caii lor, şapte sute treizeci şi şase; catârii lor, două sute patruzeci şi cinci;

69 Cămilele lor, patru sute treizeci şi cinci; şase mii şapte sute douăzeci de măgari.

70 Şi unii dintre mai marii părinţilor au dat pentru lucrare. Tirşata a dat pentru tezaur o mie de drahme de aur, cincizeci de oale, cinci sute treizeci de haine preoţeşti.

71 Şi unii dintre mai marii părinţilor au dat pentru tezaurul lucrării douăzeci de mii de drahme de aur şi două mii două sute de mine de argint.

72 Şi ceea ce restul poporului a dat a fost douăzeci de mii de drahme de aur şi două mii două sute de mine de argint şi şaizeci şi şapte de haine preoţeşti.

73 Astfel preoţii şi leviţii şi portarii şi cântăreţii şi unii din popor şi netinimii şi tot Israelul au locuit în cetăţile lor; şi când a venit luna a şaptea, copiii lui Israel erau în cetăţile lor.

8

1 Şi tot poporul s-a adunat ca un singur om, în strada, care era în faţa porţii apelor; şi ei i-au vorbit lui Ezra, scribul, să aducă el cartea legii lui Moise, pe care DOMNUL o poruncise lui Israel.

2 Şi Ezra, preotul, a adus legea înaintea adunării, atât a bărbaţilor cât şi a femeilor şi a tuturor celor care puteau auzi cu înţelegere, în cea dintâi zi a lunii a şaptea.

3 Şi a citit din ea în faţa străzii care era înaintea porţii apelor de dimineaţă până la amiază, înaintea bărbaţilor şi a femeilor şi a celor care puteau înţelege; şi urechile întregului popor erau atente la cartea legii.

4 Şi Ezra, scribul, stătea în picioare pe o platformă de lemn, pe care o făcuseră pentru această ocazie; şi lângă el stăteau în picioare Matitia şi Şema şi Anaia şi Urie şi Hilchia şi Maaseia, la dreapta lui; şi la stânga lui Pedaia şi Mişael şi Malchiia şi Haşum şi Haşbadana, Zaharia şi Meşulam.

5 Şi Ezra a deschis cartea înaintea ochilor întregului popor; (pentru că el era deasupra întregului popor;) şi, când a deschis-o, tot poporul s-a ridicat în picioare;

6 Şi Ezra a binecuvântat pe DOMNUL, pe marele Dumnezeu. Şi tot poporul a răspuns: Amin, Amin, ridicându-şi mâinile; şi şi-au plecat capetele şi s-au închinat DOMNULUI cu feţele lor la pământ.

7 De asemenea Ieşua şi Bani şi Şerebia, Iamin, Acub, Şabetai, Hodiia, Maaseia, Chelita, Azaria, Iozabad, Hanan, Pelaia şi leviţii au făcut pe popor să înţeleagă legea; şi poporul stătea în picioare la locul său.

8 Astfel ei citeau lămurit în cartea legii lui Dumnezeu, şi îi dădeau înţelesul şi îi făceau să înţeleagă citirea.

9 Şi Neemia, care este Tirşata, şi Ezra, preotul şi scribul, şi leviţii care învăţau poporul, au spus către tot poporul: Această zi este sfântă pentru DOMNUL Dumnezeul vostru, nu jeliţi, nici nu plângeţi. Pentru că tot poporul plângea, când au auzit cuvintele legii.

10 Atunci el le-a spus: Duceţi-vă, mâncaţi grăsimea şi beţi dulceaţa şi trimiteţi porţii la cei pentru care nimic nu este pregătit, pentru că această zi este sfântă pentru DOMNUL nostru; şi să nu vă pară rău, pentru că bucuria DOMNULUI este tăria voastră.

11 Şi leviţii au liniştit tot poporul, spunând: Tăceţi, pentru că ziua este sfântă; şi nu fiţi mâhniţi.

12 Şi tot poporul s-a dus să mănânce şi să bea şi să trimită porţii şi să facă mare bucurie, pentru că înţeleseseră cuvintele care le fuseseră vestite.

13 Şi a doua zi s-au adunat mai marii părinţilor întregului popor, preoţii şi leviţii, la Ezra, scribul, pentru a înţelege cuvintele legii.

14 Şi au găsit scris în legea pe care DOMNUL o poruncise prin Moise, copiilor lui Israel, că trebuie să locuiască în colibe la sărbătoarea lunii a şaptea;

15 Şi că trebuie să vestească şi să facă cunoscut în toate cetăţile lor şi în Ierusalim, spunând: Ieşiţi la munte şi aduceţi ramuri de măslin şi ramuri de pin şi ramuri de mirt şi ramuri de palmier şi ramuri de copaci stufoşi, pentru a face colibe, precum este scris.

16 Astfel poporul a ieşit şi le-a adus şi şi-au făcut colibe, fiecare pe acoperişul casei lui şi în curţile lor şi în curţile casei lui Dumnezeu şi în strada porţii apelor şi în strada porţii lui Efraim.

17 Şi toată adunarea celor care se întorseseră din captivitate şi-au făcut colibe şi au şezut în colibe, pentru că din zilele lui Ieşua, fiul lui Nun, până în acea zi copiii lui Israel nu făcuseră astfel. Şi a fost foarte mare veselie.

18 De asemenea zi de zi, din ziua întâi până în ultima zi, el a citit în cartea legii lui Dumnezeu. Şi au ţinut sărbătoarea şapte zile; şi în a opta zi a fost o adunare solemnă, conform rânduielii.

9

1 Şi în ziua a douăzeci şi patra a acestei luni copiii lui Israel s-au adunat cu postire şi cu pânze de sac şi cu ţărână asupra lor.

2 Şi sămânţa lui Israel s-a separat de toţi străinii şi au stat în picioare şi au mărturisit păcatele lor şi nelegiuirile părinţilor lor.

3 Şi s-au ridicat pe locul lor şi au citit în cartea legii DOMNULUI Dumnezeului lor, o a patra parte din zi; şi o altă a patra parte au mărturisit şi s-au închinat DOMNULUI Dumnezeului lor.

4 Atunci au stat în picioare pe trepte, dintre leviţi: Ieşua şi Bani, Cadmiel, Şebania, Buni, Şerebia, Bani şi Chenani şi au strigat cu o voce tare către DOMNUL Dumnezeul lor.

5 Atunci leviţii Ieşua şi Cadmiel, Bani, Haşabnia, Şerebia, Hodiia, Şebania şi Petahia au spus: Ridicaţi-vă în picioare şi binecuvântaţi pe DOMNUL Dumnezeul vostru pentru totdeauna şi întotdeauna; şi binecuvântat să fie numele tău glorios, care este înălţat mai presus de orice binecuvântare şi laudă.

6 Tu, chiar tu, eşti singur DOMN; tu ai făcut cerul, cerul cerurilor, cu toată oştirea lor, pământul şi toate lucrurile care sunt pe el, mările şi tot ce este în ele şi tu le păstrezi pe toate; şi oştirea cerului ţi se închină ţie.

7 Tu eşti DOMNUL Dumnezeu, care l-ai ales pe Avram şi l-ai scos din Urul caldeilor, şi i-ai dat numele Avraam;

8 Şi i-ai găsit inima credincioasă înaintea ta şi ai făcut un legământ cu el că îi vei da ţara canaaniţilor, a hitiţilor, a amoriţilor şi a pereziţilor şi a iebusiţilor şi a ghirgasiţilor, că o vei da, spun eu, seminţei sale şi ţi-ai împlinit cuvintele tale, pentru că eşti drept;

9 Şi ai văzut necazul părinţilor noştri în Egipt şi ai auzit strigătul lor la Marea Roşie;

10 Şi ai arătat semne şi minuni asupra lui Faraon şi asupra tuturor servitorilor săi şi asupra întregului popor al ţării sale, pentru că ai cunoscut că s-au purtat cu mândrie împotriva lor. Astfel ţi-ai făcut un nume, precum este în această zi.

11 Şi ai despărţit marea înaintea lor, astfel ei au mers prin mijlocul mării pe uscat; şi pe persecutorii lor i-ai aruncat în adâncuri, ca pe o piatră în ape puternice.

12 Mai mult, tu i-ai condus ziua printr-un stâlp de nor; şi noaptea printr-un stâlp de foc, pentru a le da lumină pe calea pe care trebuiau să meargă.

13 Tu ai coborât de asemenea pe muntele Sinai şi ai vorbit cu ei din cer, şi le-ai dat judecăţi drepte şi legi adevărate, statute bune şi porunci;

14 Şi le-ai făcut cunoscut sabatul tău sfânt şi le-ai poruncit prin mâna lui Moise, servitorul tău, precepte, statute şi legi;

15 Şi le-ai dat pâine din cer pentru foamea lor şi ai scos apă pentru ei din stâncă, pentru setea lor şi le-ai promis că vor intra să stăpânească ţara pe care ai jurat că le-o vei da.

16 Dar ei şi părinţii noştri s-au purtat cu mândrie şi şi-au înţepenit gâturile şi nu au dat ascultare poruncilor tale,

17 Şi au refuzat să dea ascultare, nici nu şi-au amintit de minunile tale pe care le-ai făcut printre ei; ci şi-au înţepenit gâturile şi în răzvrătirea lor au rânduit o căpetenie pentru a se întoarce la robia lor; dar tu eşti un Dumnezeu gata să ierte, plin de har şi milostiv, încet la mânie şi de o mare bunătate, şi nu i-ai părăsit.

18 Da, când şi-au făcut un viţel turnat şi au spus: Acesta este Dumnezeul tău care te-a scos din Egipt şi au făcut mari batjocuri;

19 Totuşi, tu, în îndurările tale cele multe, nu i-ai părăsit în pustie; stâlpul de nor nu s-a depărtat de ei ziua, pentru a-i conduce pe cale; nici stâlpul de foc noaptea, pentru a le arăta lumină şi calea pe care trebuiau să meargă.

20 Le-ai dat de asemenea duhul tău cel bun pentru a-i instrui, şi nu le-ai oprit mana ta de la gura lor şi le-ai dat apă pentru setea lor.

21 Da, patruzeci de ani i-ai hrănit în pustie; astfel încât nu le-a lipsit nimic; hainele lor nu s-au învechit şi picioarele lor nu s-au umflat.

22 Mai mult, le-ai dat împărăţii şi naţiuni şi i-ai împărţit în ţinuturi; astfel, ei au stăpânit ţara lui Sihon şi ţara împăratului Hesbonului şi ţara lui Og, împăratul Basanului.

23 Pe copiii lor de asemenea i-ai înmulţit ca stelele cerului şi i-ai adus în ţara pe care ai promis-o părinţilor lor, că vor intra să o stăpânească.

24 Astfel copiii au intrat şi au stăpânit ţara şi tu ai supus înaintea lor pe locuitorii ţării, pe canaaniţi, şi i-ai dat în mâinile lor, cu împăraţii lor şi pe popoarele ţării, ca să le poată face precum au voit.

25 Şi ei au luat cetăţi întărite şi un pământ gras şi au stăpânit case pline de toate bunătăţile, fântâni săpate, vii şi grădini de măslini şi pomi roditori în abundenţă; astfel ei au mâncat şi s-au săturat şi s-au îngrăşat şi s-au desfătat în marea ta bunătate.

26 Totuşi au fost neascultători şi s-au răzvrătit împotriva ta şi au aruncat legea ta în spatele lor şi au ucis pe profeţii tăi care au mărturisit împotriva lor pentru a-i întoarce la tine şi au făcut mari batjocuri.

27 De aceea i-ai dat în mâna duşmanilor lor, care i-au chinuit; şi în timpul tulburării lor, când au strigat către tine, tu i-ai auzit din cer; şi conform cu îndurările tale cele multe le-ai dat salvatori, care i-au salvat din mâna duşmanilor lor.

28 Dar după ce au avut odihnă, din nou au făcut ce este rău înaintea ta; de aceea i-ai lăsat în mâna duşmanilor lor, astfel încât ei au avut stăpânire asupra lor; totuşi când s-au întors şi au strigat către tine, tu i-ai auzit din cer; şi de multe ori i-ai eliberat conform îndurărilor tale;

29 Şi ai mărturisit împotriva lor, ca să îi întorci înapoi la legea ta; totuşi s-au purtat cu mândrie şi nu au dat ascultare poruncilor tale, ci au păcătuit împotriva judecăţilor tale (pe care dacă un om le face, va trăi în ele); şi şi-au retras umărul şi şi-au înţepenit gâtul şi au refuzat să asculte.

30 Totuşi mulţi ani i-ai răbdat şi ai mărturisit împotriva lor prin duhul tău în profeţii tăi; totuşi ei au refuzat să îşi plece urechea; de aceea i-ai dat în mâna popoarelor ţărilor.

31 Totuşi de dragul marilor tale îndurări tu nu i-ai mistuit în întregime, nici nu i-ai părăsit, pentru că tu eşti un Dumnezeu plin de har şi milostiv.

32 De aceea acum, Dumnezeul nostru, marele, puternicul şi înfricoşătorul Dumnezeu, care ţii legământul şi mila, să nu pară mică, înaintea ta, tot acest necaz, care a venit asupra noastră, asupra împăraţilor noştri, asupra prinţilor noştri şi asupra preoţilor noştri şi asupra profeţilor noştri şi asupra părinţilor noştri şi asupra întregului tău popor, din timpul împăraţilor Asiriei până în această zi.

33 Dar totuşi tu eşti just în tot ce a venit asupra noastră, pentru că tu ai lucrat drept, dar noi am lucrat cu stricăciune;

34 Nici împăraţii noştri, prinţii noştri, preoţii noştri, nici părinţii noştri nu au ţinut legea ta, nici nu au dat ascultare poruncilor tale şi mărturiilor tale, cu care ai mărturisit împotriva lor.

35 Fiindcă ei nu ţi-au servit în împărăţia lor şi în marea ta bunătate pe care le-ai dat-o şi în ţara cea întinsă şi grasă pe care ai dat-o înaintea lor, nici nu s-au întors de la lucrările lor rele.

36 Iată, noi suntem servitori în această zi; şi în ţara pe care ai dat-o părinţilor noştri să mănânce rodul ei şi bunătăţile ei, iată, noi suntem servitori în ea;

37 Şi aceasta dă mult venit împăraţilor pe care i-ai pus peste noi din cauza păcatelor noastre; de asemenea ei au stăpânire peste trupurile noastre şi peste vitele noastre după plăcerea lor şi noi suntem în mare strâmtorare.

38 Şi pentru toate acestea noi facem un legământ statornic şi îl scriem; şi prinţii noştri, leviţii şi preoţii noştri îl sigilează.

10

1 Acum, cei care l-au sigilat au fost: Neemia Tirşata, fiul lui Hacalia, şi Zedechia,

2 Seraia, Azaria, Ieremia,

3 Paşhur, Amaria, Malchiia,

4 Hatuş, Şebania, Maluc,

5 Harim, Meremot, Obadia,

6 Daniel, Ghineton, Baruc,

7 Meşulam, Abiia, Miiamin,

8 Maazia, Bilgai, Şemaia: aceştia au fost preoţii.

9 Şi leviţii: deopotrivă Ieşua, fiul lui Azania, Binui dintre copiii lui Henadad, Cadmiel;

10 Şi fraţii lor: Şebania, Hodiia, Chelita, Pelaia, Hanan,

11 Mica, Rehob, Haşabia,

12 Zacur, Şerebia, Şebania,

13 Hodiia, Bani, Beninu.

14 Mai marii poporului: Pareoş, Pahat-Moab, Elam, Zatu, Bani,

15 Buni, Azgad, Bebai,

16 Adoniia, Bigvai, Adin,

17 Ater, Ezchiia, Azur,

18 Hodiia, Haşum, Beţai,

19 Harif, Anatot, Nebai,

20 Magpiaş, Meşulam, Hezir,

21 Meşezabeel, Ţadoc, Iadua,

22 Pelatia, Hanan, Anaia,

23 Hoşea, Hanania, Haşub,

24 Haloheş, Pilha, Şobec,

25 Rehum, Haşabna, Maaseia,

26 Şi Ahiia, Hanan, Anan,

27 Maluc, Harim, Baana.

28 Şi restul poporului, preoţii, leviţii, portarii, cântăreţii, netinimii şi toţi cei care se separaseră de popoarele ţărilor pentru legea lui Dumnezeu, soţiile lor, fiii lor şi fiicele lor, oricine avea cunoştinţă şi avea înţelegere;

29 S-au alipit de fraţii lor, nobilii lor şi au intrat într-un blestem şi într-un jurământ, pentru a umbla în legea lui Dumnezeu, care a fost dată prin Moise servitorul lui Dumnezeu şi pentru a ţine şi a împlini toate poruncile DOMNULUI Domnul nostru şi judecăţile lui şi statutele lui;

30 Şi că noi nu vom da pe fiicele noastre popoarelor ţării, nici nu vom lua pe fiicele lor pentru fiii noştri;

31 Şi dacă popoarele ţării vor aduce mărfuri sau orice fel de alimente în ziua sabatului pentru a vinde, noi nu vom cumpăra de la ei în sabat, sau în ziua sfântă; şi vom lăsa al şaptelea an şi luarea oricărei datorii.

32 De asemenea am făcut rânduieli pentru noi, pentru a da anual a treia parte dintr-un şekel pentru serviciul casei Dumnezeului nostru;

33 Pentru pâinile punerii înainte şi pentru darul de mâncare neîncetat şi pentru ofranda arsă neîncetat a sabatelor, a lunilor noi, pentru sărbătorile rânduite şi pentru lucrurile sfinte şi pentru ofrandele pentru păcat pentru a face ispăşire pentru Israel şi pentru toată lucrarea casei Dumnezeului nostru.

34 Şi am aruncat sorţii între preoţi, leviţi şi popor, pentru darul lemnelor, de a-l aduce la casa Dumnezeului nostru, după casele părinţilor noştri, la timpuri rânduite an de an, ca să ardă pe altarul DOMNULUI Dumnezeului nostru, precum este scris în lege;

35 Şi să aducem cele dintâi roade ale pământului nostru şi cele dintâi roade ale tuturor fructelor din toţi pomii an de an la casa DOMNULUI;

36 De asemenea pe întâii născuţi ai fiilor noştri şi ai vitelor noastre, precum este scris în lege şi pe întâii născuţi ai cirezilor noastre şi ai turmelor noastre, pentru a-i aduce la casa Dumnezeului nostru, la preoţii care servesc în casa Dumnezeului nostru;

37 Şi ca să aducem cele dintâi roade ale aluatului nostru şi ofrandele noastre şi rodul a tot felul de pomi, din vin şi din untdelemn, la preoţi, în camerele casei Dumnezeului nostru; şi zeciuielile pământului nostru leviţilor, ca ei, leviţii, să poată avea zeciuielile în toate cetăţile aratului nostru.

38 Şi preotul, fiul lui Aaron, să fie cu leviţii când leviţii iau zeciuieli; şi leviţii să aducă zeciuiala zeciuielilor la casa Dumnezeului nostru, în camere, la casa tezaurului.

39 Căci copiii lui Israel şi copiii lui Levi vor aduce darul din grâne, din vin nou şi din untdelemn, în camere, unde sunt vasele sanctuarului şi preoţii care servesc şi portarii şi cântăreţii; şi nu vom părăsi casa Dumnezeului nostru.

11

1 Şi conducătorii poporului locuiau la Ierusalim; restul poporului de asemenea au aruncat sorţi, pentru a aduce pe unul din zece să locuiască în Ierusalim cetatea sfântă şi nouă părţi să locuiască în alte cetăţi.

2 Şi poporul a binecuvântat pe toţi oamenii, care s-au oferit de bunăvoie să locuiască la Ierusalim.

3 Acum, aceştia sunt mai marii provinciei care au locuit în Ierusalim; dar în cetăţile lui Iuda au locuit fiecare în stăpânirea sa în cetăţile lor, adică, Israel, preoţii, şi leviţii şi netinimii şi copiii servitorilor lui Solomon.

4 Şi la Ierusalim au locuit anumiţi dintre copiii lui Iuda şi dintre copiii lui Beniamin. Dintre copiii lui Iuda: Ataia, fiul lui Ozia, fiul lui Zaharia, fiul lui Amaria, fiul lui Şefatia, fiul lui Mahalaleel, dintre copiii lui Pereţ;

5 Şi Maaseia, fiul lui Baruc, fiul lui Col-Hoze, fiul lui Hazaia, fiul lui Adaia, fiul lui Ioiarib, fiul lui Zaharia, fiul lui Şiloni.

6 Toţi fiii lui Pereţ care au locuit la Ierusalim erau patru sute şaizeci şi opt de bărbaţi viteji.

7 Şi aceştia sunt fiii lui Beniamin: Salu, fiul lui Meşulam, fiul lui Ioed, fiul lui Pedaia, fiul lui Colaia, fiul lui Maaseia, fiul lui Itiel, fiul lui Isaia.

8 Şi după el, Gabai, Salai, nouă sute douăzeci şi opt.

9 Şi Ioel, fiul lui Zicri era supraveghetorul lor: şi Iuda, fiul lui Hasenuac era al doilea peste cetate.

10 Dintre preoţi: Iedaia, fiul lui Ioiarib, Iachin.

11 Seraia, fiul lui Hilchia, fiul lui Meşulam, fiul lui Ţadoc, fiul lui Meraiot, fiul lui Ahitub, era supraveghetorul casei lui Dumnezeu.

12 Şi fraţii lor care făceau serviciul casei erau opt sute douăzeci şi doi; şi Adaia, fiul lui Ioroham, fiul lui Pelalia, fiul lui Amţi, fiul lui Zaharia, fiul lui Paşhur, fiul lui Malchiia,

13 Şi fraţii lui, mai marii părinţilor: două sute patruzeci şi doi; şi Amaşai, fiul lui Azareel, fiul lui Ahzai, fiul lui Meşilemot, fiul lui Imer,

14 Şi fraţii lor, războinici viteji, o sută douăzeci şi opt; şi supraveghetorul lor era Zabdiel, fiul unuia dintre bărbaţii de vază.

15 De asemenea dintre leviţi: Şemaia, fiul lui Haşub, fiul lui Azricam, fiul lui Haşabia, fiul lui Buni;

16 Şi Şabetai şi Iozabad, dintre mai marii leviţilor, aveau supravegherea lucrarea de afară a casei lui Dumnezeu.

17 Şi Matania, fiul lui Mica, fiul lui Zabdi, fiul lui Asaf, era întâiul pentru a începe mulţumirea în rugăciune; şi Bacbuchia al doilea printre fraţii săi şi Abda, fiul lui Şamua, fiul lui Galal, fiul lui Iedutun.

18 Toţi leviţii în sfânta cetate erau două sute optzeci şi patru.

19 Mai mult, portarii, Acub, Talmon şi fraţii lor care păzeau porţile, erau o sută şaptezeci şi doi.

20 Şi rămăşiţa lui Israel, a preoţilor şi a leviţilor, erau în toate cetăţile lui Iuda, fiecare în moştenirea sa.

21 Dar netinimii locuiau în Ofel; şi Ţiha şi Ghişpa erau peste netinimi.

22 De asemenea supraveghetorul leviţilor la Ierusalim era Uzi, fiul lui Bani, fiul lui Haşabia, fiul lui Matania, fiul lui Mica. Dintre fiii lui Asaf, cântăreţii erau peste lucrarea casei lui Dumnezeu.

23 Căci porunca împăratului referitor la ei, era ca o anumită porţie să fie pentru cântăreţi, datorată pentru fiecare zi.

24 Şi Petahia, fiul lui Meşezabeel, dintre fiii lui Zerah, fiul lui Iuda, era la mâna împăratului în toate lucrurile referitoare la popor.

25 Şi pentru sate, cu câmpurile lor, unii dintre copiii lui Iuda au locuit la Chiriat-Arba şi în satele ei şi la Dibon şi în satele ei şi la Iecabţeel şi în satele ei,

26 Şi la Ieşua şi la Molada şi la Bet-Palet,

27 Şi la Haţar-Şual şi la Beer-Şeba şi în satele ei,

28 Şi la Ţiclag şi la Mecona şi în satele ei,

29 Şi la En-Rimon şi la Ţoreea la Iarmut,

30 Zanoah, Adulam şi în satele lor, la Lachis şi în câmpurile ei, la Azeca şi în satele ei. Şi au locuit de la Beer-Şeba până la valea lui Hinom.

31 De asemenea copiii lui Beniamin de la Gheba au locuit la Micmas şi Aiia şi Betel şi în satele lor,

32 Şi la Anatot, Nob, Anania,

33 Haţor, Rama, Ghitaim,

34 Hadid, Ţeboim, Nebalat,

35 Lod şi Ono, valea meşteşugarilor.

36 Şi dintre leviţi, unele cete locuiau în Iuda şi unele în Beniamin.

12

1 Şi aceştia sunt preoţii şi leviţii care s-au urcat cu Zorobabel, fiul lui Şealtiel, şi Ieşua: Seraia, Ieremia, Ezra,

2 Amaria, Maluc, Hatuş,

3 Şecania, Rehum, Meremot,

4 Ido, Ghineto, Abiia,

5 Miiamin, Maadia, Bilga,

6 Şemaia şi Ioiarib, Iedaia,

7 Salu, Amoc, Hilchia, Iedaia. Aceştia erau mai marii preoţilor şi ai fraţilor lor în zilele lui Ieşua.

8 Mai mult, leviţii: Ieşua, Binui, Cadmiel, Şerebia, Iuda şi Matania, care era peste aducerea de mulţumiri, el şi fraţii lui.

9 De asemenea Bacbuchia şi Uni, fraţii lor, erau unii în faţa celorlalţi, în gărzi.

10 Şi Ieşua a născut pe Ioiachim, Ioiachim de asemenea a născut pe Eliaşib şi Eliaşib a născut pe Ioiada,

11 Şi Ioiada a născut pe Ionatan şi Ionatan a născut pe Iadua.

12 Şi în zilele lui Ioiachim, erau preoţi, mai marii părinţilor: al lui Seraia, Meraia; al lui Ieremia, Hanania;

13 Al lui Ezra, Meşulam; al lui Amaria, Iohanan;

14 Al lui Melicu, Ionatan; al lui Şebania, Iosif;

15 Al lui Harim, Adna; al lui Meraiot, Helcai;

16 Al lui Ido, Zaharia; al lui Ghineton, Meşulam;

17 Al lui Abiia, Zicri; al lui Miniamin, al lui Moadia, Piltai;

18 Al lui Bilga, Şamua; al lui Şemaia, Ionatan;

19 Şi al lui Ioiarib, Matenai; al lui Iedaia, Uzi;

20 Al lui Salai, Calai; al lui Amoc, Eber;

21 Al lui Hilchia, Haşabia; al lui Iedaia, Netaneel.

22 Leviţii în zilele lui Eliaşib, Ioiada şi Iohanan şi Iadua, erau înregistraţi mai marii părinţilor; de asemenea preoţii, în timpul domniei lui Darius persanul.

23 Fiii lui Levi, mai marii părinţilor, au fost înscrişi în cartea cronicilor, până în zilele lui Iohanan, fiul lui Eliaşib.

24 Şi mai marii leviţilor: Haşabia, Şerebia şi Ieşua, fiul lui Cadmiel, cu fraţii lor stând faţă în faţă, ca să laude şi să aducă mulţumiri, conform cu porunca lui David omul lui Dumnezeu, gardă cu gardă, faţă în faţă.

25 Matania şi Bacbuchia, Obadia, Meşulam, Talmon, Acub, erau portari, făcând de gardă la pragurile porţilor.

26 Aceştia erau în zilele lui Ioiachim, fiul lui Ieşua, fiul lui Ioţadac şi în zilele lui Neemia guvernatorul şi ale preotului Ezra, scribul.

27 Şi la dedicarea zidului Ierusalimului ei au căutat pe leviţi din toate locurile lor, pentru a-i aduce la Ierusalim, pentru a ţine dedicarea cu veselie, deopotrivă cu mulţumiri şi cu cântare, cu chimvale, psalterioane şi cu harpe.

28 Şi fiii cântăreţilor s-au adunat, deopotrivă din câmpia din jurul Ierusalimului şi din satele lui Netofati;

29 De asemenea de la casa Ghilgalului, şi din câmpurile Ghebei şi Azmavetului; căci cântăreţii îşi construiseră sate de jur împrejurul Ierusalimului.

30 Şi preoţii şi leviţii s-au purificat şi au purificat poporul şi porţile şi zidul.

31 Atunci am urcat pe prinţii lui Iuda pe zid şi am rânduit două mari cete dintre cei care aduceau mulţumiri, din care una în dreapta pe zidul spre poarta bălegarului;

32 Şi după ei mergeau Hoşaia şi jumătate din prinţii lui Iuda,

33 Şi Azaria, Ezra şi Meşulam,

34 Iuda şi Beniamin şi Şemaia şi Ieremia,

35 Şi anumiţi dintre fiii preoţilor cu trâmbiţe; adică, Zaharia, fiul lui Ionatan, fiul lui Şemaia, fiul lui Matania, fiul lui Micaia, fiul lui Zacur, fiul lui Asaf;

36 Şi fraţii săi: Şemaia şi Azareel, Milalai, Ghilalai, Maai, Netaneel şi Iuda, Hanani, cu instrumentele muzicale ale lui David, omul lui Dumnezeu, şi scribul Ezra înaintea lor.

37 Şi la poarta fântânii, care era în faţa lor, ei s-au urcat pe treptele cetăţii lui David, la urcarea zidului, deasupra casei lui David, chiar până la poarta apelor spre est.

38 Şi cealaltă ceată a lor, care aducea mulţumiri, a mers în faţa lor şi eu după ei şi jumătate din popor pe zid, de dincolo de turnul cuptoarelor chiar până la zidul cel lat;

39 Şi pe deasupra porţii lui Efraim şi pe deasupra porţii vechi şi pe deasupra porţii peştilor şi a turnului lui Hananeel şi a turnului lui Meea, chiar până la poarta oilor; şi au stat în picioare pe loc la poarta închisorii.

40 Astfel au stat în picioare cele două cete ale celor care aduceau mulţumiri în casa lui Dumnezeu şi eu şi jumătate din conducători cu mine;

41 Şi preoţii: Eliachim, Maaseia, Miniamin, Micaia, Elioenai, Zaharia şi Hanania cu trâmbiţe;

42 Şi Maaseia şi Şemaia şi Eleazar şi Uzi şi Iohanan şi Malchiia şi Elam şi Ezer. Şi cântăreţii au cântat tare, cu Izrahia, supraveghetorul lor.

43 De asemenea în acea zi ei au oferit sacrificii mari şi s-au bucurat, pentru că Dumnezeu îi făcuse să se bucure cu mare bucurie; soţiile de asemenea şi copiii s au bucurat; astfel încât bucuria Ierusalimului se auzea până foarte departe.

44 Şi în acel timp au fost unii rânduiţi peste camerele tezaurelor, pentru ofrande, pentru cele dintâi roade şi pentru zeciuieli, pentru a aduna în ele din câmpurile cetăţilor porţiile legii pentru preoţi şi leviţi, pentru că Iuda se bucura de preoţii şi de leviţii care serveau.

45 Şi deopotrivă cântăreţii şi portarii ţineau serviciul Dumnezeului lor şi serviciul curăţirii conform cu porunca lui David şi a fiului său, Solomon,

46 Căci în zilele lui David şi ale lui Asaf din vechime au fost mai mari ai cântăreţilor şi cântări de laudă şi mulţumiri pentru Dumnezeu.

47 Şi tot Israelul, în zilele lui Zorobabel şi în zilele lui Neemia, a dat porţiile cântăreţilor şi portarilor, în fiecare zi porţia lui; şi sfinţeau lucruri sfinte pentru leviţi; şi leviţii le sfinţeau pentru copiii lui Aaron.

13

1 În acea zi s-a citit în cartea lui Moise în auzul poporului; şi în ea s-a găsit scris că amonitul şi moabitul nu trebuie să intre în adunarea lui Dumnezeu pentru totdeauna;

2 Pentru că nu au întâmpinat pe copiii lui Israel cu pâine şi cu apă, ci au angajat pe Balaam împotriva lor, ca să îi blesteme; totuşi Dumnezeul nostru a întors blestemul în binecuvântare.

3 Şi s-a întâmplat, după ce ei au auzit legea, că au separat din Israel toată mulţimea amestecată.

4 Şi înainte de aceasta, preotul Eliaşib, având supraveghere peste camera casei Dumnezeului nostru, era aliat cu Tobia;

5 Şi pregătise pentru el o cameră mare, unde înainte ei puneau darurile de mâncare, tămâia şi vasele şi zeciuiala din grâne, vinul nou şi untdelemnul, care erau poruncite să fie date leviţilor şi cântăreţilor şi portarilor, şi ofrandele preoţilor.

6 Dar în tot acest timp eu nu eram în Ierusalim, pentru că în anul al treizeci şi doilea al lui Artaxerxes, împăratul Babilonului, am venit la împărat şi după câteva zile am obţinut permisiune de la împărat;

7 Şi am venit la Ierusalim şi am înţeles răul pe care Eliaşib îl făcuse pentru Tobia, pregătindu-i o cameră în curţile casei lui Dumnezeu.

8 Şi m-a mâhnit foarte mult; de aceea am aruncat toate lucrurile gospodăreşti ale lui Tobia afară din cameră.

9 Atunci am poruncit şi ei au curăţit camerele; şi am adus din nou înapoi vasele casei lui Dumnezeu, cu darurile de mâncare şi tămâia.

10 Şi am priceput că porţiile leviţilor nu le fuseseră date; deoarece leviţii şi cântăreţii, care făceau lucrarea, fugiseră fiecare la câmpul său.

11 Atunci m-am certat cu conducătorii şi am spus: De ce este casa lui Dumnezeu părăsită? Şi i-am adunat şi i-am pus la locul lor.

12 Atunci a adus tot Iuda zeciuiala din grâne şi din vinul nou şi din untdelemn la trezorerie.

13 Şi am făcut trezorieri peste tezaure, pe preotul Şelemia şi pe scribul Ţadoc şi dintre leviţi, pe Pedaia; şi lângă ei era Hanan, fiul lui Zacur, fiul lui Matania, pentru că erau socotiţi credincioşi, şi serviciul lor era să distribuie fraţilor lor.

14 Aminteşte-ţi de mine, O Dumnezeul meu, referitor la aceasta, şi nu şterge faptele mele bune pe care le-am făcut pentru casa Dumnezeului meu şi pentru servirile ei.

15 În acele zile am văzut în Iuda pe unii călcând teascurile de vin în sabat şi aducând snopi şi încărcând măgari; şi de asemenea, vin, struguri şi smochine şi tot felul de poveri, pe care le aduceau la Ierusalim în ziua sabatului; şi am mărturisit împotriva lor în ziua când vindeau merindele.

16 Acolo locuiau de asemenea oameni din Tir, care aduceau peşte şi tot felul de mărfuri şi le vindeau în sabat copiilor lui Iuda şi în Ierusalim.

17 Atunci m-am certat cu nobilii lui Iuda şi le-am spus: Ce lucru rău este acesta pe care îl faceţi, pângărind ziua sabatului?

18 Nu au făcut părinţii voştri astfel şi nu a adus Dumnezeul nostru tot acest rău asupra noastră şi asupra acestei cetăţi? Totuşi voi aduceţi mai multă furie asupra lui Israel, pângărind sabatul.

19 Şi s-a întâmplat, că atunci când la porţile Ierusalimului începea să fie întuneric înaintea sabatului, am poruncit ca porţile să fie închise şi am poruncit ca ele să nu fie deschise până după sabat; şi pe unii dintre servitorii mei i-am pus la porţi, ca să nu fie adusă nicio povară în ziua sabatului.

20 Astfel comercianţii şi vânzătorii de tot felul de mărfuri petreceau noaptea afară din Ierusalim o dată sau de două ori.

21 Atunci am mărturisit împotriva lor şi le-am spus: De ce petreceţi noaptea lângă zid? Dacă faceţi astfel din nou, voi pune mâinile pe voi. Din acel timp nu au mai venit în sabat.

22 Şi am poruncit leviţilor să se cureţe şi să vină şi să păzească porţile, pentru a sfinţi ziua sabatului. Aminteşte-ţi de mine, O Dumnezeul meu, referitor şi la aceasta, şi cruţă-mă conform cu măreţia milei tale.

23 În acele zile de asemenea am văzut iudei care s-au căsătorit cu femei din Asdod, din Amon şi din Moab;

24 Şi copiii lor vorbeau pe jumătate în vorbirea lui Asdod şi nu puteau vorbi în limba iudaică, ci conform limbii fiecărui popor.

25 Şi m-am certat cu ei şi i-am blestemat şi i-am lovit pe unii dintre ei şi le-am smuls părul şi i-am pus să jure pe Dumnezeu, spunând: Voi să nu daţi pe fiicele voastre fiilor lor, nici să nu luaţi pe fiicele lor pentru fiii voştri sau pentru voi înşivă.

26 Nu a păcătuit Solomon, împăratul lui Israel, prin aceste lucruri? Totuşi printre multe naţiuni, nu a fost împărat asemenea lui, care a fost preaiubit de Dumnezeul lui şi Dumnezeu l-a făcut împărat peste tot Israelul; totuşi chiar şi pe el, femeile străine, l-au făcut să păcătuiască.

27 Să vă dăm noi atunci ascultare pentru a face tot acest mare rău, pentru a călca legea împotriva Dumnezeului nostru căsătorindu-ne cu femei străine?

28 Şi unul dintre fiii lui Ioiada, fiul lui Eliaşib, marele preot, era ginere lui Sanbalat horonitul; de aceea l-am alungat de la mine.

29 Aminteşte-ţi de ei, O Dumnezeul meu, pentru că au spurcat preoţia şi legământul preoţiei şi al leviţilor.

30 Astfel i-am curăţit de toţi străinii şi am rânduit serviciile preoţilor şi ale leviţilor, pe fiecare în serviciul lui;

31 Şi pentru darul de lemne la timpuri rânduite şi pentru cele dintâi roade. Aminteşte-ţi de mine, O Dumnezeul meu, spre bine.